Universul, iunie 1933 (Anul 50, nr. 146-160)

1933-06-11 / nr. 156

ASIGURAREA „FRANCO-ROMANA“ Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1920 (M.C.182-1920 Cu 16 numere participă la tragere abonaţii, cari au primit, cu ocazia jubileului „Universului“, poliţele de lei 50.000 şi lei 20.000, d­acă vor achita So­cietăţii in cursul lunii Iunie lei 435. Acei cari n‘au posibilitatea a menţine în vigoare ambele poliţe, pot menţine numai una, şi anume: dacă menţine poliţa de lei 50.000 vor trimite lei 295 şi dacă menţin pe cea de 20.000 lei vor trimite­­numai lei 100. In cazul dintâi, ei ei participă cu 9 numere, in cazul al doilea cu 8 numere. Ambele poliţe sunt emise cu restituirea a jei 8200 de fiecare poliţă pentru costul ziarului pe 4 ani şi pentru 40 optimi lez. Asemenea, la achitarea ratei Iulie 1933 la asigurarea de 50.000 lei, abonatul va primi o mică casetă de bani, iar la Februarie 1934, un frumos ceasornic de biurou, masiv şi de precizie. Idem, respectiv la Oct. 1933 şi Aprilie 1934 pentru asigurarea de 20.000 lei. Nai uitaţi că am achitat până astăzi abonaţilor şi cititorilor Lei 4.271.000 Tragerea la 4 Iulie 1933 F­lori! Flori! „Favaudo" Câmpineanu 28 Telefon Palatul Regal, Bucureşti l Expoziţie permanentă ! Presentare ireproşabilă ! Se transmit flori în orice oraş din lume. Rapiditate ! Serviciul Fleurop şi ff. T­. D. America — WWW—USA/VV 1— DAMIETTOI DuiaiiLE LA VULTURUL DE MARE CU PESTELE IN GHIARE Theodor Aknaija­­C? STR. BAZACA1 5T0 CAROL 76 78 80-82 STR HALELOR 21 Studenţii creştini din Cernăuţi au proclamat grevă generală Cernăuţi, 7 iunie. Iin urma măsurilor luate de senatul şi rectoratul universită­ţii locane spre a asigura studen­ţilor evrei participarea la exa­mene şi posibilitatea accesului la localul universităţii şi al ins­­ttutelor sale„ Centrul studen­ţesc creştin a convocat o şedin­ţă a considialin­ei. Toţi delegaţii şi mandatarii societăţilor academice creştine au­­participat la şedinţă, ce a durat de la oara 15—17. a a scos în relief că lupta studenţilor creştini este legiti­mată, că rectoratul a luat o măsură dăunătoare intereselor naţionale şi că, în consecinţă, studenţii creştini nu înţeleg să cedeze presiuni ce se exercită as­supra lor. Consiliul a hotărât să propu­nă plenului stu­denţimii pro­clamarea grevei generale, adică nici un student creştin să­­nu se înscrie la examene dând mandat preşedintelui centrului, Mircea Ott, să se prezinte cu această propunere in faţa stu­­dienţiiinm, cerâm din el o hotărâ­re finală. Studenţimea a fost convocată apoi într-o adunare urgentă la sediul central al câminurilor creştine studenţeşti din str. Al. Xenopol, G. D. Ott aduce la cunoştinţa adunării hotărîrea de a se du­ce lupta până la capăt cu orice sacrificii, cere să se protesteze cu energie contra măsurilor rectoratului şi propune procla­­marea grevei generale Comunicarea a fost primită cu aplauze. Alţi vorbitori au atacat ve­hement măsurile rectoratului. La sfârşit se ia hotărîrea de a se înainta un memoriu rec­toratului, cuprinzând justifica­rea proclamării grevei generale. Concomitent studenţii creş­tini au semnat o declaraţie prin care se obligă pe cuvânt de onoare să nu se înscrie la exa­mene şi deci să renunţe la se­siunea actuală a examenelor. Această declaraţie a fost sem­nată