Universul, aprilie 1935 (Anul 52, nr. 105-117)
1935-04-16 / nr. 105
1 Compromiterea autorităţii Desigur că în noţiunea de autoritate intră şi seriozitatea. Fără această calitate, prestigiul său nu poate să fie asigurat. De aceea, de câte ori se produc abateri de la această ţinută obligatorie, trebue să se aplice sancţiuni exemplare. O eclipsă totală a acestei îndatoriri s’a întâmplat cu prilejul arestării banditului Coroiu. Dacă era un caz, unde trebuia să se procedeze cu cât mai multă discreţiune, era acesta. Rareori aparatul de urmărire a infractorilor s’a găsit în aşa situaţiuni, încât autorul atâtor crime de asasinat şi tâlhărie să nu fie arestat decât prin predarea lui, căci aceasta este formula Împrejurărilor în care s’a arătat că a fost prins. Predecesori şi mai iscusiţi decât el, — în limbajul moral, şi mai infernali decât el. — ca Terente, care opera în bălţile Brăilei şi Tulcei, Temesem, care își stabilise cartierul atacurilor la drumul mare pe muntele Păduchiosul dintre Sinaia şi Morceni, au căzut pe frontul dezonoarei fără să fi ajuns la tristul record procurat lui Coroiu. Am comentat la timp anemia urmăririi acestui infractor, a cărui faimă în cercurile naivilor se datora mai mult întârzierii capturării decât rafineriei loviturilor, şi ne-am exprimat surprinderea, interpretând desigur părerea tuturor oamenilor cu simţul ordinei neatrofiaii. Ce-a agravat însă această situaţiune, sunt cele urmate după arestarea banditului, întrucât nici un comunicat autorizat n’a desminţit categoric faptele publicate de unele ziare, ele rămân adevărate şi legitimează protestat»rea noastră de eri şide astăzi. Opera de justiţie, in toate etapele ei, implică acea solemnitate, — care însemnează mai mult decât seriozitate, şi care desăvârşeşte exemplaritatea, eficacitatea şi prestigiul său. Orice abateri, conştiente sau inconştiente, dela această obligaţiune de esenţa apărării ordinei şi societăţii, constitue o vină gravă şi impune sancţiunile corespunzătoare. A pune pe un bandit să vorbească prin microfon populaţiei pe care a terorizat-o, în care a făcut victime şi prăzi; a-l prezenta ca subiect senzaţional de film, atunci când isprăvile sale erau atât de cinice şi sângeroase, este ceva fără precedent, şi care se va putea repeta dacă nu se vor aplica pedepsele cele mai riguroase tuturor celor răspunzători direct şi indirect de această contrazicere gravă a bunului simţ şi a simţului de autoritate. Aceia cari au săvârşit această faptă, aceia cari erau în drept şi datori să împiedice asemenea aberaţii sau provocări sociale, trebue să îndure, solidari în răspunderea fărădelegei comise, pedepsele prevăzute de legi pentru asemenea fapte extrem de grave. De aceea, cerem să se facă o anchetă urgentă, să se comunice oficial împrejmările în care s’a comis acest act revoltător și să se ia măsurile necesare pentru pedepsirea acelora cari au crezut că ordinea şi societatea pot să fie servite prin distracţiuni sinistre de felul acesta. Este stabilit că scrierile sensaţionale şi reproducţiunile care propagă instinctele perverse, slăvind direct sau indirect pe autorii infracţiunilor excepţional de crude, contribuesc la agravarea nevrozei curente şi la sporirea coeficientului criminali- I taţii în toate ţările. Cu atât mai mult deci, faptul săvârşit în condiţiunile cunoscute merită să fie reprimat repede şi sever. Luni se întruneşte consiliul Soc. Naţiunilor Se va discuta nota guvernului francez, privitoare la reinarmarea Germaniei Geneva, 13. (Radar). — Luni se deschide sesiunea extraordinară a consiliului Societăţii Naţiunilor, în cursul căreia va fi examinată nota guvernului francez,privitoare lareînarmările Germaniei prin violarea tratatului de pace. Reprezentanţii Angliei, Franţei