Universul, iunie 1933 (Anul 50, nr. 146-160)
1933-06-11 / nr. 156
ASIGURAREA „FRANCO-ROMANA“ Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1920 (M.C.182-1920 Cu 16 numere participă la tragere abonaţii, cari au primit, cu ocazia jubileului „Universului“, poliţele de lei 50.000 şi lei 20.000, dacă vor achita Societăţii in cursul lunii Iunie lei 435. Acei cari n‘au posibilitatea a menţine în vigoare ambele poliţe, pot menţine numai una, şi anume: dacă menţine poliţa de lei 50.000 vor trimite lei 295 şi dacă menţin pe cea de 20.000 lei vor trimitenumai lei 100. In cazul dintâi, ei ei participă cu 9 numere, in cazul al doilea cu 8 numere. Ambele poliţe sunt emise cu restituirea a jei 8200 de fiecare poliţă pentru costul ziarului pe 4 ani şi pentru 40 optimi lez. Asemenea, la achitarea ratei Iulie 1933 la asigurarea de 50.000 lei, abonatul va primi o mică casetă de bani, iar la Februarie 1934, un frumos ceasornic de biurou, masiv şi de precizie. Idem, respectiv la Oct. 1933 şi Aprilie 1934 pentru asigurarea de 20.000 lei. Nai uitaţi că am achitat până astăzi abonaţilor şi cititorilor Lei 4.271.000 Tragerea la 4 Iulie 1933 Flori! Flori! „Favaudo" Câmpineanu 28 Telefon Palatul Regal, Bucureşti l Expoziţie permanentă ! Presentare ireproşabilă ! Se transmit flori în orice oraş din lume. Rapiditate ! Serviciul Fleurop şi ff. T. D. America — WWW—USA/VV 1— DAMIETTOI DuiaiiLE LA VULTURUL DE MARE CU PESTELE IN GHIARE Theodor AknaijaC? STR. BAZACA1 5T0 CAROL 76 78 80-82 STR HALELOR 21 Studenţii creştini din Cernăuţi au proclamat grevă generală Cernăuţi, 7 iunie. Iin urma măsurilor luate de senatul şi rectoratul universităţii locane spre a asigura studenţilor evrei participarea la examene şi posibilitatea accesului la localul universităţii şi al insttutelor sale„ Centrul studenţesc creştin a convocat o şedinţă a considialinei. Toţi delegaţii şi mandatarii societăţilor academice creştine auparticipat la şedinţă, ce a durat de la oara 15—17. a a scos în relief că lupta studenţilor creştini este legitimată, că rectoratul a luat o măsură dăunătoare intereselor naţionale şi că, în consecinţă, studenţii creştini nu înţeleg să cedeze presiuni ce se exercită assupra lor. Consiliul a hotărât să propună plenului studenţimii proclamarea grevei generale, adică nici un student creştin sănu se înscrie la examene dând mandat preşedintelui centrului, Mircea Ott, să se prezinte cu această propunere in faţa studienţiiinm, cerâm din el o hotărâre finală. Studenţimea a fost convocată apoi într-o adunare urgentă la sediul central al câminurilor creştine studenţeşti din str. Al. Xenopol, G. D. Ott aduce la cunoştinţa adunării hotărîrea de a se duce lupta până la capăt cu orice sacrificii, cere să se protesteze cu energie contra măsurilor rectoratului şi propune proclamarea grevei generale Comunicarea a fost primită cu aplauze. Alţi vorbitori au atacat vehement măsurile rectoratului. La sfârşit se ia hotărîrea de a se înainta un memoriu rectoratului, cuprinzând justificarea proclamării grevei generale. Concomitent studenţii creştini au semnat o declaraţie prin care se obligă pe cuvânt de onoare să nu se înscrie la examene şi deci să renunţe la sesiunea actuală a examenelor. Această