Universul, octombrie 1934 (Anul 51, nr. 283-298)
1934-10-27 / nr. 294
Presa europeană şi organizaţiile teroriste In cursul anului 1925, în urma unor incidente grave Întâmplate în zona frontierei greco-bulgare, provocate de incursiunile bandelor de comitagii bulgari pe teritoriul grec, consiliul Societăţii Naţiunilor, alarmat, a instituit o comisiune de anchetă sub preşedinţia d-lui Horace Rumbold. Membrii comisiunii, odată ajunşi în zona frontierei unde operase bandele bulgare de comitagii, au căutat, fireşte, să se documenteze. In primul rând, ei voiau să ştie care este „definiţia“ precisă a comitagiilor şi dacă, există, sau nu, asemenea organizaţii teroriste, tolerate pe teritoriul bulgar, sau ele sunt fabule, produsul unor imaginaţii înfierbântate de panică. Ca să facă o anchetă, nu numai obiectivă, dar şi ştiinţifică, comisia de anchetă a Societăţii Naţiunilor a interogat pe toţi locuitorii din satele greceşti, aflate în zona frontierei, care este „definiţia“ comitagiilor. Cei interogaţi — bătrâni, tineri, sau copii — n’au fost in măsură să definească pecis comitagiile. Ei au pomenit insă de atacurile repetate, de jafurile şi masacrele făcute de „comitagii“. „Le Messager d’Athénes“, amintind acest incident, spune că în urma anchetei făcută de comisia S. N., s’a semnat un document, din care reese că toată istoria cu comitagiile bulgare, aparţinea... fabulei ! Bineînţeles că după raportul comisiunii de anchetă, comitagiile bulgare au continuat activitatea lor, atât la frontiera greco - bulgară şi bulgaro-iugoslavă, cât şi la frontiera româno-bulgară. Fostul agent diplomatic al Bulgariei de la Constantinopol, d. Nancevici, cu zece ani mai înainte, indicase pe primul ministru al ţării sale, Petroff, drept „principal organizator al comitagiilor din Macedonia“. Au intervenit apoi alte mărturii şi dovezi zdrobitoare cu privire la relaţiunile guvernelor din Sofia cu asociaţia teroristă macedoneană. Abia sub guvernul actual, presidat de d. Gheorghieff, s’au luat măsuri energice Împotriva teroriştilor, însuşi şeful comitetului revoluţionar, Mihailoff, a fost scos afară din lege. Faţă de celelalte organizaţii politice-teroriste, eroare, ospitalizate la Janka-Puszta, în Ungaria, nu s’a luat dela început măsurile impuse de interesele civilizaţiei şi ale păcei. O listă a fost predată, Societăţii Naţiunilor, de d. Fetiei, delegatul Iugoslaviei, încă de-acum câteva luni, privitoare la atentatele săvârşite de membrii organizaţiei teroriste „Ustaşi“, condusă de Pavelici. Acelaş delegat Iugoslav a atras atenţia consiliului Societăţii Naţiunilor asupra protecţiei ce o acordă Ungaria refugiaţilor politici croaţi, ce fac parte din asociaţia teroristă „Ustaşi“, în lagărul dela „Janka-Puszta“. Totuşi, nu s’au luat măsuri de-atunci. Nu s’a cerut Ungariei să distrugă focarul terorist de la „Janka-Puszta“. Nu s-a luat în seamă obiectivul urmărit de această organizaţie : separarea Croaţiei de Iugoslavia şi formarea unei monarhii din care să facă parte Austria, Ungaria şi Croaţia. Şi a intervenit tragedia de la Marsilia. Astăzi trebue să se tragă învăţămintele cuvenite. Statele, care oferă protecţia lor asasinilor şi organizaţiilor teroriste şi care cer revizuirea tratatelor, cu scopul de a zdruncina echilibrul european — cum este Ungaria — urmează să fie chemate la ordine, în interesul suprem al păcei. O scrisoare a d-lui Mussolini D. prof. dr. G. Marinescu a primit, prin intermediul legaţiunei italiene, din partea ducelui Mussolini, scrisoarea de