Universul, ianuarie 1934 (Anul 51, nr. 1-29)
1934-01-01 / nr. 1
Societatea „FRANCO-ROMANA“ de Asigurări Generale urează asiguraţilor să Mulţi Ană la CADOURI irusuroase şi practice PENTRU ANUL NOU cu preţuri eftine găsiţi numai la ODEON Raioane speciale de galanterie Domni şi Doamne şi ÎNCĂLŢĂMINTE toate mărcile renumite Asortiment grandios în toate artieriele ODEON 94 Strada Lipscani 94 (Piaţa Sf. Gheorghe) GRAME FOAME şi plăci ultimele noutăţi RADIO la priză de la Lei 2500 MAROCHINERIE Poşete, Portvizite, Serviete Portrelieruri, Portmoneuri etc. PARFUMERIE şi articole de toaletă SERVICII de fumat, servicii de cafea, ceai, liqueur, bowle şi cocktail COLIERE broşe, pudriere, călimări marmoră, galalii, bronz. ARTICOLE de SPORT sănii, patine, skiuri, traininguri, pullovere, biciclete, triciclete, trotinete etc. Jucării splendide articole, surprize și păcăleli pentru revelion pentru MARE REVELION ARTISTIC La MOTANUL NEO^U. Rahovel 192 Excelentul ja^z de Hawaian Belcini cu trio de voci dizeurul NELLO va lansa cele mai noi şlagăre. Dans, cadouri şi surprize, menu bogat, preţuri reduse. ji' . Reţineţi mese la timp 16 OBOSELII OCHILOR LA LUMINA ARTIFICIALA: CHELARI he* ORO — PUNKT A II Reduc cantitatea mare a razelor ultra-roşii, conţinute în lumina artificială, la acea a luminai zilei. Se găseşte la opticienii calificaţi. Prospect informativ „Uro“ gratuit de la Carl Zeiss Jena, sau reprezentanţa g-rală: S. l. de Agentură Comision şi import fost Cito & Alfred Herzog, Bucureşti I, Str. Armenească Nr. 10l La încheierea anului economic şi financiar (Urmare dia pagisaa i«aî taţi sau prea dornici de nou- i tate şi reclamă — au scos lu- i mea din matca desvoltării ei I fireşti, rătăcind-o pe drumuri greşite care au îndepărtat-o şi mai mult de acea matcă a desvoltării sănătoase. HIPERTROFIA STATULUI în rezumat, greşala capitală, repetată de toate ţările aproape fără excepţie, a fost substituirea capriciului şi artificiului in locul vechilor legi naturale care dirijau mai I înainte raporturile economice I între oameni şi între popoare. Toate puterile au fost trei cute asupra statului — recte: j I asupra pumnului de politi j j cuini dela cârma lui — şi aj ceasta exact în momentul j când însăşi instituţia statului j trecea prin cea mai gravă criză, iar politicianismul era grav compromis înaintea opiniei publice. Statul — slăbit, îndatorat, lipsit de autoritate — devenea în mâna politicianilor, dominaţi de furia acaparării şi atotputerniciei. O divinitate făcătoare de minuni, marele despot cu puteri absolute şi tentaculare, de sub „intervenţia“, „controlul“ şi „dirijarea” căruia nu se mai putea nimeni sustrage.. Dar contrazicerea legilor economice naturale, pe de o parte, şi hipertrofia statului tentacular şi tiranic, pe de alta, au paralizat toate forţele vii ale naţiunilor. Au împins la demoralizare şi ruină capitalul, la şomaj şi exasperare clasele muncitoare, adâncind şi mai mult dezordinea economică şi morală a lumii. „PRĂBUŞIREA“ REGIMULUI CAPITALIST ! Şi nu e de mirare că în faţa dezastrului general începuseră să se audă din ce în ce mai îndrăzneţ glasuri care să prevadă şi să dorească sfârşitul regimului capitalist, pe ale cărui ruini anticipate îşi şi făcuseră apariţia falşi prooroci, cântând reînvierea popoarelor în semnul unor idealuri nouie şi unor forme de viaţă colectivă mai comode, mai egalitare, mai conforme cu dreptatea imagi- I nată de ideologi. - Lozincile revoluţionare se în- J crucişau cu ostentaţie şi nimeninu mai apăra stările prezente. Extremiştii de stângi anunţau că am şi intrat în faza „revoluţiei permanente“ profetizată de Karl Marx sau că nepăşim pe povârnişul, „pirăbuşiul lor fecunde“ evocatede Jautes. Migure-uyT.