declaraţie a fost semnată până astăzi la prânz de circa 800 studenţi, deci aproape 80 la sută din totalitatea studenţimii creştine de la Cernăuţi. PRIMA ZI DE GREVA Atât autorităţile universitare, cât şi cele ale ordinei publice au luat măsuri pentru prevenirea oricăror tulburări şi a interzicerii accesului studenţilor creştini în universitate. In scopul acesta au fost convocaţi în birourile rectoratului d-nii imsp. gen. Zalxlu, chestor Ghinea, col. Topor şi comisar negai maior Burada, cari au primit însărcinarea de a veghia ca studenţii evrei să nu fie opriţi de colegii lor creştini de a se prezenta la examene Imediat după această nouă consfătuire cu director dtr. Isopescu-Grecul, s-au intensificat măsurile de pază. Consemnul grevei generale fiind dat însă din ajun, studenţii creştini nici n’au mai trecut pe la universitate. um se ocupă de interesanta încercare a părintelui »Iranie Papp Şerboianu, de redresare morala a ţiganilor AMORUL IN TAXI ✓ UNIVERSUM 1 Anul al 50-lea Nr. 156 Duminica 11 Iunie 1933 FOOTBALL CRONICA SPORTURILOR — ■ O O* Ziua naţională a sporturilor p — U.S. Regele, tete V&ev&ti si ifftregtrt guvern asista la demonstraţii — — Defilarea Federate sportive ale tf. F. S. R.~&emfln$traînfe sportim-- Watefrat Romnânia-Brecht — România a învins Grecia cu 1 -0 (1 -0) — Un rezultat neaşteptat . Joi s-a desfăşurat pe stadionul O. N. E. F. sărbătorirea zilei naţionale a sporturilor,, în prezenţa M. S. Regelui, M. S. Voevodului Mihai, a tuturor membrilor guvernului şi înalţilor demnitari ai statului, precum şi a unei asistenţe record, evaluate la peste 16.000 de spectatori. Ziua sporturilor, organizată de Uniunea Federaţiilor de sport din România, în colaborare cu U. N. E. F., a însemnat pentru sportul românesc o zi de înălţarre şi de mândrie sufletească, când tineretul sportiv de pretu- I tiedeni a avut prilejul să-şi afirme în faţa ţării întregi, puternica-i vitalitate şi progresele constante realizate prin muncă statornică şi dezinteresată, pusa în slujba neamului. Ziua sporturilor a fost îatraibus sorocită la 8 iunie, sărbătoarea restauraţiei, pentru că sportul românesc, iniţiat şi proteguit de M. S. Regele Carol Il-lea a ţinut să-şi exprime în această zi nesfârşita-n recuno- I tinţă şi neţărmuritul său devotament faţă de marele ei îndrumător şi protector. SOSIREA M. S. REGELUI In frumosul stadion al O. N. E. F.-ului ale cărui tribune, noi construite, au fost complet nehicăpătoare pentru imensa mulţime de peste 16.000 spectatori, un număr de 2000 de sportivi orânduiţi de Federaţie aşteptau înfriguraţi de mândrie şi entusiasm, sosirea M. S. Regelui. M. Sa şi-a făcut apariţia la orele 4 d. a. în sunetele imnului regal şi a descins din automobil în faţa tribunei regale. La sosire a fost întâmpinat de d. George Plagiao, preşedintele U. F. S. R. şi de comitetul Uniunii, compus din d-nii: Gr. Caracostea, A. Leucuţia, M. Savu, Neagu Boerescu, Camil Manoilă şi D. Rotaru, precum şi de întregul guvern şi înalţi demnitari ai statului. M. Sa însoţit de Marele Voevod Mihai şi de suita sa, d-nii geral adj. Vasievici, col. adj. A. Manolescu şi comandor Fundăţianu, a luat loc în loja regală. ASISTENŢA In tribuna regală au asistat d-nii: Vaida, preşă!, consiliului