Universul, ianuarie 1936 (Anul 53, nr. 16-30)
1936-01-17 / nr. 16
Asigurarea „FRANCO-ROMANA” Fondată 1920 (M. O. 182/920), Bucureşti, Griviţei 23. 1 ERI Miercuri 15 Ianuarie 1936, s’a făcut tragerea. nu participat toate poliţele cu amortisment şi premii, beneficiază. Insă numai poliţele la curent cu plata primelor, ale căror câştiguri se achită imediat• Câştigurile poliţelor cari nu sunt la curent cu plata primelor, se vor reporta la tragerea următoare. Rezultatul se va publica în „UNIVERSUL” pănă la 18 curent. Ajutorarea celor in lipsă din Basarabia Colecta şc. Farcaşul de jos, prin Dir. F. Priculescu Colecta şc. prim. de stat com. Cupca, jud. Storojineţ Zoe Al. Bănică, Craiova Parohia bisericii Sfinţii Voevozi, cartierul Şerbăneşti-Bacău Parohia bisericii ortodoxe rom. din com. Brad, jud. Hunedoara învăţ. şi elevii şc. plidin com. I. G. Duca, Ilfov Parohia bisericii ortodoxe rom. Galşa-Arad Colecta soc. cult. Teatrul oraşului T. Severin Alex. Antonescu, Buc. Cl I. şi II curs primar liceul Sf. Gheorghe, Buc. I. Zissu, Buc. Locuitorii com. Stoeneşti (Ilfov) Colecta inspect. muncii Timişoara Corul Tinerimii Române Bocşa-Montană Octavian Zaharia, Buc. • Tineretul naţ. creştin din Fălticeni Elevii cl. III şc. prim. din Lipova-Banat Tineretul intelectual din Bocşa-Română jud. Caraş Colectă cu ocazia unui botez in familia Manuc Mihăelian, Galaţi Colectă la un revelion familiar în oraşul ConstanţaColecta şc. pnm. com. Hândreşti, jud Roman Colecta funcţ. primăriilor din plasa Cârligatura Iaşi, prin prim pretor Berceanu Colectă la serbarea în 230 357 100 234 255 180 2.100 5.000 100 782 500 700 5.750 3.300 150 1.000 240 2.000 2.000 2.200 320 720 comuna Sudiţi-Ialomiţa, prin d-ra Panglică Colecta revistei Bucuria Copiilor, din Reşiţa, jud. Caraş Colecta câtorva familii din Hârlău Colecta corului elevelor şi elevilor din Balele Colecta elevilor şc. primare nr. 2 com. însurăţei Brăila Colecta subc. prem pre militare Horez-Vâlci Colecta d-nei Constantinescu, Buc., la un reveron Apostol Macri, droghist Bucureşti Cristina şi Mihail Anghelescu, T -Severin Pr. Ilie Buhescu de la biserica Olari, Buc. Liga Antireviz. Român, secţia studenţească Elena C-tinescu Grigoriu, Bucureşti Personalul Domeniului Coroanei Segarcea Parohia Focşenei, judeţul Buzău, prin pr. Gh. Stanciu Elevii şc. de ucenici R.Sărat Corul şc. primare de fete nr. 1 Tg. Neamţ cu colindele de Crăciun Parohia bis. Sf. Nicolae comuna Cernăteşti judeţul Dolj 900 1.600 300 400 160 346 300 500 500 000 937 100 1 1.550 696 348 800; 351 Total lei 129.614 NOTA. Dintr'o listă a „Crucii Roşii1", publicată în ziarul nostru, au fost omişi d-nii: Ştefan Bratoloveanu, din T.Severin, I. Stăiculescu şi d-na Sermănescu, cu câte 500 lei. Conac atacat de bandiţi Trei răniţi. — Prinderea bandiţilor Gherla, 14 laminatrite La conacul moşiei d-lui prof. univ. Poruţ, din com. Iclod s’a comis un atac banditesc, în următoarele împrejurări: După ce administratorul moşiei, d. Boţ, s’a culcat, pe la miezul nopţii şi-au făcut apariţia în dormitor — fără a fi observaţi — trei bandiţi mascaţi, cari au tăbărît asupra administratorului şi l-au lovit cu cuţitele. La ţipetele acestuia, au