Universul, februarie 1935 (Anul 52, nr. 31-45)
1935-02-01 / nr. 31
Ana! al 52*I l a FONDATORI LuiGI CAZZAVILLAN 14 pagini EXEMPLARUL In Țară : 8 Le! In străinătate : 6 Lei Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G-be ./932 Pagini Hr. Vineri 1 Februarie 1935 prin o r DIRECTORI STELIAN POPEAI? CE SE POATE FACE Starea populaţiunii rurale nu este aşa cum ar trebui să fie şi de aceea chestiunea preocupă neîncetat. Desigur că îmbunătăţirea din toate punctele de vedere, reclamă timp îndelungat şi sacrificii imense. Aceasta nu însemnează însă, că trebue să se facă prea puţin pentru atingerea scopului, ci, dimpotrivă, că trebue să se facă, mereu, cât se poate mai mult şi mai bine, pentru ca progresul aşteptat să devină în adevăr o realitate. Este tot atât de sigur că masele ţărăneşti nu-şi vor găsi propăşirea, sub diferitele aspecte necesare, în himere programatice, ca de pildă „Statul ţărănesc“, după cum nu a rezultat nici un folos vizibil din „scrisorile către ţărani“, esite din aceleaşi lipse de soluţiuni mai pozitive mai practice, mai eficace. Vieţii rurale îi trebue mai multă lumină, sănătate, administraţie, gospodărie. Când acest ansamblu indispensabil va deveni o realitate, se va putea spune că conducătorii ţării au priceput ce aveau de făcut şi au binemeritat făcând-o. Până atunci, demagogia politică, programele artificiale, sterilitatea activităţii în fapt, vor sta în calea îmbunătăţirilor simţitoare, atât de meritate de un popor cu virtuţi afirmate strălucit în evoluţiunea sa întreagă. De aceea, de câte ori se semnalează începuturi de înfăptuiri cu acest caracter, le subliniem cu satisfacţie. Când agmumummmaammmmmehim am văzut sporind în număr mare şcolile primare, mai cu seamă la sate, ne-am exprimat mulţumirea, tot aşa cum am condamnat desfiinţarea de şcoli indispensabile şi cu atât mai mult a celor româneşti din ţinuturile minoritare, unde dăduse roade din cele mai bune. Când se vorbeşte de o imediată reformă administrativă, este obligatoriu să se ţină seamă de soluţiunile oportune şi folositoare, dacă se urmăresc şi legiuiri bune, nu numai legiuiri noui, şi anume asigurându-se o selecţiune cât mai puţin politică şi cât mai mult intelectuală. Sforţările de a se înmulţi medicii publici la ţară, de a se asigura populaţiei rurale un serviciu de asistenţă preventivă şi curativă, promptă şi serioasă, sunt din cele mai îndreptăţite, şi dacă se va persevera, se va isbuti. Chestiunile de amănunt nu pot împiedica realizările importante. Când s’ar constata că, în adevăr, ar exista un spirit, desigur parţial, de ezitare de a primi situaţia de medici rurali, spre a spori inflaţiunile dăunătoare profesiunii la oraşe, corectivul s’ar găsi şi reacţiunea face să se atingă scopul urmărit, la nevoe prin îndatorirea, ca folosinţa de învăţământul Statului până în gradul cel mai înalt, să fie condiţionată de servirea lui acolo unde are nevoi de ordin superior, pentru ca sacrificiile să fie generale şi solidaritatea socială o realitate. Trei sferturi din Adrianopole, distrus de inundaţii Istanbul, 29 (Rador ).In toată Turcia bântuie o furtună extrem de violentă. La Adrianopole, râurile Mairiţa şi Tunda s-au revărsat in urma ploilor, inundând numeroase cartiere ale oraşului. « Sofia, 29 (Rador). — Inundaţiile catastrofale din ultimele zile au nimicit aproape trei sferturi din oraşul Adrianopole. Uzina electrică a fost distrusă de furia apelor, aşa că întreg oraşul se află in intunerec. Cea mai mare parte a populaţiei este fără adăpost. „Orient-Express“-ul, care leagă Europa occidentală