de miniştri; St. Cicio Pop, preşedintele Adunării deputaţilor ; g-ral M. Samsonovici, min. apărării naţionale; Mihai Popovici, min. justiţiei; I Lugoşianu, min. industriei; D. R. Ioaniţescu, min. muncii şi sănătăţii; E. Mirto, min. comunicaţiilor ; D. Gusti, min. instrucţiei; Voicu Niţescu, min. domeniilor; Pan Halippa, min. de stat; E. Haţieganu, min. de stat; V. V. Tulea, subsecretar la preşidenţie; A. Călinescu, subsecret. interne ; Ghelmegeanu, subsecret. domenii; Petre Andred, subsecret. min. instrucţie; R. Irimescu, subsecret. aerului ; g-ral Stângaciu, dur. g-ral sig. statului; Cezar Mereuţă, dir. g-ral c. f. r.; g-ral Uică, comand. c. II a.; col. G Marinescu, pref. poliţiei; g-ral Papazoglu, g-ral Rădulescu, dir. g-ral O. N. E. F.; Onicescu, dir. I. S. E. F., etc. DEFILAREA La ora 4.05 un impunător cortegiu format din peste 2000 de sportivi cu conducătorii lor a intrat din stadion şi, în aplauzele entusiaste ale mulţimea, a defilat în faţa tribunei regale şi a imensului public spectator. Ordinea defilării a fost următoarea: Comitatul Uniunei federaţiilor de sport din România în cap cu d. G. Plagino şi g-ral V. Rădulescu. Studenţii şi studentele I. S. E. F. şi I. M. E. F., precum şi oficialii O. N. E. F. Federaţia de foot-bill asociaţie, cu numeroasele ţii cluburi, în costumele şi maicufie multicolore ale sporturilor respective. Federaţia de atletism, Federaţia de basketball, Fed. de box, Federaţia de ciclism, Federaţia de gimnastică, în care s-au remarcat, pe lângă numeroasele licee şi societăţi din Capitală, şi o numeroasă delegaţie din soc. Şoimii Cariaţilor de la Cluj, Federaţia de nataţie, Fed. de pingpong, Fed. de rugby, Fed. de scrimă, Fed. de ski, Federaţia sporturilor de iarnă, în care s’au remarcat campionul Europei de bobsleigh, d. lt. Al. Papană, echipele de bobsleigh, participante la campionatele Europei dela Chanaonix şi echipele de hockey pe ghiaţă delacampionatele Europei din Praga , Fed, tennis şi Fed. de volley ball. , Defilarea s-a făcut cu un an- Isamblu grandios şi o ţinută marţială, care au stârnit uralele entusiaste ale mulţimei. A urmat revista şi salutul sportivilor, după care d. G. Plagino, preşed. U. F. S. R., a rostit o inimoasă cuvântare. Din piepturile miilor de sportivi prezenţi, a izbucnit un viguros şi sportiv triplu Hura, la care M. S. Regele, vădit emoţionat, a răspuns prin salutul sportiv. DECERNAREA CUPELOR ŞI PREMIILOR M. S. Regele a remis apoi d-lui lt. Papana, campionul lumii de bobsleigh, premiul naţional al sporturilor, oferit de U. F. S. R. şi soc. Viforul Dacia, cupa Carol II-lea, înfiinţată de M. Sa pentru răsplătirea celor mai bune performanţe de atletism din fiecare an. Cupa „Carol II“ pentru tir va fi înmânată d-lui M. Butculescu. Sâmbătă, cu prilejul sărbătorii de fine de an a O. N. E. F-ului, când se vor reanite şi decoraţiile Meritul Cultural pentru sport, conferite de M. S. Regele cu prilejul zilei sporturilor. DEMONSTRAŢIILE SPORTIVE Institutele militare şi superior de educaţie fizică au făcut apoi o frumoasă demonstraţie de mişcări de ansamblu de gimnastică şi cultură fizică, impecabil executată de studenţi şi studente, sub conducerea d-rei Clara Lauz. In sfârşit au urmat demonstraţiile comune