Universul, decembrie 1932 (Anul 49, nr. 331-359)

1932-12-08 / nr. 338

Amu, xux roNB*Teiii LUIGI CAZZAVILLAN io Pagini EXEMPLARUL In Țară: 3 Lei In Străinătate: 6 Lei ro Na». 338 Joi 8 Decembrie 1982 STELI­AN.POPESCU XX- « REORGANIZAREA MODERNĂ A ARMATEI De când se discută pro­blema dezarmării, la Gene­va, o ailită problemă preocu­pă serios guvernele şi opinia publică de pretutindeni: ace­ea a siguranţei şi a apără­rii naţionale. De cătra timp, revistele de specialitate militară s'au în­mulţit in Germania, Marea Britani©, Franţa, Italia, Sta­­tele­ Unite, Japonia, etc., iar ziarele şi celelalte publica­­ţiuni au început să se ocupe, mai mult, de chestiunile ce interesează de­ aproape sigu­ranţa şi apărarea statelor. Fireşte, că reorganizarea modernă a armatei revine mereu în discuţie, fiind în continuă actualitate. Una din problemele im­portante este aceea a moto­rizării artileriei. Tracţiunea hipomobi­lă a fost pretutin­deni condamnată şi tinde să diispară. Motorizarea artileriei, a­­dică tragerea tunurilor grele de tractoare autovehicule, prezintă Incontestabile a­­vantagii pe teatrul de luptă. Ea va contribui, într-o largă măsură, la asigurarea unei mobilităţi sigure în câmpul tactic al unităţilor de artilerie şi la desfăşura­rea operaţiunilor în condi­ţii, nu deosebite de cele cu­­no­scute în războiul mondial. Fapt este, că aproape toate statele au introdus ‘tracţiu­nea modernă cu autovehi­cule, desfiinţând treptat­­treptat, transportul cu trac­ţiunea hipomobilă,­­ trans­port greoi, primitiv şi con­damnat de tactica şi strate­gia modernă. Unele armate au introdus sistemul artileriei „purtate“, adică autocamioane mari, capabile să încarce şi să transporte tunurile, ca şi tractoarele cu „chenele“, iar alte state au introdus siste­mul artileriei remorcate, a­­dică tunurile sunt remarcate de autovehicule. Ce am făcut noi in aceas­tă direcţie ? Până acum s’au făcut studii şi propuneri, dar nu sa­u trecut la realizări practice. Când state mai mici de­cât România au introdus motorizarea parţială a arti­leriei lor — Cehoslovacia, Iugoslavia, ba chiar şi Bul­garia a experimentat acest­­ sistem şi e pe punctul să-l introducă — noi nu putem să rămânem cu tracţiunea hipomobilă. Să nu uităm că Rusia so­vietică a introdus şi ea mo­torizarea artileriei. Este necesar ca să dispu­nem, ca titlu de experienţă, pentru şoselele şi podurile noastre, de o baterie moto­rizată, aplicând sistemul ar­tileriei remorcate şi apoi in măsura mijloacelor finan­ciare, să desfiinţăm treptat­­treptat, tracţiunea hipomo­bilă. Interesele apărării naţio­nale sunt strâns legate de reorganizarea modernă a ar­matei, spre a nu rămâne în stare de inferioritate, faţă de vecinii noştri. Scufundarea unui distrugător japonez Tokio, 5 (telegr. part.). — Distrugătorul japonez „Sa­­warabi“, lansat în 1922, cu un tonaj de 9 mii tone, a suferit grave avarii în tim­pul unei furtuni şi s-a scu­fundat în dreptul insulei Formosa. Până acum au fost sal­vaţi 14 membri ai echipa­jului, iar 50 sunt dispăruţi. Se crede că ei s-au înecat. Din Makao au plecat două crucişătoare japoneze în ajutor. LIPSESC 106 MARINARI Tokio, G. (Rador). — Con­­tratorpilorul „Sawarabi“ a e­­șuat în cursul unei furtuni violente, în largul insulei Formosa. De pe bordul vasului lip­sesc 