Universul, iulie 1933 (Anul 50, nr. 176-206)

1933-07-01 / nr. 176

Anul al 50-lea Nr. 176 Sâmbătă 1 Iulie 1933 IN FIECARE ZI ..Când vulpii este oamenile“ Scrisoare deschisă d-lui ministru D. Gusti Citesc programul unui film ce se dă în centrul Bucureşti­lor : filmul prezintă apoteoza amorului şi al sportului înca­drat de frumuseţea extraordi­nară a naturei. In mijlocul scenelor sportive rapante şi comice se impietea­ză idila fermecătoare între doi tineri sănătoşi şi înalţi ca bra­zii. Într’o zi cu raze schintee­­toare de soare ale vacanţei de Crăciun, o fetiţă priveşte cu multă admiraţie cursele de schiuri din Alpi. Nu într’atât sportul, cât mai ales simpatia ce o are pentru unul din şam­­pionii sportului face, ca prima oară în viaţa ei, să închalţe scândurile schiului. In primele zile să prezintă foarte slab şi ridicol, iar după un timp mai îndelungat, câştigă premiul şampdonului. Şampionul iubit devine atent şi ca să-i facă pe placul nouei şampioane, aranjează o vână­toare de vulpi. Ei vor fi vulpii urmăriţi. Vânătoarea se începe în mijlocul celor mai pitoreşti peisagii ale Alpilor. Primul pri­zonier este bărbatul şi numai al doilea e femeia, care fiind cu această ocazie închişi în ce­tatea de zăpadă al amorului, se regioesc în mijlocul unui amor delirant". *— Domnule Ministru acesta e tot subiectul, transcris cu gre­şeli de ortografie, gramatică, şi bun simţ. Ştiu că nu e o exs­­cepţie şi că asemenea programe mai continuă să facă o cultură a maselor. In provinciile ţării otrăvirea e şi mai cumplită. Dacă e logic să nu prididească o comisie de cenzură a filmelor cu tot controlul, iar programele păcătuesc în stil şi compoziţie,­­ oare nu ar putea fi dată a­­ceastă supraveghere a textelor societăţii scriitorilor români ? Ar câştiga o pâine cinstită câţiva literaţi foarte săraci, ar câştiga şi publicul citirea unor fraze cu mai puţini scaeţi. Când citim odată programe scâlciate râdem, când însă stăm să judecăm adânca­ înră­dăcinare a prostiei, ne întris­tăm. Supun atenţiei Dv. acest caz, şi propunerea de mai sus, şti­ind că veţi lua cele mai grab­nice şi nemerite măsuri, pen­tru a curma răul, în şcoala pe care încă nu o împlineşte cine­matograful. Cu devotată consideraţiune, Adrian Maniu Un poet ambiţios Profesorul Piccard a primit­­din partea lui Gabriel d’Annun­­ik, o telegramă prin care-l a­­nun­ţă că este gata să-l întovă­răşească în ori­ce ascensiune stratosferică ar face de-acum înainte şi că doreşte să sco­­boare apoi din stratosferă cu paraşuta. „Gabriele d’Annunzio nu vrea să moară ’n pat. Preferă moar­tea într’o scoborîre cu paraşuta" a adăugat profesorul Picard. Mai sunt sclavii Sir John Harris, secretarul Societăţii împotriva sclaviei, a publicat de curând un articol în care destăinueşte că una din cele mai mari proprietare de sclavi din lumea Întreagă, este o biserică creştină din Abisinia. Biserica vizată în articol este Biserica Coptă, răspândită în Egipt; ea numără 400 de lăca­şuri sfinte şi mănăstiri şi are 10 episcope, dintre care unul la Khartum,­ trei în Abisinia şi restul în Egipt. Sir John mai reaminteşte că există încă cinci milioane de bărbaţi, femei şi copii sclavi în China, Liberia, Maroc, dealun­­gul Golfului Persic, în Arabia şi Abisinia. Mai cu seamă