&-- «istf. de . Veze structura, novaotwate pe primatul rasei sau afirmţionalitâţîi, iar economiile rekspective pe baze etatiste, corporatiste, autarhii naţionale, etc. • ■ ) REGIMUL CAPITALIST N’AU MURIT Iată însă că în ciuda dezastrelor şi suferinţelor semănaţi le criza, m ciuda greşelilor guernanţilor şi economiştilor, în : ciuda profeţiilor lugubre — lan- jate mai adesea chiar de au- torii greşelilor şi dezastrelor, — j •egimul capitalist nu s’a pră- j susit. Ba dimpotrivă, a* făcut j Invada unei vitalităţi şi unor j ,-irtuţi nebănuite de elasticitate ] şi .de' adaptare, oare rin numai că i-au dat putinţa să reliste loviturilor şi vicisitudinilor crizei, dar i-au şi permis să găsească singure drumul însănătoşirii. TĂRIA INIŢIATIVEI PRIVATE Şi meritul cel mare — trebuii so recunoaştem — nu este nici al guvernanţilor, nici al fabricanţilor de formule magice, nici al experimentatorilor unor astfel de formule. Meritul este al bârfitei şi al mereu prigonitei iniţiative private, care, printre zăgazurile şi parapetele artficiale ridicate de ingoranţa, de lipsa de discernământ şi de orizonturi a cârmuitorilor, peste cătuşele ce i s’au pus de mâini şi de picioare, sângerând şi semănând la tot pasul jertfe, a izbutit să-şi deschidă singură drum în spre larg. CRIZA A TRECUT Uitaţi-vă împrejur sau prindeţi veştile ce ne sosesc de aiurea: din toate părţile se anunţă că pragul crizei a fost trecut şi că semne incontestabile de îndreptare se arată din tot mai multe locuri. Ne-o spun specialiştii oficiali de la secţia economică a Societăţii Naţiunilor şi o confirmă indicii statistici ai institutelor de conjunctură care ne demonstrează sporirea activităţii productive, diminuarea şomajului, reînsufleţirea tranzacţiilor pe piaţă şi în bursă, semnele unei vădite adaptări a costului de producţie la preţurile scăzute de azi care a făcut posibilă reîntoarcerea la rentabilitate a multor întreprinderi, înfrângând deci piedicile şi constrângerile de până a- I cum, forţele economice Una către descătuşare. Autarhia nu este decât o etapă de reculegere şi de reorganizare a economiei pe spaţii naţionale în vederea deschiderii nouilor drumuri de circulaţie şi activitate pe spaţii internaţionale. . . . La aceasă răspântie se află azi evoluția economie I popoarelor. Ocolind grevolu •apărată '"'""'aven :iuroase, ca... ^ Zg, I băută bat,elf-1 (\ r \shilibru in te*»* /tale pentru ci ap»®f .și, "ru meze sfoty&Ble înl^A re I facerii achiîibruli a raţional. experienţele de până acum. spre a Op ajutor efectiv ZjZTV »*■*««& nittvcrSaSa hir'*iască deV~ CE °ERE ŢARA dela un govern — publica românească genera?»» *,e*ultatul alegerilor generale dela 20 şi 22 Decenii, „ a aratat că-şi îndreapta speranţele şi încredetăriiC?irf actualuil guvern ai de la cuminţenia, expe- rienţa şi priceperea căruia aşteapta îndreptările posibile. Gurneai nu cere acestui guvern, ca şi oricărui altuia, să săvârşească lucruri extraordinare. Toţi cerem insă ca el sa nu săvârşească greşeli extraordinare. La urma urmei oamenii se pot descurca c’ experienţa a dovedit-o — si singuri. Dacă li se întinde o mână pricepută de ajutor _„ m direcţia sforţărilor lor __ cu at&t mai bine. In schimb, opinia publică serioasă a ţării pretinde dela guvern să definească odată pentru totdeauna atribuitele si s^^dcacţiunea statului, fără să despoaie, ca până a acum, iniţiativa privată de libertatea c ei de mişcare; aceeaşi opinie publică pretinde guvernului să întărească autoritatea şi prestigiul statului înăuntru şi în afară printre gospodărie strânsă şi onesta cu aplicări de sancţiuni drastice celor ce administrează rău banul şi averea obşte! ; aceeaşi opinie