Universul, decembrie 1932 (Anul 49, nr. 331-359)
1932-12-08 / nr. 338
Amu, xux roNB*Teiii LUIGI CAZZAVILLAN io Pagini EXEMPLARUL In Țară: 3 Lei In Străinătate: 6 Lei ro Na». 338 Joi 8 Decembrie 1982 STELIAN.POPESCU XX- « REORGANIZAREA MODERNĂ A ARMATEI De când se discută problema dezarmării, la Geneva, o ailită problemă preocupă serios guvernele şi opinia publică de pretutindeni: aceea a siguranţei şi a apărării naţionale. De cătra timp, revistele de specialitate militară s'au înmulţit in Germania, Marea Britani©, Franţa, Italia, Statele Unite, Japonia, etc., iar ziarele şi celelalte publicaţiuni au început să se ocupe, mai mult, de chestiunile ce interesează de aproape siguranţa şi apărarea statelor. Fireşte, că reorganizarea modernă a armatei revine mereu în discuţie, fiind în continuă actualitate. Una din problemele importante este aceea a motorizării artileriei. Tracţiunea hipomobilă a fost pretutindeni condamnată şi tinde să diispară. Motorizarea artileriei, adică tragerea tunurilor grele de tractoare autovehicule, prezintă Incontestabile avantagii pe teatrul de luptă. Ea va contribui, într-o largă măsură, la asigurarea unei mobilităţi sigure în câmpul tactic al unităţilor de artilerie şi la desfăşurarea operaţiunilor în condiţii, nu deosebite de cele cunoscute în războiul mondial. Fapt este, că aproape toate statele au introdus ‘tracţiunea modernă cu autovehicule, desfiinţând treptattreptat, transportul cu tracţiunea hipomobilă, transport greoi, primitiv şi condamnat de tactica şi strategia modernă. Unele armate au introdus sistemul artileriei „purtate“, adică autocamioane mari, capabile să încarce şi să transporte tunurile, ca şi tractoarele cu „chenele“, iar alte state au introdus sistemul artileriei remorcate, adică tunurile sunt remarcate de autovehicule. Ce am făcut noi in această direcţie ? Până acum s’au făcut studii şi propuneri, dar nu sau trecut la realizări practice. Când state mai mici decât România au introdus motorizarea parţială a artileriei lor — Cehoslovacia, Iugoslavia, ba chiar şi Bulgaria a experimentat acest sistem şi e pe punctul să-l introducă — noi nu putem să rămânem cu tracţiunea hipomobilă. Să nu uităm că Rusia sovietică a introdus şi ea motorizarea artileriei. Este necesar ca să dispunem, ca titlu de experienţă, pentru şoselele şi podurile noastre, de o baterie motorizată, aplicând sistemul artileriei remorcate şi apoi in măsura mijloacelor financiare, să desfiinţăm treptattreptat, tracţiunea hipomobilă. Interesele apărării naţionale sunt strâns legate de reorganizarea modernă a armatei, spre a nu rămâne în stare de inferioritate, faţă de vecinii noştri. Scufundarea unui distrugător japonez Tokio, 5 (telegr. part.). — Distrugătorul japonez „Sawarabi“, lansat în 1922, cu un tonaj de 9 mii tone, a suferit grave avarii în timpul unei furtuni şi s-a scufundat în dreptul insulei Formosa. Până acum au fost salvaţi 14 membri ai echipajului, iar 50 sunt dispăruţi. Se crede că ei s-au înecat. Din Makao au plecat două crucişătoare japoneze în ajutor. LIPSESC 106 MARINARI Tokio, G. (Rador). — Contratorpilorul „Sawarabi“ a eșuat în cursul unei furtuni violente, în largul insulei Formosa. De pe bordul vasului lipsesc 166 marinari. SCRISORI DIN LONDRA Uneltirile Germaniei de AUGUR Londra, Noembrie , cari ne silesc să spunem că, - - luat în sine, noul pact forţat de neagresiune nu înfăţişează o soluţie capabilă să asigure pacea în Europa Orientală. Pentru puterile occidentale interesate să ajungă la un sfârşit onorabil în conferinţa dezarmării, chestiunea e de a se găsi azi formula întoarcerii delegaţiei germane la Geneva. Sir John Simon, secretarul de Stat pentru afacerile externe ale Britaniei, în discursul minunat pe care l-a rostit deunăzi în Camera