pe coasta Ara­biei acest comerţ este practicat în mod foarte întins. Vasele de război ale Marilor Puteri şi în primul rând cele engleze duc o campanie energică în contra traficanţilor arabi. Aceştia, când se văd pe cale de a fi prinşi şi cercetaţi, îşi aruncă fără scrupul încărcătu­ra in apă, lăsând vaselor de ur­mărire grija de a salva neno­rocitele victime. S’a putut dovedi că un mare traficant localnic iscălise un contract pentru predarea a trei mii de sclavi în schimbul sumei destul de mici de 4500 lei de cap de om. Prea multă asprime O frumoasă doamnă din socie­tatea pariziană plecase de cu­rând în pelerinaj la Lourdes, făcând tot drumul pe jos, ca mulţumire că scăpase dela moar­ta într’un groaznic accident de­­Doamna, care se afla în tren în clipa ciocnirii, a fost aruncata în apa unui râu, simţind cum se afundă tot mai mult, a murmu­rat promisiunea că va face pele­rinajul până la Lourdes, pe jos şi cu sacul în spate, dacă va scăpa cu viaţă. Tocmai în clipa când era să se afunde a fost pescuită de o barcă de salvare. Când şi-a recă­pătat forţele, câteva săptămâna mai târziu, na stat nici-o clipă la îndoială, şi-a luat bastonul de pelerin şi a pornit pe jos spre ^învingând căldura şi oboseala, pariziana a ajuns în a treizecea zi la Lourdes. Dar când a venit in faţa peşterei sfinte, prăfuită şi sfârşită din _ puteri, de-abia sprijinindu-se în baston, ^,,Un călugăr o opri : „Nu poți intra aşa. Eşti indecent îmbrăcată; porți ciorapi scurți". UN VIŢEL CU DOUĂ CAPETE vâlvă în localitatea Briceni şi satele din împrejurimi, şi un i­­mens public a venit la Davi­diuc ca să vadă acest fenomen. Viţelul va fi împăiat şi dus la un muzeu. La locuitorul Davidiuc din Briceni (Hotin) o vacă a fătat un viţel cu două capete. Viţelul a trăit cam o jumătate de oră şi a murit. Naşterea acestui monstru a provocat o enormă de azi pe mâine PROPRIETĂŢILE CĂLDURII Mihăiţă este capul răutăţilor. A răsturnat clasa, şcoala şi a scos din fire pe directori şi pro­fesori. ■ Tot ce se întâmplă în şcoală, e pus la cale de el. Şi-a orga­nizat o bandă „Banda celor şapte“, care terorizează pe cei­lalţi elevi. Profesorii sunt scan­dalizaţi, ar elimina cu cea mai mare plăcere pe tânărul Mi­hăiţă, dacă acesta n’a­r fi co­pilul unui personagiu destul de sus pus. Mihăiţă este conştient şi de aceea speculează situaţia. Altfel nu este un copil râu, învaţă destul de bine, are note bune fără ca de data aceasta să utilizeze de numele şi de tre­cerea tatălui său. Totuş este un element rău şi dăunător, dacă n’ar fi decât exemplul pe care-l dă camara­zilor. Profesorul de chimie şi fizică, este duşmanul de moarte al lui Mihăiţă. O ascultă în fiecare oră iar Mihăiţă îi răspunde prăpăstii, de fiecare dată. . Zilele trecute, la ora de fizică, d. profesor Georgescu se adresă lui Mihăiţă: — Ştim, nu-i aşa, că întot­deauna căldura dilată lucrurile, le face mai mari, pe când fri­gul le micşorează. Ai putea să-mi dai un exemplu, Mihăiţă? — Da, d-le profesor, răspunse Mihăiţă. Vacanţa. — Cum vacanţa? — întrebă uimit d. Georgescu. — Vacanţa, fiindcă vacanţa, vara, e de două luni şi iarna numai de două săptămâni. Keops MODA Pentru plaje, se fac pijamale de jersey, foare suple dar aşa de largi, că se pot confunda cu jupe. S’au creiat şi strâmte, şi ele au adeptele lor, dar rochiile de plaje le fac şi unora şi al­tora o concurenţă serioasă. Ro­chiile de plaje sunt unele scurte până la genunchi şi cad drepte ca rochiile de sport.