166 marinari. SCRISORI DIN LONDRA Uneltirile Germaniei de AUGUR Londra, Noembrie , cari ne silesc să spunem că,­­ - - luat în sine, noul pact forţat de neagresiune nu înfăţişează o soluţie capabilă să asigure pa­cea în Europa Orientală. Pentru puterile occidentale interesate să ajungă la un sfâr­şit onorabil în conferinţa de­zarmării, chestiunea e de a se găsi azi formula întoarcerii de­legaţiei germane la Geneva. Sir John Simon, secretarul de Stat pentru afacerile externe ale Britaniei, în discursul mi­nunat pe care l-a rostit deună­zi în Camera Comunelor, arată condiţiunile pe cari le conside­ră juste, ce trebue oferite Ger­maniei. De-o parte prevede re­cunoaşterea poziţiei Reich-ului ca o naţiune egală printre cele­lalte mari state ; de cealalta, in­vită guvernul german să adere­­ze la un nou pact de neagresiu­ne. Ideea fireşte e de a lega Berlinul printr-o făgăduială mai explicită de­cât aceea cu­prinsă în pactul Briand-Kellog. Fără îndoială că în felul acesta vrea să obţină o garanţie mai bună a păcii în răsărit. Nu vom insista prea mult a­­supra faptului că e uşor pen­tru militarista prusaci de a primi orice aranjament, care să le dea voe să se înarmeze. Fă­­găduiala de a nu se recurge la mijloace războinice nu va avea în ochii lor mai multă valoare ca atâtea alte obligaţii solem­ne pe cari le-au mai­­violat. Dar admiţând chiar că genera­lul Schleicher şi compania sunt sinceri în noul lor rol pacifist, sunt consideraţiuni serioase, GERMANIA URMĂREŞTE RE­VIZUIREA FRONTIERELOR Scopul mărturisit şi urmărit cu încăpăţânare, al politicii germane, e revizuirea graniţe­lor, aşa cum au fost stabilite de tratatul de la Versailles intre Polonia şi Reich. Prestigiul jun­­kerilor, cari sunt stăpâni mai mult ca ori când la Berlin, o I cere. Dacă chestiunea aşa zisu- I lui coridor n’ar mai exista, in­fluenţa castei marilor proprie- I tari ai Prusiei orientale şi ai­­ Prusiei la răsărit de Elba n’ar I mai exista. Pas cu pas, aşa cum a fost atât de limpede desvă­­luit de publicaţia postumă a corespondenţei lui Stresemann, politica germană s’a apropiat de ţinta, care e revizuirea clau­zelor teritoriale ale tratatului. Evacuarea Renaniei fiind ob­ţinută, s’a atacat chestiunea despăgubirilor. Acum se speră să se­­obţină recunoaşterea ega­lităţii statutare, adică posibili­tatea practică de a se înarma repede. A venit deci rândul re­vendicărilor în ce priveşte revi­zuirea graniţei orientale. Trebue ca cineva să fie cu adevărat orb Continuare în pag.2-a Semnarea pactului franco-rus Dowgalewski, ambasadorul Rusiei la Paris, semnând pactul de neagresiune cu Franţa; la dreapta, în pgoare, d. Herriot, prim-ministrul Franţei Jocul cu valorile de stat — :0, ■ ni iw I — Suspendarea amortismentului datoriei publice interne a provocat scăderi și zăpăceală in bursă — Ca să dea — se vede — un impuls greoaielor tratative re­luate cu creditorii streini în vederea suspendării amortis­mentului datoriei publice exter­ne, ministrul de finanţe a cău­tat să-i pue în faţa unei anti­cipări unilaterale, hotărînd sus­pendarea amortismentului pen­tru titlurile datoriei publice in­terne. Ştirea, apărută Luni in toate ziarele de dimineaţă şi de după amiază, a provocat o completă zăpăceală la bursă, în compar­timentul hârtiilor de stat. Văzând dezastrul — par’bă ar fi putut fi altfel! — ministrul de finanţe a schimbat repede foaia şi ca şi când nici usturoi n’a mâncat şi nici gura nu-i pute, a trimis Luni seara zia­relor următorul COMUNICAT :JIMinisterul de finanţe des­­minte informaţia apărută în ziare în legătură cu suspenda­rea amortizării datoriei pu­blice interne. Până astăzi, ministerul de­­ finanţe n’a luat nici o decizie­­ în această privinţă.