mai jos, care este răspunsul la lucrările ce i s’au depus în numele său de d. prof. E. Panaitescu, directorul Academiei române din Roma. Roma, 10 Oct. 1934, Anul XII. Mult stimate d-le profesor, Am primit prea amabila dv. scrisoare care întovărăşeşte monografiile d-voastre asupra doctrinelor biologice ale scenei italiene, împreună cu volumul care conţine studiile diferiţilor savanţi cunoscuţi şi ale colaboratorilor dv. asupra unor chestiuni medicale. Vă mulțumesc călduros pentru ideia dv. gentilă şi vă rog de a primi salutările mele cele mai distinse. (ss) MUSSOLINI ssiga. Ciocnirea de vapoare din Marea Marmara Panica pe bordul unui vapor turc de pasageri. — S’a ciocnit şi un tanc norvegian Galaţi, 24 Octombrie Comandanţii cargoboatelor sosite în Dunăre anunţă că în Marea de Marmara s’a înregistrat ciocnirea a două vapoare. Iată amănuntele : Vaporul turc „Feruzan“, având pe bord 55 de pasageri plecaţi într’o excursie spre insula Prinkipo, s’a ciocnit cu motorul turc „Afitap“. Abordajul s’a înregistrat la 15 mile spre Sud de Istanbul şi pe bordul vasului „Feruzan“ a fost mare panică printre pasageri. Toate vasele ce veneau din Marea de Marmara au venit la locul ciocnirii, oferindu-se să ia pe bord pasagerii. ACCIDENTUL UNUI TANC NORVEGIAN După aceleaşi ştiri, tancul motor „Ghite“, sub pavilion norvegian, încărcat cu benzină şi plecat din Batum spre Gibraltar, a suferit un grav accident în Bosfor. Amănunte asupra cauzelor accidentului lipsesc. La povarnă „La Ghiţuncă“ Vâlcea PETRU AUREL Apărarea frontierei orientale a Belgiei Bruxelles, 24 (Rador). — Ministrul apărării naţionale a publicatr o declaraţie prin care arata in linii mari, care este apărarea frontierei orientale a Belgiei. Declaraţia arată modul cum este asigurată acoperirea liniei Escaut-Meuse, la Nord şi la Sud de râul Embleve. Restaurarea forturilor Namure şi Liége, precum și construcția fortului Emael sunt aproape terminate, iar fortificarea basinului Herve și a liniei de adăposturi dintre Embleve și Arnon se continuă cu activitate. . . \ ' -----------ooO-’iÜ^Ooo----------- MARI INCENDII IN POLONIA Varșovia, 24 (Rador). — O serie de incendii au pustiit mai multe sate din voevodatul Lublin. Trei femei au perit în flăcări. Focul a distrus 19 imobile la Zimnie și Szlatyn. oo 0:#:Ooo- Altă grevă in Statele Unite New-York, 24 (Rador). Se anunţă din Paterson (New Jersey) că 20.000 muncitori din industria mătăsei şi a mătăsei artificiale, au declarat grevă cu începere, de la miezul nopţii. -XX »4* Uragan in America New-York, 24 (Radio-Central). Orașul Maryville, din statul Missuri, a fost bântuit de un uragan puternic. Trei persoane au fost ucise, iar numeroase grav rănite. Numeroase case au fost distruse. Legăturile telefonice și telegrafice au fost întrerupte. In preajma conferinţei înţelegerii Balcanice ... I 4 . % . * D. N. Titulescu a plecat la Ankara.—Audienţa la M. S. Regele O propunere a d-lui JeSud Sinaia, 24 Oct. Astăzi după amiază, a sosit la Sinaia, cu un tren special, d. N. Titulescu, ministrul de externe, însoţit de d-nii Savel Rădulescu, subsecretar de stat la externe şi Nenişor, secretarul particular al d-sale. Cu o maşină, d. Titulescu a fost condus la castelul „Foişor” unde a fost primit imediat în audienţă de M. S. Regele. Audienţa a durat o oră şi a fost în legătură cu plecarea d-lui Titulescu la Ankara, unde va lua parte la consiliul permanent al înţelegerii Balcanice, care se va ţine acolo. La ora 7:10 seara, audienţa d-lui Titulescu sfârşindu-se, d-sa