Universul, octombrie 1935 (Anul 52, nr. 285-300)

1935-10-27 / nr. 296

Anul al 52-lea FONDATORI LUIGI CAZZAVILLAN 14 Pagini EXEMPLARUL N­r­r. 14 Pagini Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G­ le P. T. T. No. 120.888/938. U­NIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACŢIA Ş3 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.30­0 SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30 35 Ns­. 296 Duminică 27 Octombrie 1955 P ii STELIAN POPESCU Funcţiunea justiţiei După listele publicate în ziarele judiciare franceze, cele zece secţiuni ale tribu­nalului din Paris au de ju­decat intre 20 şi 30 procese pe zi. Rareori, una sau alta din secţiuni depăşeşte acest număr. Curtea de apel din Paris are între 10 şi 15 procese zil­nic la fiecare secţiune. Une­ori, câteva în plus sau in mi­nus, Curtea de casaţie, mai tot­deauna mai puţine decât in­stanţele de fond. De aceea, majoritatea cau­zelor se judecă. Amânările sunt excepţia. Sunt procese judecate la primul termen. Cele amânate de mai multe ori formează o minoritate re­strânsă. După listele afişate In Pa­latul Justiţiei din Bucureşti, tribunalului Ilfov i se prezin­tă zilnic spre judecare pro­cese in jurul cifrei de 100, Curţii de apel de la 50 în sus, Curţii de casaţie mai puţine la secţiile I şi III, mai multe la secţia II-a. De aceea, majoritatea cau­zelor nu se judecă. Amână­rile sunt regula. Foarte rar se judecă un proces la primul termen. Cele amânate de mai multe ori formează majorita­tea. Există dosare pe rol de 3, 4, 5 ani în urmă. La Curtea cu juraţi, unde se judecă cel mult un proces pe zi, şi în multe zile de loc, sunt dosare de 7—8 ani in curs de... judecată. Şi populaţia capitalei Fran­ţei este de cinci ori mai mare decât a capitalei României! O întrebare se impune în mod natural şi logic : marea operă socială şi morală a ju­stiţiei funcţionează în aceste condiţiuni aşa cum trebue, spre a-şi îndeplini misiunea­­ de însemnătate superioară ? întârzierea, fără pereche în alte ţări, a proceselor ţine in nesiguranţă. In materie ci­vilă, interese mari şi mici, îm­piedică stăpânirea şi pose­siunea în nenumărate cazuri, compromite bunuri fără li­mită, pricinueşte pagube şi amărăciuni, pierdere de timp şi cheltueli fără putinţă de­­ calculat. Pe de­asupra, o pă-­­ rere Întinsă, sceptică, des­­­ pre folosul recurgerei la ju-­­ stiţie. I Prelungirea proceselor pe­­­ nale are încă o consecinţă ş i şi mai gravă, fiindcă priveşte I ordinea publică. I Chestiunea stabilirei vino­văţiei sau nevinovăţiei unui­­ inculpat sau acuzat trebue să I fie rezolvată cât rhai repede. I In primul caz, exemplari­­t­­atea pedepsei cere ca ea să­­ fie exercitată cât mai de­vre­me. Intervenţia tardivă îi re­duce eficacitatea în măsura întârzierei. In al doilea caz, ea consu­mă fiziceşte, moraliceşte şi materialiceşte pe năpăstuiţii bănuiţi din cauze subiective sau obiective. In amândouă situaţiunile, societatea şi individul, apă­rarea celei dintâi şi liberta­­t­­ea celui din urmă suferă de­­­o­potrivă. In sfârşit, vechiul obicei ca­­ avocaţilor cu trecut sau vii­tor politic să li se acorde şe­­­­dinţe întregi şi continuări, refuzate celor fără aceste a­­tuuri în profesia lor, cu efec­tul amânărilor în masă a ju­­stiţiabililor