până astăzi la prânz de circa 800 studenţi, deci aproape 80 la sută din totalitatea stu­­denţimii creştine de la Cernăuţi. PRIMA ZI DE GREVA Atât autorităţile universitare, cât şi cele ale ordinei publice au luat măsuri pentru prevenirea oricăror tulburări şi a interzice­rii accesului studenţilor creştini în universitate. In scopul acesta au fost con­vocaţi în birourile rectoratului d-nii imsp. gen. Zalxlu, chestor Ghinea, col. Topor şi comisar negai maior Burada, cari au primit însărcinarea de a veghia ca studenţii evrei să nu fie o­­priţi de colegii lor creştini de a se prezenta la examene Imediat după această nouă consfătuire cu di­rector dtr. I­­sopescu-Grecul, s-au intensifi­cat măsurile de pază. Consemnul grevei generale fiind dat însă din ajun, stu­denţii creştini nici n’au mai trecut pe la universitate. um se ocupă de i­nte­re­sa­nta încercare a părintelui »Iranie Papp Şerboianu, de redresare morala a ţiganilor AMORUL IN TAXI ✓ UNIVERSUM 1 Anul al 50-lea Nr. 156 Duminica 11 Iunie 1933 FOOT­BALL C­RONICA SPORTURILOR — ■ O O* Ziua naţională a sporturilor p — U.S. Regele, tete V&ev&ti si ifftregtrt guvern asista la demonstraţii — — Defilarea Federate sportive ale tf. F. S. R.~&emfln$traîn­fe sportim-- Watefrat Romnânia-Brecht — România a învins Grecia cu 1 -0 (1 -0) — Un rezultat neaşteptat . Joi s-a desfăşurat pe stadionul O. N. E. F. sărbătorirea zilei na­ţionale a sporturilor,, în prezen­ţa M. S. Regelui, M. S. Voevodu­­lui Mihai, a tuturor membrilor guvernului şi înalţilor demnitari ai statului, precum şi a unei a­­sistenţe record, evaluate la pes­­­­te 16.000 de spectatori. Ziua sporturilor, organizată de Uniunea Federaţiilor de sport din România, în colaborare cu U. N. E. F., a însemnat pentru sportul românesc o zi de înălţa­­r­re şi de mândrie sufletească,­­ când tineretul sportiv de pretu- I tiedeni a avut prilejul să-şi a­­firme în faţa ţării întregi, pu­­ternica-i vitalitate şi progresele constante realizate prin muncă statornică şi dezinteresată, pusa în­ slujba neamului. Ziua sporturilor a fost îatr­a­­ib­us sorocită la 8 iunie, sărbă­toarea restauraţiei, pentru că sportul românesc, iniţiat şi pro­teguit de M. S. Regele Carol Il-lea a ţinut să-şi exprime în această zi nesfârşita-n­ recuno- I tinţă şi neţărmuritul său devota­ment faţă de marele ei îndru­mător şi protector. SOSIREA M. S. REGELUI In frumosul stadion al O. N. E. F.-ului ale cărui tribune, noi construite, au fost complet ne­­hicăpătoare pentru imensa mul­ţime de peste 16.000 spectatori, un nu­măr de 2000 de sportivi orânduiţi de Federaţie aşteptau înfriguraţi de mândrie şi entu­­siasm, sosirea M. S. Regelui. M. Sa şi-a făcut apariţia la o­­rele 4 d. a. în sunetele imnului regal şi a descins din automobil în faţa tribunei regale. La sosire a fost întâmpinat de d. George Plagiao, preşedintele U. F. S. R. şi de comitetul Uniu­nii, compus din d-nii: Gr. Cara­­costea, A. Leucuţia, M. Savu, Neagu Boerescu, Camil Manoilă şi D. Rotaru, precum şi de în­tregul guvern şi înalţi demni­tari ai statului. M. Sa însoţit de Marele Voe­­vod Mihai şi de suita sa, d-nii geral adj. Vasievici, col. adj. A. Manolescu şi comandor Fun­­dăţianu, a luat loc în loja re­gală. ASISTENŢA In tribuna regală au asistat d-nii: Vaida, preşă!, consiliului de miniştri; St. Cicio