a venit la vagon. Cu acelaş tren special, d. N. Titulescu şi însoţitorii săi au plecat seara spre Bucureşti. * Giurgiu, 24 Noembrie Astănoapte, la ora 1 jumătate, cu un tren special, a sosit în portul nostru d. N. Titulescu, ministrul de externe, care merge la Ankara. D-sa este însoţit de d-nii Savel Rădulescu, Eugen Titeanu, subsecretari de Stat, Eugen Filotti, directorul presei; Stoica, ministru nostru la Sofia ; Robert, ministrul Bulgariei la Bucureşti; Nenişor, secretar particular al d-lui Titulescu, şi inspectorul de siguranţă Vintilă Ionescu. La debarcaderul portului a fost întâmpinat de d-nii Anghel Rădulescu, prefectul judeţului; Vasile Cordela, primarul oraşului, cu întregul consiliu, Traian Dumitriu, directorul prefecturii, căpitan Lascăr, căpitanul portului, cpt. Dumitrescu, comandantul grănicerilor, Luca Economu, agent N. F. R. Dedu, poliţaiul oraşului. După facerea prezentărilor de ministru a trecut pe vaporul „T.Măgurele“, iar la ora 2 noaptea vaporul a pornit spre Rusciuk. In portul bulgar, d. ministru Titulescu şi însoţitorii d-sale, au fost întâmpinaţi de d-nii Cazanlief, director regional al jud. Rusciuk , prefectul Preştilor, Gabrovski,primarul Rusciukului, etc. Primarul Rusciukului i-a urat bun sosit în numele oraşului. D. ministru Titulescu a răspuns mulţumind. In noaptea asta d. ministru Titulescu şi însoţitorii d-sale, rămân în portul Rusciuk, în vagonul său ministerial, ce i-a fost adus în Bulgaria. Blaine, Joi, la ora 10 jum. dim., va pleca cu un tren special la Starazagora, apoi la Filipopol şi va trece frontiera bulgară în Turcia pe la Slivengrad. La ora 3 noaptea d. subsecretar de stat Titeanu, s’a întors dela Rusciuk, plecând la Bucureşti. SE VA PROPUNE FUZIUNEA MNICEI ÎNŢELEGERI CU ÎNŢELEGEREA BALCANICA Stambul, 24 (Telor). — Cercurile politice turceşti aşteaptă cu deosebit interes propunerea ce urmează să o facă d. Jeffici, miniştrilor de externe ai Micei înţelegeri, cari se întrunesc la 30 Octombrie la Ankara. D. Jeffici ar urma să propună fuziunea dintre Mica înţelegere şi înţelegerea Balonaică. Această eventuală propunere a fost favorabil primită de cercurile oficiale din Ankara. Conferinţa se va ocupa eventual şi cu aderarea Bulgariei şi Albaniei la pactul balcanic. Austria ameninţată de noui frământări Paris, 24 (Rador). — Corespondentul din Züefich al ageţiei „Havas” transmite: După ştiri primite din Austria, cercurile apropiate conducătorilor poliţiei austriace ar fi alarmate de faptul că se constată o reluare a activităţii în cercurile extremiste de stângă. Se afirmă astfel că fosta organizaţie socialistă ar fi distribuit la domiciliul partizanilor săi manifeste prin care îi invită să-şi procure arme în vederea reluării luptei contra actualului regim din Austria. Aceste ştiri sunt puse în legătură cu svonurile, desminţite dealtfel de cercurile oficiale, care arătau că au fost confiscate la Viena două vagoane cu arme destinate comuniştilor şi socialiştilor extremişti. In realitate, n’au fost confiscate decât două lăzi cu revolvere, care au fost aduse cu un vas pe Dunăre. înainte de această confiscare au fost totuşi debarcate alte 12 lăzi, probabil cu acelaş conţinut, lăzi care au scăpat de confiscare şi a căror destinaţie a rămas necunoscută. înţelegere feroviară intre statele Micii înţelegeri Conferinţa de la Belgrad La 15 Noembrie se va ţine la Belgrad o conferinţă a delegaţilor căilor ferate ale celor 3 state componente ale Micii Antante. Intre alte probleme, conferinţa se va