Universul, octombrie 1935 (Anul 52, nr. 285-300)
1935-10-27 / nr. 296
Anul al 52-lea FONDATORI LUIGI CAZZAVILLAN 14 Pagini EXEMPLARUL Nrr. 14 Pagini Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G le P. T. T. No. 120.888/938. UNIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACŢIA Ş3 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.300 SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30 35 Ns. 296 Duminică 27 Octombrie 1955 P ii STELIAN POPESCU Funcţiunea justiţiei După listele publicate în ziarele judiciare franceze, cele zece secţiuni ale tribunalului din Paris au de judecat intre 20 şi 30 procese pe zi. Rareori, una sau alta din secţiuni depăşeşte acest număr. Curtea de apel din Paris are între 10 şi 15 procese zilnic la fiecare secţiune. Uneori, câteva în plus sau in minus, Curtea de casaţie, mai totdeauna mai puţine decât instanţele de fond. De aceea, majoritatea cauzelor se judecă. Amânările sunt excepţia. Sunt procese judecate la primul termen. Cele amânate de mai multe ori formează o minoritate restrânsă. După listele afişate In Palatul Justiţiei din Bucureşti, tribunalului Ilfov i se prezintă zilnic spre judecare procese in jurul cifrei de 100, Curţii de apel de la 50 în sus, Curţii de casaţie mai puţine la secţiile I şi III, mai multe la secţia II-a. De aceea, majoritatea cauzelor nu se judecă. Amânările sunt regula. Foarte rar se judecă un proces la primul termen. Cele amânate de mai multe ori formează majoritatea. Există dosare pe rol de 3, 4, 5 ani în urmă. La Curtea cu juraţi, unde se judecă cel mult un proces pe zi, şi în multe zile de loc, sunt dosare de 7—8 ani in curs de... judecată. Şi populaţia capitalei Franţei este de cinci ori mai mare decât a capitalei României! O întrebare se impune în mod natural şi logic : marea operă socială şi morală a justiţiei funcţionează în aceste condiţiuni aşa cum trebue, spre a-şi îndeplini misiunea de însemnătate superioară ? întârzierea, fără pereche în alte ţări, a proceselor ţine in nesiguranţă. In materie civilă, interese mari şi mici, împiedică stăpânirea şi posesiunea în nenumărate cazuri, compromite bunuri fără limită, pricinueşte pagube şi amărăciuni, pierdere de timp şi cheltueli fără putinţă de calculat. Pe deasupra, o pă- rere Întinsă, sceptică, des pre folosul recurgerei la ju- stiţie. I Prelungirea proceselor pe nale are încă o consecinţă ş i şi mai gravă, fiindcă priveşte I ordinea publică. I Chestiunea stabilirei vinovăţiei sau nevinovăţiei unui inculpat sau acuzat trebue să I fie rezolvată cât rhai repede. I In primul caz, exemplaritatea pedepsei cere ca ea să fie exercitată cât mai devreme. Intervenţia tardivă îi reduce eficacitatea în măsura întârzierei. In al doilea caz, ea consumă fiziceşte, moraliceşte şi materialiceşte pe năpăstuiţii bănuiţi din cauze subiective sau obiective. In amândouă situaţiunile, societatea şi individul, apărarea celei dintâi şi libertatea celui din urmă suferă deopotrivă. In sfârşit, vechiul obicei ca avocaţilor cu trecut sau viitor politic să li se acorde şedinţe întregi şi continuări, refuzate celor fără aceste atuuri în profesia lor, cu efectul amânărilor în masă a justiţiabililor neblagosloviţi cu putinţa de a se întări cu asemenea apărări, contribue vârtos la starea intolerabilă de astăzi. Legiuirile apropiate, aflate în studiu sau în parlament, trebue să egalizeze justiţia şi din acest punct de vedere. Iată numai unele din aspectele ce produc justiţiei astăzi unele ştirbiri în îndeplinirea misiunei sale, ştirbiri care, din fericire, pot să fie înlăturate, dar, din nefericire, nu preocupă sferele conducătoare. Chestiunea este prea importantă, ca să nu mai stăruim asupra ei. Plata datoriilor comercianţilor români in Anglia Precizările ministrului de comerţ englez Londra, 24 (Rador).Răspunzând unei întrebări în