publică cere guvernului ca acţiunea statului să se exercite in principal în direcţia asigurării unei bune apărări a ţării, în direcţia înzestrării cu căi de comunicaţie, poduri, şcoli, cu toate creaţiunile şi îmbunătăţirile edilitare cu putinţa» intorecţii aplicării legilor şi a distribuţiei dreptăţii, cu® si a regularii raporturilor dintre stat şi cetăţeni. Viaţa naţională nu-şi va relua cursul normal decât clipa in care fiecare — stat şi iniţiativă particulară — se va reîntoarce la atributele în locul acţiunii şi intervenţiunii sale fireşti. HARALAMBOWgSCP, oarecare uitare sau indiferenţă asupra peripeţiilor înregistrate la pasivul organizaţiunei. El n'are aerul să fie ultima etapă a unui proces din care barometrul prestigiului şi tăriei ar putea să nu prezinte scăderi pentru partidul ce revendică răspândirea pe toată ţara, fără tranşee de divergenţe radicale până la vârful piramidei sale. In cursul anului expirat, opinia publică românească s-a afirmat viguros şi impresionant în rezistenţa contra veleităţilor de revizuire a tratatelor. Din fericire, în această direcţiune, solidaritatea a fost generală şi hotărîtă. Acţiunea s’a intensifi cat spre sfârşitul anului şi astăzi prezintă o garanţie din cele ■mai puternice că monstruozitatea nu va putea să fie încer, I cată de nimeni, ca tratatele vor continua să fie baza păcii, apărată de conştiinţa universală , luminată. I Dar anul 1933 coincide şi cu un act de dreptate şi de pre- I vedere. I El a făcut ţării serviciul să I vadă în fruntea sa conducerea pe care o aştepta de mai multă vrem şi a cărei îndreptăţire creşti în măsura amânărilor suddate. Era în conştiinţa gentilă, că după atâtea încercări de fericite, se putea spera intx capacitate corespunzătoan. greutăţilor curente , într’o extrnenţă verificată c'i rezultate pzitive, într’un spirit de ecoomie dovedit, întro încredere eternă şi externă mai intens, într’o guvernare cu mijloace de reparare şii ameliorare şi numeroase. Incredinţcria destinelor ,ţării partidul liberal şi rezultatele alegerei generale dovedesc acordu Coroanei şi al Ţării în credita că statul a spune astăzi un instrument mai bun de administrare şi apărare. Despre felii cum speranţele se vor realiza cum făgduelile se vor respect cum urmările se vor constata trecutul oferă, este drept, gata desime şi desigur că doctele şi interesele ţării ar fi ele să se afirme şi de astădată cu aceleaşi virtuţi funde pentru ţară. M. MORA — Urmare din pagisi l-a - Stimată Boámnál oferiţi soţului Dv. excelenta LAMA DE RAS QQ|^Q vă va rămâne îndatorat pentru această alegere — De vânzare pretutindeni — Repr. şi Dep. Bucureşti, 80 Cal. Călăraşi RADIVON Bd. Elisabeta 1? asortat cu Bijuterii Ceasornice argintărie Preturi convenabile 22 Publicaţittne 28 Decembrie 1933 Uzinele comunale Bucureşti aduce la cunoştinţa generalăcă la data de 16 Ianuarie 1934 ora 17, va avea loc la sediul lor din str. Const. Miile nr. 10, o licitaţie publică cu oferte închise." pentru aprovizionarea cu : 1.000 (una mie) kgr. cositor pur Cactul de sarcini şi condiţiunile technice se pot consulta în orice zi de lucru în orele de birou la ExploatareaA. C. Camera No. 9. Uzinele Comunalei Bucureşti D-mii adoriţi ani provincie, pentru reînoirea de abonamente, vă rugăm să binevoiţi acpre cuponulmandatului poştal eticheta cucare primiaţi ziarul, procedănd la fel şi atunci când veţi avea de făcut reclamaţie sau schimbare de don-tolon Pentru CADOU oferiţi un Allegro, cel mai frumos souvenir Mod Standard Minorul ipirat pentru iscusit Urnele de ras de orice sistem. Nichelat Lei 600- - Qxicfat Lei 400. Nccestr pentru * ci pate»*de bine LamA doreai U Infinit. Noul ALLEGRO, model special forrni! de -cola}* Nichelat Lei 250. La Cuţlt&ril, Drofluerll, Parfumerll, ef®. PREDEAL Cel mai frumos cadou soţiei Dv. Lei 12.600 240 m. p. Parcela teren vilă cu brazi cea mai frumoasă poziţie. Adresaţi: Episcopiei No. 2 (Ateneu) şi PETROMAX, Smârdan 30. 