sărit nevasta şi fiica lui, cari dormeau într-o cameră vecină şi care deasemeni au fost crunt bătute. La ţipetele disperate ale victimelor au sărit câţiva ceferişti de la gara din apropiere, iar bandiţii au reuşit să dispară. Toată familia administratorului a fost găsită într’un lac de sânge. Mai grav rănit este d. Boţ, care a şi fost transportat la spital. Jandarmii au reuşit să prindă pe cei trei bandiţi cari sunt fraţii Bonţidean, din acea comună. Ei au fost înaintaţi parchetului. Au comis atacul din răzbunare, faţă de administrator. Recensământul instituţiunilor de asistenţa socială Institutul central de statistică, recent trecut la ministerul de interne, a fost însărcinat de ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale să facă un recensământ general al instituţiunilor de asistenţă socială din România. In vremurile de criză în care trăim, statul şi societatea deopotrivă trebue să cunoască atât consecinţele crizei, cât şi mijloacele oficiale sau particulare disponibile pentru combaterea mizeriei produsă de criză. O politică socială metodică trebue să se bazeze pe o cunoaştere precisă a inventarului social al ţării. S’au întocmit formulare speciale şi instrucţiuni, cari au fost trimise direct tuturor societăţilor şi instituţiunilor de asistenţă socială de a căror existenţă s’a putut da până în prezent. Autorităţile publice au fost invitate să colaboreze la această lucrare de interes naţional, cu scopul prim de a cunoaşte toate instituţiunile de asistenţă de orice natură şi indiferent dacă este publică sau privată. Astfel de instituţiuni reprezintă un înalt grad de simţ de răspundere socială din partea fondatorilor şi a conducătorilor. Simţul de răspundere socială se manifestă în primul loc prin spirit de colaborare. Pe acest spirit s-a contat în organizarea recensământului actual al instituţiilor sociale, primul de acest fel în România. întreaga lucrarea va fi executată de Institutul central de statistică, astfel încât autorităţile locale nu vor fi încărcate cu Lucrări birocratice. Rezultatele acestui recensământ deosebit de interesant se vor publica încă în cursul primăverii, astfel încât ţara va putea să cunoască pentru prima oară, structura societăţilor de binefacere şi în general a instituţiunilor de asistenţă socială din România. Recensământul înregistrează situaţia reală pe ziua de 1 Ianuarie 1936 şi întreaga lucrare se va termina în cursul lunii ianuarie. Pe tot acest interval de timp, Institutul central de statistică furnizează toate lămuririle necesare oricui se interesează de problemele de asistenţă socială, trimiţând la orice adresă formularele şi instrucţiunile cu totul gratuit. Răspunsurile se înaintează în plic închis, confidenţial, iar infornaţiunile înaintate Institutului central de statistică constituesc secrete, a căror divulgare se consideră ca delict personal. Lucrarea importantă şi unică, în felul ei, va deschide noui perspective pentru asistenţa socială organizată din ţara noastră, iar modul cum s’a pregătit şi cum se execută pe teren acest recensământ asigură reușita lui deplină. CITIŢI „Universul copiilor şi al tineretului Nr. 3 ANUL XII Cea mai frumoasă