Pop, pre­şedintele Adunării deputaţilor ; g-ral M. Samsonovici, min. apă­rării naţionale; Mihai Popovici, min. justiţiei; I­ Lugoşianu, min. industriei; D. R. Ioaniţes­­cu, min. muncii şi sănătăţii; E. Mirto, min. comunicaţiilor ; D. Gusti, min. instrucţiei; Voicu Niţescu, min. domeniilor; Pan Halippa, min. de stat; E. Haţie­­ganu, min. de stat; V. V. Tu­lea, subsecretar la preşidenţie; A. Călinescu, subsecret. interne ; Gh­elmegeanu, subsecret. dome­nii; Petre Andred, subsecret. min. instrucţie; R. Irimescu, subse­­cret. aerului ; g-ral Stângaciu, dur. g-ral sig. statului; Cezar Mereuţă, dir. g-ral c. f. r.; g-ral Uică, comand. c. II a.; col. G Marinescu, pref. poliţiei; g-ral Papazoglu, g-ral Rădulescu, dir. g-ral O. N. E. F.; Onicescu, dir. I. S. E. F., etc. DEFILAREA La ora 4.05 un impunător cor­tegiu format din peste 2000 de sportivi cu conducătorii lor a intrat din stadion şi, în aplau­zele entusiaste ale mulţimea, a defilat în faţa tribunei regale şi a imensului public spectator. Ordinea defilării a fost urmă­toarea: Comitatul Uni­unei federaţiilor de sport din­ România în cap cu d. G. Plagino şi g-ral V. Rădu­lescu. Studenţii şi studentele I. S. E. F. şi I. M. E. F., precum şi ofi­cialii O. N. E. F. Federaţia de foot-b­ill asocia­ţie, cu numeroasele ţii cluburi, în costumele şi maicufi­e multi­­colore ale sporturilor respective. Federaţia de atletism, Federa­ţia de basket­ball, Fed. de box, Federaţia de ciclism, Federaţia de gimnastică, în care s-au re­marcat, pe lângă numeroasele licee şi societăţi din Capitală, şi o numeroasă delegaţie din soc. Şoimii Cariaţilor de la Cluj, Fe­deraţia de nataţie, Fed. de ping­pong, Fed. de rugby, Fed. de scrimă, Fed. de ski, Federaţia sporturilor de iarnă, în care s’au remarcat campionul Euro­pei de bobsleigh, d. lt. Al. Pa­­pană, echipele de bobsleigh, par­ticipante la campionatele Euro­pei dela Chanaonix şi echipele de hockey pe ghiaţă dela­­cam­pionatele Europei din Praga , Fed, tennis şi Fed. de volley ball. , Defilarea s-a făcut cu un an- I­samblu grandios şi o ţinută mar­ţială, care au stârnit uralele entusiaste ale mulţimei. A urmat revista şi salu­tul sportivilor, după care d. G. Plagino, preşed. U. F. S. R., a rostit o inimoasă cuvântare. Din piepturile miilor de spor­­­­tivi prezenţi, a izbucnit un vi­guros şi sportiv triplu Hura, la care M. S. Regele, vădit emoţio­nat, a răspuns prin salutul spor­tiv. DECERNAREA CUPELOR ŞI PREMIILOR M. S. Regele a remis apoi d-lui lt. Papana, campionul lumii de bobsleigh, premiul naţional al sporturilor, oferit de U. F. S. R. şi soc. Viforul Dacia, cupa Ca­rol II-lea, înfiinţată de M. Sa pentru răsplătirea celor mai bu­ne performanţe de atletism din fie­care an. Cupa „Carol II“ pentru tir va fi înmânată d-lui M. Butculescu. Sâmbătă, cu prilejul sărbătorii de fine de an a O. N. E. F-ului, când se vor reanite şi­ decoraţiile Meritul Cultural pentru sport, conferite de M. S. Regele cu pri­lejul zilei sporturilor. DEMONSTRAŢIILE SPORTIVE Institutele militare şi superior de educaţie fizică au făcut apoi o frumoasă demonstraţie de mişcări de ansamblu de gimnas­tică şi cultură fizică, impecabil executată de studenţi şi studen­te, sub conducerea d-rei Clara La­uz. In sfârşit au urmat demonstra­ţiile comune de baskett ball şi volley