Universul, octombrie 1934 (Anul 51, nr. 283-298)

1934-10-27 / nr. 294

Presa europeană şi organizaţiile teroriste In cursul anului 1925, în urma unor incidente grave Întâmplate în zona frontierei greco-bulgare, provocate de incursiunile bandelor de co­­mitagii bulgari pe teritoriul grec, consiliul Societăţii Na­ţiunilor, alarmat, a instituit o comisiune de anchetă sub preşedinţia d-lui Horace Rumbold. Membrii comisiunii, odată ajunşi în zona frontierei un­de operase bandele bulgare de comitagii, au căutat, fire­şte, să se documenteze. In primul rând, ei voiau să ştie care este „definiţia“ pre­cisă a comitagiilor şi dacă, există, sau nu, asemenea or­ganizaţii teroriste, tolerate pe teritoriul bulgar, sau ele sunt fabule, produsul unor imaginaţii înfierbântate de panică. Ca să facă o anchetă, nu numai obiectivă, dar şi ştiin­ţifică, comisia de anchetă a Societăţii Naţiunilor a inte­rogat pe toţi locuitorii din sa­tele greceşti, aflate în zona frontierei, care este „defini­ţia“ comitagiilor. Cei interogaţi — bătrâni, tineri, sau copii — n’au fost in măsură să definească p­e­­cis comitagiile. Ei au pome­nit insă de atacurile repetate, de jafurile şi masacrele fă­cute de „comitagii“. „Le Messager d’Athénes“, amintind acest incident, spu­ne că în urma anchetei fă­cută de comisia S. N., s’a semnat un document, din ca­re reese că toată istoria cu comitagiile bulgare, aparţi­nea... fabulei ! Bine­înţeles că după rapor­tul comisiunii de anchetă, co­mitagiile bulgare au conti­nuat activitatea lor, atât la frontiera greco - bulgară şi bulgaro-iugoslavă, cât şi la frontiera româno-bulgară. Fostul agent diplomatic al Bulgariei de la Constantino­­pol, d. Nancevici, cu zece ani mai înainte, indicase pe pri­mul ministru al ţării sale, Pe­troff, drept „principal orga­nizator al comitagiilor din Macedonia“. Au intervenit a­­poi alte mărturii şi dovezi zdrobitoare cu privire la re­­laţiunile guvernelor din So­fia cu asociaţia teroristă ma­cedoneană. Abia sub guvernul actual, presidat de d. Gheorghieff, s’au luat măsuri energice Îm­potriva teroriştilor, însuşi şeful comitetului re­voluţionar, Mihailoff, a fost scos afară din lege. Faţă de celelalte organiza­ţii politice-teroriste, eroare, ospitalizate la Janka-Puszta, în Ungaria, nu s’a luat dela început măsurile impuse de interesele civilizaţiei şi ale păcei. O listă a fost predată, So­cietăţii Naţiunilor, de d. Fe­tiei, delegatul Iugoslaviei, în­că de-acum câteva luni, pri­vitoare la atentatele săvârşi­te de membrii organizaţiei teroriste „Ustaşi“, condusă de Pavelici. Acelaş delegat Iugoslav a atras atenţia consiliului So­cietăţii Naţiunilor asupra protecţiei ce o acordă Unga­ria refugiaţilor politici croaţi, ce fac parte din asociaţia te­roristă „Ustaşi“, în lagărul dela „Janka-Puszta“. Totuşi, nu s’au luat măsuri de-atunci. Nu s’a cerut Un­gariei să distrugă focarul te­rorist de la „Janka-Puszta“. Nu s-a luat în seamă obiec­tivul urmărit de această or­ganizaţie : separarea Croaţiei de Iugoslavia şi formarea u­­nei monarhii din care să facă parte Austria, Ungaria şi Croaţia. Şi a intervenit tra­gedia de la Marsilia. Astăzi trebue să se tragă învăţămin­tele cuvenite. Statele, care o­­feră protecţia lor asasinilor şi organizaţiilor teroriste şi care cer revizuirea tratatelor, cu scopul de a zdruncina e­­chilibrul european — cum este Ungaria — urmează să fie chemate la ordine, în in­teresul suprem al păcei. O scrisoare a d-lui Mussolini D. prof. dr. G. Marinescu a primit, prin intermediul lega­­ţiunei italiene, din partea du­celui Mussolini, scrisoarea