de baskett ball şi volley ball, lupte, ping-pong, scrimă, şi box, care au stârnit un viu interes printre spectatori. Federaţia de rugby a demonstrat apoi fazele interesante ale unui match de rugby. Federaţia de atletism a încheiat demonstraţiile sportive printr-o ştafetă suedeză: 400X 506X 200X100 m., în care au eşit învingători studenţii S. U. E. F. urmaţi de soc. Viforul Dacia şi as. sp. Grănicerul, o sursăde garduri pentru fetele 60 m., câştigată de d-ra A. Petrovici, urmată de d-ra Sairiuc şi Dahinten. A fost de asemeni o cursă de ciclism pe 1000 m. câştigată de d-nii Hapciuc şi Heaaig. Demonstraţiile au fost într'adevăr de cel mai mare interes pentru marele public, care are arareori ocazia de a vedea in mersul unei aceeaş manifestări, quintesenţa exerciţiilor sportive executate de cei mai calificaţi reprezentanţi ai sportului românesc. * PARTIDA DE FOOTBALL ASOCIAŢIE GRECIA-ROMANIA A urmat partida de football între echipele Greciei şi României, care s-a terminat prin scorul de 1-0 pentru România, după un joc destul de dur şi cu faze îndeosebi de interesante. Echipa României a jucat evident mult mai slab ca în matchul precedent împotriva Bulgariei, dar a avut de luptat cu un adversar care a adoptat o tactică de obstrucţie şi defensivă exasperantă. Descrierea detailată a matchului o dăm mai la vale in rubrica de foot-ball. M. S. Regele şi suita au asistat la desfăşurarea primei reprize a matchului, iar la ora 6.45, a părăsit stadionul în ovaţiunile delirante ale miilor de sportivi şi ale celor peste 16.000 de spectatori prezenţi. Motociclism REUNIUNEA DE ERI S’A AMANAT Din cauza ploii, care a făcut pista velodromului impracticabilă, reuniunea ce urma să se dispute joi, s’a amânat pe Duminică. La cursa de Duminică şi-a anuinţat participarea şi faimosul alergător african Thal. Reprezentativa naţională a reuşit joi o performanţă slabăflspu-uiad de echipa Greeter cui taoi. Rezultatul este direct surprinzător şi pare inexplicabil urmialea celor cari au asistat la match. Exceiptând faptul ca România a furnizat o partidă indiscutabil mult mai slabă ca în maternă, cu Bulgaria, «..avat de luptat cu un adversar care a adoptat un joc de defensivă, dus. până la exasperare. înaintare® grecilwr nu &’* apropiat Iu repriza doua. niciodată până ta careul de tb al reprezentativei notwtre. Toată linia de «ta«, binebutelea secO'Uidatâ d» halfi și fundași, s‘a masat în categde 1b, împiedicând orice tentativă de a marca a românilor. Aşa se şi explică faptul că, deşi au fost categoric dominaţi, au cedatnumai cu tâft. Este foarte adevărat că nici linia noasitră de atac n’a dat completa satisfacţie şi, în special, Ciolac şi Dobey, care este foarte probabil să cedeze locul pentru matchul cu Iugoslavia. Grecii au fost favorizaţi şi de un noroc excepţional. Zeci de shooturi, ocazii sigure de marcat, se ratau, in mod stupid, fie rovindu-ie mingea de bară, fie bătută în afară. Reprezentanţii noştri au desfăşurat la început un joc confuz şi făceau impresia ei nu se înţeleg între ei- Linia de halfi cu excepţi Tin Tiliz„ Am Itip'/— orientată şi şi-a revenit numai către sfârşit. Atât Steinbach cât şi Rob4 shoutau fără nici-o precizie, uitând că a deservit o linie de înaintare. CUM