­ Se închid sau se deschid intr’o parte cu butoni. Altele sunt lungi până la glezne şi se lărgesc ca ru­pele dansatoarelor. S’ar putea lua drept rochii de seară, dacă n’ar avea în întregime ,spatele gol. Bolerourge, care lasă braţele goale sau au jumătăţi de mâ­neci, compun împreună cu ju­pele, ansamblurile cele mai fru­moase. Culorile lor vii contras­tează cu jupele. Roşul bric se aliază perfect cu albul imacu­lat. Verdele cu nuanţa „firelle“, galbenul cu negru. Astea sunt câteva exemple, pentru că Peste costumul de baie, purtaţi această jupă completată cu bo­­leroul acesta. Atât jupa cât şi bol­eroul sunt din toal şantung verde, combinaţia in două culori e inepuizabilă. Capa face parte din vestiarul verei. Ea e larga şi permite fe­meilor să se drapeze în felul antic. Farmecul ei constă mai mult în alianța culoarei cu cos­tumul. Centurele și ele joacă un rol însemnat în rochiile de plaje. Unele sunt din sfoară trasată și se închid printr-o buclă. Al­tele se fac din anouri groase metalice, altele din torsade de lână multicoloră terminându-se cu ciucuri. Pălăriile se poartă mari, largi, ca o umbrelă. Se fac însă și pălării mici, berete, sau turbane din jersey asortate la costume. Veturia Artă şi modă .Futurismul, mişcarea artisti­că de împrospătare care cerea arderea muzeelor, distrugerea vechilor capod­opere şi exilarea academicienilor, a împlinit două­zeci şi cinci de ani de la naşte­rea ei. In acest timp, futuriştii au atras adesea atenţia lumii iar şeful lor, celebrul Marinetti a aplicat cu atâta sfinţenie programul său din tinereţe în­cât astăzi este academician al Italiei, poartă o sabie de cere­monie şi e protector al muzee­lor. Pentru anul care vine, Mari­netti pregăteşte la Milano o mare expoziţie a futurismului. Se va vedea acolo „oraşul viito­rului“, „teatrul total“ şi „plas­tica gastronomică“. Până a­­tunci, Marinetti nădăjdueşte că toată lumea va adopta nouile pălării propuse de el, în culori bălţate şi fabricate din câte două sau trei materiale. Moda pălăriilor futuriste pre­ocupă actualmente pe Marinetti in cel mai înalt grad. Distracții de fecior de bani gata. Mâr s­au banană E cunoscută mania engleză de a tălmăci şi răstălmăci Biblia. Deunăzi, la o conferinţă, arheo­logul Woward a declarat că autorul Bibliei face o greşeală când vorbeşte de măr ca fiind fructul oprit; in antichitate, în Mesopotamia şi Asia mică, mărul nici n'a fost cunoscut. După pă­rerea doctorului Howard,­ fruc­tul oprit trebue să fi fost ba­nana, care ’n literatura asiatică este totdeauna pomenită atunci când se vorbeşte despre rai. Ba­nana a devenit măr printr’o gre­­şală de traducere, susţine arhe­ologul. Un lup mâncat de oaie O agresiune puțin comună s’a produs zilele trecute pe Tamisa. D. O. Guye, șampion de vâslit, a fost atacat „în mod sălbatec“ — spun ziarele — de o lebădă­­ bărbat. Pasărea s’a aruncat cu­­ furie asupra sportivului și, a­­­ uitată de lebăda mamă și cei patru pui, voia cu tot înadinsul să-l ciugulească la sânge. D.