de mai jos, care este răspunsul la lucrările ce i s’au depus în nu­mele său de d. prof. E. Panai­­tescu, directorul Academiei ro­mâne din Roma. Roma, 10 Oct. 1934, Anul XII. Mult stimate d-le profesor, Am primit prea amabila dv. scrisoare care întovărăşeşte mo­nografiile d-voastre asupra doc­trinelor biologice ale scen­ei italiene, împreună cu volumul care conţine studiile diferiţilor savanţi cunoscuţi şi ale colabo­ratorilor dv. asupra unor ches­tiuni medicale. Vă mulțumesc călduros pen­tru ideia dv. gentilă şi vă rog de a primi salutările mele cele mai distinse. (ss) MUSSOLINI ss­iga. Ciocnirea de vapoare din Marea Marmara Panica pe bordul unui vapor turc de pasageri. — S’a ciocnit şi un tanc norvegian Galaţi, 24 Octombrie Comandanţii cargoboatelor sosite în Dunăre anunţă că în Marea de Marmara s’a înregi­strat ciocnirea a două vapoare. Iată amănuntele : Vaporul turc „Feruzan“, a­­vând pe bord 55 de pasageri plecaţi într’o excursie spre in­sula Prinkipo, s’a ciocnit cu motorul turc „Afitap“. Aborda­jul s’a înregistrat la 15 mile spre Sud de Istanbul şi pe bor­dul vasului „Feruzan“ a fost mare panică printre pasageri. Toate vasele ce veneau din Marea de Marmara au venit la locul ciocnirii, oferindu-se să ia pe bord pasagerii. ACCIDENTUL UNUI TANC NORVEGIAN După aceleaşi ştiri, tancul motor „Ghite“, sub pavilion norvegian, încărcat cu benzină şi plecat din Batum spre Gi­braltar, a suferit un grav acci­dent în Bosfor. Amănunte asupra cauzelor accidentului lipsesc. La povarnă „La Ghiţun­că“ Vâlcea PETRU AUREL Apărarea frontierei orientale a Belgiei Bruxelles, 24 (Rador). — Mi­nistrul apărării naţionale a­ pu­­blicatr o declaraţie prin care a­­rata in linii mari, care este a­­părarea frontierei orientale a Belgiei. Declaraţia arată modul cum este asigurată acoperirea liniei Escaut-Meuse, la Nord şi la Sud de râul Embleve. Restaurarea forturilor Na­­mure şi Liége, precum și con­strucția fortului Emael sunt a­­proape terminate, iar fortifica­rea basinului Herve și a liniei de adăposturi dintre Embleve și Arnon se continuă cu activi­tate. . . \ ' -----------ooO-’iÜ^Ooo-----------­ MARI INCENDII IN POLONIA Varșovia, 24 (Rador). — O serie de incendii au pustiit mai multe sate din voevoda­­tul Lublin. Trei femei au perit în flă­cări. Focul a distrus 19 imobile la Zimnie și Szlatyn. ­oo 0:#:Ooo- Altă grevă in Statele­ Unite New-York, 24 (Rador). Se anunţă din Paterson (New­ Jersey) că 20.000 muncitori din industria mătăsei şi a mătăsei arti­ficiale, au declarat grevă cu începere, de la miezul nopţii. -XX »4* Uragan in America New-York, 24 (Radio-Cen­tral). Orașul Maryville, din statul Missuri, a fost bântuit de un uragan puternic. Trei persoane au fost ucise, iar numeroase grav rănite. Numeroase case au fost dis­truse. Legăturile telefonice și telegrafice au fost întrerupte. In preajma conferinţei înţelegerii Balcanice­­ ... I 4 . %­­ . * D. N. Titulescu a plecat la Ankara.—Audienţa la M. S. Regele O propunere a d-lui JeSu­d Sinaia, 24 Oct. Astăzi după amiază, a sosit la Sinaia, cu un tren special, d. N. Titulescu, ministrul de ex­terne, însoţit de d-nii Savel Ră­dulescu, subsecretar de stat la externe şi Nenişor, secretarul particular al d-sale. Cu o maşină, d. Titulescu a fost condus la castelul „Foişor” unde a fost primit imediat în audienţă de M. S. Regele. Audienţa a durat o oră şi a fost în legătură cu plecarea d-lui Titulescu la Ankara, unde va lua parte la consiliul per­manent al înţelegerii Balcani­ce, care se va ţine acolo. La ora 7:10 seara, audienţa d-lui Titulescu sfârşindu-se, d-sa a venit la vagon. Cu acelaş tren special, d. N. Titulescu şi însoţitorii săi au plecat seara spre Bucureşti.