revistă pentru mici şi mari cuprinde un bogat şi variat material literar şi artistic din care spicuim : IARNA, — un splendid montaj. TIS, povestea impresionantă a copilului care odată şi odată ajunge ceva... TUDORICA şi ANDREI detectivi, alte isprăvi de necrezut ale celebrilor copii. IN VOIA SOARTEI, sfârşitul interesantelor amintiri scrise de d-ra Valeria Dumitrescu. In restul numărului: ŢIGANUL DARNIC (anecdotă),- DRUMUL SATULUI,— COPII CEL MARI, — IARNA (versuri), — UN VIITOR CAMPION, — JOCURI DISTRACTIVE (primul concurs pe 1936) etc. epe* ——---- , Lei 5 exemplarul ii (7kLch& JOI 16 IANUARIE RADIO ROMANIA 160 kHz. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. , 12.30 : Oia. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 12.35 : Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri) ; Albastrul cerului, fox de Berlin şi Fox de Donaldson; Două tangouri argentiniene . S-a stins pe drum un felinar şi E cea din urmă scrisoare, tangouri de Sclearow (Voce : Viorica Vrioni) ; Domnişoara Annemarie... de Lolossas şi Eşti cea mai frumoasă femeie de Grothe ; Să nu spui asta niciodată, de Pearly şi în mansardă de Thruiller (voce : Milton); Vals de Supper ; Doină şi Fantezie rusă. 13.15—13.25: Sporitiri artistice. Bursa. 13.30 : Muzică variată (discuri); Uvertură la „Marimarela“ de Fucik, (arch. simfonică din Berlin, distr. de Weissmannn); Liniștea pădurii, vals de Favilla (arch. Odeon) ; Arie din „Evanghelistul“ de Kienzl, (voce : Schmidt); Fantazie pe motive de Mozart de Urbach, (orch. Weber); Pustinicu de Schmalsteh şi Idila de Esslinger, (orch. Weber); Dansuri din „Emric VEH“ de German, (orch. simfonică, dirij. de Sargent). 14.15 : Eado Jurnal. 14.30 : Muzică uşoară (discuri); Două foxtroturi de Baxter şi Kahn . Nu mai suntem copii, tango de Lattes şi Vals de Jurmarin- Kaper (voce : Tino Rossi); Alice în ţara minunilor, fox de Amberg şi Să-mi telefonezi, de Loebel; Vreau să ne întâlnim sub clar de lună de Broadiszky şi Din Calendarul vieţii mele de Ronny (voce: Jean Marcu). 15 . Ultimele ştiri. 16 . Ora copiilor : „O oră în ţara copiilor“, scenariu radiofonic de N. Papatanasiu. Executat de Institutul de domnişoare Choisy- Mangaru. 18 . Concert de după amiază: Orchestra de salon Radio , dirij. de Th. Rogalski; Marş de Weber; Vals de Reini; Peştera ţiganilor de Romero Castro; Marş spaniol de Sarablo; Polca ţăranilor; Păsărică de Lincke; Tango de Bara; Charly cântă la saxofon, de Heider; Cântec de Haupt; Slowfox de Grever; Murmurul florilor de Blom; Romanţa amurgului de Hamy; Marş de Lorens. 19 : Arta de a vorbi de prof. L Livescu. 19.15 : Continuarea concertului: Cântec de leagăn de Wayne ; Dans țărănesc alsacian de Merkling ; Odalisca, intermezzo de Siede; Ploaie de diamante, vals de Waldteufel; Slowfox de Marrome; Passodoble de Royo; Duet din „Paganini“ de Lahar; Cântec din „Curse-grătare“ de Lehar. 20 . Radio Jurnal : Bursa cerealelor ; Jurnalul casei. 20.15 : D-ra Viorica Anghel, canto; Vino în ţara visurilor mele, de Korsakov; Aş vrea să plec, de Gruia; Ca o corabie de Gaston Claret; Diitri o privire, de J. Delettre; Cuvinte de amor de Lenoir; Două cântece englezeşti: 1) Două sclipiri în noapte de Poliak; 2) Şi nu eşti un înger, de Revel. 