1166 Zahăr t@s uscat lei 21 Urcisiră de porc „28 Ouă calitatea I a garantată buc.»160 Ouă lis Gătit buc.»» CONSUMUL POPULAR Strada GASSOL 59, tel. 317/34 IhMlHKi, Aprilie BonaillaidSis „BiuliSino“ Orice Foamă se peste Cunula singură, iară fier, tară cheltuială, pentru orice fe fle frizură. Se obţin ondulaţii frumoase, bucle, se rulează la spate părul. Reuşita garantată: Garnitura lei 128. Depozit: «OPAC» strada Deaubei 1 (Galeriile DiaBluziei) (etaj) Bucureşti CADOU FRUMOS, PRACTIC Inele veritabile „Bijuteria ELITEI“ VSciorcei 14 (vis-a-vis Socec) Jţ UNIVERSUL' G oniunetura roma iţeşti Schiţând mai sus frămânările epocii de criză, cum şi endinţele de evoluţie în vifora economiei mondiale, o instatăm cu vie satisfacţie şi România se încadrează n acest proces de însănătoire generală. Impulsul pe care l-a capă- tat activitatea industrială şi omercială în interior mai ales în cursul anului 1933, oprirea investiţii mniilor fac,naive şi reapariţia beneficiilor , bilanţul unora din întreprinderi, constitue dovada că iconomia particulară a îneput să iasă din criză şi că s- a reuşit să-şi adapteze coşul de producţie la puterea de plată a pieţii. Avem iarăşi de constatat că la activarea producţiei şi consumaţiei a contribuit şi esirea — desigur încă umită — din rezervă a eapitiilu■ilor tezaurizate până acum n safe-uri sau în devize strane, tezaurizare care de la agitarea soluţiilor monetare de inflaţie şi restabilizare în programele unor partide politice indigene, cum şi de la detaşarea lirei sterline de aur în Septembrie 1931 şi a dolarului in Mai 1933, nici ea nu mai reprezintă un refugiu sigur pentru capitalistul român. Mai avem de constatat aoi rezerva cu care , ţărănimea şi clasa muncitorească au primit îndeobşte agitaţiile îndreptate împotriva monedei naţionale şi a regimului capitalist, adesea chiar de a**, cei cari au profitat mai mult de beneficiile acestui regim şi cari erau în primul rând obligaţi la mai multă rezervă dacă nu la o apărare făţişă. PIEDICI IN CALEA REFACERII Procesul de înviorare în interior, de care vorbeam adineauri, ar fi fost cu mult mai amplu şi mai intens, dacă am fi ştiut să păstrăm nezdruncinate mai ales bazele creditului, prin evitarea scandalului demagogic cultivat în jurul legilor de favorizare a debitorilor, — fără nicio discriminare între cei de bună credinţă şi cei de rea credinţă, între cei cari interesează producţia şi cei cari mai rău o împovărează. Creditul ar renaşte uşor —‘ şi odată cu el şi afacerile —l 7a că viaţa economică n’ar fi arbitrată şi azi de noni platome de agitaţii demagogice, cum este revizuirea consti- tuţiei pusă de tapet de naţional-ţărănişti, cum este prodiusiunea unei noui exproprieri rurale, însoţită — colaceste pupăzăi — şi de o expropriere la oraşe. GOSPODĂRIA PUBLICA In fine, în calea procesului de însănătoşire a economiei , româneşti, mai stă şi lamen-abila situaţie a gospodăriei , datului, atât din punct de vedere, al dezorganizării, serbăiilor administrative, al mănârii spiritului de autori,ate, de disciplină şi ierarhie năriria cadrelor funcţionăreşti, cât şi din punct de vedere al administrării banului şi averii publice. Miopia şi incapacitatea cârmuitorilor din ultimii ani n’au ştiut să adapteze economia publică la condiţiunile de lucru şi posibilităţile de plată ale economiei private ravagiate de criză; de aceea am avut de suportat șease ani fără întrerupere numai bugete deficitare. In 