neblagosloviţi cu putinţa de a se întări cu ase­menea apărări, contribue vâr­tos la starea intolerabilă de astăzi. Legiuirile apropiate, aflate în studiu sau în parla­ment, trebue să egalizeze ju­stiţia şi din acest punct de vedere. Iată numai unele din as­pectele ce produc justiţiei astăzi unele ştirbiri în înde­plinirea misiunei sale, ştir­biri care, din fericire, pot să fie înlăturate, dar, din nefe­ricire, nu preocupă sferele conducătoare. Chestiunea este prea im­portantă, ca să nu mai stă­ruim asupra ei. Plata datoriilor comercianţilor români in Anglia Precizările ministrului de comerţ englez Londra, 24 (Rador).­­Răs­punzând unei întrebări în Camera Comunelor, sir Wal­ter Runciman, ministrul co­merţului, a declarat că gu­vernul român a efectuat până acum plata mai multor sume in contul datoriilor contrac­tate de comercianţii români In Anglia. Pentru restul sumelor da­torite — a adăugat d. Run­ciman — negocieri sunt încă în curs spre a se ajunge la stabilirea unor modalităţi de plată. Până acum s’au acor­dat comercianţilor români mai multe termene, iar în timpul din urmă aceștia au început să plătească sume mai importante. AVION GĂSIT INTR’O PĂDURE D­IN CANADA SI PRESUPUNE CĂ ESTE AL AVIATORILOR M­KG'SSER §I COLLI, DISPĂRUȚI ACUM 8 ANI Paris, 24 (Radio-Central). — Agenţia „Radio” află din Ed­­mondstown (statul News Bruns­­vig din Canada), că un grup de vânători a găsit la o depăr­tare de 130 km. de Brunsvig, într’o pădure neumblată până acum, resturile unui avion, a­­coperit cu mușchiu. Lângă a­­vion s’au găsit mai multe cu­tii vechi de conserve. Se crede că avionul este al aviatorilor francezi Nungesser și Colni, cari au plecat, în 1927, într’un raid transatlantic, când au dispărut, fără să se mai ştie de soarta lor. O echipă de poliţişti au ple­cat la locul unde se află avio­nul găsit, spre a face cercetări. I Soldaţi abisinieni ascu­şi în tranşee în timpul unui bombardam­ent aerian D­E SF. DUMITRU SF. DUMITRU. — (către d. Inculet): — Sergent! Uite cum ai încurcat circulația! Cum vrei să se mai poată mută oamenii ăștia ?... G­ermania se înarmează cu repeziciune Anul acesta a cheltuit 800 milioane lire sterline Senzaţionalele destăinuiri ale d-lui Churchill in şedinţa Camerei comunelor Londra, 24 (Rador). — Des­­baterile privitoare la politica externă a Angliei au continuat azi după amiază. D. Churchill a rostit o cuvântare în cursul că­reia a atras atenţia adu­nării asupra extinderii şi repeziciunei cu care se reînarmează Germania. Reichul — declară d. Churchill — a cheltuit a­­nul acesta pentru pregă­tirile militare directe şi indirecte suma enormă şi de necrezut de 300 mili­­oane lire sterline. întreaga Germanie e o vastă tabără militară. Industriile din Germania sunt mobilizate, lucrând intens la fabricarea ma­terialului de război. Acea­stă mobilizare industria­lă sa realizează acum în Germania într’o măsură pe care industriile noas­tre nu au atins-o nici in cursul războiului mon­dial. Numeroase submarine au şi început să facă e­­xerciţii în Marea Baltică. Tunurile, carele de asalt, tunurile mitraliere, gaze­le asfixiante, se îngrămă­desc în vaste depozite. Aviaţia germană se des­­voltă cu repeziciune. Noi nu avem nici o perspec­tivă de a ajunge vre­odată