­­ Este de recomandat, ca ase­­­­menea ştiri să nu se mai pu- I blice fără a fi în prealabil controlate direct la ministerul de finanţe".­­ Ei bine, noi afirmăm că îna­inte de a publica, împreună cu celelalte ziare, ştirea suspendă­rii amortismentului intern, ne-am conformat cu anticipa­ţie recomandării din comunicat şi „am controlat direct la mi­nisterul de finanţe“ exactitatea informaţiei. Suntem dar în drept să res­pingem încercarea ministrului de finanţe de a-şi acoperi uşu­rinţa procedării, mulţumindu-se să desmintă cu candoare infor­maţiile exacte ale gazetelor. De altfel, ce să mai lungim vorba? Ministerul de finanţe a şi fi­xat împrumuturile, a căror a­­mortizare se suspendă, şi pe cari le-am publicat în numărul de eri, luând măsuri în conse­cinţă. Dacă adăugăm acum că tota­lul economiei, ce se realizează prin suspendarea tragerii la sorţi a titlurilor împrumuturilor de mai sus, nu este decât de 12.250.000 lei anual — formida­bilă economie! — am caracteri­zat definitiv înţelepciunea şi capacitatea care au prezidat la luarea unei asemenea măsuri, ce a zdruncinat toată încrederea în valorile noastre de stat. Acum însă, când uşurinţa a fost consumată, am preferi, pentru liniştirea spiritelor, ca ministerul de finanţe, în loc să se retranşeze in desminţiri de circumstanţă, care nu fac decât să întreţie nesiguranţa şi să a­­limenteze panica, să aibă cura­jul să informeze exact publi­cul asupra hotărârilor luate şi să procedeze de îndată la ram­bursarea rentelor eşite la sorţi, a căror tragere s’a efectuat deja. Ştiind precis ce-l aşteaptă, publicul va fi mai puţin alar­mat decât dacă l-ar lăsa să plu­tească şi mai departe în nesi­guranţă. fi.­t Şedinţa Senatului italian Roma, 5 (Rador). — Senatul italian a ţinut azi prima şe­dinţă din sesiunea de toamnă. La deschiderea lucrărilor toţi senatorii au asistat îm­brăcaţi in uniforma fascistă, adică în „cămăşi negre“. In aceiaşi uniformă au asistat în incinta Senatului şi numeroşi deputaţi. Tribunele publicului erau arhipline. Şedinţa de deschidere a fost consacrată glorificării celei de a zecea aniversare a revoluţiei fasciste. Primul a luat cuvântul d. Federzoni, preşedintele Sena­tului, care a adus omagii ope­rei realizate de fascism în prima decadă. După d-sa a vorbit d. Mus­solini, şeful guvernului. Ambele discursuri au fost des întrerupte de aplauzele şi ovaţiile parlamentarilor şi ale intregei asistenţe. Studenţii din tribune au in­tonat imnurile fasciste. După aceia, şedinţa a fost ridicată şi senatorii au mers in corpore la expoziţia revolu­ţiei fasciste şi la altarul ridi­cat pe Capitoliu in onoarea morţilor fascismului. ----------xcx---------­ SINUCIDEREA UNEI ARTISTE Paris, 5 (Rador). — Marcelle Romée, fostă societară la „Co­media Franceză“, care interpre­ta și diferite roluri în filmele de cinematograf, s-a sinucis, a­­runcându-se în