­­ * Giurgiu, 24 Noembrie Astănoapte, la ora 1 jumătate, cu un tren special, a sosit în portul nostru d. N. Titulescu, ministrul de externe, care mer­ge la Ankara. D-sa este însoţit de d-nii Sa­vel Rădulescu, Eugen Titea­­nu, subsecretari de Stat, Eugen Filotti, directorul presei; Stoica, ministru nostru la Sofia ; Ro­­bert, ministrul Bulgariei la Bu­cureşti; Nenişor, secretar parti­cular al d-lui Titulescu, şi in­spectorul de siguranţă Vintilă Ionescu. La debarcaderul portului a fost întâmpinat de d-nii An­­ghel Rădulescu, prefectul ju­deţului; Vasile Cordela, prima­rul oraşului, cu întregul consi­liu, Traian Dumitriu, directorul prefecturii, căpitan Lascăr, că­pitanul portului, cpt. Dumitres­­­cu, comandantul grănicerilor, Luca Economu, agent N. F. R. Dedu, poliţaiul oraşului. După facerea prezentărilor de ministru a trecut pe vaporul „T.­Măgurele“, iar la ora 2 noaptea vaporul a pornit spre Rusciu­k. In portul bulgar, d. ministru Titulescu şi însoţitorii d-sale, au fost întâmpinaţi de d-nii Cazanlief, director regional al jud. Rusciuk , prefectul Preşti­­lor, Gabrovski,p­­rimarul Rus­­ciukului, etc. Primarul Rusciukului i-a urat bun sosit în numele oraşului. D. ministru Titulescu a răs­puns mulţumind. In noaptea asta d. ministru Titulescu şi însoţitorii d-sale, rămân în portul Rusciuk, în vagonul său ministerial, ce i-a fost adus în Bulgaria. Blaine, Joi, la ora 10 jum. dim., va pleca cu un tren spe­cial la Starazagora, apoi la Fi­­lipopol şi va trece frontiera bul­gară în Turcia pe la Slivengrad. La ora 3 noaptea d. subsecre­tar de stat Titeanu, s’a întors dela Rusciuk, plecând la Bucu­­reşti.­­ SE VA PROPUNE FUZIUNEA MNICEI ÎNŢELEGERI CU ÎN­ŢELEGEREA BALCANICA Stambul, 24 (Telor). — Cercu­rile politice turceşti aşteaptă cu deosebit interes propunerea ce urmează să o facă d. Jeffici, miniştrilor de externe ai Micei înţelegeri, cari se întrunesc la 30 Octombrie la Ankara. D. Jeffici ar urma să propună fuziunea dintre Mica înţelegere şi înţelegerea Balonaică. Această eventuală propunere a fost favorabil primită de cercurile oficiale din Ankara. Conferinţa se va ocupa even­tual şi cu aderarea Bulgariei şi Albaniei la pactul balcanic. Austria ameninţată de noui frământări Paris, 24 (Rador). — Cores­pondentul din Züefich al ag­e­­ţiei „Havas” transmite: După ştiri primite din Au­stria,­ cercurile apropiate con­ducătorilor poliţiei austriace ar fi alarmate de faptul că se constată o reluare a activităţii în cercurile extremiste­­ de stângă.­ Se afirmă astfel că fosta organizaţie socialistă ar fi distribuit la domiciliul par­tizanilor săi manifeste prin ca­re îi invită să-şi procure arme în vederea reluării luptei contra actualului regim din Austria. Aceste ştiri sunt puse în le­gătură cu svonurile, desminţite dealtfel de cercurile oficiale, care arătau că au fost confis­cate la Viena două vagoane cu arme destinate comuniştilor şi socialiştilor extremişti. In rea­litate, n’au fost confiscate decât două lăzi cu revolvere, care au fost aduse cu­ un vas pe Dună­re. înainte de această confis­care au fost totuşi debarcate alte 12 lăzi, probabil cu acelaş conţinut, lăzi care au scăpat de confiscare şi a căror destinaţie a rămas necunoscută. înţelegere feroviară intre statele Micii înţelegeri Conferinţa de la Belgrad La 15 Noembrie se va ţine la Belgrad o conferinţă a delega­ţilor căilor ferate ale celor 3 state componente ale Micii An­tante. Intre­ alte probleme, confe­rinţa se va