Comunelor, arată condiţiunile pe cari le consideră juste, ce trebue oferite Germaniei. De-o parte prevede recunoaşterea poziţiei Reich-ului ca o naţiune egală printre celelalte mari state ; de cealalta, invită guvernul german să adereze la un nou pact de neagresiune. Ideea fireşte e de a lega Berlinul printr-o făgăduială mai explicită decât aceea cuprinsă în pactul Briand-Kellog. Fără îndoială că în felul acesta vrea să obţină o garanţie mai bună a păcii în răsărit. Nu vom insista prea mult asupra faptului că e uşor pentru militarista prusaci de a primi orice aranjament, care să le dea voe să se înarmeze. Făgăduiala de a nu se recurge la mijloace războinice nu va avea în ochii lor mai multă valoare ca atâtea alte obligaţii solemne pe cari le-au maiviolat. Dar admiţând chiar că generalul Schleicher şi compania sunt sinceri în noul lor rol pacifist, sunt consideraţiuni serioase, GERMANIA URMĂREŞTE REVIZUIREA FRONTIERELOR Scopul mărturisit şi urmărit cu încăpăţânare, al politicii germane, e revizuirea graniţelor, aşa cum au fost stabilite de tratatul de la Versailles intre Polonia şi Reich. Prestigiul junkerilor, cari sunt stăpâni mai mult ca ori când la Berlin, o I cere. Dacă chestiunea aşa zisu- I lui coridor n’ar mai exista, influenţa castei marilor proprie- I tari ai Prusiei orientale şi ai Prusiei la răsărit de Elba n’ar I mai exista. Pas cu pas, aşa cum a fost atât de limpede desvăluit de publicaţia postumă a corespondenţei lui Stresemann, politica germană s’a apropiat de ţinta, care e revizuirea clauzelor teritoriale ale tratatului. Evacuarea Renaniei fiind obţinută, s’a atacat chestiunea despăgubirilor. Acum se speră să seobţină recunoaşterea egalităţii statutare, adică posibilitatea practică de a se înarma repede. A venit deci rândul revendicărilor în ce priveşte revizuirea graniţei orientale. Trebue ca cineva să fie cu adevărat orb Continuare în pag.2-a Semnarea pactului franco-rus Dowgalewski, ambasadorul Rusiei la Paris, semnând pactul de neagresiune cu Franţa; la dreapta, în pgoare, d. Herriot, prim-ministrul Franţei Jocul cu valorile de stat — :0, ■ ni iw I — Suspendarea amortismentului datoriei publice interne a provocat scăderi și zăpăceală in bursă — Ca să dea — se vede — un impuls greoaielor tratative reluate cu creditorii streini în vederea suspendării amortismentului datoriei publice externe, ministrul de finanţe a căutat să-i pue în faţa unei anticipări unilaterale, hotărînd suspendarea amortismentului pentru titlurile datoriei publice interne. Ştirea, apărută Luni in toate ziarele de dimineaţă şi de după amiază, a provocat o completă zăpăceală la bursă, în compartimentul hârtiilor de stat. Văzând dezastrul — par’bă ar fi putut fi altfel! — ministrul de finanţe a schimbat repede foaia şi ca şi când nici usturoi n’a mâncat şi nici gura nu-i pute, a trimis Luni seara ziarelor următorul COMUNICAT :JIMinisterul de finanţe desminte informaţia apărută în ziare în legătură cu suspendarea amortizării datoriei publice interne. Până astăzi, ministerul de finanţe n’a luat nici o decizie în această privinţă. Este de recomandat, ca asemenea ştiri să nu se mai pu- I blice fără a fi în prealabil controlate direct la ministerul de finanţe". Ei bine, noi afirmăm că înainte de a publica, împreună cu celelalte ziare, ştirea suspendării amortismentului intern, ne-am conformat cu anticipaţie recomandării din comunicat şi „am controlat direct la ministerul de finanţe“ exactitatea informaţiei. Suntem dar în drept să respingem încercarea ministrului de finanţe de a-şi acoperi uşurinţa procedării, mulţumindu-se să desmintă cu candoare informaţiile exacte ale gazetelor. De altfel, ce să mai lungim vorba? Ministerul de finanţe a şi fixat împrumuturile, a căror amortizare se