ball, lupte, ping-pong, scrimă, şi box, care au stârnit un viu interes printre specta­tori. Federaţia de rugby a demon­strat apoi fazele interesante ale unui match de rugby. Federaţia de atletism a înche­iat demonstraţiile sportive prin­­tr-o ştafetă suedeză: 400X 506X 200X100 m., în care au eşit în­vingători studenţii S. U. E. F. urmaţi de soc. Viforul Dacia şi as. sp. Grănicerul, o sursă­­de garduri pentru fete­l­e 60 m., câştigată de d-ra A. Petrovici, urmată de d-ra Sairiuc şi Da­hinten. A fost de asemeni o cursă de ciclism pe 1000 m. câştigată de d-nii Hapciuc şi Heaaig. Demonstraţiile au fost într'a­­devăr de cel mai mare interes pentru marele public, care are arare­ori ocazia de a vedea in mersul unei aceeaş manifestări, quintesenţa exerciţiilor sportive executate de cei mai calificaţi reprezentanţi ai sportului româ­nesc. * PARTIDA DE FOOT­BALL ASOCIAŢIE GRECIA-ROMA­­NIA A urmat partida de foot­ball între echipele Greciei şi României, care s-a terminat prin scorul de 1-0 pentru România, după un joc destul de dur şi cu faze îndeosebi de interesante. Echipa României a jucat evi­­dent mult mai slab ca în mat­­chul precedent împotriva Bul­gariei, dar a avut de luptat cu un adversar care a adoptat o tactică de obstrucţie şi defen­sivă exasperantă. Descrierea detailată a mat­­chului o dăm mai la vale in ru­brica de foot-ball. M. S. Regele şi suita au asis­tat la desfăşurarea primei re­prize a matchului, iar la ora 6.45, a părăsit stadionul în ova­­ţiunile delirante ale miilor de sportivi şi ale celor peste 16.000 de spectatori prezenţi. Motociclism REUNIUNEA DE ERI S’A AMANAT Din cauza ploii, care a făcut pista velodromului impractica­bilă, reuniunea ce urma să se dispute joi, s’a amânat pe Duminică. La cursa de Duminică şi-a a­­nuinţat participarea şi faimosul alergător african Thal. Reprezentativa naţională a reuşit joi o performanţă slabă­­flspu-uiad­ de echipa Greeter cui taoi. Rezultatul este direct sur­prinzător şi pare inexplicabil urm­i­alea celor cari au asistat la match. Exceiptând faptul ca România a furnizat o partidă in­discutabil mult mai slabă ca în maternă,­ cu Bulgaria, «..avat de luptat cu un adversar care a a­­doptat un joc de defensivă, dus. până la exasperare. înaintare® grecilwr nu &’* a­­propiat Iu repriza doua. nici­odată până ta careul de tb al re­prezentativei notwtre. Toată linia de «ta«, bineb­ute­­lea secO'Uidatâ d» halfi și fundași, s‘a masat în categ­­­de 1b, împie­dicând orice tentativă de a marca a românilor. Aşa se şi explică faptul că, deşi au fost categoric dominaţi, au cedat­­numai cu tâft. Este foarte adevărat­ că nici linia noasitră de atac n’a dat comp­le­ta satisfacţie şi, în special, Ciolac şi Dobey, care este foarte probabil să cedeze locul pentru matchul cu Iugoslavia. Grecii au fost favorizaţi şi de un noroc excepţional. Zeci de shoot­uri, ocazii sigure de marcat, se ratau, in mod stupid, fie ro­­vindu-ie mingea de bară, fie bă­tută în afară. Reprezentanţii noştri au desfă­­şurat la început un joc confuz şi făceau impresia ei nu se înţeleg între ei- Linia de halfi cu excep­­ţi Tin T­i­­liz„ Am Itip'/— orientată şi şi-a revenit numai către sfârşit. Atât Steinbach cât şi Rob4 sh­outau fără nici-o pre­cizie, uitând că a de­servit o linie de înaintare. CUM A DECURS JOCUL