Universul, decembrie 1932 (Anul 49, nr. 331-359)

1932-12-01 / nr. 331

y ­. . Anul XLIX Nr. 331 Joi 1 Decembrie 1932 IN FIECARE ZI BISERICILE BUCOVINEI Păstrate în munţii albaştri ca mătasea, mănăstirile par chivoturi de argint smălţuit. Ninsoarea risipind fulgi ar vrea să le închidă ca într’o cât mai moale pază întocmai o­­doarelor aşezate în cutii albe. Peste meterezuri gotice zu­gravii au aşternut atâta meş­teşug strălucitor în­cât varul întrece in mândrie cele mai bogate odăjdii. Astfel scânteie în lumină de vis, veseliri cu­cernice, din veşnicia altor vea­curi, rămase atât de proaspete, în­cât au păstrat limpede pentru mii de sfinţi din sute de ani, verdele frun­zei primăveratice, cerul adânc de vară, trandafiriul răsurilor, tot vopseli neîntinate, prin ca­re joacă luceaferi, sub călcâie de îngeri. Fiecare din aceste măreţe lăcaşuri e totuşi deose­bit, cu toate că la­o­laltă înal­ţă aceiaşi rugăciune de slavă şi pomenire. Şi dovedesc în pri­sosinţă că o tencuială poate să ajungă mai de preţ decât po­doabele sterpe ale argintului, aurului, sau ale pietrelor nesti­mate. Pentru toate aceste fru­museţi, Bucovina rămâne mi­nunea cea mare în arta româ­nească. La una din aceste sfin­te intrări Mântuitorul prunc ne întâmpină din braţele Pre­ciziei, într’o cămăşuţă ce se ve­de că era înflorată cu amici, cum poartă şi azi copiii cu păr alb. In alta se vede închipuită a doua înviere, când toate vie­tăţile pământului reclădesc pe om. Girafe, elefanţi, şi croco­dili lângă lup, vulpe şi castor aduc mădularele ce trebuesc îmbinate din nou, ajutaţi fiind şi de alte făpturi ale baimului: balauri, scorpii, cai cu corn in frunte. Pe ferestrele unei mănăstiri o cină de apostoli a întins şter­gare şi a dat fie­căruia o azi­­mă şi câteva fire de ceapă ver­de. O corabie cu pânze, pluteş­te peste lacul furtunos. Mai departe cade vechiul Bizanţ, înconjurat de arcaşi păgâni, şi bătut cu tunuri roşii de cireş. Icoană din sfârşit al lumilor, ne arată pe călăreţii din apoca­lips ropotind. Serafimi cu mul­te perechi de aripi, judecăţi din urmă cu boieri prăvăliţi în focul gheenei se desfăşură sub acelaş cer, în nemărginită de­ Cine au fost meşterii fără nume nu se ştie. Cum au izbu­tit să păstreze culorile atât de curate nu se ştie. Dar nici mai frumos lucru nu se poate în­chipui în rai. Iar acum când ziua Bucovi­nei prăznueşte deasupra tutu­­ror vechilor ei suferinţe ziua u­­nirei, toate clopotele au să cânte în turlele înalte, gonind tristele pasări de pradă, şi încă odată cântecul va părea că iz­vorăşte din însuşi glasul sfin­ţilor în­totdeauna bătrâni, şi de pe buzele îngerilor în­totdeau­na tineri. Căligării ne-au desluşit că în glasul clopotelor e rostit în­săși numele voevozilor cucer­nici. Ziua Bucovinei îi pome­nește. Adrian Maniu Rochie de mireasă Iată rochia de mireasă des­pre care am vorbit zilele tre­cute in aceste coloane. Ea a stat 40 de ani la muntele de pietate și posesoarea ei a plă­tit tot timpul dobânzile, fără să vie însă s’o mai scoată. Ro­chia e expusă acum într’o sală de vânzare din Londra. Pentru edificarea acelora cari s’ar putea mira văzând cu­loarea neagră a acestei rochii de mireasă, trebuie să menţio­năm, că, în Anglia, rochiile de cununie nu sunt ţinute să fie numaidecât ailibe. —-­ UN VETERAN DE AZI PE MÂINE MOTIV SERIOS Ionel plânge. Fireşte în familia Trandafi­­rescu al cărei singur ideal este unicul Ionel, lacrimile acestea au luat proporţii serioase. L-a întrebat mămica, l-a în­trebat tatica, l-a implorat bu­nica să spue motivul pentru care varsă atâtea lacrimi, şi toate intervenţiile au fost za­darnice. Ionel ţinea sub cea mai de­săvârşită discreţie secretul. După repetatele insistenţe ale bunicii şi mai ales după câ­teva promisiuni concrete (o prăjitură, o plimbare la şosea etc. etc.) el a început mărtu­risiri complecte... — A căzut eri tanti Aglaia pe scară... sughiță Ionel... — Ei și? Pe Ionel ii podidesc lacrimile și nu mai poate continua. — Spune, Ionel mai departe... știu