cu Istambulul, n’a putut trece peste podul de pe fluviu Marita, deoarece valurile au slăbit rezistenţa podului. Pasagerii „Orient-Express“-unii voiţi să ia pe alte căi, Istanbul cu de 27 ore, au fost nealte trenuri, ajungând la o întârziere IARNA LA VÂRFUL CÂMPULUI (DOROHOI) Două mii persoane vor fi puse sub inculpare in afacerea Stavisky ■rm* * Sau constituit 51 dosare Paris, 29 (Rador). — Agenţia „Havas“ află că în rechizitoriul său, procurorul republicii va inculpa nu mai puţin de două mii persoane în afacerea Stavisky. Instrucţia va ţine seama şi de elementele furnizate de comisiunea de anchetă parlamentară. Intrucţia afacerii Stavisky se va termina probabil între 10 şi 15 Februarie. Judecătorul de instrucţie va remite atunci procurorului cele 51 de dosare privitoare la această afacere. Spre sfârşitul lunii Februarie procurorul va putea prezenta rechizitoriul în afacerea Stavisky. Se afirmă că rechizitoriul va cuprinde cel puţin 600 de pagini. Cele 51 de dosare ale intracţiei în afacerea Stavisky cuprind 17.000 de file. Treizeci şi trei din aceste dosare conţin rapoartele experţilor. Ele totalizează 7000 de file dactilografiate. Furtună pe coasta de sud a Angliei, fotografiată de pe bordul unui avion, spre a repera vapoarele în primejdie, evolua Moartea subită a fostului procuror general al ‘Curţi de apel Paris, 29 (Rador). — Azi dimineaţă a încetat subit din viaţă, în vârstă de 69 ani, fostul procuror general al Curţii de apel din Paris, Pressard. In umna acuzaţiilor cari i s’au adus în ce priveşte rolul său în afacerea Stavisky, Pressard fusese suspendat din funcțiuni în Februarie 1934. Fostul procuror general era cumnat cu d. Chautemps, fost preşedinte al consiliului de miniştri. * împrejurările în care a murit fostul procuror general Pressard, puse în legătură cu amestecul său în afacerea Stavisky, au făcut să circule azi la Paris tot felul de zvonuri, întrucât Pressard petrecuse până aseară târziu în casa unor prieteni, iar azi dimineaţă, când s’a deșteptat, n’a dat nici un semn de boală și nici chiar de oboseală, moartea sa subită, pe când se afla în biroul său, a apărut multora foarte ciudată. Se anunţă astă seară că voind să pună capăt tuturor comentariilor în legătură cu moartea soţului său, d-na Pressard a cerut parchetului să procedeze la autopsia corpului. SCRISORI DIN LONDRA Londra subterană de AUGUR Londra, Ianuarie Toată lumea a auzit vorbinduse de reţeaua de căi ferate electrice, ale cărei tuneluri se află sub oraşul Londra, adesea la o mare adâncime şi care singură permite cetăţenilor să se deplaseze repede în toate direcţiile. Acest sistem de comunicaţie subterană e minunat, dar nu constitue decât o parte a organizaţiei la adăpostul vremii şi al intemperiilor ei, pe care capitala uriaşe a fost nevoită să-şi creeze ca să scape de grozava congestie a traficului pe arterele principale Tot mai mult viaţa Londrei, în elementele ei diferite, foloseşte subsolul, spre a satisface nevoile unei civilizaţii tot mai complicate. . • Mişcarea intensă a automobilelor pe străzile Londrei, sileşte pe pietoni să recurgă tot mai mult la ,pasagiile subterane. Irele mai vechi din acestea nu reprezintă decât simple coridoare de la o stradă la alta. Dar nu era decât un început. Azi, la principalele răspântii, şi mai ales în cartierele de afaceri, pasagiile de acest fel sunt strânse într’un mănunchiu împrăştiindu-se în mai multe direcţii.. Adesea ele slujesc de auxiliare gărilor de cale ferată subterană, celebrul Undeground de care londonezii sunt atât de mândri şi pe drept