suspendă, şi pe cari le-am publicat în numărul de eri, luând măsuri în consecinţă. Dacă adăugăm acum că totalul economiei, ce se realizează prin suspendarea tragerii la sorţi a titlurilor împrumuturilor de mai sus, nu este decât de 12.250.000 lei anual — formidabilă economie! — am caracterizat definitiv înţelepciunea şi capacitatea care au prezidat la luarea unei asemenea măsuri, ce a zdruncinat toată încrederea în valorile noastre de stat. Acum însă, când uşurinţa a fost consumată, am preferi, pentru liniştirea spiritelor, ca ministerul de finanţe, în loc să se retranşeze in desminţiri de circumstanţă, care nu fac decât să întreţie nesiguranţa şi să alimenteze panica, să aibă curajul să informeze exact publicul asupra hotărârilor luate şi să procedeze de îndată la rambursarea rentelor eşite la sorţi, a căror tragere s’a efectuat deja. Ştiind precis ce-l aşteaptă, publicul va fi mai puţin alarmat decât dacă l-ar lăsa să plutească şi mai departe în nesiguranţă. fi.t Şedinţa Senatului italian Roma, 5 (Rador). — Senatul italian a ţinut azi prima şedinţă din sesiunea de toamnă. La deschiderea lucrărilor toţi senatorii au asistat îmbrăcaţi in uniforma fascistă, adică în „cămăşi negre“. In aceiaşi uniformă au asistat în incinta Senatului şi numeroşi deputaţi. Tribunele publicului erau arhipline. Şedinţa de deschidere a fost consacrată glorificării celei de a zecea aniversare a revoluţiei fasciste. Primul a luat cuvântul d. Federzoni, preşedintele Senatului, care a adus omagii operei realizate de fascism în prima decadă. După d-sa a vorbit d. Mussolini, şeful guvernului. Ambele discursuri au fost des întrerupte de aplauzele şi ovaţiile parlamentarilor şi ale intregei asistenţe. Studenţii din tribune au intonat imnurile fasciste. După aceia, şedinţa a fost ridicată şi senatorii au mers in corpore la expoziţia revoluţiei fasciste şi la altarul ridicat pe Capitoliu in onoarea morţilor fascismului. ----------xcx--------- SINUCIDEREA UNEI ARTISTE Paris, 5 (Rador). — Marcelle Romée, fostă societară la „Comedia Franceză“, care interpreta și diferite roluri în filmele de cinematograf, s-a sinucis, aruncându-se în Sena. Marcelle Romée, fusese obligată să părăsească scena, în urma unei depresiuni nervoase. ---------xpx--------- Sosirea arhiducilor de Habsburg la Belgrad Belgrad, 5 (Rador). — Arhiduicele Anton, arhiducesa Ileana şi arhiducele Iosef de Habsburg au sosit ieri după amiază la Belgrad, pe calea aerului. Călătoria s-a efectuat cu avioanele C. V. I. şi C. V. A. A. I. înalţii oaspeţi au fost găzduiţi la palatul regal din Belgrad şi vor pleca, probabil Miercuri, la Viena. Echipajul avioanelor este compus din d-nii Olănescu, N. Cicerone, Manolescu, Maximilian şi Ploeşteanu. ------|xxpx-------- FILME Intr’o zi frumoasă din 1912, un grup de români din Sibiu face o excursiune la Păltiniş, superbul munte pe care se aeriseşte vara atâta lume la o înolţime şi un confort de piscuri elveţiene. Pe atunci, Saşii din regiune ziceau muntelui „Hoherinne". După ce cutreerară toate frumuseţile locului, excursioniştii veniră să se odihnească şi să mănânce la hotelul „Turistenhaus”. Când să plece, un neamţ bătrân şi simpatic le prezintă o carte luxos legată şi cu foi aurite, şi făcând o mulţime de ploconeli, ii roagă să scrie ceva în edecul cel scump al casei. Unul din ei luă tocul sclipitor şi scrise : „Sărmanii noştri munţi bătrâni ! Eu nu mă mir că sunteţi trişti. Străbunii mei v’au fost stăpâni, Noi cei de azi... abia turişti!