ocupa şi cu întocmirea unor tarife directe de transport intre statele Micii înţelegeri. Aceste tarife urmează să favorizeze o colaborare economică cât mai intensă între cele 3 state printr-un schimb permanent de produse agricole, industriale, etc. Se va elabora, probabil, şi un regulament de transport uniform şi se vor face demersuri pentru simplificarea formalităţilor vamale, atât pentru mărfuri, cât şi pentru călători, pe baza convenţiei de la Geneva din anul 1923 . Cu acest prilej, o comisiune de experţi va studia şi problema liniei de peiaj dintre Timişoara şi Baziaş, urmând să se încheie o nouă convenţiune. Aceasta, in vederea creiării unui tarif de transport direct intre staţiile de cale ferată din România şi staţia Baziaş, tranzit prin Iugoslavia. Conferinţa se va ţine in urma celor hotărite la conferinţa Micii înţelegeri economice ce s’a ţinut la Belgrad săptămânile trecute. Simplonul atacat cu focuri de armă Rapidul simplon Jimbolia-Bucureşti a fost atacat cu focuri de armă de necunoscuţi între staţiile T.Severin şi Simian. A fost spart un geam la vagonul restaurant. Accidente de persoane nu sunt. S-a deschis anchetă, anunţăndu-se posturile de jandarmi. Un caz senzaţional la Cernăuţi Un sătean basarabean care n’a mâncat de 11 luni Cernăuţi, 24 Octombrie In cercurile medicale din localitate se discută cu aprindere un senzaţional caz de pseudoinaniţie, în care este vorba de un sătean basarabean care n’ar fi mâncat de 11 luni. Interesându-ne asupra acestui caz neobicinuit, am aflat că zilele trecute a sosit la Cernăuţi săteanul Anton Câpăţână, in vârstă de 27 de ani, din Cotăngeni (Hoţia) cu intenţiunea de a se prezenta la spitalul Regele Carol II, spre a se stabili boala de care suferă, întrucât pretinde că afară de puţin lapte n’a putut înghiţi în cele 11 luni din urmă nici o fărămitură de mâncare. Ajungând la Cernăuţi,, s’a prezentat la comisariatul 2 de poliţie din piaţa Unirii, spre a fi îndrumat la spitalul Regele Carol al II-lea. Dată fiind excepţionalitatea acestui caz unic In analele mediciniste, mai multi medici s’au constituit intr’un consiliu medical spre a examina pe acest Interesant bolnav, asupra cauzelor cari nu-i permit a consuma nici un fel de mâncare.. FILME — Daţi-mi, vă rog ceva pentru creşterea părului. Droghistul prinde într’o privire fugitivă globul pământului din faţa sa şi răspunde sceptic : — Dac’aş fi neserios sau neonest, v’aş prezenta numeroase ingrediente, bune, mai mult sau mai puţin, pentru suspendarea cheliei progresive. Din nefericire, nu ne găsim în această speţă. La dv., toată pădurea păroasă este defrişată. Nu mai există nici urmă de sămânţă, spre a se mai putea speră intr’o recoltă nouă. Clientul suspină şi cu greu înnemereşte clanţa. In mintea lui vâjie refrenul auzit de trei ori pe zi de la soţia neîndurată. Fă-ţi rost de păr. Chelia mă indispune. O să consult pe un avocat, dacă este motiv de divorţ ! In urma lui, un alt client, care cumpărase aspirină, întrebă • 4- Dar pentru mine, aţi avea ceva ? Droghistul il pipăe pe partea cu păr şi pe cea fără păr, şi-l felicită cu două pălmuţe amicale pe centrul cheliei. — Cu dv. chestiunea stă altfel. Sunteți în drept să sperați. Vă asigur. Și-i înmânează un flacon elegant ca ambalaj şi ca preț. Jovial, clientul mişcă picioarele ca la auzul unui jazz. Peste două zile, uşa se deschide. Droghistul se dă brusc înnapoi. Clientul apare, târât de braţ de soţia sa şi purtând în vârful trupului slăbit cu cinci chilograme o enormitate rotundă, cu