20.40: Cântăreţi celebri (discuri); Vis de iubire de Lisat şi Ave Maria de Schipa, (voce: Tito Schipa); Două arii din „Mefistofenies“ de Boito (Saliapin). 20.55: Programul concertului simfonic de Em. Ciomac. 21.15 : Concertul simfonic al orchestrei Filarmonica, dirij. de Ionel Perlea; (Retransmisie de la Ateneul Român) ; Simfonia II în re major de Beethoven; Concert în la major pentru pian și orchestră de Mozart; (solist: Alexandru Uninski). 22.15: Radio Jurnal. Sport. 22.30 : Continuarea concertului simfonic : Concert în la major de Liszt, (solo pian: Alexandru Uninskî); Trei schiţe simfonice de Mihail Andricu; Uvertura „Carnavalul roman“ de Berlioz. UNIVERSUL mass" Gotl&ndar* JOI, 16 IANUARIE Apare la Iaşi „Foaia de învăţătură“ condusă de Mihail Kogălniceanu (1884). Ortodox : închinarea Lanţului Sfântului Apostol Petru. Catolic : Sf. Marcel I Papa (+ 310). Protestant : Marcel. Evreesc : 21 Teveth 5095. Mahomedan: 21 Şeval 1354. Răsăritul Soarelui 7.50. Apusul 16.59. CALENDAR ISTORIC $ LITERAR 16 IANUARIE In această zi, în anul.... 1791, s'a terminat de tipărit în Iaşi ori Apostol, aromânesc. 1856, marele patriot C. Negri, pe când era agent diplomatic al Moldovei la Costantiinopol cu misiiunea de-a obţine din partea Turciei recunoaşterea exproprierii averilor mânăstoriei greceşti din Moldova, scrie lui Mihail Kogălniceanu: „Cât dar spre chestiunea noastră, a Mânăstdretar, cred că va fi,trimisă iarăşi pur şi simplu ţării, pentru a se hotărî acolo definitiv. Astfel că Grecii nu sunt bucuroşi, căci va râde bine cine va râde cel din urmă“ tv. şi Calendarul din 10 Ianuarie) . 1864: B. P. Haişdeu scrile în ziarul său „Aghiuţă“ un articol întitulat D. Rosetti şi Polonii, în care, intre altele, spune ironic: „Sum (sunt) din toată inima pentru desrotoirea Poloniei. E mai mult decât atâta, chiar să vreau, şi tot încă naş fi în stare a lucra sau a vorbi contra eroicilor noştri vecini Ne aş fi în stare, pentruică: Am avut mumă Poloneză; Am făcut clasele colegiale în Polonia; Din copilărie am vorbit poloneşte; Am iubit în diferite rânduri vito duzină de Poloneze; Adorez borşul şi frazale poloneze; Port o barbetă poloneză“. 1868, Ion Creangă cerând definitivatul în instituitorait, ministerul instrucţiune! înfbiinţează următoarea petiţie primarului din Iaşi: „D. I. Creangă, institutorul clasei I a şcoalei de băeţi din Trei-Erarhi, prin pstiţiunar... cere a i se da confirmarea, definitivă. Subsemnatul auzind pe Consiliul Permanent al instruicţiunei, are onoarea a vă npta să binevoiţi a da Ministerului imformiaţiunii despre capacitatea, aptitudinea şi moralitatea pstiţionarurluii, spre a se putea apoi lua cuvenitele dilepoziţiuni“. Cu alte ocazii, vom vedea cum I. Creangă a fost găsit foarte bine la ancheta întreprinsă de primar. 1875, s-a reprezentat la Iaşi, in beneficiul artistului M. Luchian, Soacra şi ginerile, Supliciul unui omvodevil în 3 acte, tradus din franţuzeşte), Rudele din provincie (comedie într'un act) şi Rusaliile sau Satul lui Cremene. LUCIAN PREDESCU 23.15: Muzică distractivă (discuri) : Azi nu mă gândesc la ziua de mâine, de Siegel şi Marş de Knorr; Două şansonete, de Myram şi Verger, (voce: Pills şi Tabet); Fox de Carlton şi Vals comis de Gay; Suzana cea veselă de Kirsten şi Vals de Bussmann; Foaie verde aguridă şi Sârba oltenească, (nai. Fănică Luca). 