şi Italiei sunt aşteptaţi să sosească de la Stresa, în cursul zilei de Duminică. neş şi Rustu Arras,preşedintele în exerciţiu al consiliului, au sosit la Geneva. D. Beck, ministrul afacerilor străine al Poloniei, va sosi Duminică seara. Textul memoriului francez pentru susţinerea recursului făcut ,deFranţa ,laSocietatea Naţiunilor, va fi distribuit presei In mod simultan, mâine la amiază, atât la Geneva, cât şi D.nii Titulescu, Litvinov, Be-în capitalele interesate. Protecţia populaţiei Împotriva atacurilor aeriene » « In ultimele zile, Parlamentul a votat cu rapiditate un număr imposant de proecte de lege. Cu toate că s-a cerut, atât în sesiunea trecută, cât şi în sesiunea actuală, prezentarea unei legi pentru protecţia populaţiunii civile împotriva atacurilor aeriene, care să cuprindă dispoziţii şi sancţiuni în legătură cu organizarea apărării pasive a teritoriului şi a naţiunii, ministrul apărării naţionale n’a crezut că ea ar fi necesară. Iată că zilele trecute, Parlamentul francez a votat o lege in acest scop cu titlul următor: „legea relativă la organizarea măsurilor de protecţie şi de apărare a populaţiei civile împotriva atacurilor aeriene“. După dispoziţiile acestei legi, ministrul de interne e însărcinat, în limita creditelor special deschise în fiecare an prin legea finanţelor, să dirijeze, să coordoneze intre diverse ministere şi să controleze prepararea organizării apărării pasive studiată de administraţiile, competente ale statului şi de autorităţile reprezentând puterea centrală, în toate regiunile şi localităţile. In fiecare departament francez, prefectul, impreună cu primarii, sunt obligaţi să aplice măsurile cerute de interesele apărării pasive, iar întreprinderile publice şi particulare, care vor fi considerate expuse distrugerii, prin atacurile aeriene, sunt obligate să asigure, prin mijloace proprii, protecţia lor. In această lege, s’a mai prevăzut importante dispoziţii, atât cu privire la coordonarea măsurilor generale, sau speciale impuse comunelor, administraţiilor şi serviciilor publice, stabilimentelor şi organismelor particulare, în vederea pregătirii din timp de pace a micşorării vulnerabilităţii edificiilor publice şi a instalaţiilor diverse — comerciale şi industriale — cât şi cele relative la organizarea şi instruirea personalului ce va fi însărcinat cu apărarea pasivă în timp de război. Parlamentul cehoslovac a votat şi el, în cursul lunii Martie c., un proect în acelaş scop. In alte state, deasemenea, s’a legiferat apărarea pasivă. Numai la noi, ministrul apărării naţionale a crezut şi crede că nu e nevoe de o lege, ci numai de regulamentul publicat In „Monitorul Oficial“, din 28 Februarie 1930. In acest regulament se spune, că ministerul apărării naţionale coordonează ansamblul măsurilor de apărare activă şi pasivă pentru protecţia teritoriului naţional şi a zonei frontierelor ameninţate, iar ministerul de interne, în cadrul atribuţiunilor sale, organizează mijloacele apărării pasive şi serviciile speciale pentru asigurarea protecţiei populaţiunei civile. Cum pericolul războiului aerian este foarte mare, iar împotriva atacurilor avioanelor inamice cu bombe incendiare, brizante, sau cu gaze toxice nu se pot improviza mijloace defensive de apărare în momentul decretărei mobilizărei armatei, trebue să avem din timp de pace o organizaţie serioasă in acest scop, sub conducerea şi responsabilitatea ministerelor apărării naţionale şi de interne, in condiţiuni bine determinate printr’o lege, iar nu printr’un regulament lipsit de sancţiuni şi care s’a dovedit inaplicabil. Şi s’a dovedit inaplicabil, deoarece, nu numai, că nu s’a organizat serviciile speciale prevăzute în textul său, dar nici dispoziţiile cu privire la construcţia