ocupa şi cu întoc­mirea unor tarife directe de transport intre statele Micii în­ţelegeri. Aceste tarife urmează să favorizeze o colaborare eco­nomică cât mai intensă între cele 3 state printr-un schimb permanent de produse agricole, industriale, etc. Se va elabora, probabil, şi un regulament de transport uni­form şi se vor face demersuri pentru simplificarea formalită­ţilor vamale, atât pentru măr­furi, cât şi pentru călători, pe baza convenţiei de la Geneva din anul 1923 . Cu acest prilej, o comisiune de experţi va studia şi proble­ma liniei de peiaj dintre Timi­şoara şi Baziaş, urmând să se încheie o nouă convenţiune. A­­ceasta, in vederea creiării unui tarif de transport direct intre staţiile de cale ferată din Ro­mânia şi staţia Baziaş, tranzit prin Iugoslavia. Conferinţa se va ţine in ur­ma celor hotărite la conferinţa Micii înţelegeri economice ce s’a ţinut la Belgrad săptămâ­nile trecute. Simplonul atacat cu focuri de armă Rapidul simplon Jimbolia-Bu­cur­eşti a fost atacat cu focuri de armă de necunoscuţi între staţiile T.­Severin şi Simian. A fost spart un geam la va­gonul restaurant. Accidente de persoane nu sunt. S-a deschis anchetă, anun­­ţăndu-se posturile de jandarmi. Un caz senzaţional la Cernăuţi Un sătean basarabean care n’a mâncat de 11 luni Cernăuţi, 24 Octombrie­­ In cercurile medicale din lo­calitate se discută cu aprindere un senzaţional caz de pseudo­­inaniţie, în care este vorba de un sătean basarabean care n’ar fi mâncat de 11 luni. Interesându-ne asupra ace­stui caz neobicinuit, am aflat că zilele trecute a sosit la Cer­năuţi săteanul Anton Câpăţâ­­nă, in vârstă de 27 de ani, din Cotăngeni (Hoţia) cu intenţiu­­nea de a se prezenta la spitalul Regele Carol II, spre a se stabili boala de care suferă, întrucât pretinde că afară de puţin lapte n’a putut înghiţi în cele 11 luni din urmă nici o fără­­mitură de mâncare. Ajungând la Cernăuţi,, s’a prezentat la comisariatul 2 de poliţie din piaţa Unirii, spre a fi îndrumat la spitalul Regele Carol al II-lea. Dată fiind excepţionalitatea acestui caz unic In analele me­diciniste, mai multi medici s’au constituit intr’un consiliu me­dical spre a examina pe acest Interesant bolnav, asupra cau­zelor cari nu-i permit a consu­ma nici un fel de mâncare.. FILME — Daţi-mi, vă rog ceva pen­tru creşterea părului. Droghistul prinde într’o pri­vire fugitivă globul pământu­lui din faţa sa şi răspunde sceptic : — Dac’aş fi neserios sau ne­­onest, v’aş prezenta numeroase ingrediente, bune, mai mult sau mai puţin, pentru suspendarea cheliei progresive. Din neferi­cire, nu ne găsim în această speţă. La dv., toată pădurea păroasă este defrişată. Nu mai există nici urmă de sămânţă, spre a se mai putea speră in­­tr’o recoltă nouă. Clientul suspină şi cu greu înnemereşte clanţa. In mintea lui vâjie refrenul auzit de trei ori pe zi de la soţia neîndurată. Fă-ţi rost de păr. Chelia mă indispune. O să consult pe un avocat, dacă este motiv de divorţ ! In urma lui, un alt client, care cumpărase aspirină, în­trebă • 4- Dar pentru mine, aţi avea ceva ? Droghistul il pipăe pe partea cu păr şi pe cea fără păr, şi-l felicită cu două pălmuţe ami­cale pe centrul cheliei. — Cu dv. chestiunea stă alt­fel. Sunteți în drept să sperați. Vă asigur. Și-i înmânează un flacon ele­gant ca ambalaj şi ca preț. Jovial, clientul mişcă picioa­rele ca la auzul unui jazz. Peste două zile, uşa se des­chide. Droghistul se dă brusc înnapoi. Clientul apare, târât de braţ de soţia sa şi purtând în vâr­ful trupului slăbit cu cinci chi­­lograme o enormitate rotundă, cu suprafaţa