1929, din 37.700 milioane la cât se cifra bugetul statului, nu s’au încasat decât 36.018 milioane; în 1930, din 37.450 mii. numai 31.155; în 1931, din 35.889 mii. numai 27.711 mii.; în 1932, din 28.519, numai 19.330 milioane. Ei bine, din toate indicaţiile acestor ani bugetari, autorul bugetului pe 1933 n’a învăţat nimic şi cu toate că anul 1932 dăduse la încasări numai 19 miliarde şi ceva, el a fixat cifra bugetului pe 1933—34 la 23,438 milioane, adică cu peste 4 miliarde mai mult... " VIRTUŢIILE ECONOMIEI ROMÂNEŞTI Iată de ce, faţă de ravagiile considerabile ale crizei şi faţă de greşelile prăpăstioase săvârşite de conducători, sforţările economiei private româneşti de a se sălta singură deasupra nevoilor sunt cu deosebire meritorii, iar începuturile bune care se anunţă sunt dovada remarcabilei elasticităţi, şi capacităţii de adaptare a factorilor pe care se sprijină economia noastră naţională. Este acesta un punct esenţial pe care, poate conta un, guvern clarvăzător şi price- put, animat de gândul şi voinţa de a rupe cu practicile tarea acestei obligaţiuni“. Prin acestarticol, Societatea Naţiunilor a înţeles să facă solidare toate statele membre la menţinerea şi respectarea tratatelor, cari asigură integritatea lor teritorială şi independenţa lor politică şi cu obligaţiunea de a se apăra, în caz de agresiune, sau de pericol de agresiune. D. André Chaumeix, membru al Academiei franceze, comentând acest articol, face următoarele judicioase observaţiuni: „Cea dintâi grijă şi obiectul chiar al Societăţii Naţiunilor este de a se menţine. Ea a fost creată ca să fie gardiana tratatelor şi a Europei noi. Ea este, esenţial, un instrument de conservare. Autorii tratatului au pretins, poate cu un exces de ambiţiune, să legifereze pentru viitor. Ei au nădăjduit că umanitatea, după o încercare atât de grozavă ca războiul din 1914, va avea nevoe de o soartă mai bună. După ce a luat presauţiunile contra revenirii militarismului germanic, ei s’au silit să facă să domnească cât mai multă justiţie posibilă și să constitue ceeaC'8 Ciémrugeau a numit Europa dreptului ' :, , Aceasta este U’eea oare .& •WPiaiui ■ irakit și -a , : rtfotit bă l Naf/uhABlp- A /Vată să o îndeplinea.1- 1 cu totul natural de de a combm.na apr ■„menţine“ naţiuijc ,-x. tratatul din 1919 Ue-a's?â , Chiar lipsind fdrta matt . Societăţii NaîiunUor, de a â.V- ca pactul în coviiţiunile prevt., sute în art. 1Q. rămâne obligaţiunea morală^ şi mai presus de toate principiul bine stabilit al intangibUității și menținerei tratatelor des pace, căci numai '• aşa, se va putea asigura integritatea teritorală și indepen- I dența statelor în noua Europă , de drept.. i I ^ Art. 16 din pact prevede sanc- j țîunea excluderei oricărui mem- bru al Societăţilor Naţiunilor „care s'a făcut vinovat de vio- j larea vreunuia din angajamen- tele ce rezultă din pact“, — deci ! si al angajamentelor ,reiat de la I menţinerea integrităţii terito- triale şi la independenţa polică a tuturor statelor membre. In realitate, orice revizuire a I tratatelor înseamnă războî, deoarece nici un stat nu va putea accepta să renunţe la o parte I din teritoriul ce i aparţine de j fapt şi de drept. Cine afirmă că se pot modiflica frontierele actuale, prin mij- 1 ; ioace pacifice, formulează o i- j dee absurdă. PACTELE DE NEAGRESIUNE , , In cursul anului s’au semnat j şi parafat numeroase pacte de neagresiune şi de amiciţie Re- 1 cordul îi deţine U. R. S. S., ca- j re a încheiat asemenea pacte cu Italia, Polonia, Estonia, Letonia, Romania, Turcia, Persia şi Afganistan. Pactul cu România a fost semnat la Varşovia de d. N. Ti- t , tulescu, ministrul noc.ru fle ex- terne şi de ministrul Rusiei