Reprezentativei© aliniază ur­mătoarele formaţii: România: Şepci, Vogi, Albu, Robe, Steinbach, lakatos, Bindea, Pot­ea Vaiksov, Ciolac, Bodola Do­bei.Grecia: Ribiis, Curandis, Mal­­leos, Ipophantee, Baltanos, Vike­­lides II, Piere­kos, Rangos, Va­sos, Simonides, Tritrndafais. Lovitura de începere o au ro­mânii care se instalează pe te­ren­uil advers. Câteiva shooturi ale tripletei român© su­nt bine apă­rate sau respinse cu pumnii de Ribas, care dă dovada unui por­tar de c­lasă. Rob© lansează pe Bindea care driblează fundaşul direct şi centrează lui Cio­lac. A­­cesta, marcat, împinge balonul lui Boidola care trage la portă. Mingea lovind bara de sus, este reluată de Bodola care trimite afară. Timpul se scurge şi nici­­u­nul din combatanţi n’are oca­zia să marcheze. Ciolae lansează pe Petea dar acesta este găsit în offside. Grecii preiau pentru 10 minute atacul, punând chiar în dificul­tate poarta lui Şepci. Albu şi Vogi in formă mare, salvează si­tuaţii destul de dificile. Bindea, în posesia balonului,­­ reuşeşte să treacă de apărarea imediată a adversarului şi în faţa porţei shoot­ea­ză afară. Un corner la poarta grecilor şi Pe­tea reia cu capul. Ribas respinge cu pumnii trimiţând din nou în corner. Lovitura de colţ este trasă afară. Jocul se desfăşoară pe terenul adversarilor. Bodola de la 20 m. siotează puternic în braţele por­tarului grec. O combinaţie Bin­de«—Petea este stricată de Mal­ik»«, care trimite în corner. Lo­vitura de colţ este admirabil bă­tută de Bindea şi reluată de Do­hai care atingând piciorul lui Curandis intră în plasă, deschi­zând astfel scorul. Grecii trec în apărare. Toţi ju­cătorii baricadează poarta lui Ribas, astfel că orice Ghoot al românilor este foarte greu să a­­jungă la destinaţie. O centrare a lui Bindea este relluată cu capul de Ciolae afară, după care re­priza ia sfârşit. Tot timpul reprizei a doua se scurge pe terenul grecilor. O combinaţie Petea—Bindea şi ul­timul trage afară Bodola bine lansat de Ciolae trage in bară care Lovitură este reluată de Steinnbac­h afară. CUM AU JUCAT Şepci în poartă nu prea e avut ce apăra, totuşi s'a purtat con­ştiincios. Cel mai bun comparti­ment a fost de departe apărarea. Albu şi Vogi au fost cei mai buni­­ echipieri români. Steinbach­e a­­­­vut o zi slabă. Robe şi Lakatos I au muncit mult. In special ulti­mul a alimentat bine aripa­­ stângă. In linia de atac au stră­­­­lucit Bodola şi Petea. Dabai şi I Ciolae au fost slabi iar Bindea I prea nervos. La greci Ribas a fost excelent. A salvat echipa sa de la un ade­vărat dezastru. Posedă o sigu­ranţă excepţională pe balon. Cu­ra­­ndis şi Mallios au format o apărare impenetrabilă. Linia in­ cel mai slab­ compartiment al echipei. Este lipsiţi de omogeni­tate şi eficacitate în faţa forţei. ARBITRAJUL Cu conducerea partidei a fost însărcinat de Fahr­is (Iugoslavia) care a arbitrat excelent. CLASAMENTUL IN CUPA BALCANICA 1­ ­:0­ : 1 Defilarea cortegiului sportiv In fata M. S. Regelui RIBAS (Grecia) Echipa României România 2 2 0 0 8—0=4 p. Iugoslavia 2 2 0 0 9—3=4 p. Grecia 2 0 0 2 6—5=0 p. Bulgaria 2 0 0 2 11—0=0 p. Nenorocirea de lângă Sadova — Doi negustori omorât! şi noul grav rănit — Chişinău, 8 iunie şi luând vânt, au răsturnat căruţa într’o râpă. Căruţa a prins dedesubt pe cei trei că­lători. Cogan şi