în chip de tobo­gan, cu nişte urme de ochi în linie oblică, un specimen greu de găsit în menajeriile cele mai bine înzestrate. — Uite ce-ai făcut, domnule, bărbatului meu ! Cine te-a pus să-i dai otravă pentru creşte­rea părului ? strigă desperată soţia. . — I-am recomandat un leac pentru dispariţia cheliei, răs­punde droghistul, tremurând, uitându-se Îngrozit la uşă­­ Şi implorând Cerul să nu intre cineva. .... .. El prezintă pereche r­o­soluţe care paralizează intoxicaţiile capilare, datorite­ nepotrivirei de caracter dintre unele capete şi unele tratamente, şi făgă­­dueşte solemn să se intereseze personal de acest caz regre­tabil. Cei doi se hotăriră cu greu să se deslipească , din prăvălie, foarte îndoiți de succesul nou­lui tratament. Droghistul smulse imediat cartonul de la vitrină cu recla­ma specificului fatal, căscă­­li­niștit și răspunse nevestei, care privise scena înfiorătoare­­ prin ușa cu sticlă : — Nu e nimic. N’are martiri c’a luat de la mine !... Don José •-----------ooQ:*X*:Qoo------------•" Vapor incendiat Gibraltar, 24. (Rador). — Goeleta „Stina“, aparţinînd unui armator din Terranuova, a fost cuprinsă de incendiu la nord­­vest de Lisabona* Echipagiul a putut să scape teafăr. Goeleta mergea de la Porto la Terranuova cu o încărcătură de morun. Când e ger de crapă pietrele, termeimetriii se scotocară tine, cad cu 25 şi chiar 30 de grade sub zero. Sunt insă lociuri pe suprafaţa pământului­ unde termometrul se scoboară mai mult. Astfel, in Verkhoinsk în Siberia de obicei cam în fiecare iarnă mercurul din termometru se scoboară până la 70 de grade sub zero. In laborator s’a căutat să se realizeze temperaturi cât mai joase prin diferii­e mijloace. La început s’au folosit unele a­­mestecuri care scobor­au tem­­­pemartwria. sub zero grade. Intre aceste amestecuri, numite re­frigerente, este ghilata cu sare care scoboară temperatura pâ­nă la —30°, iar un amestec de 10 părţi zăpadă şi 7 părţi cio­­b­ură de calciu produce un frig­ de —55 grade. Cum prin a­­ceste amestecuri nu se putea merge atât de departe, s’a re­­curs la metoda răcirii prin va­­porizare şi prin detentă. Se ş­tie că dacă turnăm ether pe mână şi lăsăm să se eva­­pore, simţim că mâna în tocul unde a fost ether s­e răceşte cu atât mai mult cu cât s’a evaporat o cantitate mai mare de ether. Deasemeni, dacă su­flăm aer din gură , printr'un orificiu cât mai mic aer îi iese rece. Răcim ceaiul, supă, etc., când suflăm din gură în modul acest sfet aer rece.­Acest mod de răcire se numește prin destin­dere sau detentă. Ei bine, aceste mijloace de răcire au. fost folosite pentru ca să se­­producă temperaturi câ­t mai joase. S’a ajuns să se transforme în lichid gazele, care mai înainte se credea că nu vor­ putea fi niciodată li­chefiate, ■ de aceia se numeau, gaze, permanente. Ca să se obţină aceste rezul­tate, s’au folosit aşa numitele ciclurile frigorigene. Iată ce sunt­ aceste cicluri: Un gaz în stare lichidă este introdus­­într’un vas, numit eva­porator, (E. fîge 1). Din pompa M. se rarefiază amil spre a se înlesni evaporarea g­azului pen­tru ca apoi vaporii să fie trimi­şi in vasul numit, lichefiator unde se transformă din nou In lichid. Este trimis din­ nou apoi in evaporator şi astfel ga­zul face ciclul de câte ori vrem. In modul acest® se menţine mereu o diferenţă de tempera­tură intre evaporator şi li-' chefiator. Ciclurile frigorigene cu amo­niacul, gazul sulfuros sau an­hidrida carbonică, gaze care se lichefiează foarte uşor, pot rea-Fig. 1. In E este lichidul care se evaporă şi produce răcire .