că a căzut dar nu i s’a în­tâmplat nimic, nici măcar nu s’a lovit. — Da, dar Jenică a văzut când a căzut și eu nu....Keaps Acest vechi automobil Dai­ ale Londrei. Iată-i aci in pre­­mier de 10 cai putere, care da­ când, victorios, un autobuz de teuză din 1897 nu se teme să cel mai nou model, circule pe străzile aglomerate întrunirea licenţiaţilor universitari Duminică, s-a ţinut întrunirea licenţiaţilor universitari spre a lua o atitudine faţă de examenul de capacitate enunţat­­. preşedinte Coiner expune demersurile făcute pentru ţine­rea examenului. D-sa mai vor­beşte de dificultăţile întâmpi­nate în apărarea, intereselor a­­sociaţiei. D. Bodin acuză pe d. dinner că a nesocotit interesele majo­rităţii, intervenind numai pen­tru restanţieri. D. Mircioiu subliniază ilegali­tatea deriziunii ministeriale şi parţialitatea ei sub raportul pro­fesional, moral şi al intereselor­­ statului. Acuză pe d. Climer de­­ a fi favorizat, prin atitudinea d-sale, categoria restanţierilor. D. Papadima analizează legile în vigoare, conchizând pentru concurs ca singura modalitate le­gală. In acest sens mai vorbesc d-nii: Şuluţu, Molea şi Şandru. D. Mircioiu propune să se­ for­meze o delegaţie care să pre­zinte dlui profesor Rădu­lescu Motru un memoriu cuprinzând toate revendicările cu privire la învăţământul profesional, să se organizeze o serie de articole lă­muritoare ale revendicărilor în ziarul de mare tiraj „Universul" şi excluderea învăţătorilor din acest învăţământ. D. Băjenaru exemplifică cu cazuri concrete cumulul atâtor institutori. După aceea se votează o mo­ţiune, în care se cere: 1) Anularea deriziunii minis­teriale care institue un examen de capacitate pentru restanţieri; 2) Instituirea concursului; 3) Elaborarea grehnică a re­gulamentului prevăzut de legea for­ma; 4) Legiferarea învăţământului profesional, ţinându-se seama de drepturile licenţiaţilor şi­ intere­­sele statului. D. dimer demisionează în urma acuzaţiilor ce i s-au adus. D. Stelian C. e propus și ac­ceptă conducerea asociației, până la o nouă adunare. -xox- CENTENAR­UL Cu prilejul primului centenar­­ doamnelor, D-ra Suzy Pernan al ţigării a avut un concurs de 1 din mijlocul grupului a obţinut „eleganţă a gestului“ rezervat , premiul întâi. TEMPERATURĂ ARCTICA INTRR’UN LABORATOR Unde e cea mai rece încă­pere din lume? Contrar celor ce s’ar putea crede, ea nu e in coliba vreunui eschimos din gheţurile arctice, ci între zidu­rile Universităţii din Cambrid­ge, într’o clădire cu încălzire centrală... Această cameră, in care dom­neşte un frig ca în regiunile polare e, de fapt, un laborator, în care savanţi în costume de exploratori arctici se ocupă cu extrem de delicate cercetări microscopice. Ei încearcă să re­zolve una din cele mai impor­tante probleme ale omenirii: cum să se păstreze alimentele proaspete, gustoase şi hrăni­toare, în timpul transportării lor de la un colţ al globului la celălalt. Pereţii şi tavanul acestei în­căperi sunt acoperite de ghia­­ţă, care atârnă în lungi stalac­­tite întocmai ca într’o cavernă. Temperatura obişnuită în acest laborator e de minus cincizeci de grade, egală cu aceia a celor mai friguroase puncte ale Si­beriei. Acest post de cercetări asu­pra temperaturilor joase, care nu-şi are echivalentul în nici o altă ţară din lume e una din principalele organizaţii ale „De­partamentului pentru cerceta­rea alimentelor“ din Anglia. Problema cea mare, în acest domeniu pentru Anglia, e con­servarea cărnei din Australia, care spre deosebire de aceea din Argentina, nu poate fi adusă în simple frigorifere, durata transportului fiind mult mai lungă. Sarcina acelora, cari sunt însărcinaţi cu aceste cer­cetări nu e de loc uşoară în a­­semenea condiţii de tempera­tură. Ei nu pot lucra mai mult de zece minute în şir. Din fe­ricire, pân’acum nici unul din aceşti savanţi n’a căpătat de­­gerături, căci nu li se permite să stea decât până ’n clipa în care frigul devine insuporta­bil. Note medicale BACILEMIA TUBERCULOASA Prezenţa