so-vietice^din capitala Poloniei. Romania a încheiat un pact de neagresiune si cu Turcia, cu s prilejul călătoriei d-lui N. Titu- j ies'cu în Orient. MICA ÎNŢELEGERE S’A CON- I SOLIDAT j j In urma acordului de la Gej iu*va, încheiat în vara anului trecut, Mica înţelegere s’a con- solidat. Cei trei miniştri ai Ce-hoslovaciei, Iugoslaviei şi României — d-nii Beneş, Jeftici şi Titulescu — s’au întrunit în- j tr’o conferinţă, la Sinaia, în cursul lunei Septembrie. In această conferinţă s’au examinat toate problemele politice şi economice ce interesează Europa centrală şi orientală. HITLERISMUL. — REICHUL AL III-LEA La începutul anului, d. Adolf Hitler, şeful partidului naţio- nal-socialist, a fost numit can- celar al Germaniei. Noul regim a aplicat teoria rasismului in- tegral și a arianismului. El a în- lăturat pe evrei din instituţiile de stat, din bănci, din marile întreprinderi industriale şi co- i merciale, etc. Aceste măsuri drastice au pro- vocat proteste din partea evrei- lor din celelalte ţări, întregul aparat al statului a fost rsor- 1 I găuri,ai sprs a corespunde scopurilor politice şi naţionale ale noului, regim. Toate partidele — afară de cel naţional-socia- list — au fost dizolvate printr’o lege. Aşa s’a întemeiat Reich-ul al III-lea prin legea dela 1 Aprilie. Politica externă a guvernului hitlerist a fost şi este dominată de ideia creaţiuni unei Germanii, stăpână pe destinele sale, liberată de obligaţiunile internaţionale relative la înarmări, puternică şi capabilă să îşi afirme voinţa sa pe continent. In Octombrie, Germania s-a retras din Societatea Naţiunilor şi din conferinţa dezarmării, motivând această retragere pe activitatea negativă a acestor organisme în domeniul politicii internaţionale. Un alt eveniment important, de ordin diplomatic, a fost apropierea germano - polonă, sub forma unei declaraţiuni mutuale de neagresiune, urmată de conversaţiuni între d. Hitler şi d. Poncet, ministrul Franţei din Berlin, în legătură cu încheerea unui acord. Cum se explică această bruscă schimbare de metodă şi de orientare în politica externă a Reichului. Sub ce influenţă a intervenit dirijarea politicii germane spre înţelegeri şi acorduri pacifice? Terenul a fost preparat. In ziua de 6 Noem’prie a. V, ^aronil_von Neurath, ministrj în dissursul Ce l^a/psţnunţat n „DEutschsr Club“ din Rcr-%, \ arătat motivele care au d*nt_Aminat retragerea Germanie^ se.l ! Societatea Națiunilor și a t ^ ! nit pol Misia externă a guvei,« r . Hitler. ^ i D. von Neurath a spus că G mama a refuzat să mai cala.h r jireze cu Societatea Națiuni!!, st.eoare.ee și_a dat seama de slă I 'v.Iclimn !e perieolele ce le pre-, i 7.’n.“a metodele sale. atmnoîi. , .,î frazeologia CTenevei. cart ire?.t un contrast izbitor trt’. manifestatliie pacifice si teaifi I jtîniie existente pe planul polijticii internationale. ! n’avem de cât un scop : să colaborăm la opera de pace ! «««dorim de cât un lucru, să fim lăsaţi să. muncim liniştiţi“. fe.finisirul de externe, von Ncu! ^afh, în cU'Scursuj pronunţat la I 6 noembrie c., a precizat, că s copul vizat de Germania, in ul retragerii sale din Socle- î J^atiunslsr, „nu e. acea de a îiuăUira pozit,ca păcei, ci, împotrivă, să dea un impuls nou unei adevărate politici de pace fecundă“ .n sfârşit, dr. Goebels a ţinut , sa precizeze, că „Germana se consideră legată de tratatele ce le-a semnat“. Toate aceste declaraţii, făcute la scurte intervale, de condurători responsabili ai Germaniei, au fost suspectate, deoarece se i- a ţi« propaganda întinsă ce s’a făcut în Germania de la încheerea păcii încoace, pentru revizuirea tratatelor în ce priveşte teritoriile Serre. " Dzwi". Austria şi frontierele orientale