suprafaţa în chip de tobogan, cu nişte urme de ochi în linie oblică, un specimen greu de găsit în menajeriile cele mai bine înzestrate. — Uite ce-ai făcut, domnule, bărbatului meu ! Cine te-a pus să-i dai otravă pentru creşterea părului ? strigă desperată soţia. . — I-am recomandat un leac pentru dispariţia cheliei, răspunde droghistul, tremurând, uitându-se Îngrozit la uşă Şi implorând Cerul să nu intre cineva. .... .. El prezintă pereche rosoluţe care paralizează intoxicaţiile capilare, datorite nepotrivirei de caracter dintre unele capete şi unele tratamente, şi făgădueşte solemn să se intereseze personal de acest caz regretabil. Cei doi se hotăriră cu greu să se deslipească , din prăvălie, foarte îndoiți de succesul noului tratament. Droghistul smulse imediat cartonul de la vitrină cu reclama specificului fatal, căscăliniștit și răspunse nevestei, care privise scena înfiorătoare prin ușa cu sticlă : — Nu e nimic. N’are martiri c’a luat de la mine !... Don José •-----------ooQ:*X*:Qoo------------•" Vapor incendiat Gibraltar, 24. (Rador). — Goeleta „Stina“, aparţinînd unui armator din Terranuova, a fost cuprinsă de incendiu la nordvest de Lisabona* Echipagiul a putut să scape teafăr. Goeleta mergea de la Porto la Terranuova cu o încărcătură de morun. Când e ger de crapă pietrele, termeimetriii se scotocară tine, cad cu 25 şi chiar 30 de grade sub zero. Sunt insă lociuri pe suprafaţa pământului unde termometrul se scoboară mai mult. Astfel, in Verkhoinsk în Siberia de obicei cam în fiecare iarnă mercurul din termometru se scoboară până la 70 de grade sub zero. In laborator s’a căutat să se realizeze temperaturi cât mai joase prin diferiie mijloace. La început s’au folosit unele amestecuri care scoborau tempemartwria. sub zero grade. Intre aceste amestecuri, numite refrigerente, este ghilata cu sare care scoboară temperatura până la —30°, iar un amestec de 10 părţi zăpadă şi 7 părţi ciobură de calciu produce un frig de —55 grade. Cum prin aceste amestecuri nu se putea merge atât de departe, s’a recurs la metoda răcirii prin vaporizare şi prin detentă. Se ştie că dacă turnăm ether pe mână şi lăsăm să se evapore, simţim că mâna în tocul unde a fost ether se răceşte cu atât mai mult cu cât s’a evaporat o cantitate mai mare de ether. Deasemeni, dacă suflăm aer din gură , printr'un orificiu cât mai mic aer îi iese rece. Răcim ceaiul, supă, etc., când suflăm din gură în modul acest sfet aer rece.Acest mod de răcire se numește prin destindere sau detentă. Ei bine, aceste mijloace de răcire au. fost folosite pentru ca să seproducă temperaturi cât mai joase. S’a ajuns să se transforme în lichid gazele, care mai înainte se credea că nu vor putea fi niciodată lichefiate, ■ de aceia se numeau, gaze, permanente. Ca să se obţină aceste rezultate, s’au folosit aşa numitele ciclurile frigorigene. Iată ce sunt aceste cicluri: Un gaz în stare lichidă este introdusîntr’un vas, numit evaporator, (E. fîge 1). Din pompa M. se rarefiază amil spre a se înlesni evaporarea gazului pentru ca apoi vaporii să fie trimişi in vasul numit, lichefiator unde se transformă din nou In lichid. Este trimis din nou apoi in evaporator şi astfel gazul face ciclul de câte ori vrem. In modul acest® se menţine mereu o diferenţă de temperatură intre evaporator şi li-' chefiator. Ciclurile frigorigene cu amoniacul, gazul sulfuros sau anhidrida carbonică, gaze care se lichefiează foarte uşor, pot rea-Fig. 1. In E este lichidul care se evaporă şi produce răcire .