Beler au fost ucişi pe loc, fiind oribil mu­tilaţi, iar Napadener, în sta­re foarte gravă, având nu­meroase leziuni şi fracturi, a fost dus la spitalul din Că­lăraşi. _________________ Un grav accident s'a pe­trecut pe şoseaua Chişinău— Călăraşi, in dreptul comunei Sadova, acest judeţ . Comer­cianţii Iancu Napadene, Sim­­ha Feier şi Bere Cogan ve­neau într’o căruţă din Nis­­poreni spre Călărași. Pe drum s’au întâlnit cu un automo­bil de care caii s’au speriat Un congres extraordinar al cântăreţilor bisericeşti — Desvelirea bustului lui Anton Pann, la seminarul „Central“ — Joi, la ora 9 dim., în­ sala căminului preoţilor şi al cântă­reţilor de la sf. Patriarhie, s-a ţinut congresul extraordinar al delegaţilor filialelor din ţaxă ale asociaţiei generale a cân­tăreţilor bisericeşti. Congresul s-a deschis sub preşedinţia d-lui profesor I. POPESCU-PASAREA, preşedin­tele asociaţiei generale a cântă­reţilor. , D-sa şi-a exprimat îngrijo­rarea faţă de indiferentismul care bântue în rândurile oficia­lităţii sub raportul manifestă­rilor religioase-naţionale ale slujitorilor statului. Constată încă odată deplina solidaritate a cântăreţilor bisericeşti întru revendicarea doleanţelor lor. Au mai vorbit d. Filip Jidca, (Teleorman); pr. Sachelarie (Mehedinţi); d-nii: Mirea (R.­­Vâlcea); Sclipcea (Dolj); Ma­rinescu (Slatina); Stoian (Bu­zău); Cristea (Iaşi); Herghele­giu, (Dorohoi); Băcescu (Ia­lomiţa). D. SPANIŞTEANU, profesor, membru în adunarea eparhială a Ungro-Vlahiei, a mulţumit profesorului Pasărea pentru slujba adusă ţării prin cultiva­rea muzicii tradiţionale­ şi păs­trarea în popor a sentimentu­lui religios. După discuţiuni s’a alcătuit şi aprobat următoarea moţiune Delegaţii Asociaţiei generale a cântăreţilor bisericeşti din ţară, întruniţi în congres extraordi­nar la Bucureşti, azi, 8 Iunie 1933, in urma discuţiunilor avu­te am hotărît: 1. Protestăm cu toată ener­gia împotriva suprimărei din buget a celor 2.500 de cântăreţi şi cerem să se revină, neîntâr­ziat, asupra acestei nedrepte măsuri şi să se repună cei în­lăturaţi în toate drepturile lor. 2. Să li se restitue tuturor cântăreţilor sumele reţinute prin atâtea „curbe de sacrifi­ciu” aplicate lor mai mult de­cât celorlalţi funcţionari ai Sta­­­tului.­­ 3) Să li se achite, fără întâr-­ ziere, salariile in restanţă pe anii 1931 şi 1932. 1 4. Pentru restabilirea bunu­lui mers în serviciile bisericei să se repună în buget paracli­serii a căror lipsă este adânc simţită. 5. Dăm puteri depline d-lui preşedinte I. Popescu Paserea şi comitetului central să facă de­mersurile necesare pentru do­bândirea acestor drepturi. In caz contrariu propunem ca în­treaga cântăreţime să demons­treze adânca ei indignare, în ziua de 15 August (Praznicul Adormirei Maicei Domnului) arătând poporului vitregia cu care sunt trataţi cântăreţii şi însăşi biserica. încrezători deplini în oamenii de bine ai ţării aşteptăm izbân­da completă a revendicărilor noastre. DESVELIREA BUSTULUI LUI ANTON PAN Congresiştii au mers apoi, în corpore la seminarul „Central”, unde, d­in asistenţa P. P. S. S. L. L. Gherontie, episcop al Con­stanţei; Platon Ciosu, vicar al sf. Patriarhii; Emanuel Bucu­­ţă, secretar general şi Stancu Brădişteanu, director general al ministerului instrucţiei, cul­telor şi