cu Polonia. Guvernul Hitler a trecut la acte diplomatice. Un proees de j Pact de neagresiune s’a înche- I iat între Germania şi Polonia, în care cele două puteri vecine i Şi-au luat angajamentul să respecte pacea, să nu creeze nici un soi de complicaţii între ele. I care ar putea provoca un conflict, sa nu Săvârşească nici un act ce ar putea atinge interesele I si integritatea lor teritorială. i Prn acest acord s’a produs o destindere în relationale ger- mano-paione, incordate din cau- I za problemei coridorului Dani sirului și a frontierei stabilită I prin tratatul dele Versailles. I Alte propuneri s’au făcut Franţei în legătură cu încheerea unui pact. Totuşi, neîncrederea în Germania nu s’a înlăturat. IN EXTREMUL ORIENT Japonia a continuat operaţiile sale militare şi politica sa de I expansiune în Extremul Orient. I- Problema Pacificului, care in- J teresează Statele Unite, ar pu- tea crea germenii unui mare război în Extremul Orient. Rusia sovietică este şi ea îngrijorată de forţa de expansiune a Japoniei în acele părţi. De aceea s'a produs o apropiere între U. R. S. S. şi Statele Unite, prin recunoaşterea de jure a guvernului sovietic de către guvernul din Washington. în America de sud au fost conflicte armate între Paraguay şi Bolivia, Columbia şi Peru, iar în Cuba, revoluţie. Să nădăjduim că anuil 1934 va fi pacific. E SEISANT 1 (Uffmang din pagina l-a) cu Anul al 51-lea Nr. 1 Luni 1 ianuarie 1934 Anul intern Anul politic internată (Răvaşe de plăcintă - Urmare din pagina I-a - Că puteai să ajungi departe, cu o plăcintă dăruită Domnului, nu numai bogat, ci şi boer, ne-o istoriseşte Costache Negrutzi intr'una din delicioasele sale Scrieri , Halal, Zău, de cine ştie, Să facă plăcintărie, S‘o dospească, plămădească, In cuptor s‘o rumenească; Şi s‘o ducă pe tipsie Colo sus, în Spătărie. Cu iaurt, cu plăcintele, Te făcuşi Vornic, mişele“. E locul, însă, să spunem, că datina plăcintei cu surprize de anul nou exista mai de mult în Moldova şi’n Muntenia, şi anume, in punerea într’o lipie moale, a unei monede care prevestea noroc celui ce o găsea. Dealtfel întrucât mulţimea era analfabetă, bileţelele nici nu şi-ar fi avut rost. Amănunte în direcţia aceasta avem mai multe. Cele mai documentate le găsesc în cartea d-lui Tache Papahagi „Din Folklorul Romantic şi cel Latin“ editat de Cassa Şcoalelor : „In ziua de Anul Nou, la Aromâni, e obiceiul ca fiecare casă să-şi facă câte o plăcintă de foi (pituroan’i). In această plăcintă se pun diferite obiecte ,anuli ca®rni păstoresc de vre-o 3—4 cm. lungime, făcut dintr‘o nuia subţire, o furcă de cărvunari numită furtutire un cutar (ţarc) de oi ■ făcut din inele, etc. După ce se '’coace, plăcinta e împărţită în atâtea porţii câţi membrii simt în familia aceeia şi fiecare îşi ■alege câte o porţie, fără ca cimeva să ştie unde anume e pus vre-unul din aceste obiecte. Mâncând, dacă cutare din familie găseşte cârligul, e semn ■ * »I* va face păstor ; dacă gă-M ,»e cutariu va deveni celnic Cucoana se făcea că se mânie, şi zicea: „De 'grabă ţi-a fi ?....“ cu astfel de fleacurele lumea t'i’ăia voios; boerii şi cucoanele se iubeau şi plăcintele se vindeau....