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. * Deutschlandsender 191 kHz. — 20. Koenigsberg. Concert de seară; 31. Inf.; 21.10. Hamburg. Orchestră de dans; 23.30. Concert nocturn; 23.45. Inf. locale; 24. Concert Slnding. Londra 200 kHz. — 19.15. Orchestra de dans B. B. C.; 20. Știri; 20.30. Poeme și arii de Liszt; 22. Trio Alfredo Campoli. Muzică, ușoară; 2230. Fragmente din opere comice ; 0.20. Muzică variată. Varșovia 223 kHz. — 18.15. Orchestra de salon; 19. Recital de pian; 20.35. Sport; 21. Lwow. Emisie veselă; 22.40. Recital de canto; 23. Concert simfonic; 24. Meteor; 0.05. Muzică de dans pe plăci. Luxemburg 230 kHz. — 20.15. Concert de muzică variată; 21.45. Inf. și revista presei; 22.10. Recital de canto; 22.40. Concert de quintet; 23. Sfertul de oră al vedetelor; 23.25. Concert simfonic; 030. Luxemburg from week to week; 1. Muzică de dans pe plăci. Viena 592 kHz. — 20.20. Concert de flaut; 23. Inf., Meteor; 23.36. Quartet de coarde în Es-dur (Reger); 0.10. Inf.; 026. Muzică de dans. Budapesta 545 kHz. — 1830. Orchestră de jazz; 20.30. Cavalerul rozelor, operă de Strauss; 0.20. Orchestră de țigani; 106. Ultimele Inf.Stuttgart 574 kHz. — 19. Concert de orchestră; 21.10. Muenchen. Concert ciclu Mozart; 22. Hamburg. Orchestră de dans; 23. Ora, Inf., Meteor, Sport; 2330. Concert Shading; 1. Concert nocturn. Praga 1204 kHz. — 19.55. Plăci; 20. Ora, Inf., Meteor; 20.10. Plăci; 20.30. Bratislava; 24.06. Concertul Filarmonicei; 23. Ora, Inf., Cronica zilei. Sport; 2320. Orchestra de salon. Belgrad 686 kHz. — 2030. Ora națiunii; 24. Octet (Mendelssohn); 22.10. Concert de orchestră; 23. Inf. de presă; 23.20. Plăci. Leipzig 785 kHz. — 19. Concert de orchestră; 20.15. Concert de chitară; 21. Inf.; 21.10. Muenchen. Ciclu Mozart; 23.10. Inf., Sport; 2330. Berlin. Orchestră de dans. VINERI 17 IANUARIE RADIO ROMANIA 160 kHz RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz 12.30: Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 12.35: Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri): Miss Hannah, fox de Nesbit şi Fox de Baxter; Dans de Rossini şi Adio de Tosti, (voce: Schmidt); îţi cânt iubirea mea... de Constantinescu şi Te-am iubit prea mult de Elly Roman, (voce: Cristian Vasile); Inimi şi flori de Tobani şi Nunta trandafirului de Jessel; Ţi-am dat inima mea de Uehar şi Viaţă pierdută de Nirvassed (voce: Sorbier); Două ane-stopuri, de Nicholls şi Hargreaves. 13.15-13.25 : Sport. Știri artistice. Bursa. 13.30: Muzică variată (discuri); Uvertură la „Căsătoria secretă” de de Cimarosa (arch. simfonică din Milano, dirij. de Molajoli); Fantazie din „Dama de pică“ de Ceaikovsky (orch. Odeon); Dacă versurile mele ar avea aripi de Hahn (cello : Squire); Peer Gynt, suită de Grieg (orch. Covent Garden, dirij. de Goosens) ; Vals din „Cavalerul rozelor“ de Rich. Strauss (orch. Filarmonică din Berlin, dirij. de Bruno Walter). 14.15: Radio Jurnal. 