cuvânt. Astfel, miile de pasageri revărsaţi de gări dimineaţa, într’un val neîntrerupt ca să se ducă la biurourile lor, pot fi îndreptaţi spre destinaţie fără ca mişcarea trăsurilor să fie întreruptă o singură clipă. Seara, operaţia se produce în sens invers cu aleclaş rezultat. Avantagiul acestor pasagii subterane este evident şi autorităţile răspunzătoare, se silesc sa le sporească. De pe acum găsim pe ici şi colo coridoare de o lungime uriaşe ce permit (Continuare in pag. 2-a) • Iarnă grea in Spania Madrid, 29 (Rador). — In cea mai mare parte a Spaniei continuă să domnească un frig foarte aspru şi să ningă Toate trenurile sosesc la Madrid cu mari întârzieri. Unele linii din Nordul Spaniei sunt complet blocate de zăpadă. Deasemeni circulaţia pe şosele se face cu enorme greutăţi. La Burgos nici unul din cele 21 autobuze, care asigură serviciul rural de poştă şi călători, n’a putut părăsi localitatea. Pe coastele oceanului bate un viscol atât de violent încât cele mai multe din porturi sunt închise. -------------xorox— ------ Un oraş din Muntenegru izolat de zăpadă Belgrad, 29 (Telor). — Din Colaşin (Muntenegru) se anunţă, că din cauza zăpezilor extraordinare, cari au căzut in ultimul timp, acest oraş a fost complet izolat de restul lumii timp de 15 zile. In ultimele zile a izbucnit şi foametea. 3 jandarmi, cari au fost trimişi să restabilească legătura cu regiunea învecinată, au fost găsiţi îngheţaţi în apropierea oraşului. Abia ieri un plug de zăpadă împins de un tractor, a izbutit să cureţe întrucâtva şoseaua de la Podgoriţa la Colaşin, aşa că s’au putut trimite populaţiunii alimente. ------------xxx----------- Franţa socoteşte cea mai mare catastrofă devalorizarea monedei Interesante declaraţii făcute la Senat de ministrul de finanţe Paris, 29 (Rador). — In şedinţa de azi a Senatului, consacrată proectului de lege prin care se ridică plafonul emisiunii bonurilor de tezaur, a luat cuvântul întâi d. Germain Martin, ministrul de finanţe, care a susţinut proectul de lege, subliniind că noua măsură luată de guvern nu are deloc un caracter inflaţionist. Noi credem, a adăugat ministrul de finanţe, că devalorizarea nu poate decât să slăbească viaţa economică a ţării. La sfârşitul anului 1935, plafonul emisiunii bonurilor de tezaur va trebui să scoboare la cifra actulă de 10 miliarde franci. Guvernul înţelege să scoboare şi mai jos plafonul, pentru a-şi păstra o anumită rezervă disponibilă, care i-ar putea servi în primele luni ale anului 1936. După d. Germain Martin, a luat cuvântul d. Caillaux, președintele comisiunii financiare, care a adus deasemeni critici devalorizării monetare. Devalorizarea, a declarat d. Caillaux, ar însemna moartea creditului. Este de preferat o catastrofă decât devalorizarea care ar fi o stare euferică, de aparentă abundenţă, urmată însă de o catatrofă incalculabilă. Apoi, a luat cuvântul d. Flandin, preşedintele consiliului de miniştri, care a reamintit Senatului că scopul urmărit de guvern este scăderea dobânzii. Guvernul nu înţelege, a declarat d. Flandin, să ia vreo anumită măsură, care ar putea să pună în pericol moneda țării. După aceste cuvântări, Senatul a trecut la vot. VOTUL Paris, 29 (Rador). — Senatul a adoptat cu 243 voturi contra 16 proectul de lege prin care se ridică plafonul emisiunei bonurilor de tezaur. Noui cutremure in Turcia Istanbul, 29 (Rador). — In regiunea mării Marmara s’au simţit astăzi noui cutremure. --------------xOx------------- Omorâţi de o avalanşe de zapadă Paris, 29 (Radio). — Se anunţă din Grenoble că o avalanşă a surprins în