în F, M pompa care aspiră din JE şi comprimă în P. In L se li­­cheface gazul din nou spre a trece in E. liza în spaţiul F din evaporator un frig care poate să ajungă până la —10" Pe acest principiu s’au con­struit cele mai multe aparate figorigene care sunt astăzi în comerţ. , Ca să se obţină temperaturi şi mai joase, s’au folosit mai multe cicluri frigorigene, cu gaze din ce în de mai greu li­­chefiabile. Astfel s-a obţinut de către Wrobleski şi Orzewski, Pictet, Dewar, Kam­erlingh O­­nnes temperaturi atât de joase în­cât a reuşit să transforme în lichid gazele cele mai greu lichefilatorice. La presiunea atmosferică* oxigenul lichid are temperatura de —186 grade Celsius, azotul li­chid —195°, hidrogenul —252»,, iar heliul —269°. Heliul lichid a fost realizat prima, oară în 1908 de către fi­zicianul Kameringh Onnes, profesor în Ledya, făcând des-­ tinderea gazului comprimat, la început la 40 de atmosfere, răcit întâi un azot lichid, apoi un hidrogen lichid, nucit apoi şi mai mult prin evaporarea cât se poate de repede, a hi­drogenului lichid. Tot în laboratorul din Leyda, înfiinţat şi organizat de Ka­­merlingh Onnes, devernit as­tăzi cel ami renumit­­ labo­rator ciclogenic din lume, s’a obţinut de Keesom, succeso­rul lui Onnes, în • Februarie trecut, temperatura de 272,3 când s’a realizat şi heliul so­lid.. In modul acest® se e­puiza: 1. O scară termometricâ Cel­sius (centigradă). ‘ 2. O scară termometricâ Kel­vin (absolută). 100 grade Celsius corespund la 373 grade absolute, zero gra­de C. la 273 grade absolute iar —•273 grade C. la zero grade absolut sau OK. 1 seră înalte mijloacele de a se putea­­scoborî temperatura și mai jos, adică să se tindă la. zero absolut fixat acum prin determinări termodinamice la —273,09 grade Celsius. In onoarea marelui­ fizician, lordul Kelvin, s’a convenit ca temperaturile absolute să se noteze cu litera K spre deo­sebire die cele Celsius sau cen­tigrade care se notează cu C. (fig. 2). Ca să se realizeze încă un pas către polul frigului, prof. Haas, colegul prof. Keesom și codirectorul laboratorului cri­ogenie din Leyda, a pornit pe altă' cartfe. El a folosit­ efectul magnifeticaloric,'­ descoperit de Pierre Weiss și A. Piccard. A-.­cest­ efect constă în variaţia, de încălzire a unui corp prin magnetizare și d­emagnetizare. Prima oară a fost­ pus în evi-­ diență acest efect la nichel (aproape de temperatura­­de 358 grade) care când ş® magne­­tizează degaje căldură pe când, invers când se demagnetizează absoarbe căldura, producând «jsgel iăofcgft jurător. D. prof. Langevin stabilit prin teorie că acest fect trebue să existe și la te peratuirile joase, pentru c purile slab magnetice, c devin din ce în ce mai sei­bile la magnetizare cu cât te peratura la care se găsesc apropie de zero absolut. Daică un asemenea cccp cit în heliu lichid ■ se magn­e­zează și apoi x demagn.citizei repede, se poate astfel real o nouă scoborire de, tem­pe:­tură. (HodMevigue). Haas realizează în moi următor , această exporiei capa este1 o adevărată. inimi a geniului omenesc. Corpul a urmează să fie, supus ma.gr tlzării și demagnetizarM se ..isează Intr’un tub de sticlă .'penetid foarte subtili atârr , printr’uil fir de siliciu, la exti­mitatea brațului un­ei balat sensibilă. Tubul este introd­urataTun vas cu heliu lichid ca se evaporă, iar vasul se g­sește înconjurat de 6 mân (Centime­re în pag. CRONICA ŞTIINŢIFICĂ La polul frigului Cum s’a realizat la Leyda (Olanda) temperatura de 273,04 grade.— Proprietăț­ile materiei la tempera­turi foarte scăzute de CHR. MUSCELEANU |C *K e~ ■ •m

Next