Camera Comunelor, sir Walter Runciman, ministrul comerţului, a declarat că guvernul român a efectuat până acum plata mai multor sume in contul datoriilor contractate de comercianţii români In Anglia. Pentru restul sumelor datorite — a adăugat d. Runciman — negocieri sunt încă în curs spre a se ajunge la stabilirea unor modalităţi de plată. Până acum s’au acordat comercianţilor români mai multe termene, iar în timpul din urmă aceștia au început să plătească sume mai importante. AVION GĂSIT INTR’O PĂDURE DIN CANADA SI PRESUPUNE CĂ ESTE AL AVIATORILOR MKG'SSER §I COLLI, DISPĂRUȚI ACUM 8 ANI Paris, 24 (Radio-Central). — Agenţia „Radio” află din Edmondstown (statul News Brunsvig din Canada), că un grup de vânători a găsit la o depărtare de 130 km. de Brunsvig, într’o pădure neumblată până acum, resturile unui avion, acoperit cu mușchiu. Lângă avion s’au găsit mai multe cutii vechi de conserve. Se crede că avionul este al aviatorilor francezi Nungesser și Colni, cari au plecat, în 1927, într’un raid transatlantic, când au dispărut, fără să se mai ştie de soarta lor. O echipă de poliţişti au plecat la locul unde se află avionul găsit, spre a face cercetări. I Soldaţi abisinieni ascuşi în tranşee în timpul unui bombardament aerian DE SF. DUMITRU SF. DUMITRU. — (către d. Inculet): — Sergent! Uite cum ai încurcat circulația! Cum vrei să se mai poată mută oamenii ăștia ?... Germania se înarmează cu repeziciune Anul acesta a cheltuit 800 milioane lire sterline Senzaţionalele destăinuiri ale d-lui Churchill in şedinţa Camerei comunelor Londra, 24 (Rador). — Desbaterile privitoare la politica externă a Angliei au continuat azi după amiază. D. Churchill a rostit o cuvântare în cursul căreia a atras atenţia adunării asupra extinderii şi repeziciunei cu care se reînarmează Germania. Reichul — declară d. Churchill — a cheltuit anul acesta pentru pregătirile militare directe şi indirecte suma enormă şi de necrezut de 300 milioane lire sterline. întreaga Germanie e o vastă tabără militară. Industriile din Germania sunt mobilizate, lucrând intens la fabricarea materialului de război. Această mobilizare industrială sa realizează acum în Germania într’o măsură pe care industriile noastre nu au atins-o nici in cursul războiului mondial. Numeroase submarine au şi început să facă exerciţii în Marea Baltică. Tunurile, carele de asalt, tunurile mitraliere, gazele asfixiante, se îngrămădesc în vaste depozite. Aviaţia germană se desvoltă cu repeziciune. Noi nu avem nici o perspectivă de a ajunge vreodată la nivelul aviaţiei germane, orice sacrificiu am face în viitorul apropiat. D. Winston Churchill îşi manifestă în continuare părerea că nici o nelinişte pentru lume nu poate fi comparabilă cu aceea cauzată de reînarmarea Germaniei. Reînarmarea Reichului este un fapt care pune în umbră în momentul de faţă toate celelalte chestiuni la ordinea zilei. „Războiul dintre Italia şi Abisinia este de prea mică importanţă faţă de primejdiile pe cari le-am descris“ . „Cred că d. Mussolini nu ar fi intrat în aventura războiului cu Abisinia, dacă Franţa nu ar fi fost frământată de grija adâncă pe care o are faţă de reînarmările Germaniei“. In această ordine de idei, d. Churchill a arătat situaţia critică in care s-a găsit Franţa, atunci când Marea Britanie a intervenit în conflictul italo-abisinian cu o neaşteptată energe. „Preţuesc — a declarat d-sa în aplauzele adunării — silinţele Franţei pentru a da un efect pactului Societăţii Naţiunilor şi hotărârea la care a ajuns, de a ajuta flota engleză în unele împrejurări. Silinţele sale şi această hotărîre merită cea mai înfocată recunoştinţă din partea tuturor grupărilor reprezentate în această adunare“. Populaţia Turciei Ankara, 24 (Radei). — Un 7.964.925 bărbaţi,, faţă de o populaţie de numai 13.648.270 recensământ general, înregistrat în ziua de 20 Octombrie, stabileşte populaţia Turciei la 16.188.767 locuitori, dintre cari indivizi în 1927. In opt ani populaţia Turciei a crescut cu 2.540.494 indivizi, adică cu 23,2 la sută. In totalul de mai sus sunt cuprinşi imigraţii şi cei cari nu fuseseră înregistraţi până acum. ----------ocOOOoo---------. FOC INTR’O ȚESĂTORIE — DOUA LUCRATOARE CARBONIZATE — Wilna, 24. (Radio-Central) — Intr’o ţesătorie de cânepă din localitate a isbucnit un violent incendiu, care a distrus aproape întreaga clădire. 