“ ...Au trecut de-atunci douăzeci de ani. Versurile lui Octavian Goga sunt şi astăzi la locul lor, in cartea de aur din vârful munţilor, unde, slavă Domnului şi Soldatului Necunoscut, turiştii de atunci sunt străbunii de azi, — şi vice-versa... Don José Pagini Atentatul da la legaţia română din Budapesta Budapesta, 5 (Rador). — Din comunicatul dat de poliţia din Budapesta, reiese că Ilona Pop a fost în ultimul timp internată în spitalul de boale nervoase din Budapesta, numit „Câmpul lui Leopold", de unde a eşit nevindecată. Fiind examinată de medicul poliţiei, s’a dovedit că ea sufere şi acum de alienaţie mintală, într’o formă periculoasă. Toate aceste amănunte au fost aduse la cunoştinţa legaţiei României, in cursul dimineţei. Palatul metropolitan din Chișinău zvonuri tendenţioase despre România la Roma I Roma, 5 (Rador). — Legaţia României, de pe lângă guvernul italian, comunică o notă prin care desminte ştirile false şi tendenţioase relative la tulburările de la Cluj. In aceste ştiri se susţinea că manifestanţii „ar fi distrus statuia lupoaicei dăruită de guvernul italian“, și că ar fi adresat invective la adresa poporului italian. m *■ 1 UPI ID IB prsvCttCă ms£i nereguli — In paguba statului şi a căilor ferate, concesionarii se îmbogăţesc ilicit.— Frauda ca negocierea bonurilor de lemne — Direcţia generală a căilor ferate, pentru a satisface nevoile peraotriaCiutai şi a înlătura fraudele, ce se săvârşeau înotate cu mandatele de transport, acordate individual ceferiştilor — mandate ce ajungeau în mâini străine — a recurs de astă dată la aprovizionarea directă, prin serviciul economatului c. f. r. Acesta a concesionat desfacerea la diferiţi negustori, cari în schimbul mandatelor de transport şi pe bază de bonuri liberate personalului şi pensionarilor de serviciul economatului, oferă lemnele cu 5600 lei vagonul, adus la domiciliu. După o curbă trasată în raport cu salariul şi cu situaţia de căsătorit sau necăsătorit, se acordă bonuri individuale de la 5 până la 20 mii kgr. Ar părea, la prima vedere, că administraţia c. f. r. a înlăturat posibilităţile de fraudă. Ea se săvârşeşte totuş în felul următor: beneficiarul bonului ridică lemnele, în parte, pentru nevoile lui personale. Cantitatea de lemne, ce îi rămâne disponibilă, uneori integral cea înscrisă pe boni o negociază concesionarului c. f. r. de cele mai multe ori, fără nici o diferenţă în plus. Ii cedează, adică, dreptul lui integral sau parţial, în schimbul sumei ce o primeşte imediat de la concesionar. El îşi foloseşte banii pe alte nevoi, iar rambursarea iar o face în rate lunare. Cu alte cuvinte, pe baza bonului de lemne obţinut, el face un Împrumut deghizat. Vinde concesionarului bonul de 10.000 kgr. pentru care primeşte 5600 lei, iar această sumă o achită în 6 rate lunare din leafă sau pensie. Bineînţeles, că nu toţi funcţionarii uzează şi abuzează de asemenea procedee, cari, la prima vedere, nu aduc nimănui nici un prejudiciu. Ar putea chiar obiecta pei in cauză, că sunt liberi să uzeze de acest drept al lor, cum cred de cuviinţă. , Şi, cu toate acestea, frauda există, iar consecinţele ei se restrâng deficitar asupra statului, regiei autonome c. f. r.şi a neguţătorilor de lemne. 1) Concesionarul, obţinând vagonul pe preţul de 5600 lei, îl revinde particularilor — având acest drept — pe un preţ mai mic decât cursul pieţii. El realizează astfel un câştig de 2000 lei în mijlociu de fiecare vagon, ceea ce înseamnă, la un total de mii de vagoane, câteva milioane în plus. La aceste vagoane el nu plăteşte transport, chirie, impozite, etc. 2) Ceilalţi negustori de lemne, cari au toate aceste cheltueli în plus, nu pot rezista concurenţei neomenoase ce li se face şi — neputând desface marfa la acelaş preţ — au pierderi însemnate, cari îi duc la faliment. 