la nivelul aviaţiei germane, orice sacrificiu am face în viitorul apro­piat. D. Winston Churchill îşi manifestă în continua­re părerea că nici o neli­nişte pentru lume nu poa­te fi comparabilă cu a­­ceea cauzată de reînar­­marea Germaniei. Reînar­­marea Reichului este un fapt care pune în umbră în momentul de faţă toa­te celelalte chestiuni la ordinea zilei. „Războiul dintre Italia şi Abisinia este de prea mică importanţă faţă de primejdiile pe cari le-am­ descris“­ . „Cred că d. Mussolini nu ar fi intrat în aventu­ra războiului cu Abisinia, dacă Franţa nu ar fi fost frământată de grija adân­că pe care o are faţă de reînarmările Germaniei“. In această ordine de idei, d. Churchill a arătat situaţia critică in care s-a găsit Fran­ţa, atunci când Marea Brita­­nie a intervenit în conflictul italo-abisinian cu o neaştep­tată energe. „Preţuesc — a declarat d-sa în aplauzele adunării — silinţele Franţei pentru a da un efect pactului Societăţii Naţiunilor şi hotărârea la care a ajuns, de a ajuta flota engleză în unele împrejurări. Silinţele sale şi această ho­­tărîre merită cea mai înfo­cată recunoştinţă din partea tuturor grupărilor reprezen­tate în această adunare“. Populaţia Turciei Ankara, 24 (Radei). — Un 7.964.925 bărbaţi,, faţă de o populaţie de numai 13.648.270 recensământ general, înregis­trat în ziua de 20 Octombrie, stabileşte populaţia Turciei la 16.188.767 locuitori, dintre cari indivizi în 1927. In opt ani populaţia Turciei a crescut cu 2.540.494 indivizi, adică cu 23,2 la sută. In totalul de mai sus sunt cuprinşi imigraţii şi cei cari nu fuseseră înregistraţi până a­­cum. ----------ocOOOoo---------. FOC INTR’O ȚESĂTORIE — DOUA LUCRATOARE CAR­BONIZATE — Wilna, 24. (Radio-Central) — Intr’o ţesătorie de cânepă din localitate a isbucnit un vio­lent incendiu, care a distrus a­­proape întreaga clădire. 15 lucrătoare, care se aflau într’o sală izolată, au fost sur­prinse de flăcări și înainte de a li se putea veni în ajutor, două au fost carbonizate. Alte 4 lucrătoare s-au ales cu arsuri grave. Sir John Simon despre conflictul italo-abisinian După D. Churchill a urmat la tribună sir John Simon, mi­nistru de interne, care a înche­iat desbaterile în numele gu­vernului. D-sa a desminţit categoric svonurie că guvernul ar fi pă­răsit politica de completă co­laborare cu Societatea Naţiu­nilor. D. Simon a ţinut totodată să resmintă că guvernul englez ar fi început de pe acum în a­­fară de Societatea Naţiunilor negocieri cu Franţa şi Italia pentru găsirea unei soluţii în conflictul italo-abisinian, solu­ţie care să fie prezentată So­cietăţii Naţiunilor şi Abisiniei ca un fapt împlinit. „Nădăjduim — a adăugat o­­ratorul — că se va găsi o so­luţie grabnică şi mulţumitoare pentru conflict, dar soluţia tre­bue să rămână în cadrul So­cietăţii Naţiunilor şi să fie ac­ceptată de toate cele trei părţi implicate, Italia, Abisinia şi So­cietatea Naţiunilor. Mare furtună pe Dunăre Un vapor italian aruncat peste plute. — Plouă pe întregul litoral Galaţi, 24 Octombrie De azi dimineaţă o puterni­că furtună s’a deslănţuit pe întregul litoral al Dunării. Din această cauză navigaţia va­poarelor de pasageri, şi a car­­goboatelor a fost oarecum îm­piedecată. O barcă venită din Germa­nia cu doi