artelor; I. Popescu-Pa­­sărea, profesor, preşedintele a­­sociaţiei generale a cântăreţi­lor bisericeşti; pr. P. Partenie, directorul seminarului „Central” şi preşedintele asoc. generale a clerului român ortodox; profe­sorii I. Chirescu şi V. Popovici; T­riban, mr. ec. G. P. Gârboviceanu, dr­. Oprescu etc.,­­ s’a săvârşit sfinţirea monumentului marelui muzi­cian bisericesc naţional şi fol­clorist popular, Anton Pann. După oficierea unui Te- Deum de preotul Costea şi dia­conul Pistol, răspunsurile fiind date de corul elevilor seminaru­lui „Central” a început seria cuvântărilor. D. profesor I. POPESCU-PA­SAREA, iniţiatorul Înfăptuirii în bronz a chipului lui Anton Pann, cu obolul membrilor a­­sociaţiei generale a cântăreţi­lor bisericeşti, a descris viaţa şi opera nemuritorului compo­zitor şi rapsod popular, care a fost fiul căldărarului şi oleru­lui macedonean, sălăşluit pe marginea Silviului Bulgariei. A evidenţiat rolul său în via­ţa bisericii şi neamului româ­nesc, — răscolitor şi valorifica­­tor al tezaurului muzicii stră­moşeşti, divine, — şi adresându­­se direcţiei seminarului „Cen­tral”, i-a încredinţat spre păs­trare, monumentul marelui înaintaş al exprimării în cu­vânt şi cântec al sufletului na­ţiunii române. P­r­­ec. P. PARTENIE a răs­puns că primeşte, cu emoţie profundă, tezaurul ce se încre­dinţează spre păstrare institu­ţiei pe care o conduce, şi mul­ţumind înfăptuitorilor, asigură că chipul lui Anton Pann va fi veşnică pildă seminariştilor şi cântăreţilor întru îndeplinirea datoriilor sfinte către ţară şi neam. Păr. prof. G. COMANA iii numele clerului Capitalei, mul­ţumeşte înfăptuitorilor sărbă­torii de astăzi şi spune că slu­jitorii altarului îşi vor aduce în­totdeauna aminte, cu recunoş­tinţă de păstrătorii muzicii bi­­sericeşti­ româneşti, vor lăuda şi vor slăvi mereu pe înflăcăra­ţi­ ei propovăduitori. D. EMANUEL BUCUTA, se­cretar general al ministerului instrucţiei, cultelor şi artelor,a vorbit mişcător, de importanţa lui Anton Pann în desvoltarea culturală a neamului româ­nesc. A schiţat, energic, figura lui în galeria literatorilor şi muzi­cienilor naţionali şi a spus că se bucură profund de străluci­rea în care a fost înălţat maes­trul de urmaşii lui, cântăreţii bisericeşti, cari, prin asemenea ‘afirmări doveditoare de sănă­toasă manifestare patriotică — cununa vitalităţii naţionale — merită să fie încurajaţi, aju­taţi şi susţinuţi în angrenajul statului român. •. « Asistenţa a trecut apoi, din refectoriul seminarului „Cen­tral” unde s’a servit dejunul. Au­toastat aci, d. Popescu-Pa­­sărea, P. S. Platon Ciosu, vicar al sf. patriarhii; păr. P. Parte­nie, directorul seminarului; d. Stancu Brădişteanu, director general la culte; arhim. Iuliu Scriban, d. Spănişteanu, d. Şte­fan Matache şi Emanuil Bu­­cuţă, secretar general la culte. Toţi oratorii au reliefat în­semnătatea sărbătorii, au valo­rificat munca şi talentul celui eternizat în chip material şi au asigurat pe purătorii făcliei su­fletului lui românesc prin vi­jelia vremurilor, pe cântăreţi, de tot sprijinul întru îndepli­nirea misiunii lor de menţinere şi desvoltare a tradiţiilor stră­moşeşti în hotarele românismu­lui. L­ a sfârşit s’a citit şi expe­diat o telegramă de omagiu şi supunere M. Sale Regelui Ca­rol II. Serbarea s’a sfârşit la 6 d. a. ora

Next