edificiilor publice şi particulare, în vederea siguranţei şi protecţiei locatarilor lor, in cazul atacurilor aeriene, a incendiilor provocate de bombe, ca şi a emisiunei de gaze toxice, nu s’au respectat şi nu se respectă de primăriile Municipiilor şi comunelor noastre urbane. Este apoi recrutarea şi instruirea personalului special pentru serviciile apărărei pasive, din timp de pace, care nu se poate organiza in situaţia actuală din cauza lipsei unei legi speciale. De aceia este o lacună în sistemul nostru defensiv, absenţa unei legi pentru apărarea pasivă şi protecţia populației civile împotriva atacurilor aeriene. Prăbuşirea unui mare pod Paris, 13. (Radio-Central). — Din Angers, se anunţă că marele pod suspendat de peste râul Loire, din apropierea localităţii Monjean, şi care are o lungime de 49 m. s’a prăbuşit din cauza furtunii. In momentul accidentului nu, era nimeni pe pod, astfel că'iu sau ţii «»dus decât pagube materiale. -ooO:#:Ooo- Terorist iugoslav condamnat la moarte Belgrad, 13 (Rado?). — Tribunalul pentru apărarea statului a condamnat la moarte pe cunoscutul terorist Grenicek. El este acuzat în special că a fost însărcinat de fruntașul terorist Percek sǎ execute în 1933 un atentat la Zagreb. Grenicek a fost condamnat pentru vina de a fi omorit un jandarm și de a fi rănit grav pe alți doi. ---------ooO:*:Ooo—---- Şi-a tăiat soţul bucăţele Budapesta, 13 (Rador). — Tribunalul corecţional a condamnat la închisoare pe viaţă pe femeia Bognár, care şi-a asasinat soţul în mod bestial. După ce l-a omorât, femeia i-a tăiat corpul în bucăţele, aruncându-le în locuri diferite. Sus, B -nii Macdonald și Mussolini plecând de la dejunul oficial. In dreapta , D Laval sosind la hotelul din Stresa. Preoţii francezi şi preoţii români de GRIGORE COMŞA Episcopul Aradat şi Problema salarizării clerului a adus la suprafaţă tot convoiul de mizerii care apasă umerii bieţilor preoţi. Considerentele politice totdeauna au făcut pe mulţi să ridice ditirambe la adresa preoţilor dar în faptă preoţimea a fost tratată cu vitregie. Acum se vesteşte că se va veni cu o lege de salarizare a clerului. Noi credem că această salarizare trebue să se facă în deplină conglăsuire cu normele de salarizare ale funcţionarilor de stat. Aşa cum este azi, preoţimea este umilită şi pusă în imposibilitate de a-şi îndeplini misiunea ei sfântă şi naţională. Preoţii au salar prea mic, şi nu groasnică disproporţie faţă de funcţionarii statului. Preoţii au şi ceva venituri, de la credincioşi, dar cu acestea împreună preotul nu este în situaţia unui funcţionar de stat. Preotul nu are ore oficiale. El trebue să fie la datorie cu vreme şi fără vreme şi credem că felul cum o societate îşi cinsteşte clerul este busola religiozităţii acelei societăţi. Academicianul francez Henry Bordeaux a scris o carte: „La glorieuse misére des prétres“. In această carte se spune: „Trebue să păstrăm şi să susţinem biserica, pentru că, fără ea, înfăţişarea vieţii ar fi prea vulgară. Biserica e un semn al vieţii spirituale, este un simbol, pentru menţinerea căreia este însărcinat preotul. Şi preotul a provocat după devastările războiului, excitaţiuni, entusiasm colectiv, a ridicat sufletele mai presus de viaţă ordinară şi a însănătoşit poporul, întocmai ca şi vântul ce se lasă de pe înălţimile muntelui. Cum se face de găsim în sufletul poporului liniştea, pacea şi un minunat elan, asta nu se poate datori decât preotului“. Şi d. Henry Bordeau în cond Idzifizice. ..Se cere în mod huptriof, ta. facem posibil traiul preoţilor noştri in parohii... Nu este admisibil să lăsăm preoţii ca să moară de foame“. Trăim timpuri grele. Cum a spus d. Octavian Goga, de curând, trăim timpul unei societăţi plină de maladie morală, fără ţel precis