14.30: Muzică uşoară (discuri); Doresc să am o fetiţă şi Cântec din filmul „Un tango pentru tine” de Stolz, voce: Karlweiss); Când visez, vals de Dubin şi Soarta mea e în mâinile tale, de Razei; Flori de toamnă, de Harito şi O clipă neuitată de Pokrassa (voce: Csenzov); Hora de la Corbsni şi Sârba lui douăzeci şi doi (orch. Ioniţă Bădiţă). 15 : Ultimele ştiri 18 : Lectură de N. Pora, 18.15 : Concert de după amiază. Orchestra Jean Marcu : Arii naţionale ; Cea mai frumoasă, vals de Waldteufel; Reminiscenţe din Viena de altă dată, potpuriu de Morena; Frumoasa mea, romanţă de Manzatti; Arie de Halevy; Romanţe şi Arii naţionale. 19 : Muzica în satele cercetate de echipele studenţeşti de C. Brăiloiu. 19.15 : Continuarea concertului : Arii naţionale; Capriciul unei balerine, de Presmann, (vioară: Jean Manou).; Potpuriu de arii româneşti aranjate de Jean Marrcui; Povestea mea şi a ta e a tuturor, tango de Sandu Marcu; Serenadă spaniolă de Bizet; Arii naţionale. 20 : Rado Jurnal; Bursa cerealelor ; Ştiri artistice. 20.15 : Noutăţi muzicale (discuri): Argentina, paso doble, de Damerell şi Foxtrot de Adams; La lumina lunei, tango de Joumans şi Vals de Bixio, (voce : Pilar Arcos); Foxtrot de Leon şi Foxtrot de Brown; No, No, vals de Scherman şi Foxtrot de Gay. 20.40 : De la Egipteni la Ford de ing. Cristea Niculescu. 21 : Compoziţii de Kreisler. Sandu Albu, vioară; Rondino pe o temă de Beethoven ; Madrigalul păstorului, (după un cântec vechi german); Capriciu ţigan; Bucuria dragostei; Durerea dragostei; Frumosul rosmarin; Capriciu vienez ; Tamburin chinez. 2130 : Cărţi şi Reviste. 2135 : Edgar Istratty, canto: Aria lui Caron din „Albcest“ de Lully; Seninătate, de Saint-Saëns; Aria calomniei dn ,Bărbieruil den Sevilla“ de Rossini; Scenă din Noaptea Safobatului din „Mefistofele“ de A. Boito. 22 . Concert european german (Transmisie din Leipzig) : Orchestra simfonică din Leipzig, dirij. de Hans Weisbach. La orgă: Günther Ramin: Toccata in re minor de J. S. Bach; Uvertură la „Katchen von Heilbronn“ de Pfitzner ; Flautul din San-Souci, suită pentru orchestră de cameră de Graener; Prof. Günther Ramin, orgă; Concert pentru orgă și orchestră No. 10 în re minor, (Adagio-Allegro-Leuto-Allegro moderato) de Händel. 23 . Radio Jurnal. Sport. 23.15 : Concert nocturn, retransmis de la Maxim Zig-Zag. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. 24 20.55 : Concert nocturn. Orchestra Radio; Uvertură festivă de Weber; Concert pentru flaut şi orchestră de Mozart; (solist: C. Ţurcanu); Serenadă pentru coarde de Wolf-Ferrari. 0.55—2 . Continuarea concertului nocturn (discuri) : Trio în sol major de Haydn, Thibaud şi Casals: Patru dansuri braziliene de Milhaud (pian , autorul); Dansul focului, dansul spaimei şi povestirea pescarului din „Amorul vrăjitor“ de De Falia, (pian : Ricardo Vines) ; Variaţiunii simfonice de Cezar Franck, (pian: Gisseking); Concert pentru pian de Ravel, (pian: Marguerite Dong şi orch. simf. din Paris dirij. de Ravel). Deutschlandsender, 191 kHz. — 20. Leipzig. Concert de orchestră. 24:10 : Concert de orchestră cu solişti. 23 : Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45: Inf. Iacob. 