­­ Guye s’a aruncat din barcă și s’a dat la fund. Lupta l’a slăbit însă atât de mult încât s’ar fi găsit în mare primejdie dacă nu-i ve­neau în ajutor camarazii dintr’o altă barcă. UNIVERSUL 3 Un cinematograf naţional La Paris se discută proectul înfiinţării unui cinematograf naţional, care ar juca în arta filmului rolul pe care-l are în muzică „Opera“ şi în arta dra­matică „Comedia Franceză". E vorba să nu se reprezinte decât filme franţuzeşti, selec­ţionate după aceleaşi criterii ca la teatrele subvenţionate de stat. Problema este studiată de un Comitet numit de comisia financiară a Camerei. Nu se ştie încă dacă acest cinematograf va fi rentabil şi nu va impune statului, sub for­mă de subvenţii, sarcini prea grele pentru timpurile actuale. Fulgere in laborator Ziariştii francezi au fost in­vitaţi deunăzi să privească mai multe vrăjitorii modemne in la­boratoarele Ampere din Paris, de faţă fiind şi cei doi mari invătaţi ai Franţei, profesorii d’Arsonval şi Georges Claude. Intre altele s’au făcut expe­rienţe cu curenţi electrici de foarte înaltă tensiune pentru a se verifica proprietăţile izola­toare ale porţelanului şi sticlei. Curenţii daţi de un transfor­mator uriaş produceau scântei tot atât de groase ca şi fulge­rul şi cu un sgomot infernal. Spectatorii priveau aceste fulgere artificiale prin ochelari fumurii şi îşi astupaseră ure-­­ chile cu vată. Deşi, în condiţi­­unile in care se lucra, tensiu­nea de 3.000.000 volţi a curen­tului întrebuinţat nu era direct primejdioasă pentru vizitatori, direcţiunea laboratorului le-a cerut totuşi să semneze o hâr­tie prin care recunoşteau că iau parte la demonstraţie pe răspunderea lor că nu vor a­­vea, eventual, nici o pretenţie. Vă închipuiţi că nu­­ numai un vizitator a stat la îndoială înainte de a semna. Aeroplane pentru 100 de pasageri Liniile aeriene în Franţa sunt pe cale de a se contopi într o singură societate. Noua societate îşi propune, între altele, să con­struiască aeroplane capabile de a îmbarca 100 de pasageri; aces­te aeroplane gigantice vor fi încredințate unui căpitan încon­jurat de­ un grup de piloţi şi secundat de un întreg echipaj. Căpitanii din rândurile piloţi­lor experimentaţi, se vor recruta încetul cu încetul. Din acest punct de vedere nouile avioane vor semăna tot mai mult cu vapoarele. Rimele şi chelia ”. John Masefield, poetul lau­reat al Angliei, vorbind deunăzi despre Chaucer, s-a ocupat mult de cheliile poeţilor englezi. „Vreţi să ştiţi pentru ce poeţii englezi chelesc înainte de a atin­ge 40 de ani ?” a întrebat con­ferenţiarul. „Compătimiţi-i , ei îşi pierd părul din cauza sfor­ţărilor pe care le fac spre a găsi rime într’o limbă atât de săra­­că’n rime cum e engleza. Fiecare rimă îi costă cel puţin un fir de păr.D. Masefield poate fi crezut pe cuvânt. Poetul laureat al Angliei e chel ca o bilă de bi­liard. Aruncaţi-vă ochelarii In clinica de ochi, de curând înfiinţată, de la Fürstenberg (Mecklenburg) s-au obţinut cu privire la miopie rezultate sur­prinzătoare. Pacienţii care sufereau de miopie au arucat ochelarii educându-şi ochii să vadă tot aşa de bine. Oculistul care conduce sana­toriul fusese şi el miop pe vre­muri şi purtase ani de zile o­­chelari. Succesele doctorului Bates, un american, care obţi­nuse frumoase rezultate cu e­­ducarea şi tonificarea ochilor slabi