Sena. Marcelle Romée, fusese obli­gată să părăsească scena, în urma unei depresiuni nervoase. ---------xpx---------­ Sosirea arhiducilor de Habs­burg la Belgrad Belgrad, 5 (Rador). — Arhidu­­i­cele Anton, arhiducesa Ileana şi arhiducele Iosef de Habsburg au sosit ieri după amiază la Bel­grad, pe calea aerului. Călătoria s-a efectuat cu­ avi­oanele C. V. I. şi C. V. A. A. I. înalţii oaspeţi au fost găzduiţi la palatul regal din Belgrad şi vor pleca, probabil Miercuri, la Viena. Echipajul avioanelor este com­pus din d-nii Olănescu, N. Cice­rone, Manolescu, Maximilian şi Ploeşteanu. ------|xxpx--------­ FILME Intr’o zi frumoasă din 1912, un grup de români din Sibiu face o excursiune la Păltiniş, superbul munte pe care se ae­riseşte vara atâta lume la o în­­­olţime şi un confort de piscuri elveţiene. Pe atunci, Saşii din regiune ziceau muntelui „Hoherinne". După ce cutreerară toate frumuseţile locului, excursioni­ştii veniră să se odihnească şi să mănânce la hotelul „Turis­­tenhaus”. Când să plece, un neamţ bă­trân şi simpatic le prezintă o carte luxos legată şi cu foi au­rite, şi făcând o mulţime de ploconeli, ii roagă să scrie ce­va în edecul cel scump al casei. Unul din ei luă tocul sclipi­tor şi scrise : „Sărmanii noştri munţi bă­trâni ! Eu nu mă mir că sunteţi trişti. Străbunii mei v’au fost stăpâni, Noi cei de azi... abia turişti!“ ...Au trecut de-atunci două­zeci de ani. Versurile lui Octavian Goga sunt şi astăzi la locul lor, in cartea de aur din vârful mun­ţilor, unde, slavă Domnului şi Soldatului Necunoscut, turiştii de atunci sunt străbunii de azi, — şi vice-versa... Don José Pagini Atentatul da la legaţia română din Budapesta Budapesta, 5 (Rador). — Din comunicatul dat de po­liţia din Budapesta, reiese că Ilona Pop a fost în ultimul timp internată în spitalul de boale nervoase din Buda­pesta, numit „Câmpul lui Leopold", de unde a eşit ne­vindecată. Fiind examinată de medi­cul poliţiei, s’a dovedit că ea sufere şi acum de alienaţie mintală, într’o formă peri­culoasă. Toate aceste amănunte au fost aduse la cunoştinţa le­gaţiei României, in cursul dimineţei. Palatul metropolitan din Chișinău zvonuri tendenţioase despre România la Roma I Roma, 5 (Rador). — Lega­­­­ţia României, de pe lângă gu­vernul italian, comunică o notă prin care desminte şti­rile false şi tendenţioase re­lative la tulburările de la Cluj. In aceste ştiri se sus­ţinea că manifestanţii „ar fi distrus statuia lupoaicei dă­ruită de guvernul italian“, și că ar fi adresat invective la adresa poporului italian. m *■ 1 UPI ID IB prsvCttCă ms£i nereguli — In paguba statului şi a căilor ferate, conce­sionarii se îmbogăţesc ilicit.— Frauda ca nego­cierea bonurilor de lemne — Direcţia generală a căilor fe­rate, pentru a satisface nevoile peraotriaCiutai şi a înlătura frau­dele, ce se săvârşeau înotate cu­­ mandatele de transport, acor­­­­date individual ceferiştilor — mandate ce ajungeau în mâini străine — a recurs de astă dată la aprovizionarea directă, prin serviciul economatului c. f. r. Acesta a concesionat desface­rea la diferiţi negustori, cari în schimbul mandatelor de trans­port şi pe bază de bonuri libe­rate personalului şi pensionari­lor de serviciul economatului, o­­feră lemnele cu 5600 lei vago­nul, adus la domiciliu. După o curbă