“. ■ (V. Alexandri. Opere complecte. Teatru, I, Buc. 1875, pg 140 -1 iatâ-ne sosiţi în zilele noastre. Cine ar crede că în secolul al XX-lea, în seara Revelionului de la noi, când în aşteptarea anului nou, se discută in jurul mesei ultima piesă a lui Bernard Shaw, ultra modernă simfonie a lui Strawinski, sau futurismul lui Marinetti, când ceasul nopţii bate douăsprezece, gazda, aduce mosafirilor clasica plăcintă cu răvaşe tot aşa de idioate ca grozăvia citată din Andronescu la 1828 sau exemplarele redate de Alexandri în 1850 ! Sunt vândute în preajma lui 1 Ianuarie, de ţigănuşi, pe străzile oraşului, compuse pe vremuri de Nicu Metz şi acum de Niţu Caltaboş, şi sumnă autentic aşa: Ai o gură cât o şură, Când vorbeşti e o minune ; Şi de ’ncepe trăncăneala, Chiar şi dracul fuge ’n lume Cel puţin autorul era asasin veritabil. O reacţiune se impune. Cea mai eficace, cred, un concurs de stihuri ocazionale, care, de altfel ar fi şi productiv. Până atunci, sfatul meu e , în loc să se introducă în plăcinte imbeci(proprietar de tună), banul e bogăţie, furtunirea e cărvănăritul, condeiul , omul cu carte, etc. La Românii nord ţmubieni: In plăcintă se pui bani şi spice de grâu; cine brodeşte banul, e semn că va căpăta bani tot anul, cine ,ţiicul, are parte de holde frumoase. Şi acum, s-i revenim la răvaşele de placintă. După cum am aţătat au f©t aduse noi de simţiil greci care au găsit de cuviinţă să schimbe puţin sistemul englezesc, cu scoaterea lor din căciuli, Introduându-le între foile losuroase ae produsului meşteşugului lor din ajunul anului nou Toate sforţările mele să dau de manuscris; vechi cu astfel de literatură n‘au dat nici un rezultat. Singurul descoperit in Volantele Academiei de eruditul profesor universitar I. Peretz, pus şi el la contribuţie de nume, a fost în foaia cuprinzând culegere serdarului Grigore Andronescu, fost judecător la Târgovişte in anul 1828 : 1 „Iar plăcinţi de răvaşe, In spre noi să se cavi lase ; Cu miezul Şi-l mâncăm, Răvaş să~l ligăm. La gât să-l atârnăm (!!!) In schimb llexandri in cân- Tl'’ Covriganul, scr.spre la, 1850, ie servește mai multe : ' .. „Stan. — Am o plăcintă cu sorț, de stihuri scr ise de un cuconaş ce te iubeşt, ca un năuc. Dama. —■ Spum-i că nu-mi plac poesiile de pl.cintărie Stan. — Iaca, mii s’a subţiet neamul,... Acum, trebuie stihuri de calendare... înainte, cu o plăcintă ca asta se ameţeau toate nevestele. Cum o năucea pe masa, fiecare cu mănă gâşssi'ni părticica ei câte o harrilu , cu stihuri, de pildă : Am uitat chiar şi alfa-vita: Ah! te iubesc, şi sânt ie jale! _ Cucoana zâmbea şi sim : , A fi, că-i lumea rea!...“ Altul: Geaba vrei să faci ?n& uitiel Fumai eşti ce-ai fost odată; Vrei să-ţi spun părerea verde Eşti găină neoperată. Noaptea faci furori la bal Arunci francii în local Iar ziua vinzi bureţi, ' Şi’n piaţă castraveţi’ Sunt oribile monstruoase de necrezut, şi totuşi, mi-au fostservite şi le-aţi înghiţit şi d-voastra, ani de-a rândul, chiar în case de intelectuali! . Trebuie să recunoaştem că fa intierdrat o reacţiune de că■ diferita reviste umoristice printre cari Furnica de odinioară, cu faimoasele răvaşe ale lui Ranetti „Din plăcinta lui Don Paladu“. Şi nu? mai puin duh.Ale versuri ocazionale din reposata „Pardon“ a lui Conitz, („Universul” a editat şi el reuşite Ravaşe de plăcintă de Radu Ţandăra, N. R.) dar majentatea publicului continuă să-şi trateze oaspeţii în noaptea de S SeUinM ISsePtli de CaUbri. Decât aşa, mai cu haz clientul unui avocat, trimiţându-i c lităţile tradiţionale să se înlocuiască cu epigramele scriitorilor noştri, în majoritate spte ntuale. Ar fi în acelaş timp un miginal propTiu culturi RADU D. ROSETTI Precum pahagiul între plăcinte Astfel luceşti între femei Nuri, matale m’a(u) scos Ah! Te iubesc, de vrei,din minte nu vrei ! Cucoana se roşea pe obrăjel şi zicea: „Ce se potriveşte!..“ Altul: Eşti evghenistă cât Afrodita, Iar eu din pricina dumitale ’ Mistuind plăcinta bine Gândeşte-te şi la mine Care-ţi zic cu lânced, "glas ■ Ah! te rog, na magayuis! (să mă iubeşti) „Cu brânză şi cu mere ; Ş’o mâncaţi cu plăcere ; Şi nu uitaţi că la 18 avem înfăţişere! ” CITITORI! Âboiîs|i-vă fa „ynilfiRSOL*9 a s-6 -Ä «oraâ'Â trimite imediat „„„