sau incapabili de a ve­dea fără ochelari, l-au îmboldit să încerce un tratament simi­lar asupra propriilor săi ochi. El îşi întocmi o serie de e­­xerciţii şi se convinse în curând că putea să se dispenseze de o­­chelari. In urmă el îşi încercă metoda asupra copiilor miopi şi descoperi că mulţi dintre ei aveau o vedere defectuoasă, datorită numai stării generale nesatisfăcătoare. Alte cazu­ri de vedere slabă au fost corectate cu ajutorul exerciţiilor, dar în toate ocaziile prima prescripţie a oculistului este : ..jos ochelarii“. TEORIA ȘI PRACTICA • Ce cauţi prin toate colţurile ? • Ultimul meu articol asupradesordinei Universale. RENUMITELE MĂRCI ^or^rna. Şi momea COSTUME de BAE şi l'RAND CHILOŢI, PANTOFI, BONE­TE şi HALATE de BAE, ANIMALE de APA şi STRAND Măsuri după mărimea şi greuta­tea fiecărei persoane, culori pe placul tuturor modele exclusive Cu preţuri extrem de reduse SCLAVICI BUCUREŞTI ,­ Str. Lipscani, 37 PL­O­E­Ș­TI Pas. Cooperativa CALITATEA ESTE RECLAMA MOASTRA Spărgătorii Şvart şi Budiş aduşi la Constanţa 28 Iunie Aseară au fost aduşi sub escor­tă la Constanţa, spărgătorii : Şvartz şi Budiş, arestaţi la Iaşi de d. Stratilescu. Ei urmează a fi cercetaţi de comisarul V. Gornac, în legătu­ră cu multe furturi de bijuterii să­vârşite in localitate. ---------xox--------­ S­ocoteli Simple 40.000 minus 4900 = 35.100 240.320.000minus 17.590.000=222.730.000 adică, din cele 40.000 de câștiguri ale ___ LOTERIEI de STAT au mai rămas în urnă 35.100. — Din cele 240.000.000 lei câte se împart câștigătorilor, au mai rămas de distribuit: 222.730.000 lei. Iată de ce începând chiar cu clasa 111-a, saosele v’au rămas aproape întregi! Luati-vâ chiar azi lozul. Tragerea 5-6 Iulie. VULTURUL CU PESTELE IN GHIAPE Şedinţa consiliului confederaţiei asociaţiunilor de profe­sionişti Intelectuali La sediul Confederaţiei din palatul Asociaţiei generale a medicilor a fost şedinţa consi­liului, sub preşedinţia d-lui prof. dr. N. Gheorghiu, preşe­dintele Confederaţiei, asistat de d. docent dr. M. Popescu, secretar general. In urma discuţiilor asupra impozitelor profesionale s’a ho­­tărît ca o comisiune compusă din d-nii prof. dr. N. Gheorghiu, Petrovici şi arhitect Enescu să se prezinte d-lui ministru de fi­nanţe cu un memoriu docu­mentat, arătându-se că orga­nele fiscale nu ţin seamă de criza prin care trec profesio­niştii intelectuali şi în loc de a li se face scăderi de impozite, li se măresc, impunându-i la venituri pe care nu le-au reali­zat şi nici nu le vor realiza. Din acest punct de vedere impune­rile din acest an au pentru acei profesionişti «intelectuali ce mai au vreun fel de avere o adevă­rată confiscare a avutului lor. Comisiunea va cere a se da ordin organelor fiscale din co­misi­unile de apel de a nu ma­jora impunerile, ci a face im­puneri după declaraţiile ce au fost făcute. Luându-se in discuţie tariful telefonic s’a hotărit ca odată lucrările terminate ale comi­­siunilor tehnice şi juridice, ce s’au înfiinţat la Confederaţie pentru acest studiu, să facă o întrunire publică de protestare, la care va lua parte afară de profesioniştii intelectuali şi cei ce au aderat la lupta contra măririi tarifului telefonic. --------xpx Condamnarea unui căpitan Constanţa. 