şi fără un echilibru de gândire bine stabilit. Satele noastre au fost adânc zguduite la toate alegerile politice, dar liniştea lor a redat-o biserica. Am putea înşira o mulţime de argumente pentru a susţine cauza dreaptă a preoţilor. Dar noi credem că nu este bărbat de stat în România, care să nu vadă că a susţine cauza preoţimei, înseamnă a încuraja tagma care mângâie milioane de inimi sdrobite, susţin o mulţime de nădejdi. Aici numai focul sacru a! credinţei coborît în inimile bărbaţilor de stat poate ajuta bisericei. Când se legiferează salarizarea clerului, numai dragostea către biserică a oamenilor de stat ne poate da nădejde. Şi ne place să nădăjduim că preoţimea ortodoxă nu va eşi cu prestigiul scăzut din legiferarea aceasta. Acum, când moralitatea a scăzut atât de mult, când viaţa familiară se destramă din zi in zi, când sentimentul datoriei se clatină, este bine să ridicăm prestigiul clerului. Această operă trebue să înceapă de la cler. Se cere muncă de fiecare clipă în sfântul altar şi afară de altar, se cere solidaritate între preot şi preot. Carpaţii au fost biruiţi de baioneta românească şi astfel distanţa dintre preoţi trebue să fie biruită de înfrăţirea în numele Celui ce ne-a zis: „îndrăzniţi, Eu am biruit lumea“. Sosirea d-lui Titulescu la Geneva Geneva, 13 (Rador). — D. ministru Titulescu a sosit astă seară la ora 20 și 30 la Geneva. D-sa a fost salut in gară de d. Benes, ministrul de externe a! Cehoslovaciei, d. Kunzl Jizerski, ministrul Cehoslovaciei Ia Geneva, d. Fotici, ministrul Iugoslaviei Ia Geneva, d. Kemal Hussein, ministrul Turciei la Geneva, d-nui Aubert şi Jean Paul Boncour, membri ai delegaţiini franceze la Societatea Naţiunilor, de membrii delegaţiei române la Geneva, precum şi de toţi membrii delegaţiilor ţărilor din Mica înţelegere Şi înţelegerea Balcanică. Imediat după sosire, d. Tito- Lesen a avut o intriunine cu membrii Micii înţelegeri aflători la Geneva.. Mâine dimineaţă va sosi la Geneva d. Rustu Arras, ministrull de externe ai Turciei, iar mâine seară d. Laval, ministrul de externe al Franţei. Trupele comuniste din China complet invinse Londra, 13. (Rador). Ziarul „Times“ află din Hongkong că generalul Ciang-Kai.Şek a învins complet trupele comuniste după o luptă care a durat două zile. Bătălia s-a desfăşurat la 20 km. de Kwei-yang. Din sursă guvernamentală se anunţă că au fost ucişi 2000 de comunişti chinezi, intre cari şi Ciu-Ten, conducătorul trupelor roşii. Comuniştii s-au retras în dezordine către Anciuan. Se pare că trupele guvernamentale au câştigat o victorie şi la nord-vest de Hunan, unde a fost recucerit oraşul Yungdun. Aterisarea trimotorului condus de d, Mussolini la Isola Bella Mare incendiu in Ungaria Budapesta. 13 (Rador).— Un violent Incendiu a izbucnit. In localitatea Ujker (Sopron). Au fost distruse de flăcări 18 case și un mare număr de dependințe. Ancheta sumară a stabilit că focul a fost pus. ----------OOO:*:O°» FRANCEZE -------ooo:*î»:ooo------FILME Armata română intră un război pentru apărarea civilizaţiei şi pentru întregirea neamului. Căpitanul Mărgărit Grigore a luptat în războiul Independenţei. A luat parte la liberarea ţării. Artilerist până în fundul sufletului, a plâns în ziua când a trebuit să-şi părăsească arma şi armata, şi l-a mângâiat mândria celor treizeci de ani consacraţi ţării sale. Ce trebue să facă el în ziua de 15 August 1916? întrebare scurtă, răspuns imediat. Iată-l din nou pe căpitanul Mărgărit Grigore în luptă. E voluntar la 60 ani. Şi ca să-i închee viaţa cât mai glorios, soarta face ca el să moară in război. Se acordă 2850 lei lunar pentru văduvă şi patru fiice. Dar există văduve şi copii de viteji căzuţi pe front cu pensiuni mai potrivite pierderilor suferite şi nevoilor