A DECURS JOCUL Reprezentativei© aliniază următoarele formaţii: România: Şepci, Vogi, Albu, Robe, Steinbach, lakatos, Bindea, Potea Vaiksov, Ciolac, Bodola Dobei.Grecia: Ribiis, Curandis, Malleos, Ipophantee, Baltanos, Vikelides II, Pierekos, Rangos, Vasos, Simonides, Tritrndafais. Lovitura de începere o au românii care se instalează pe terenuil advers. Câteiva shooturi ale tripletei român© sunt bine apărate sau respinse cu pumnii de Ribas, care dă dovada unui portar de clasă. Rob© lansează pe Bindea care driblează fundaşul direct şi centrează lui Ciolac. Acesta, marcat, împinge balonul lui Boidola care trage la portă. Mingea lovind bara de sus, este reluată de Bodola care trimite afară. Timpul se scurge şi niciunul din combatanţi n’are ocazia să marcheze. Ciolae lansează pe Petea dar acesta este găsit în offside. Grecii preiau pentru 10 minute atacul, punând chiar în dificultate poarta lui Şepci. Albu şi Vogi in formă mare, salvează situaţii destul de dificile. Bindea, în posesia balonului, reuşeşte să treacă de apărarea imediată a adversarului şi în faţa porţei shootează afară. Un corner la poarta grecilor şi Petea reia cu capul. Ribas respinge cu pumnii trimiţând din nou în corner. Lovitura de colţ este trasă afară. Jocul se desfăşoară pe terenul adversarilor. Bodola de la 20 m. siotează puternic în braţele portarului grec. O combinaţie Binde«—Petea este stricată de Malik»«, care trimite în corner. Lovitura de colţ este admirabil bătută de Bindea şi reluată de Dohai care atingând piciorul lui Curandis intră în plasă, deschizând astfel scorul. Grecii trec în apărare. Toţi jucătorii baricadează poarta lui Ribas, astfel că orice Ghoot al românilor este foarte greu să ajungă la destinaţie. O centrare a lui Bindea este relluată cu capul de Ciolae afară, după care repriza ia sfârşit. Tot timpul reprizei a doua se scurge pe terenul grecilor. O combinaţie Petea—Bindea şi ultimul trage afară Bodola bine lansat de Ciolae trage in bară care Lovitură este reluată de Steinnbach afară. CUM AU JUCAT Şepci în poartă nu prea e avut ce apăra, totuşi s'a purtat conştiincios. Cel mai bun compartiment a fost de departe apărarea. Albu şi Vogi au fost cei mai buni echipieri români. Steinbache avut o zi slabă. Robe şi Lakatos I au muncit mult. In special ultimul a alimentat bine aripa stângă. In linia de atac au strălucit Bodola şi Petea. Dabai şi I Ciolae au fost slabi iar Bindea I prea nervos. La greci Ribas a fost excelent. A salvat echipa sa de la un adevărat dezastru. Posedă o siguranţă excepţională pe balon. Curandis şi Mallios au format o apărare impenetrabilă. Linia in cel mai slab compartiment al echipei. Este lipsiţi de omogenitate şi eficacitate în faţa forţei. ARBITRAJUL Cu conducerea partidei a fost însărcinat de Fahris (Iugoslavia) care a arbitrat excelent. CLASAMENTUL IN CUPA BALCANICA 1 :0 : 1 Defilarea cortegiului sportiv In fata M. S. Regelui RIBAS (Grecia) Echipa României România 2 2 0 0 8—0=4 p. Iugoslavia 2 2 0 0 9—3=4 p. Grecia 2 0 0 2 6—5=0 p. Bulgaria 2 0 0 2 11—0=0 p. Nenorocirea de lângă Sadova — Doi negustori omorât! şi noul grav rănit — Chişinău, 8 iunie şi luând vânt, au răsturnat căruţa într’o râpă. Căruţa a prins dedesubt pe cei trei călători. Cogan