24: Orchestră de dans. Londra, 200 kHz. — 19,15 : Orchestra de dans B.B.C. 20: Ştiri 20,30: Poeme şi anii de Liszt. 22 : Muzică uşoară şi de dans. 0,20: Concert din operele compozitorilor britanici contimporani. 1,162 : Dans. Varşovia, 223 kHz. — 19: Recital de canto. 19,40: Viaţa artistică şi culturală. 2035: Sport. 21 : Suită radiofonică. 22 : Leipzig. Concert european. 23 : Quartet în si bemol major op. 76 (Haydn). 2330: Orchestră de dam. 24 : Meteor. Luxemburg, 230 kHz. — 20,15 : Concert de muzică variată. 21,45 : Inf. și revista presei. 212,40: Concert de orchestră. 22,40: Continuarea concertului de orchestră. 23,30 : Concert de violoncel. 23,45 : Recital de canto. 0,15: Concert de quintet. 0,45 : Concert pentru vioară și orchestră (Elgar). 4,10: Muzică de dam pe plăci. Viena, 590 kHz. — 20,30: Concert de muzică variată. 21,50: Zece minute distractive. 22: Concert european. 23: Inf., Meteor. 23,10: Orchestra de jazz (plăci). 24 : Inf. 10,15: Muzică de dans. Budapesta, 545 kHz. — 18,30: Orchestră de țigani. 19,215: Sport. I 20,40: Potpuriuri radiofonice. 22: Leipzig. Concert european. 23,05 : Orchestră de jaizz. 0,40: Plăci. 1,05: Ultimele inif. Stuttgart, 574 kHz. — 21,10: Pro- I gram variat. 22 : Leipzig. Concert I european. 23 : Ora, Inf., Meteor, Sport. 28,30: Concert de orches- ttră. 1 : Concert nocturn. Praga, 4204 kHz. — 19,55: Plăci. 20 : Ora, Inf., Meteor. 20,10: Plăci. 20,80 : M. Ostrava. 20: Leipzig. Concert european. 23 : Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23,29: Plăci. 23,45 : Inf. în rusă. Belgrad, 686 kHz. — 20,30: Ora naţiunii. 24 : Zagreb. 20 : Concert european german. 28 : Inf. de presă. 2330 : Concertul orchestrei Ra-dio. I Leipzig, 785 kHz. — 19 : Con- I cert de orchestră. 24: Inf. 21.10: Nimicuri muzicale. 22: Concert eu- Iropean de orgă. 23 : Inf., Sport. 23.30: Stuttgart. Concert. Generalul Nobile revine inItalia Ducele l-a rechemat printr’o scrisoare personală.— Patru ani de exil la Moscova Un eveniment care merita sa fie apreciat la adevărata lui •valoare este pe cale de a se înfăptui: generalul Nobile, şeful nefericitei expediţii polare italiene soldată cu moartea marelui explorator Amundsen, se întoarce în patrie. Este vie încă în amintirea tuturor tragedia dirijabilului „Italia“, cu membrii săi rătăciţi între gheţurile polare, şi-liţi să moară de foame sau să recurgă la acte desperate. După mari sforţări, o parte dintre aceşti naufragiaţi au fost salvaţi. Dar soarta nu s’a sfiit să răpească şi pe cel mai bun dintre salvatori, pe marele Amundsen. Plecat în căutarea lui Nobile fără să ţină seama că aeronautul italian îl socotea, în mod public, drept cel dintâi pe lista inamicilor săi, bătrânul descoperitor al Polului Sud a pierit odată cu hidroavionul francez care-l ducea spre Nord. Găsit vinovat de catastrofa din 1928, Nobile a fost pus la stâlpul infamiei de concetăţenii săi şi şters din cadrele armatei italiene. Fostul general şi-a părăsit atunci ţara şi s-a exilat în Rusia, unde serviciile sale au găsit folosire în organizaţia ae- I ronautică „OssoaviakimDirijabilele sovietice şi baloanele stratosferice lansate în ultimul timp au fost în multe puncte invpirate de