trasată în ra­port cu salariul şi cu situaţia de căsătorit sau necăsătorit, se acordă bonuri individuale de la 5 până la 20 mii kgr. Ar părea, la prima vedere, că administraţia c. f. r. a înlăturat posibilităţile de fraudă. Ea se săvârşeşte totuş în felul urmă­tor: beneficiarul bonului ridică lemnele, în parte, pentru ne­voile lui personale. Cantitatea de lemne, ce îi rămâne dispo­nibilă, uneori integral cea în­scrisă pe boni o negociază concesionarului c. f. r. de cele mai multe ori, fără nici o dife­renţă în plus. Ii cedează, adică, dreptul lui integral sau parţial, în schim­bul sumei ce o primeşte imediat de la concesionar. El îşi foloseşte banii pe alte nevoi, iar rambur­sarea iar o face în rate lunare. Cu alte cuvinte, pe baza bo­nului de lemne obţinut, el face un Împrumut deghizat. Vinde concesionarului bonul de 10.000 kgr. pentru care primeşte 5600 lei, iar această sumă o achită în 6 rate lunare din leafă sau pensie. Bine­înţeles, că nu toţi func­ţionarii uzează şi abuzează de asemenea procedee, cari, la pri­ma vedere, nu aduc nimănui nici un prejudiciu. Ar putea chiar obiecta pei in cauză, că sunt liberi să uzeze de acest drept al lor, cum cred de cu­viinţă. , Şi, cu toate acestea, frauda­­ există, iar consecinţele ei se­­ restrâng deficitar asupra sta­tului, regiei autonome c. f. r.şi a neguţătorilor de lemne. 1) Concesionarul, obţinând vagonul pe preţul de 5600 lei, îl revinde particularilor — a­­vând acest drept — pe un preţ mai mic decât cursul pieţii. El realizează astfel un câştig de 2000 lei în mijlociu de fiecare vagon, ceea ce înseamnă, la un total de mii de vagoane, câteva milioane în plus. La aceste va­goane el nu plăteşte transport, chirie, impozite, etc. 2) Ceilalţi negustori de lem­ne, cari au­ toate aceste chel­­tueli în plus, nu pot rezista concurenţei neomenoase ce li se face şi — neputând desface marfa la acelaş preţ — au pier­deri însemnate, cari îi duc la faliment. 3) Calea ferată, bine inten­ţionată, transportând aceste lemne, cari ajung în mâinile particularilor, cu mandate de transport, suferă pagube în­semnate, pentru­ că dacă lem­nele nu sunt destinate perso­nalului şi pensionarilor c. f. r., ea ar încasa tariful obişnuit, care se plăteşte pentru lemnele de foc ale particularilor. Cu fapte curăţate, diferenţele de preţ, cari intră în buzunarul concesionarilor, ar intra în ca­sele regiei c. f. r. 4) Fiscul este de asemenea de­­fraudat, pentru că actualii con­cesionari nu plătesc impozitele la cantitățile de lemne, ce pre­tind că sunt ale căilor f­erate, pe cari le legitimează cu bonurile­­ semnate de cei în cauză, dar­­ cari iau o altă destinație.­­ 5) De pe urma tuturor aces- I tor mari pierderi, agentul c. f. r r. se alege cu o sumă globală, pe care o va restitui totuşi şi nu are nici un alt profit. I 6) Singurii profitori sunt con­cesionarii, cari se îmbogăţesc pe­­ seama ceferiştilor, a statului a ! regiei autonome c. f. r. şi a ce­lorlalţi depozitari de lemne.