28 Iunie Judecătoria urbană a condam­nat în lipsă la 15 zile închisoare şi un leu despăgubiri ci­vile pe căpitanul N. N. Ionescu, din reg. 1 vânători de gardă nr. 2 „Regi­­na Elisabeta“, pentru că în ziua de 28 Februarie a lovit pe Gala trib. locali, pe avocatul George Panaites­cu, care pleda într’un proces contra ofițerului. ---------xox— — Pelerinaj la Lourdes - 17-30 august -IZVORUL TĂMĂDUIRILOR MIRACULOASE Pentru prima oară pleacă de la noi din ţară, spre Lourdes, un grup de pelerini, sub conducerea părintelui Gala Galaction, pro­fesor universitar, şi a scriitoru­lui Dimitrie Nanu Lourdes, centrul pelerinajelor celebre, atrage la fiecare vară sute de mii de pelerini. VINDECĂRI MIRACULOASE, constatate de somităţi medicale mondiale. Grota apariţiilor, mi­nunile Sfintei Bernadette, grupa­rea somptuoaselor aşezăminte în jurul acestui izvor din Piriinei care a minunat ştiinţa şi a inspi­rat magistrala operă a lui Zola In drum spre Lourdes se vor face popasuri şi vizitarea urmă­toarelor oraşe: Belgrad, Zagreb Milano, Marsilia, Nisa, Venezia Drumul de la Severin la Bi­grad se va face cu vaporul,­­ regiunea cea mai pitorească Dunării. Preţul: 10.850 lei în care se ci­­prind absolut toate cheltuelili paşaport, vize, înscrieri, prospecte, la Oficiul de Turism A. R. P. A. Palatul­ fundaţiei Carol, piaţa Regelui Carol. Tel. 3.16.48. ----— X­XX— In acţiunea pentru prevenirea şi combaterea maladiilor venerice, preocuparea principală trebue să o constitue distrugerea microbului, mai înainte ca el să se poată des­­volta. Higiena atât la bărbat cât şi la femeie este necesară din îndoitul punct de vedere, antiseptic şi cura­tiv. SEMIORI, bazat pe substanţele sale chimice ce intră in compoziţia sa, este un inofensiv antiseptic şi in acelaş timp un profilactic con­stant pentru femei, asigurând o hi­­gienă absolută şi In acelaş timp un desinfectant foarte puternic, întrebuinţarea sa fiind foarte simplă şi uşoară, dă posibilitatea ca SEMORI să poată fi utilizat de ori­cine ţine la sănătatea sa, chiar acolo unde alte metode nu au dat nici un rezultat pozitiv. SEMORI se poate procura de la orice farmacie sau drog­erie. Astăzi şi mâine se mai primesc înscrieri pentru voiajul 1 zile la MARE Movila -Techirghiol cu plecarea la 1 Iulie Lei 1.550 cuprinzând: Hotel Pensiune complectă Băi Distracţii etc. înscrieri şi informaţiuni: Oficiul de Voiaj si Turism Aerian Palatul Fundaţiei Carol 1 Biroul oficial de voiaj C. F. R., Banca Cornea, Biroul de vo­iaj „Helvetia, Norddeutscher Lloyd, Compania Italiană Turismo „Cit“ precum şi la toate agenţiile Comp. Intern, de voiaj şi turism U N­ O P A“ Pelerinaj la Sf. Munte Se anunţă cel de al doilea pele­rinaj la Sf. Munte condus de Prof. Univ. Părintele Gala Galaction. Călătorie încântătoare cu vapo­rul pe marea Neagră, Marea Mar­mara, Marea Egee. Vizitarea mă­năstirilor LAVRA, VATOFEDUL, I­IRUL, HILANDARUL, XERO­­POTAMUL, PANTELEIMONUL, ZOGRAFU, DOCHIARU, ş. a. Popas la ISTANBUL, cel mai frumos oraş din lume. Vizitări de muzee, moschei celebre, circuit cu automobile, întreţinere absolut complectă, paşaport şi vize Lei 3.850 de per­soană­ , înscrieri, prospecte la OFICIUL DE TURISM A. R.P.A., Palatul Fundaţiei Carol, Piaţa Palatului. Tel. 3.0? 48. 