munţi pe schiorii lionezi Breuit şi Baril, cari făceau o ascensiune. Amăndoi au fost îngropaţi sub zăpadă. Breuil a reuşit să se salveze. Tovarăşul său a rămas însă înmormântat şi toate cercetările pentru regăsirea lui au rămas zadarnice. Se anunță din localitatea Saint Girons Ariege că o avalanşe de zăpadă a surprins un grup de lucrători, la o înălțimre de 2.000 metri. Trei lucrători au murit. înfiorătoarea crimă de lângă comuna Vlădila O patrulă de jandarmi descoperă pe şoseaua naţională cadavrul unui sătean, având mâinile frânte, capul zdrobit şi beregata tăiată Caracal, 28 Ianuarie O infiertătoare crimă a Ion, descoperită de jandarmi, în următoarele împrejurări : Fruntaşul jandarm Graii Ion împreună, cu un soldat, pe când se aflau în patrulare pe şoseaua naţională, au găsit, aproape de comuna Vlădila, în dreptul km. 27, cadavrul unui sătean, prtin de sânge. Cadavrul prezenta numeroase lovituri şi înţepături, având mâinile frânte, beregata tăiată, iar capul făcut zob de lovituri. De asemeni, loviturile de pe restul corpului cum şi hainele rupte, arătau că între victimă şi criminalii s’a încins o crâncenă ruptă. In şanţul şoselei, s’a găsit un scaun din cele pe care pun marfa alinitarii. Dela cadavrul, două urme distincte, pornite peste câmp, pe zăpadă, arătau că doi dintre criminal au pornit peste câmp, până aproape din satul Troian, unde ieşind din nou la drum, şi-am pierdut urma. In urma cercetărilor făcute s’a stabilit că victima este Stancu Maglaşu, în etate de 44 ani, din corn. Vlădilia. CE SPUNE ÎNSOŢITORUL MORTULUI A doua zi după crimă, după ■ce la faţa focului au,venit auto. rităţii©, în frunte cu d. maior Tănăsescu, comandantul legiunii de jandarmi şi d. dr. Voiculescu, pentru autopsia cadavrului, a venit la şeful postului, alinitorul Omis Solomonovici, din comuna Vlădila, care a declarat că în seara crimei, el şi cu victima, au pornit din Caracal, cu sania spre casă. LA UN PAHAR CU VIN Ajunşi în dreptul cârciumii din satul Devesel, Solomonovici, pentru că Magiaşu îi transporta în sania lui aoviţa şi bomboanele ce cumpărase de la târgul din Caracal, l-a invitat să-l cinstească cu un pahar de vin. De la cârciumă, ambii au pornit pe jos după sanie spre casă. Alintaru spune că, la un moment dat, au fost ajunşi din urmă de trei «Steni cari, este să le spună un cuvânt, au tăbărit cu ciomegele pe ei. B , văzând aceasta, cum numai era prea mult drum până la Vlădila, a luait-o la fugă, alegându-se numai cu capul puţin spart şi ajungândîn sat, s’a dus acasă. ARESTAREA ALINŢARULUI Jandarmilor părându-li-se că cele declarate de Solomonovici, nu sunt vexosemcte, mai ales că el nu i-a încunoştiinţat din seara crimei, l-au arestat, bănuind că ar fi omorît pe Magiaşu. Parchetul a dispus însă eliberarea lui, negăsindu-i nici o vină. DESCOPERIREA FIOROŞILOR CRIMINALI Iată însă că, datorită cârciumarului din satul Devesel, cum ş i cercetărilor neobosite ale andanmiilur, adevăraţii criminali sunt pe cale să fie descoperiţi. Cârciumarul şi-a reamintit că, în seara crimei, au mai băut în cârciuma sa încă trei săteni din comuna Traian. Faţă de această întorsătură, se speră că, în cel mai scurt timp, se va face lumină completă în această odioasă crimă, care a înfiorat pe toți sătenii din comunele înconjurătoare. PRĂBUŞIREA UNUI AVION MILITAR CEHOSLOVAC Praga, 29 (Radio-Central). — Cu ocazia unor demonstraţii făcute azi dim. la ii, de căpitanul aviator Borusik deasupra aerodromului din Praga, avionul s-a prăbuşit sfărâmându-se complet, iar căpitanul a murit pe loc. e Stanlina de