3) Calea ferată, bine intenţionată, transportând aceste lemne, cari ajung în mâinile particularilor, cu mandate de transport, suferă pagube însemnate, pentru că dacă lemnele nu sunt destinate personalului şi pensionarilor c. f. r., ea ar încasa tariful obişnuit, care se plăteşte pentru lemnele de foc ale particularilor. Cu fapte curăţate, diferenţele de preţ, cari intră în buzunarul concesionarilor, ar intra în casele regiei c. f. r. 4) Fiscul este de asemenea defraudat, pentru că actualii concesionari nu plătesc impozitele la cantitățile de lemne, ce pretind că sunt ale căilor ferate, pe cari le legitimează cu bonurile semnate de cei în cauză, dar cari iau o altă destinație. 5) De pe urma tuturor aces- I tor mari pierderi, agentul c. f. r r. se alege cu o sumă globală, pe care o va restitui totuşi şi nu are nici un alt profit. I 6) Singurii profitori sunt concesionarii, cari se îmbogăţesc pe seama ceferiştilor, a statului a ! regiei autonome c. f. r. şi a celorlalţi depozitari de lemne. * I Cum s’ar putea înlătura frauda? ! Foarte simplu. Direcţia economatului să ia, la eliberarea , bonurilor, garanţii serioase că lemnele ajung la destinaţie. Să se ceară anticipat domiciliul şi să se verifice cu acela unde ajung lemnele. Un control serios şi descinderi inopinate ar descoperi pe acei ce negociază bonurile, iar ca sancţiune s’ar putea aplica pedepse disciplinare, celor activi, precum şi pierderea dreptului pe viitor, atât al lor cât şi al pensionarilor vinovaţi, la aprovizionarea cu lemne. Administraţia c. f. r. are toată libertatea — şi bine face — să se îngrijească de personal. Dar, tot aşa de necesar e ca ea să-şi apere interesele, când sunt lezate, cum se întâmpla și in trecut cu negociarea mandatelor de transport. Aceste măsuri de prevedere este datoare să le ia neîntârziat, chiar pentru anul acesta, iar pentru viitor să avizeze — cum am arătat mai sus — la întocmirea unui regulament pentru aprovizionarea cu lemne, care să vină în ajutorul ceferiştilor, fără a prejudicia interesele administraţiei şi ale statului. -xox- Mari lucrări publice în Franţa Paris, 6 (Rador). — Proectul de utilaj naţional, supus Camerei, prevedem: total 7.163.000.000 franci repartizaţi pe ani 1933 şi 1034. Lucrările depinzând de ministerul lucrărilor publice vor absorbi 2.545.000.000 franci numai pentru lucrări noui. Vor fi consacraţi 1.150.000.000 pentru şosele şi poduri, 328.000.000 pentru căi navigabile şi porturi fluviale, 708.000.000 pentru porturi maritime şi 356.000.000 pentru forţe hidraulice -xox- Zăcăminte de radiu Londra, 5Rador). — Din Nairobi (Africa de Vest engleză), se anunță că in regiunea Nanyuki s’a descoperit mari zăcăminte de radliu. Natura și întinderea acestei descoperiri nu este încă precizată. Iii iii nil IA li Ha -In ora; $1 la t ari circulă numeroase monede falsificate — Brăila, S Dec. Autorităţile locale au fost sesizate că, de la o vreme, circulă pe piaţă şi în obor monede false de toate valorile, fără ca autorii să fie descoperiţi. La biroul judiciar al politiei sunt depuse ca la 40 monede a 10, 20 şi 100 lei. RECLAMAŢIA UNUI ÎNVĂŢĂTOR Un nou caz: învăţătorul Dumitru Ceicu, de la şcoala primară No. 8 de băeţi, făcând târgueli la comerciantul Alexandru Chicuş, din strada Galaţi, la plată a dat o bancnotă de o mie lei, şi primind restul, a constatat că i se dăduse trei monede de argint a 100 lei falsificate. D-sa a reclamat poliţiei, care a invitat pe negustorul Chicuş, spre a da lămuriri. Ancheta făcută a stabilit că acest comerciant nu are cunoştinţă de provenienţa monedelor false, astfel că a fost pus în libertate. ALTE DESCOPERIRI D. comisar Ion Ionescu, şeful secţiei a I-a, de politie făcând cercetări în oraş, a descoperit la tânărul Nicolae Brighidovici, din strada Păcii 1, o monedă de 100 lei falsă. Descoperirea s’a făcut in momentul când acesta încerca să schimbe moneda la un comerciant din strada Galati. La politie s-a mai prezentat femeia Rada Bina din corn. Golăşei, care a depus o monedă falsă