turişti nu şi-a putut continua drumul spre Sulina- Istambul şi a răma­s legată la pontonul N. F. R. Valurile mari ale apei au împiedecat şi circulaţia bărci­lor cu pasageri spre malul do­brogean. Vaporul „Achille Laur­o”, de peste 5000 tone registru, sub pavilion italian, venind deşert de la Sulina spre Galaţi, unde urma să încarce cereale, a fost asvârlit de furtună la mila 39 (Tulcea), peste câteva plute. Vaporul a căzut cu pupa şi co­mandantul împreună cu tot e­chipajul a depus mari sforţări pentru salvarea bastimentului. In acea clipă trecea prin acel punct un remorcher al servi­ciului hidraulic având pe bord câţiva ingineri cari veneau de la Sulina spre Galaţi. Cu mare greutate s’a evitat o ciocnire. PLOUA PE TOT LITORALUL După ştirile telegrafice pri­mite de direcţia serviciului de navigaţie, de azi după amiază plouă pe litoralul Dunării, în­cepând din Iugoslavia până la Severin. La Turnu-Severin-Zimnicea- Giurgiu, până la Hârşova a plouat mult. Apele Dunării au scăzut ori foarte mult la Orşova unde a fost nevoie să se continue cu operaţiunile de alimbare (des­cărcarea mărfurilor), a tuturor șlepuirilior a­u pornit spre su­­sutl Dunăr. Premiul Nobel pentru medicină acordat unui savant german Stockholm, 24 (Rador). — Premiul Nobel pentru medici­nă pe anul acesta... a fost decer­nat savantului german, profe­sorul Stemann, titularul cate­drei de ginecologie de pe lângă Universitatea din Freiburg. -Oxodox. I Incendiul de lângă Los­ Angeles —■- ---------­­ Vilele stelelor de cine­matograf in primejdie Los Angeles, 24 (Ra­der). — Focul, care a cu­prins mai multe păduri din împrejurimile oraşu­lui, a distrus până acum arborii pe o întindere de 750 hectare. Focul se întinde repede în direcţia plajei Malibu, unde se ştie că se găsesc locuinţele a numeroase stele de cinematograf. Peste o mie, de oameni luptă să stingă focul, dar operaţiile se fac cu foarte multă greutate deoarece focul a izbucnit în mai multe locuri deodată. Numeroase gospodării din regiunea incendiată au fost evacuate. PAGUBELE Los Angeles, 24 (Rador).— Din cauza schimbări direcţiei vântului, proporţiile catastro­falului incendiu de păduri din Împrejurimile oraşului au scăzut. După calculele aproximati­ve, pagubele de până acum ar trece de un miliom de do­lari. FILME — Mă recomand Icsulescu, mare fabricant în Bucureşti. — Sigmund, profesor la Bres­lau. Mă duc în Palestina. — Atunci, trebue s’aveţi şi bani palestinieni. — De­sigur. — Aş dori să-i văd. — Cu plăcere. Vi-i arăt şi pe cei de alte naţionalităţi. Punga cu parale multe, re­prezentând în monede Societa­tea Naţiunilor, se perindă­ prin­tre degetele isteţe ale călătoru­lui curios, care mulţumeşte pentru amabilitate şi se retrage recunoscător. După câteva minute, călăto­­­rul străin observă desperat că i-au dispărut toţi banii, iar so­ţia lui se prăvăleşte leşinată. Zilele trecute, un parlamen­tar s’a considerat îftcântat de faptul că un tânăr vecin de compartiment, pe care îl vedea pentru prima oară, i-a oferit o țigară cu carton aurit, care i-a procurat un somn narcotic, plă­tit cu zeci de mii de lei. In tramvai, cazurile sunt cu­rente. — Vă rog să-mi permiteţi să mă dau jos. Omul se lipeşte, cu spatele de platformă, ca să facă loc ace­luia care-1 roagă