13 ^Idealul­­ Gospodinei! Tacâmuri REM ,­ R­S. Un produs de calitate nein­­trecută La Magazinele de speciali­tate. Repr. G-la aut. Elisabeta 39. Maica nepusa Tel. 365/99 Fenomenala Indiană Ella HINZARAH „Prezicătoarea Minune” din Calcutta, care prezice uimitor festinul oricărei persoane. Spune otul şi pe nume igur. Amor, căsă­­orie afaceri, ju­decăţi, boli, des­­operiri, comori, şi ori­ce. Reuşirea dorinţelor. Con­sultaţii zilnic de la 10 dimineaţa până la 8 seara. Str. Buzeşti No. 30, în curte pe stânga Bucureşti. — Este în inte­resul D-voastră, să consultaţi ime­diat să vedeţi totul. Atenţiune!!! ' Ella Hinzarah face adevărate minuni cu prezicerile ei nemaipo­menite. Vestita Prezicătoare oferă 1000 L. st. recompensă acelei per­soane care va contesta veritabilele sale fenomene de magie. 30 Direcţiunea R­ICQLES Suferiţi de mistuiri grele? Nu mai neglijaţi de a­ lua după­­masă un pahar de apă zaharată fierbinte şi cu adaos de o linguriţă de al­cool de menthe de Riegles. Mai plăcut decât un ceaiu de mentă (ismă) Riegles înlesneşte mistuirea grea. 18­lcool­ele Menthe reţu! abonamentului la farul UNIVERSUL este: Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni „ 80 pe 1 lună Abonamente se­­fac PRIMĂRIA SECTORULUI I GALBEN ,­ Biroul Economat şi Licitaţii i Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 19 Iulie a. c., orele 10 dim., se va ţine la Primăria Sect. I Galben, Str. Batişte No. 39, a doua licitaţie publică pentru aprovizionarea cu 600 (şase sute) vagoane piatră bolovani de râu. Licitaţia se ţine în conformi­tate cu legea Contabilităţii Pu­blice şi Regulamentul O. C. L. Informaţiuni cari privesc a­­ceastă licitaţie, se dau la bir. Economat şi Licitaţii, Str. Ba­tişte No. 39, 6683 Direcţiunea Generală C. F. R. PUBLICAŢIE In ziua de 17 Iulie ora 9 di­mineaţa col., se va ţine licitaţie publică restrânsă cu invitaţii termen scurt în Sala de Licitaţii C. F. R., Calea Victoriei No. 112 pentru împrejmuirea ma­gaziilor centrale la Chitila. Valoarea lucrării 2.200.000 lei. Garanţia 110.000 lei. Terminarea complectă a lu­crării se fixează la 1 Mai 1934. Detalii compleete în Foaia de Licitaţii C. F. R. din 1 Iulie cor. şi următoarele. No. 75743 R. A. 1933. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca pentru a fi prompt serviţi la re­­înoirea abonamentului, să li­pească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. 24—30 Iulie Ttaii&r AtmtmnUtC? MR.BAZACA1 STR. CAROL 76*78*80*82 MR.HALELQfi Zii SANATORIU pentru boli interne şi pentru recreaţie BRAŞOV, Str. Eminescu 8. Telefon 358 Medicii institutului I Dr. Heinz Reiner şi Dr. Walter Fabritius. Se tratează toate boalele interne |l de metabolism după meto­dele moderne. Transfuziune de sânge, fixarea toleranţei la bolnavi de diabet, dietă după normele ştiinţifice. Un loc ideal pentru vitigiaturi, grădină Inimoasă pentru cură de căzut „Liegekur“. Aparate moderne. Preţurile potrivit circumstanţelor de azi. Laboratorul pentru analize chimico-microscopice se află în Sanatoriu. Ceaiul CISBEY este adevăratul remediu al CONSTIPAŢIEI ^durerilor de stomac şi dej rinichi, al migrenelor, po-J ^şurilor, roşelilor şi al sân-, e I Kjj5| ft gelui stricat Ca pachet de încercare jrid­s Cutia la toate forma- 1% RENE dinod ciile și drogueriile I s-str. Toamnei lMj

Next