şi Beler au fost ucişi pe loc, fiind oribil mutilaţi, iar Napadener, în stare foarte gravă, având numeroase leziuni şi fracturi, a fost dus la spitalul din Călăraşi. _________________ Un grav accident s'a petrecut pe şoseaua Chişinău— Călăraşi, in dreptul comunei Sadova, acest judeţ . Comercianţii Iancu Napadene, Simha Feier şi Bere Cogan veneau într’o căruţă din Nisporeni spre Călărași. Pe drum s’au întâlnit cu un automobil de care caii s’au speriat Un congres extraordinar al cântăreţilor bisericeşti — Desvelirea bustului lui Anton Pann, la seminarul „Central“ — Joi, la ora 9 dim., în sala căminului preoţilor şi al cântăreţilor de la sf. Patriarhie, s-a ţinut congresul extraordinar al delegaţilor filialelor din ţaxă ale asociaţiei generale a cântăreţilor bisericeşti. Congresul s-a deschis sub preşedinţia d-lui profesor I. POPESCU-PASAREA, preşedintele asociaţiei generale a cântăreţilor. , D-sa şi-a exprimat îngrijorarea faţă de indiferentismul care bântue în rândurile oficialităţii sub raportul manifestărilor religioase-naţionale ale slujitorilor statului. Constată încă odată deplina solidaritate a cântăreţilor bisericeşti întru revendicarea doleanţelor lor. Au mai vorbit d. Filip Jidca, (Teleorman); pr. Sachelarie (Mehedinţi); d-nii: Mirea (R.Vâlcea); Sclipcea (Dolj); Marinescu (Slatina); Stoian (Buzău); Cristea (Iaşi); Herghelegiu, (Dorohoi); Băcescu (Ialomiţa). D. SPANIŞTEANU, profesor, membru în adunarea eparhială a Ungro-Vlahiei, a mulţumit profesorului Pasărea pentru slujba adusă ţării prin cultivarea muzicii tradiţionale şi păstrarea în popor a sentimentului religios. După discuţiuni s’a alcătuit şi aprobat următoarea moţiune Delegaţii Asociaţiei generale a cântăreţilor bisericeşti din ţară, întruniţi în congres extraordinar la Bucureşti, azi, 8 Iunie 1933, in urma discuţiunilor avute am hotărît: 1. Protestăm cu toată energia împotriva suprimărei din buget a celor 2.500 de cântăreţi şi cerem să se revină, neîntârziat, asupra acestei nedrepte măsuri şi să se repună cei înlăturaţi în toate drepturile lor. 2. Să li se restitue tuturor cântăreţilor sumele reţinute prin atâtea „curbe de sacrificiu” aplicate lor mai mult decât celorlalţi funcţionari ai Statului. 3) Să li se achite, fără întâr- ziere, salariile in restanţă pe anii 1931 şi 1932. 1 4. Pentru restabilirea bunului mers în serviciile bisericei să se repună în buget paracliserii a căror lipsă este adânc simţită. 5. Dăm puteri depline d-lui preşedinte I. Popescu Paserea şi comitetului central să facă demersurile necesare pentru dobândirea acestor drepturi. In caz contrariu propunem ca întreaga cântăreţime să demonstreze adânca ei indignare, în ziua de 15 August (Praznicul Adormirei Maicei Domnului) arătând poporului vitregia cu care sunt trataţi cântăreţii şi însăşi biserica. încrezători deplini în oamenii de bine ai ţării aşteptăm izbânda completă a revendicărilor noastre. DESVELIREA BUSTULUI LUI ANTON PAN Congresiştii au mers apoi, în corpore la seminarul „Central”, unde, din asistenţa P. P. S. S. L. L. Gherontie, episcop al Constanţei; Platon Ciosu, vicar al sf. Patriarhii; Emanuel Bucuţă, secretar general şi Stancu Brădişteanu, director general al ministerului instrucţiei, cultelor şi