atât de fru­mos. Ba chiar îi surâde gra­ţios. Gras, călătorul se freacă to­tuşi de corpul celuilalt, pipăin­­du-1 pe piept, ca să nu-1 stri­vească. Când îşi caută portmoneul, ca să cumpere o gazetă la pri­ma staţie, nu-l mai găseşte! Un disputat minoritar, după ce se urcă în tren la gara de Nord, simte nevoia să mai bea o halbă. Se coboară, se duce la restaurant, şi ca să fie comod, lasă taşca în plasa vagonului, deşi avea în ea câteva sute de mii de lei. La în­apoiere, pe când îşi ştergea cu o mână spuma de pe buze, întinde pe cealaltă spre taşca cu bani. Dar a rămas cu ea întinsă, fiindcă obiectul n’a răs­puns nici la apelurile cele mai fierbinţi. Uitaţi-vă, în trenuri, câţi călători pleacă la vagoanele­­restaurante, lăsându-şi bagaje­le în grija unor vecini, pe cari nu-i cunosc, şi cari se coboară la prima staţie cu valize ele­gante, deşi venise cu mâna goală, şi câţi adorm în pozi­ţiile determinate de vise plă­cute, expunându-şi piraţilor din trenuri buzunarele ispiti­toare prin obezitatea garantând venituri apreciabile manipula­torilor lamelor de ras. De­sigur, se reclamă, se stri­gă, se protestează contra poli­ţiei, contra căilor ferate, a tramvailor etc. se plâng, se vaită, se consultă cărturăre­­sele. Un singur lu­cru nu se face: nu se trag învăţăminte din experienţa de domeniu public şi nu se evită situaţiunile in cari alţii au păţit-o. Dan Jose Vijelia din jud. Teleorman Magazie c. f. r. devastată.­­ Vagoane smulse de furtună Şeful staţiei Smârdioara, de pe linia Alexandria-Zimnicea, a anunţat direcţia generală c. f. r. că joi după amiază o furtună violentă s’a abătut asupra lo­calităţii, aducând pagube în­semnate instalaţiilor din gară. Acoperişul magaziei britanice a fost smuls de furtună şi dis­trus pe jumătate. Tabla a fost împrăştiată pe liniile de gara­­re şi în împrejurimi. Magaziile eru pline cu po­rumb, care a rămas expus stricăciunilor. Spre a se evita o deraiere, trenul 1077 care plecase din staţia Ţigăneşti, a fost oprit în drum, întrucât pe linie fu­sese luat de vânt şi împins spre cantonul 38 un vagon de marfă, ce staţiona pe linia a 5-a. Vagonul a putut fi oprit de­­ echipa de întreţinere, iar tre­nul 1077 oprit la timp prin a­­vizarea cantoanelor şi sem­nalele repetate, înşirate pe linie. Trenul a suferit o în­târziere de o oră. Vijelia a spart numeroase geamuri la magazii, staţie şi locuinţele personalului. URAGAN PUTERNIC IN SICILIA AU FOST SI VICTIME Rama, 24 (Radio-Cen­tral). — Sicilia a fost bântuită de un puternic uragan, care a făcut pa­gube însemnate şi victi­me omeneşti. La Rosolini, în apropie­re de Syracuse, au fost omorâte 6 persoane, iar 20 sunt grav rănite. La Palermo furtuna a trântit la pământ nume­roase persoane cari s’au ales cu răni mai mult sau mai puţin grave. O bătrână a fost omo­râtă de o cărămidă arun­cată de vânt. Vântul a dezrădăcinat arbori şi a dărâmat co­şuri. Din cauza valurilor mari o barcă cu pânze s’a scufundat. Echipajul compus din 6 persoane a dispărut. In Eritreea, cu corpul expediţionar italian 55Cruciaţii Africei“ De la trimisul nostru specia! Nu ne putem mira, că vedem desfăşurându-se la această oră până în Africa orientală ade­vărate valuri de voluntari. De fapt, jumătatea tru­pelor cari înfruntă astăzi