crescânde. Soţia şi fiicele căpitanului Mărgărit Grigore roagă să li se facă dreptate aplicându-li-se un tratament egal. Casa de pensii, cu adresa nr. 89.529, din 22 ianuarie 1935, le răspunde că nu le poate plăti pensie de război, întrucât soţul nu fusese nici mobilizat, nici rechiziţionat pe timpul războiului, ci se angajase de bună voe ca voluntar. Ciudat învăţământ! Deplorabil exemplu pentru viitor! Nu mai vorbim de fericita expresie: „se angajase de bună voe ca voluntar“. Casa pensiilor cunoaşte probabil şi voluntari... de nevoe. A avut dreptate generalul Petala, ca,in aprobările vibrante ale generalilor senatori de drept şi în emoţiunea întregului Senat, să interpreteze sentimentul foştilor comandanţi ai armatei biruitoare şi al parlamentului, spunând că: „dacă moartea in război a unui bărbat obligat de lege să poarte armele, este o virtute care înnalţă şi înnobilează şi memoria celui dispărut, dar şi fiinţa urmaşilor săi, cu atât mai mult moartea unui voluntar trecut de 60 ani trebue considerată ca un act de supremă virtute, de ostaş şi cetăţean“. Dar de la dreptate până îa drept... e o cale atât de lungă, că mii de ani i-a trebuit luminii să ajungă. A spus-o Eminescu în altă ordine de idei și o aplică „epigonii“ în toate ordinale de idei. - Qm Joal UNIFORMA POLITISTELOR Artificii statistice şi revizionism Pe marginea conferinţei directorului oficiului statistic al Ungariei de dr. S. MANUILA , directorul institutului central de statistică al Statului In şedinţa din 9 Aprilie a. c. a societăţii maghiare de statistică din Budapesta, d. dr. Kovács Alajos, directorul „Oficiului central de statistică a Ungariei“, a ţinut o conferinţă cu titlul „Soarta maghiarilor din Transilvania”. Socotesc util pentru opinia noastră publică să arăt cum argumentează un înalt demnitar al statului maghiar, care nu funcţiunea ce ocupă are grad de subsecretar de stat, şi careeste cel mai bine documentat dintre protagoniştii statisticieni din Budapesta. Reportagiile tuturor ziarelor întrebuinţează o serie de fraze,care în mod vădit sunt citate ,după conferenţiari. Tonul polemic este mult depăşit peste limita admisibilă, iar insultele la adresa României şi in special a subsemnatului, trădează o stare de intoleranţă explicabilă. Conferinţa a fost prilejuită de un studiu ce am publicat în „Revue de Transylvanie” cu titlul „Les problémes démographique en Transylvanie”, în care arătam câteva fapte concludente, cari nu pot fi nici combătute şi nici contestate. Astfel, am arătat cu cifre, oficiale, că în vechiul regat populaţia creşte mult mai repede decât în Transilvania. Datele sunt publicate lunar, în „Buletinul demografic al României”. Niciodată, nici o singură cifră din acest buletin, din care până azi au apărut 40 de numere, nu a fost contestată sub nici un motiv. Din cifrele publicate se desprind concluziuni generale, cari rezultă din totalizarea datelor pe mai mulți ani. Colegul meu din Budapesta nu contestă exactitatea datelor lunare, dar contestă datele rezultate din totalizarea lor pe mai mulţi ani. Dintr’un articol apărut în „Nemzeti Ujság“ din 10 Aprilie aflu că domnul Kovács Alajos a dovedit cu cifre precise că înainte de războiu şi chiar în primii ani de după războiul ungurii erau mai prolifici în Ardeal decât românii“, „iar dacă acum lucrurile s’au schimbat, apoi aceasta probează că guvernarea românească a creat astfel de condiţiuni, cari au împiedecat pe unguri de a se desvolta in condiţiunile de până azi”. Teza aceasta este susţinută de ideologii revizionismului maghiar cu multă persistenţă. Deunăzi, într’un articol de fond din acelaş ziar, se cerea chiar, ca să se restitue imediat Ardealul Ungariei, pentru că România nu oferă condiţiuni bune de prosperare pentru