în F, M pompa care aspiră din JE şi comprimă în P. In L se licheface gazul din nou spre a trece in E. liza în spaţiul F din evaporator un frig care poate să ajungă până la —10" Pe acest principiu s’au construit cele mai multe aparate figorigene care sunt astăzi în comerţ. , Ca să se obţină temperaturi şi mai joase, s’au folosit mai multe cicluri frigorigene, cu gaze din ce în de mai greu lichefiabile. Astfel s-a obţinut de către Wrobleski şi Orzewski, Pictet, Dewar, Kamerlingh Onnes temperaturi atât de joase încât a reuşit să transforme în lichid gazele cele mai greu lichefilatorice. La presiunea atmosferică* oxigenul lichid are temperatura de —186 grade Celsius, azotul lichid —195°, hidrogenul —252»,, iar heliul —269°. Heliul lichid a fost realizat prima, oară în 1908 de către fizicianul Kameringh Onnes, profesor în Ledya, făcând des- tinderea gazului comprimat, la început la 40 de atmosfere, răcit întâi un azot lichid, apoi un hidrogen lichid, nucit apoi şi mai mult prin evaporarea cât se poate de repede, a hidrogenului lichid. Tot în laboratorul din Leyda, înfiinţat şi organizat de Kamerlingh Onnes, devernit astăzi cel ami renumit laborator ciclogenic din lume, s’a obţinut de Keesom, succesorul lui Onnes, în • Februarie trecut, temperatura de 272,3 când s’a realizat şi heliul solid.. In modul acest® se epuiza: 1. O scară termometricâ Celsius (centigradă). ‘ 2. O scară termometricâ Kelvin (absolută). 100 grade Celsius corespund la 373 grade absolute, zero grade C. la 273 grade absolute iar —•273 grade C. la zero grade absolut sau OK. 1 seră înalte mijloacele de a se puteascoborî temperatura și mai jos, adică să se tindă la. zero absolut fixat acum prin determinări termodinamice la —273,09 grade Celsius. In onoarea marelui fizician, lordul Kelvin, s’a convenit ca temperaturile absolute să se noteze cu litera K spre deosebire die cele Celsius sau centigrade care se notează cu C. (fig. 2). Ca să se realizeze încă un pas către polul frigului, prof. Haas, colegul prof. Keesom și codirectorul laboratorului criogenie din Leyda, a pornit pe altă' cartfe. El a folosit efectul magnifeticaloric,' descoperit de Pierre Weiss și A. Piccard. A-.cest efect constă în variaţia, de încălzire a unui corp prin magnetizare și demagnetizare. Prima oară a fost pus în evi- diență acest efect la nichel (aproape de temperaturade 358 grade) care când ş® magnetizează degaje căldură pe când, invers când se demagnetizează absoarbe căldura, producând «jsgel iăofcgft jurător. D. prof. Langevin stabilit prin teorie că acest fect trebue să existe și la te peratuirile joase, pentru c purile slab magnetice, c devin din ce în ce mai seibile la magnetizare cu cât te peratura la care se găsesc apropie de zero absolut. Daică un asemenea cccp cit în heliu lichid ■ se magnezează și apoi x demagn.citizei repede, se poate astfel real o nouă scoborire de, tempe:tură. (HodMevigue). Haas realizează în moi următor , această exporiei capa este1 o adevărată. inimi a geniului omenesc. Corpul a urmează să fie, supus ma.gr tlzării și demagnetizarM se ..isează Intr’un tub de sticlă .'penetid foarte subtili atârr , printr’uil fir de siliciu, la extimitatea brațului unei balat sensibilă. Tubul este introdurataTun vas cu heliu lichid ca se evaporă, iar vasul se gsește înconjurat de 6 mân (Centimere în pag. CRONICA ŞTIINŢIFICĂ La polul frigului Cum s’a realizat la Leyda (Olanda) temperatura de 273,04 grade.— Proprietățile materiei la temperaturi foarte scăzute de CHR. MUSCELEANU |C *K e~ ■ •m