15 lucrătoare, care se aflau într’o sală izolată, au fost surprinse de flăcări și înainte de a li se putea veni în ajutor, două au fost carbonizate. Alte 4 lucrătoare s-au ales cu arsuri grave. Sir John Simon despre conflictul italo-abisinian După D. Churchill a urmat la tribună sir John Simon, ministru de interne, care a încheiat desbaterile în numele guvernului. D-sa a desminţit categoric svonurie că guvernul ar fi părăsit politica de completă colaborare cu Societatea Naţiunilor. D. Simon a ţinut totodată să resmintă că guvernul englez ar fi început de pe acum în afară de Societatea Naţiunilor negocieri cu Franţa şi Italia pentru găsirea unei soluţii în conflictul italo-abisinian, soluţie care să fie prezentată Societăţii Naţiunilor şi Abisiniei ca un fapt împlinit. „Nădăjduim — a adăugat oratorul — că se va găsi o soluţie grabnică şi mulţumitoare pentru conflict, dar soluţia trebue să rămână în cadrul Societăţii Naţiunilor şi să fie acceptată de toate cele trei părţi implicate, Italia, Abisinia şi Societatea Naţiunilor. Mare furtună pe Dunăre Un vapor italian aruncat peste plute. — Plouă pe întregul litoral Galaţi, 24 Octombrie De azi dimineaţă o puternică furtună s’a deslănţuit pe întregul litoral al Dunării. Din această cauză navigaţia vapoarelor de pasageri, şi a cargoboatelor a fost oarecum împiedecată. O barcă venită din Germania cu doi turişti nu şi-a putut continua drumul spre Sulina- Istambul şi a rămas legată la pontonul N. F. R. Valurile mari ale apei au împiedecat şi circulaţia bărcilor cu pasageri spre malul dobrogean. Vaporul „Achille Lauro”, de peste 5000 tone registru, sub pavilion italian, venind deşert de la Sulina spre Galaţi, unde urma să încarce cereale, a fost asvârlit de furtună la mila 39 (Tulcea), peste câteva plute. Vaporul a căzut cu pupa şi comandantul împreună cu tot echipajul a depus mari sforţări pentru salvarea bastimentului. In acea clipă trecea prin acel punct un remorcher al serviciului hidraulic având pe bord câţiva ingineri cari veneau de la Sulina spre Galaţi. Cu mare greutate s’a evitat o ciocnire. PLOUA PE TOT LITORALUL După ştirile telegrafice primite de direcţia serviciului de navigaţie, de azi după amiază plouă pe litoralul Dunării, începând din Iugoslavia până la Severin. La Turnu-Severin-Zimnicea- Giurgiu, până la Hârşova a plouat mult. Apele Dunării au scăzut ori foarte mult la Orşova unde a fost nevoie să se continue cu operaţiunile de alimbare (descărcarea mărfurilor), a tuturor șlepuirilior au pornit spre susutl Dunăr. Premiul Nobel pentru medicină acordat unui savant german Stockholm, 24 (Rador). — Premiul Nobel pentru medicină pe anul acesta... a fost decernat savantului german, profesorul Stemann, titularul catedrei de ginecologie de pe lângă Universitatea din Freiburg. -Oxodox. I Incendiul de lângă Los Angeles —■- --------- Vilele stelelor de cinematograf in primejdie Los Angeles, 24 (Rader). — Focul, care a cuprins mai multe păduri din împrejurimile oraşului, a distrus până acum arborii pe o întindere de 750 hectare. Focul se întinde repede în direcţia plajei Malibu, unde se ştie că se găsesc locuinţele a numeroase stele de cinematograf. Peste o mie, de oameni luptă să stingă focul, dar operaţiile se fac cu foarte multă greutate deoarece focul a izbucnit în mai multe locuri deodată. Numeroase gospodării din regiunea incendiată au fost evacuate. PAGUBELE Los Angeles, 24 (Rador).