unguri, ceeace dovedeşte chiar statistica oficială românească. Faptul că ■ungurii scad dovedeşte că le merge râu in România. Societatea Naţiunilor trebuie să Intervină. Această teză este însă infirmată în mod consecvent de fiecare autor maghiar la sfârşitul articolelor, în care ei arată că românii nu au motiv să se bucure, pentru că scăderea elementului maghiar este numai o iluzie a statisticienilor români optimişti. Românii fac eforturi pentru desfiinţarea ungurilor şi mai ales a săcuilor, pe cari ii examinează prin metoda sero antropologică spre a le stabili identitatea de rasă cu românii şi a-i declara astfel români maghiarizaţi, cari trebuesc recuceriţi pentru români Totul este insă zadarnic. Ungurii vor rezista „până ce vor sosi timpuri mai bune“, pentru că ei se sporesc şi astăzi destul de vioi şi in orice caz „sporul natural al ungurilor din Transilvania şi astăzi este mai favorabil decât cel al ungurilor din Ungaria mutilată”. Sete smintete temmeni de talia Kovács Alajos se lasă târâţi în afirmaţiuni atât de contradictorii, ca şi cele citate mai sus. Pentru că e logic, că dacă ungurii nu se sporesc din cauza, regimului politic vinovat, apoi acest regim, după însăşi afirmaţiunea şefului statisticei Ungariei este mult mai favorabil pentru unguri în România decât în Ungaria „mutilată“. Deci ungurii din Ungaria sunt în pericol mai mare de descreştere decât cei din România. Şi aşa şi este de fapt. Voi dovedi cu uşurinţă acest lucru într’un studiu apropiat. Ziarul „Pesti Napló“ îşi întitulează articolul prin care comentează conferinţa domnului dr. Kovács astfel: „In Ardeal sporul ungurilor este mai favorabil decât în patria mamă“. Am citat numai concluziunile principale la cari au ajuns ungurii în urma lecturii unui studiu obiectiv şi uşor controlabil. Este adevărat că statistica românească a avut multe lipsuri înainte de 1930. Dar noi am fost primii cari ne-am plâns de aceste lipsuri, argumentând pentru creiarea unui institut de statistică, capabil de a executa lucrările cari lipseau mai înainte. Ne întrebăm însă, ce date exacte are domnul Kovács despre Transilvania dintr’o epocă, când după afirmările d-sale nu exista o statistică oficială românească? Și cum a putut d-sa să combată datele noastre oficiale fără a dispune de alte date, cu cari să le înlocuiască pe ale noastre? D-sa afirmă că românii nu au admis ca evreii din Ardeal să se declare maghiari, că au fost decretaţi români toţi cei cu nume românesc, că dintre ţiganii din Ardeal jumătate din ei au fost înglobaţi în cifra românilor, că în vechiul regat au fost înglobaţi în cifra românilor 120.000 de evrei, că ceangăii din Moldova s’au declarat „unguri“ şi totuşi au fost trecuţi ca români, şi altele de felul acesta, cami bine înţeles sunt afirmaţiuni gratuite. Este fapt cert că demograficeşte elementul românesc este intr’o continuă ascensiune. Statistica românească nu face decât să înregistreze fenomenele cari se petrec şi anume aşa cum se petrec, pentru că scopul ei unic este oglindirea fidelă a realităţilor, indiferent de criticile de rea credinţă dinlăuntrul sau dinafara graniţelor ţării noastre. oog: O :goo- Intre proprietarii unei mari fabrici Varşovia, 13 (Radio-Central). —intre proprietarii unei metri fabrici metalurgice de pe strada Chlodna din Varşovia, Levito şi inginer Faigold, a izbucnit azi dim o ceartă violentă, în cursul căreia amândoi au pus mâna pe revolver, trăgând unul într’altul. Levito a fost împușcat, murind pe loc, iar Faigold a fost dus în stare disperată la spital. -ooo-'n'-Ooo- Criminal executat in Cehoslovacia Fraga, 13. (Radio-Central).», La Cheb, în Bohemia de Vest, a fost executat astăzi condamnatul la moarte Artur Weiss, acuzat de trei omoruri si 28 furturi. "jaKOO»"-ov.