­­ * I Cum s’ar putea înlătura­­ frauda? ! Foarte simplu. Direcţia eco­nomatului să ia, la eliberarea , bonurilor, garanţii serioase că­­ lemnele ajung la destinaţie. Să­­ se ceară anticipat domiciliul şi să se verifice cu acela unde a­­jung lemnele. Un control serios şi descinderi inopinate ar des­coperi pe acei ce negociază bo­nurile, iar ca sancţiune s’ar pu­tea aplica pedepse disciplinare, celor activi, precum şi pierde­rea dreptului pe viitor, atât al lor cât şi al pensionarilor vino­vaţi, la aprovizionarea cu lemne. Administraţia c. f. r. are toa­tă libertatea — şi bine face — să se îngrijească de personal. Dar, tot aşa de necesar e ca ea să-şi apere interesele, când sunt lezate, cum se întâmpla și in trecut cu negociarea manda­telor de transport. Aceste măsuri de prevedere este datoare să le ia neîntâr­ziat, chiar pentru anul acesta, iar pentru viitor să avizeze — cum am arătat mai sus — la întocmirea unui regulament pentru aprovizionarea cu lem­ne, care să vină în ajutorul ce­feriştilor, fără a prejudicia in­teresele administraţiei şi ale statului. -xox- Mari lucrări publice în F­ranţa Paris, 6 (Rador). — Proectul de utilaj naţional, supus Came­rei, prevede­­m: total 7.163.000.000 franci repartizaţi pe ani 1933 şi 1034. Lucrările depinzând de mi­nisterul lucrărilor publice vor absorbi 2.545.000.000 franci nu­mai pentru lucrări noui. Vor fi consacraţi 1.150.000.000 pentru şosele şi poduri, 328.000.000 pen­­tru căi navigabile şi porturi fluviale, 708.000.000 pentru por­turi maritime şi 356.000.000 pen­tru forţe hidraulice­ -xox- Zăcăminte de radiu Londra, 5­­Rador). — Din Nairobi (Africa de Vest en­gleză), se anunță că in regiu­nea Nanyuki s’a descoperit mari zăcăminte de radliu. Na­tura și întinderea acestei des­coperiri nu este încă precizată. Iii iii nil IA li Ha -In ora; $1 la t ari circulă numeroase monede falsificate — Brăila, S Dec. Autorităţile locale au fost se­sizate că, de la o vreme, cir­culă pe piaţă şi în obor mo­nede false de toate valorile, fără ca autorii să fie descoperiţi. La biroul judiciar al politiei sunt depuse ca la 40 monede a 10, 20 şi 100 lei. RECLAMAŢIA UNUI ÎNVĂŢĂ­TOR Un nou caz: învăţătorul Du­mitru Ceicu, de la şcoala pri­mară No. 8 de băeţi, făcând târ­­gueli la comerciantul Alexandru Chicuş, din strada Galaţi, la plată a dat o bancnotă de o mie lei, şi primind restul, a constatat că i se dăduse trei monede de argint a 100 lei falsificate. D-sa a reclamat poliţiei, care a invitat pe negustorul Chicuş, spre a da lămuriri. Ancheta făcută a stabilit că acest comerciant nu are cunoş­tinţă de provenienţa monedelor false, astfel că a fost pus în li­bertate. ALTE DESCOPERIRI D. comisar Ion Ionescu, şeful secţiei a I-a, de politie făcând cercetări în oraş, a descoperit la tânărul Nicolae Brighidovici, din strada Păcii 1, o monedă de 100 lei falsă. Descoperirea s’a făcut in mo­mentul când acesta încerca să schimbe moneda la un comer­ciant din strada Galati. La politie s-a mai prezentat femeia Rada Bina din corn. Go­­lăşei, care a depus o monedă falsă de 20 lei, arătând că a primit-o de la un comerciant din piaţa Regală cu ocazia unor cumpărături. Faţă de informaţiile pe care politia le posedă, se crede că în scurt timp falsificatorii de mo­nede vor fi identificați- 40 de vapoare in porturile dunărene — Intens ex­port de cereale şi cherestea Galaţi, 5 Decembrie Am, Sf. Nicolae, navigaţia e declarată in­chisa, în mod ofi­cial. In adevăr, vapoarele agen­ţiilor de linie (postate) ca Lloyd englez, Lloyd german, etc. nu vor mai aten­ge porturile dună­rene. Caricul adus va fi des­cărcat