artelor; I. Popescu-Pasărea, profesor, preşedintele asociaţiei generale a cântăreţilor bisericeşti; pr. P. Partenie, directorul seminarului „Central” şi preşedintele asoc. generale a clerului român ortodox; profesorii I. Chirescu şi V. Popovici; Triban, mr. ec. G. P. Gârboviceanu, dr. Oprescu etc., s’a săvârşit sfinţirea monumentului marelui muzician bisericesc naţional şi folclorist popular, Anton Pann. După oficierea unui Te- Deum de preotul Costea şi diaconul Pistol, răspunsurile fiind date de corul elevilor seminarului „Central” a început seria cuvântărilor. D. profesor I. POPESCU-PASAREA, iniţiatorul Înfăptuirii în bronz a chipului lui Anton Pann, cu obolul membrilor asociaţiei generale a cântăreţilor bisericeşti, a descris viaţa şi opera nemuritorului compozitor şi rapsod popular, care a fost fiul căldărarului şi olerului macedonean, sălăşluit pe marginea Silviului Bulgariei. A evidenţiat rolul său în viaţa bisericii şi neamului românesc, — răscolitor şi valorificator al tezaurului muzicii strămoşeşti, divine, — şi adresânduse direcţiei seminarului „Central”, i-a încredinţat spre păstrare, monumentul marelui înaintaş al exprimării în cuvânt şi cântec al sufletului naţiunii române. Prec. P. PARTENIE a răspuns că primeşte, cu emoţie profundă, tezaurul ce se încredinţează spre păstrare instituţiei pe care o conduce, şi mulţumind înfăptuitorilor, asigură că chipul lui Anton Pann va fi veşnică pildă seminariştilor şi cântăreţilor întru îndeplinirea datoriilor sfinte către ţară şi neam. Păr. prof. G. COMANA iii numele clerului Capitalei, mulţumeşte înfăptuitorilor sărbătorii de astăzi şi spune că slujitorii altarului îşi vor aduce întotdeauna aminte, cu recunoştinţă de păstrătorii muzicii bisericeşti româneşti, vor lăuda şi vor slăvi mereu pe înflăcăraţi ei propovăduitori. D. EMANUEL BUCUTA, secretar general al ministerului instrucţiei, cultelor şi artelor,a vorbit mişcător, de importanţa lui Anton Pann în desvoltarea culturală a neamului românesc. A schiţat, energic, figura lui în galeria literatorilor şi muzicienilor naţionali şi a spus că se bucură profund de strălucirea în care a fost înălţat maestrul de urmaşii lui, cântăreţii bisericeşti, cari, prin asemenea ‘afirmări doveditoare de sănătoasă manifestare patriotică — cununa vitalităţii naţionale — merită să fie încurajaţi, ajutaţi şi susţinuţi în angrenajul statului român. •. « Asistenţa a trecut apoi, din refectoriul seminarului „Central” unde s’a servit dejunul. Autoastat aci, d. Popescu-Pasărea, P. S. Platon Ciosu, vicar al sf. patriarhii; păr. P. Partenie, directorul seminarului; d. Stancu Brădişteanu, director general la culte; arhim. Iuliu Scriban, d. Spănişteanu, d. Ştefan Matache şi Emanuil Bucuţă, secretar general la culte. Toţi oratorii au reliefat însemnătatea sărbătorii, au valorificat munca şi talentul celui eternizat în chip material şi au asigurat pe purătorii făcliei sufletului lui românesc prin vijelia vremurilor, pe cântăreţi, de tot sprijinul întru îndeplinirea misiunii lor de menţinere şi desvoltare a tradiţiilor strămoşeşti în hotarele românismului. L a sfârşit s’a citit şi expediat o telegramă de omagiu şi supunere M. Sale Regelui Carol II. Serbarea s’a sfârşit la 6 d. a. ora