— Din cauza schimbări direcţiei vântului, proporţiile catastrofalului incendiu de păduri din Împrejurimile oraşului au scăzut. După calculele aproximative, pagubele de până acum ar trece de un miliom de dolari. FILME — Mă recomand Icsulescu, mare fabricant în Bucureşti. — Sigmund, profesor la Breslau. Mă duc în Palestina. — Atunci, trebue s’aveţi şi bani palestinieni. — Desigur. — Aş dori să-i văd. — Cu plăcere. Vi-i arăt şi pe cei de alte naţionalităţi. Punga cu parale multe, reprezentând în monede Societatea Naţiunilor, se perindă printre degetele isteţe ale călătorului curios, care mulţumeşte pentru amabilitate şi se retrage recunoscător. După câteva minute, călătorul străin observă desperat că i-au dispărut toţi banii, iar soţia lui se prăvăleşte leşinată. Zilele trecute, un parlamentar s’a considerat îftcântat de faptul că un tânăr vecin de compartiment, pe care îl vedea pentru prima oară, i-a oferit o țigară cu carton aurit, care i-a procurat un somn narcotic, plătit cu zeci de mii de lei. In tramvai, cazurile sunt curente. — Vă rog să-mi permiteţi să mă dau jos. Omul se lipeşte, cu spatele de platformă, ca să facă loc aceluia care-1 roagă atât de frumos. Ba chiar îi surâde graţios. Gras, călătorul se freacă totuşi de corpul celuilalt, pipăindu-1 pe piept, ca să nu-1 strivească. Când îşi caută portmoneul, ca să cumpere o gazetă la prima staţie, nu-l mai găseşte! Un disputat minoritar, după ce se urcă în tren la gara de Nord, simte nevoia să mai bea o halbă. Se coboară, se duce la restaurant, şi ca să fie comod, lasă taşca în plasa vagonului, deşi avea în ea câteva sute de mii de lei. La înapoiere, pe când îşi ştergea cu o mână spuma de pe buze, întinde pe cealaltă spre taşca cu bani. Dar a rămas cu ea întinsă, fiindcă obiectul n’a răspuns nici la apelurile cele mai fierbinţi. Uitaţi-vă, în trenuri, câţi călători pleacă la vagoanelerestaurante, lăsându-şi bagajele în grija unor vecini, pe cari nu-i cunosc, şi cari se coboară la prima staţie cu valize elegante, deşi venise cu mâna goală, şi câţi adorm în poziţiile determinate de vise plăcute, expunându-şi piraţilor din trenuri buzunarele ispititoare prin obezitatea garantând venituri apreciabile manipulatorilor lamelor de ras. Desigur, se reclamă, se strigă, se protestează contra poliţiei, contra căilor ferate, a tramvailor etc. se plâng, se vaită, se consultă cărturăresele. Un singur lucru nu se face: nu se trag învăţăminte din experienţa de domeniu public şi nu se evită situaţiunile in cari alţii au păţit-o. Dan Jose Vijelia din jud. Teleorman Magazie c. f. r. devastată. Vagoane smulse de furtună Şeful staţiei Smârdioara, de pe linia Alexandria-Zimnicea, a anunţat direcţia generală c. f. r. că joi după amiază o furtună violentă s’a abătut asupra localităţii, aducând pagube însemnate instalaţiilor din gară. Acoperişul magaziei britanice a fost smuls de furtună şi distrus pe jumătate. Tabla a fost împrăştiată pe liniile de garare şi în împrejurimi. Magaziile eru pline cu porumb, care a rămas expus stricăciunilor. Spre a se evita o deraiere, trenul 1077 care plecase din staţia Ţigăneşti, a fost oprit în drum, întrucât pe linie fusese luat de vânt şi împins spre cantonul 38 un vagon de marfă, ce staţiona pe linia a 5-a. Vagonul a putut fi oprit de echipa de întreţinere, iar trenul 1077 oprit la timp prin avizarea cantoanelor şi semnalele repetate, înşirate pe linie. Trenul a suferit o întârziere de o oră. Vijelia a spart numeroase geamuri la magazii, staţie şi locuinţele personalului. URAGAN PUTERNIC IN SICILIA AU FOST SI VICTIME Rama, 24 (Radio-Central). — Sicilia a fost bântuită de un puternic uragan, care a făcut pagube însemnate şi victime omeneşti. La Rosolini, în apropiere de