în portul Constanţa. Va­poarele ap­arţinând agenţiilor particulare şi armatorilor vor continua să atingă porturile dunărene până la ivirea sloiu­­rilor. In prezent se continuă expor­tul, intens de cereale, în special porumb pentru Suedia, Dane­marca şi Italia, precum şi parze de Dunăre cu destinaţia Ham­burg, Anvers şi Rotterdam. Exportul de cherestea e ceva mai activ şi se încarcă pentru Africa de nord, Syria, Palesti­na, Egipt şi parte din portu­rile Italiei. IN PORTUL BRAILA In docurile Brăila se află vaporul „Laconicos“ (elen) de 2404 tone, care va încărca ce­reale pentru Anvers. La cheia se află vapoarele : „Mirupanui“ (englez) de 16161 t.r., care încarcă puţină cheres­tea pentru Philipvil; „K. Lyras“ (grec) de 2021 tx.’ încarcă ce­reale pentru Abenra, Holding, Nykceby, Copenhaga (Dane­marca); „Themoni“ (grec) 2399 t. r. încarcă cereale pentru Li­verpool şi Manchester; „Sre­bene“ (Iugoslav) 2070 t­. în­carcă cereale pentru Hamburg ; „Aventino” (italian) 2198 t. r. cereale pentru Neapole, Genova şi Marsilia; „Vassîlios Destou­­ni­s” (grec) 2006 t.r. încarcă cereale de la soc. „Continexport” pentru Roterdam; „Danaos“ (grec) 2845 t.r. încarcă cereale pentru Hamburg; „Dromore“ (englez) 2359 t.r. încarcă cereale pentru Anvers; „Ante Topic“’ (iugoslav) încarcă cereale pen­tru Liverpool; „Possidon“ (grec) 2777 t. r. .încarcă cereale pentru Continent. IN PORTUL GALAŢI încarcă cereale următoarele vapoare: „Arethusa", sub pa­vilionul republicei Panama de 2331 t. r. cu destinaţia Rotter­dam; „Colazzi“ (italian) 2385 tx. destinaţia Hamburg; „Wien” (austriac) de 2724 t.r. destina­ţia Rotterdam; „Noemi Julia“ (englez), încarcă cherestea următoa­rele bastimente: „Danubian" (englez) de 1747 t.r. destinaţia Alexandria.; „Agii Vietores“ (grec) pentru Alicante, Valen­cia, Malaga şi Sevila (Spania); „Evanghelos Nomicos” (grec) pentru Pireu; „Mariak“ (en­glez) pentru Patras şi, Vostitza; „Sesostris” (egiptean), de 1151 t.r. pentru Alexandria; „Bucu­reşti“ al S. M. R. pentru Alexan­dria, Port-Said, Jaffa şi Haifa; „Toussika“ (englez) pentru Fa­magusta şi Jaffa; „Oituz“ al S. M. R. pentru Alexandria­, Jaffa­­ şi Haifa; „Durostor“ al S. M. R. I pentru Pireu, Voio şi Chic; „So­­­­fia Theodoropoulos“ (grec) pen­tru Famagusta, Beyrouth şi Alexandretta; „Atlantide“ (Ita­lian) pentru Malta, Catania. IN PORTUL RENI încarcă cereale următoarele vapoare: „Carpaţi” al S. M. R. de 1799 t.r. cu destinaţia Ro­­then­borg, Malmos, Istad, Alu­­sa şi Stockholm (Suedia) ; „Poli” (grec) de 1814 t.r. pen­tru Neapole, Saiemo, Catania şi Malta; „Utskre“ (norvegian) de 1786 t.r. încărcat de soc. „Louis Dreyfus & Co.“ pentru Varodal, Bergen şi Odense (Sue­dia) ; „Gisia“ (norvegian) 2098 t. r. încărcat cu porumb de soc. „Bunge“ pentru Stavanger. IN PORTUL ISMAIL încarcă cereale în portul Is­mail următoarele vapoare : „Rad“ (iugoslav) 2534 t.r. pen­tru Rotterdam, „Elisavet“ (grec) , 2159 t. r. pentru Londra și Hali,­­ „Koura“ (finlandez) 1639 t. r. pentru Bodeaux. IN PORTUL CHILIA încarcă cereale vapoarele : „Sebastian“ (spaniol) de 1836 t.r. de casa Louis Dreyfus & Co. cu destinaţia 3 porturi din Danemarca şi „Bucoari” (ita­lian) de 2859 tr. pentru Rot­terdam. Vaporul „Dobrogea“ al S. M. R. încărcat în portul Galaţi cu cherestea pentru Orient

Next