de 20 lei, arătând că a primit-o de la un comerciant din piaţa Regală cu ocazia unor cumpărături. Faţă de informaţiile pe care politia le posedă, se crede că în scurt timp falsificatorii de monede vor fi identificați- 40 de vapoare in porturile dunărene — Intens export de cereale şi cherestea Galaţi, 5 Decembrie Am, Sf. Nicolae, navigaţia e declarată inchisa, în mod oficial. In adevăr, vapoarele agenţiilor de linie (postate) ca Lloyd englez, Lloyd german, etc. nu vor mai atenge porturile dunărene. Caricul adus va fi descărcat în portul Constanţa. Vapoarele aparţinând agenţiilor particulare şi armatorilor vor continua să atingă porturile dunărene până la ivirea sloiurilor. In prezent se continuă exportul, intens de cereale, în special porumb pentru Suedia, Danemarca şi Italia, precum şi parze de Dunăre cu destinaţia Hamburg, Anvers şi Rotterdam. Exportul de cherestea e ceva mai activ şi se încarcă pentru Africa de nord, Syria, Palestina, Egipt şi parte din porturile Italiei. IN PORTUL BRAILA In docurile Brăila se află vaporul „Laconicos“ (elen) de 2404 tone, care va încărca cereale pentru Anvers. La cheia se află vapoarele : „Mirupanui“ (englez) de 16161 t.r., care încarcă puţină cherestea pentru Philipvil; „K. Lyras“ (grec) de 2021 tx.’ încarcă cereale pentru Abenra, Holding, Nykceby, Copenhaga (Danemarca); „Themoni“ (grec) 2399 t. r. încarcă cereale pentru Liverpool şi Manchester; „Srebene“ (Iugoslav) 2070 t. încarcă cereale pentru Hamburg ; „Aventino” (italian) 2198 t. r. cereale pentru Neapole, Genova şi Marsilia; „Vassîlios Destounis” (grec) 2006 t.r. încarcă cereale de la soc. „Continexport” pentru Roterdam; „Danaos“ (grec) 2845 t.r. încarcă cereale pentru Hamburg; „Dromore“ (englez) 2359 t.r. încarcă cereale pentru Anvers; „Ante Topic“’ (iugoslav) încarcă cereale pentru Liverpool; „Possidon“ (grec) 2777 t. r. .încarcă cereale pentru Continent. IN PORTUL GALAŢI încarcă cereale următoarele vapoare: „Arethusa", sub pavilionul republicei Panama de 2331 t. r. cu destinaţia Rotterdam; „Colazzi“ (italian) 2385 tx. destinaţia Hamburg; „Wien” (austriac) de 2724 t.r. destinaţia Rotterdam; „Noemi Julia“ (englez), încarcă cherestea următoarele bastimente: „Danubian" (englez) de 1747 t.r. destinaţia Alexandria.; „Agii Vietores“ (grec) pentru Alicante, Valencia, Malaga şi Sevila (Spania); „Evanghelos Nomicos” (grec) pentru Pireu; „Mariak“ (englez) pentru Patras şi, Vostitza; „Sesostris” (egiptean), de 1151 t.r. pentru Alexandria; „Bucureşti“ al S. M. R. pentru Alexandria, Port-Said, Jaffa şi Haifa; „Toussika“ (englez) pentru Famagusta şi Jaffa; „Oituz“ al S. M. R. pentru Alexandria, Jaffa şi Haifa; „Durostor“ al S. M. R. I pentru Pireu, Voio şi Chic; „Sofia Theodoropoulos“ (grec) pentru Famagusta, Beyrouth şi Alexandretta; „Atlantide“ (Italian) pentru Malta, Catania. IN PORTUL RENI încarcă cereale următoarele vapoare: „Carpaţi” al S. M. R. de 1799 t.r. cu destinaţia Rothenborg, Malmos, Istad, Alusa şi Stockholm (Suedia) ; „Poli” (grec) de 1814 t.r. pentru Neapole, Saiemo, Catania şi Malta; „Utskre“ (norvegian) de 1786 t.r. încărcat de soc. „Louis Dreyfus & Co.“ pentru Varodal, Bergen şi Odense (Suedia) ; „Gisia“ (norvegian) 2098 t. r. încărcat cu porumb de soc. „Bunge“ pentru Stavanger. IN PORTUL ISMAIL încarcă cereale în portul Ismail următoarele vapoare : „Rad“ (iugoslav) 2534 t.r. pentru Rotterdam, „Elisavet“ (grec) , 2159 t. r. pentru Londra și Hali, „Koura“ (finlandez) 1639 t. r. pentru Bodeaux. IN PORTUL CHILIA încarcă cereale vapoarele : „Sebastian“ (spaniol) de 1836 t.r. de casa Louis Dreyfus & Co. cu destinaţia 3 porturi din Danemarca şi „Bucoari” (italian) de 2859 tr. pentru Rotterdam. Vaporul „Dobrogea“ al S. M. R. încărcat în portul Galaţi cu cherestea pentru Orient