I. SIMIONESCU, prof. univ. Energia este aceeaşi, desfăşurată de om ori de natură, socotită neînsufleţită. Sentimentele ce le deşteaptă manifestarea acesteia, nu sunt nici ele diferite. In faţa energiei, aparent domoală dar perseverentă, a unui om cu voinţa de a răzbi, fie ce va fi, te închini cu respect, adânc; când puterea se arată impetuoasă, doborâtoare, măreţia ei te învăluie chiar dacă suferi de pe urmă-i. Omul şi natura, în această privinţă fac una. Acţiunea înceată, dar mereu repetată, a energiei naturale cu mari efecte prin continuarea în timp îndelungat, asemenea răbdărei omului, cel poate duce departe. Vijelioasa dezlănţuire a forţelor sălbăticite sale nature!, Infioară, dar măreţia tor cap-Dim punct de vedere al manifestării energiei, nu e deosebire între însufleţit şi neînsufleţit, decât doar prin taina cauzei care o pune în mişcare. Shakespeare a enunţat principiul schimbării formelor în scena groapei din Hamlet, cu mult înainte de a fi fost precisată de ştiinţă. Tot el, în Regele Lear, uneşte manifestarea mâniei extreme a omului cu deslănţuirea sălbatică — furtună, tunete, fulgere — a forţelor naturei. Efectul este zguduitor, după cum adâncă este şi ideia contopirei dintre omenesc cu natura. De aceia adesea când te afli în faţa vreunei scene mai bătătoare la ochi din viaţa neogoiată a naturei, impresiunea căpătată, sentimentele provocate sunt aceleaşi ca şi când, în tihna odăii, citeşti schimbările aduse în istoria omenirii de energia unui om sau când, în vreo fabrică, asişti la mişcările ritmice ale maşinilor, după comanda unui singur supraveghetor. Prin aceasta călătoria în natură, turismul negrăbit, conştient ca scop, capătă o valoare educativă ca şi contemplarea operelor omeneşti. Rămâi mulţumit, mângâiat, entusiasmat, doborât, după tonalitatea celor cuprinse în peisajul desfăşurat privirei. Nu rare ori te surprinzi singur cu uimire că râzi de mulţumire înaintea unui peisaj , sau fără vrere ridici mâinile spre cer în semn de admiraţie. Uiţi că eşti în faţa neînsufleţitului. E explicabil cum Ruskin stătea de vorbă cu dealurile rotunjite numai pajişti, bătrâne resturi din munţii Scoţiei. Pentru adâncul filozof, munţii aveau glas. O stare sufleteasca complexa te cuprinde când ajungi pe Stârmina, creasta de mal ce domină Dunărea lângă T Severin. Mai ales dacă faci drumul întâi prin Cazane, apoi poposeşti la ruinele vechiului castru roman şi numai după aceia apuci spre Stârmina, „înţelegi“ mai lesne peisajul, şi însemnătatea lui ca urmare desfăşurării forţelor naturale-Apud, din T. Severin, şoseaua care se întinde chiar pe malul Dunării. E unul din drumurile cele mai frecventate, căci este singura arteră de legătură cu satele din sudul judeţului Mehedinţi. Nu e zi în care pe acest drum să fie linişte. Şi, Doamne! Cât de bine ne gospodărim ţara aici se poate vedea. Doar numai când Majestatea Sa Regele şi-a anunţat dorinţa de a vizita Vânjuleţul d-lui Th. Costescu, abea atunci s’au mai astupat gropile ce fac altfel drumul nesuferit, plin de noroi până’n butucul roţii după ploi sau numai nori de praf când seceta e mai lungă. Şi doar Dunărea e alăturea cu prund din belşug, ce poate fi de altfel lesne scos chiar şi din marginea drumului iar pia- I tra necesară pentru a aşeza o şosea bună se găseşte la doi paşi, la Vârciorova ori Gura Văii. Şi totuşi drumul ce-l faci până ce ai ajuns pe muchea dealului, spre Hinog, e un adevărat calvar nelămurit, dacă se socot şi miile de ■ alegători care-l sufăr, fără murmur. După chinul purgatoriului, când ai ajuns sus, pe muchea dealului, uiţi de