Syracuse, au fost omorâte 6 persoane, iar 20 sunt grav rănite. La Palermo furtuna a trântit la pământ numeroase persoane cari s’au ales cu răni mai mult sau mai puţin grave. O bătrână a fost omorâtă de o cărămidă aruncată de vânt. Vântul a dezrădăcinat arbori şi a dărâmat coşuri. Din cauza valurilor mari o barcă cu pânze s’a scufundat. Echipajul compus din 6 persoane a dispărut. In Eritreea, cu corpul expediţionar italian 55Cruciaţii Africei“ De la trimisul nostru specia! Nu ne putem mira, că vedem desfăşurându-se la această oră până în Africa orientală adevărate valuri de voluntari. De fapt, jumătatea trupelor cari înfruntă astăzi Abisinia sunt compuse din Italieni, cami afară de orice obligaţie militară, au cerut să se angajeze şi să ducă lupta.. Sunt „cămăşile negre“. Aparţinând elementelor cari cele dintâi s’au alăturat fascismului, ele reprezintă aci revoluţia mussoliniană cu tot elanul său, cu căldura şi voinţa sa de realizare. Apoi, paralele cu cele 5 divizii ale armatei regulate, care fură mobilizate chiar din acel moment, cinci divizii de cămăși negre fură constituite. Fu mai întâi divizia „23 Martie“ (care luă ca deviză:implacabilii); apoi divizia „23 Octombrie“ (Summa audacia et virtus); divizia „21 Aprilie“ (Roma, Nomen et omen); divizia „23 Ianuarie“ (Chiosa, vince) şi divizia „1 Februarie” (Col cuore e col ferro alia meta). Sunt datele corespunzătoare a diverse comemorări fasciste şi naţionale. Cămăşile negre sunt supuse regulamentelor militare. In afară de culoarea cămăşii şi portul pumnalului, îmbrăcămintea, echipamentul, sunt aceleaşi ca a celorlalte trupe. EXEMPLUL CLASELOR CONDUCĂTOARE Exemplul vine de sus şi dacă n’ar putea fi vorba la această oră să vedem pe Duce participând la expediţia africană, cei doi fii ai săi, Bruno şi Vittorio, ginerele său contele Ciano, ministru al presei, s-au angajat în aviaţie. Fiul secretarului general al partidului, locotenentul Starace, este la statul - major al unui regiment de bersaglieri. Fiul ministrului de Vecchi, fost quadrumvir al „marşului asupra Romei“ este locotenent de cavalerie in Somalia. Comandantul şef al miliţiei fasciste, generalii Teruzzi, este în capul diviziei „1 Februarie“. Senatorul Suardo, fost subsecretar de stat, comandă un grup de artilerie. Deputatul Pavolini, preşedintele confederaţiei de intelectuali, este locotenent de artilerie. Deputatul Baragiola, unul dintre cei mai buni cunoscători ai continentului negru, serveşte în intendenţă. Preşedintele Academiei Italiei, d. Marconi; d-nni Ciano, ministrul comunicaţiilor; Lessona, subsecretar de stat al coloniilor şi numeroşi alţii s-au pus deopotrivă la dispoziţia Ducelui. In fine, ducele de Pistoia, văr primar al regelui, general de brigadă, a cerut şi a obţinut să facă parte din divizia „1 Februarie“. Fratele său, ducele de Bergam, va fi în curând ataşat înaltului comandament la Asmara. Prezenţa mai multor zeci de mii de voluntari pe acest pământ al Africei este în orice caz de o profundă semnificaţie morală şi politică. Ea subliniază în adevăr, în această oră gravă a istoriei peninsulei, nu numai forţa patriotismului italian, dar şi popularitatea însăşi a expediţiei. POPULARITATEA EXPE- ’ DIŢIEI Nu departe de frontiera abisiniană, într’un ascunziş de verdeaţă umbrită de mari sicomori, vre-o 200 de corturi şi barăci risipite după asperităţile terenului, adăpostesc cam la 800 de oameni. Chiar dela sosirea noastră, ofiţerii ţin să n-o prezinte trupele lor. Grupul sunt numaidecât strânse în cui lor de adunare. Şi în tip ce trecem de la una la alta, a mirând deplina sănătate, prezanţa, vigoarea tuturor acest oameni bronzaţi ca nişte vec legionari, comandantul, un tlet cu fizionomia energică, privirea înflăcărată, ne vorbeș despre trupa sa. Batalionul vi de la Forli. El este în întregii: Continuare în pagina 2*|