Abisinia sunt compuse din Italieni, cami a­­fară de orice obligaţie militară, au cerut să se angajeze şi să ducă lupta.. Sunt „cămăşile ne­gre“. Aparţinând elementelor cari cele dintâi s’au alăturat fascismului, ele reprezintă aci revoluţia mussoliniană cu tot elanul său, cu căldura şi voinţa sa de realizare. Apoi, paralele cu cele 5 di­vizii ale armatei regulate, care fură mobilizate chiar din acel moment, cinci divizii de cămăși negre fură constituite. Fu mai întâi divizia „23 Martie“ (care luă ca deviză:­­implacabilii); apoi divizia „23 Octombrie“ (Summa audacia et virtus); di­vizia „21 Aprilie“ (Roma, No­men et omen); divizia „23 Ia­nuarie“ (Chiosa, vince) şi divi­zia „1 Februarie” (Col cuore e col ferro alia meta). Sunt da­tele corespunzătoare a diverse comemorări fasciste şi naţio­nale. Cămăşile negre sunt supuse regulamentelor militare. In a­­fară de culoarea cămăşii şi por­tul pumnalului, îmbrăcămintea, echipamentul, sunt aceleaşi ca a celorlalte trupe. EXEMPLUL CLASELOR CONDUCĂTOARE Exemplul vine de sus şi dacă n’ar putea fi vorba la această oră să vedem pe Duce parti­cipând la expediţia africană, cei doi fii ai săi, Bruno şi Vit­torio, ginerele său contele Cia­­no, ministru al presei, s-au an­gajat în aviaţie. Fiul secretaru­­­­lui general al partidului, loco­tenentul Starace, este la statul - major al unui regiment de ber­­­­saglieri. Fiul ministrului de­­ Vecchi, fost quadrumvir al „marşului asupra Romei“ este locotenent de cavalerie in So­malia. Comandantul şef al mi­liţiei fasciste, generalii­ Teruzzi, este în capul diviziei „1 Februa­rie“. Senatorul Suardo, fost subsecretar de stat, comandă un grup de artilerie. Deputa­tul Pavolini, preşedintele confe­deraţiei de intelectuali, este lo­cotenent de artilerie. Deputatul Baragiola, unul dintre cei mai buni cunoscători ai continentu­lui negru, serveşte în inten­denţă. Preşedintele Academiei Italiei, d. Marconi; d-nni Ciano, ministrul comunicaţiilor; Les­­sona, subsecretar de stat al coloniilor şi numeroşi alţii s-au pus deopotrivă la dispoziţia Ducelui. In fine, ducele de Pis­­toia, văr primar al regelui, ge­neral de brigadă, a cerut şi a obţinut să facă parte din divi­zia „1 Februarie“. Fratele său, ducele de Bergam, va fi în cu­rând ataşat înaltului comanda­ment la Asmara. Prezenţa mai multor zeci de mii de voluntari pe acest pă­mânt al Africei este în orice caz de o profundă semnifica­ţie morală şi politică. Ea subli­niază în adevăr, în această oră gravă a istoriei peninsulei, nu numai forţa patriotismului ita­lian, dar şi popularitatea însăşi a expediţiei. POPULARITATEA EXPE- ’ DIŢIEI Nu departe de frontiera abi­­siniană, într’un ascunziş de ver­deaţă umbrită de mari sico­mori, vre-o 200 de corturi şi barăci risipite după asperită­ţile terenului, adăpostesc cam la 800 de oameni. Chiar dela so­sirea noastră, ofiţerii ţin să n-o prezinte trupele lor. Grupul sunt numai­decât strânse în­­ cui lor de adunare. Şi în tip ce trecem de la una la alta, a mirând deplina sănătate, pre­zanţa, vigoarea tuturor acest oameni bronzaţi ca nişte vec legionari, comandantul, un tlet cu fizionomia energică, privirea înflăcărată, ne vorbeș despre trupa sa. Batalionul vi de la Forli. El este în întregii: Continuare în pagina 2*­|

Next