el. Te-ai transportat în rai. Te izolezi pe cărăruia ce şerpuieşte printre stejari bătrâni, până ce dai de un luminiş. Dacă turismul ar intra în socoteala oraşelor noastre ca producător de venituri aici ar fi fost de mult aşezat măcar un pavilion, ca să te poţi bucura de priveliştea, care reprezintă tabloul neuitat al odihnei impunătoare după biruinţa unei grele lupte. Decorul depărtat e măreţ- O creastă de munţi sprijină bolta cerească. E zidul Balcanilor şi al Carpaţilor, cu profilul lor una din munţii Cernii până departe în Iugoslavia. Se joacă norii alburii pe vârfurile lor. Acum se anină de unul spre a se topi, acum adastă mai îndelung pe altul Profilul munţilor, linia crestelor e continua. Nici n’ai bănui că Dunărea a despărţit aici Balcanii de Carpaţi. Urmând însă atent cu privirea malul dela T.Severin în sus, se vede ocrestătură în formă de V, pierdută aproape în fondul muntos. Pe acolo iese, încă mânioasă. Dunărea, după ce a străbătut prin Cazane, strâmtă cale pe care a tăiat-o în adânc, încet-înncet, în vreme îndelungată- De pe Stârmina, accidentul acesta mărunt din natură, în coasta şirei de munţi, n’ar spune nimic observatorului care nu ştie că acolo e volbura apei de la Porţile de Fer. Atenţia este atrasă mai mult asupra spaţiului larg de la marginea munţilor, în care Dunărea se îndoaie în loc ca un şarpe uriaş, de ajunge din nou în dreptul oraşului T.Severin, ca şi când ar vrea să intre iarăşi în clisura abeea părăsită. Faţa-i e liniştită, pare o apă stătătoare. S’a aşternut nisip pe patul ei, iar podoaba liliecilor înfloriţi şi a altor plante mediterane e înlocuită prin umbra sălciilor dese ce-i mărginesc cursul. A trecut dintr’o dată, dela vâltoare la odihnă, de nu se îndură să apuce drumul mai departe. E locul vârtejului, ceaunul ce l’a scăpat în pământul moale pe vremea când apele-i repezite cădeau peste pragul de piatră ca o cascadă de mărimea Niagarei. De pe Stârmina nu vezi decât cârligul de apă strâns ca un colac, iar dealurile sârbe par una cu cele române; crezi că închide calea marelui fluviu. E una din priveliştile cele mai măreţe ce se pot vedea pe întinsul ţării: muntele, apa, ostroavele de nisip, pădurile de sălcii jos, cele de stejar pe malul înălţat, dau nu numai înfăţişări variate, dar prin jocul soarelui şi al norilor, coloraţii atât de schimbătoare încât tabloul devine caleidoscop mereu schimbător. E un punct unic în Europa, căci cel mai de seamă fluviu al ei crează aici o grandioasă panoramă, după biruinţa şirei de munţi pusă în cale. Biruinţa apei evocă pe a poporului, care şi el a înfruntat depărtarea şi greutăţile nebănuite pentru a purta civilizaţia prin meleaguri apărate de cetatea Carpaţilor. Aproape de ieşirea Dunării din munţi s’a construit măreţul pod al lui Apollodor din Damasc ce lărgi graniţa latinităţii. Tot aici, In Ostrovul-mare, abea despărţit de malul înalt printr’un îngust braţ de apă, uşor de trecut când Dunărea e scăzută, s’a găsit una din staţiunile cele mai bogate preistorice. Alte vremuri, dar aproape aceiaşi faţă. Pe ruinele Dobretului s’a ridicat aşezarea oraşului de azi; jos în Ostrov căsuţele mnicului sătişor de acum, nu sunt prea deosebite de cele preistorice. Măreţia privelişte te-ar ţine mult in loc, dacă întunerecul nu s’ar lăsa peste lunca largă. La întors, te întovărăşesc culorile vii ale reflexului dela asfinţit în apa pe lângă care mergi, numai argint şi aur. Şirul de plopi piramidali de la gura Topolniţei, mai întunecaţi în amurg, încheie plăcerea, după amiezii, trecută în contemplarea unei privelişti măreţe.