barilului Koch in sânge este foarte deasă, mai deasă de­cât se credea înainte de technica lui Loewenstein. Faptul că se pune în eviden­ţă barilul Koch in sângele cir­culant, nu arată că maladia,­­ pentru care este examinat bol­­­­navul, este produsă de acest baril, chiar când inoculaţia la cobain arată virulenţa barilu­lui din sânge. Barilii din sânge provin din vechi focare latente şi aceasta prin diferite cauze : surmenaj, traumatism, maladia infecţi­­oasă. Barilii, puşi astfel, în li­bertate, trec in circulaţie; este o descărcare bacilară.. Dacă această descărcare ba­­cilară nu este prea abundentă, dacă barilii nu simt prea viru­lenţi, ei pot fi eliminaţi din or­ganism prin heat, intestin, ri­nichi, fără a determina vreo nouă manifestaţie patalogică; când însă sunt prea mulţi barilii virulenţi care circulă în sânge, bacilemia va fi urmată de manifestaţiile tuberculoză generalizate sau localizate, a­­cută sau lentă, chiar tardivă sau mult timp latentă. (Carnet medical) Dr. P. •xox- Ochii unui geniu Ochii lui Yehudi Menuhin, celebrul violonist, au după cât se spune o privire de un excep­țional magnetism. Agapa colegială a „Cercului medical” SĂRBĂTORIREA D-RULUI O­­VIDIU ALFANDARU La recentul congres al „Asoc. gen. a medicilor“, s-au desbâtut foarte multe probleme, care in­teresează în chip cu totul deo­sebit nu numai pe medici, dar și întreaga opinie publică. Una din aceste probleme, care a dat loc la ample şi Însufle­ţite desbateri, a fost aceea a „Liberii alegeri a medicului în asigurările de boală“. Această interesantă temă a fost înfăţişată congresului şi susţinută de către raportorul ei d-rul Ovidiu Alfandaru, medic primar al institutului „Noua Maternitate“­, care a arătat care trebue să fie atitudinea Aso­­ciaţiunii medicilor în această chestiune, demonstrând că a­­cest punct de privire coincide şi cu interesul muncitorilor şi funcţionarilor asiguraţi. Cercul medical al medicilor practicieni din Bucureşti, a ţi­nut să cinstească printr’o aga­pă colegială, pe d-rul Alfan­dary, pentru activitatea d-sale. Agapa a avut loc în saloanele „Asociaţiei culturale Concor­dia“, din strada Batişte. Au­toastat d-nii: profesor Gheorghiu, dr. Jules Grossmann, av. Iosif Cohen, dr. Goldenberg, prof. dr. Fischer-Galaţi, dr. Mayersohn, dr. Bömchls şi avo­catul Morgenstern. Tuturor, le-a răspuns d. dr. Alfandary, mulţumindu-le pen­tru această cinstire. ----------xox-------—■ Subscripţia pentru mănăstirea Izbuc (jud. Bihor) LISTA Nr. 12 Sume din urmă: tei 400.039 Pretura Salonta, jud. Bi­­hor 3.250 Patrichie Râmneanţu, în­văţător pens., Frei­dorf-Tim­işoara 1.000 Subvenţie de le prefectu­ra jud. Bihor 1710 Dr. Sora Ciupa Lazăr, Oradea 250 Notariatul com. Cărpinet, jud. Bihor 300 Victor Odobeșteanul, prof. str. N. Filimon 6, Buc. 200 Elena Boberin, str. G-ral Lahova­ri 97, București 200 Reg. 37 art.. T.-Severin 200 Vasile D. Tobolcea, co­merciant, str. Urziceni 13, Buzău 200 O familie creștină din: București 100 Ece­teri­na, N. Petrescu, str. Anton Pann, nr. 11 București 100 Olimpia Teodoru, profe­soară, Lugoj 100 Lt.-col. Romulus Iordă­­chescu, Rădăuți 100 Casieria comandamentu­lui 7 teritorial, Sibiu 75 Total, Lei 407.824 Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni .. 200 pe 3 luni 71 apărut Fascicola No. 8 din ‹ cărora li se oferă cea mai extraordinară › › aventură in f › TEMPLUL SOARELUI › › zeul vechilor Incaşi c › De vânzare la toţi chioşcarii şi vânzătorii de ziare. C­W SAAA/WWWWWWWW UNIVERSUL ......N­­ „mi.....'—3 or Go­o­drich CAUCIUCUL ZILEI... TURISME. Cu noul profil antiderapant, obţineţi un rulaj chilometric cu mult mai mare ca tot ce s'a realizat până azi. — Supleţa neîntrecută la drum. AUTOCAMIOANE ŞI AUTOBUSE. Cauciucurile de înaltă presiune şi baloanele tipul nou sunt cele mai economice. AVIOANE. 80 °/C din avioanele moderne sunt echipate cu pneumatice „Goodrich“ graţie marelui său coeficient de siguranţă. Goodrich s. a. r. BUCUREŞTI, STR. DOAMNEI No. 12-14 — TEL. 361-73

Next