tehnicianul italian. Acum, invitat primtr’o scrisoare personală a d-lui Mussolini, Nobile se reîntoarce în patrie unde îşi va recăpăta rangul şi încrederea Ducelui. Generalul Nobile va sosi de la Moscova la Roma în ziua de 28 ianuarie. El va pune imediat cunoştinţele sale în serviciul patriei. Mecanicul de odinioară al generalului, astăzi secretarul său, Giacomo Villa, a și sosit la Roma. GENERALUL NOBILE Fatalitatea are legile ei. Trebuie eaforţâiri deosebite, spre a-i întârzia frecare, sindriţări pe câine le fi aici, diacă bănuueşti ceea ce are să se înitâmiplie, dacă câineşti anaiumiiiie stârni de luciriuri şi diacă nu te laşi în voia soartei. Fatalitatea o întăreşte de multă vreme încă existenţa ministerului muncii, minister oomit literaut de patentaţii vieţii natomne politice, în dispreţul realităţilor sociale, inutil şi costisitor. Câţi din ctamienii noştri politici, şi citnitre cei mai de vază, au o cât de elementară cultură socială, un grăunte de spirit socia! măcar? Ne-a fost diait să auzim, pe un secf de partid, botezat întru democraţie şi ţărănism, întrebâmdu-se anii,ei’j;c. dacă trerbue să avem o politică socială şi dacă nu e buna, pentru atmosferă, să deafiimiţăim ministerul muncii.... Ca şi cum, ministerul acesta, ar însemna ghiuleaua de picioarele guvernelor politice, guvernetor tuturor incompetenţelor. Şi totuşi mentalitatea aceasta persistă, fatalitatea urmăreşte pas cu pas desfiinţarea singurului miinistar, înfiinţat pentru proteguirea capitalului, om! Adevărat, este inutil ministerul acesta, pentru că se fac în el cele mai puţine afaceri, şi oamenii politici ies din el mai săraci decât au intrat! Este de neînţeles existenţa acestui minister, care numai consumă, şi îngreunează un buget secătuit... secătuit, de pofta nesăţioasă, a atâtor oameni deafaceri, cocoţaţi în posturi de răspundere! De când s’a născut, — şi s’a născut din ideailiismull unui ministru entuziast, înţelegător al problemelor sociale — miniisteriuil acesta a fost privit ca neavând nici un suport, în lumea realităţilor.... Treptat, treptat, i s’au ciuntit din atribuţii, i s’a scăzut, voit,, din importanţă. Era creiat să îmdrumeze cooperaţia, să aplice legislaţia muncitorească, să supravegheze activitatea Camerelor de muncă, şi a jurisdicţiei profesionale, să se îngrijească de educaţia populară, să organizeze plasarea, migriţiunile şi şomajul, să supravegheze asigurările sociale şi în sfârşit, să conducă învăţământul muncitoresc. Era compus — ca organizare internă, — dintr’o direcţiune a cooperaţiei, una a educaţiunii populare, şi o direcţiune a muncii, cu insituţii speciale, aanexe: tatiituitiuil, identiaidiatică, asigurările sociale şi oficiul de educaţie fizică. Rând pe rând, i s’au luat, una câte una, mai întâi direcţiile, apoi instituţiile anexe, şi s’a aijuns în urmă până la servicii! Cooperaţia a plelcat cea dintâi, după ea educaţia populară şi oficiul de educaţie fizică. Intre timp, asigurările au devenit autonome, miniseterul având foarte puţin amestec în admimisitraţia iar, şi acum, în victimele zile, ministerul muncii primeşte o nouă lovitură. prin discretul de organizare almcratisiberului de Interne, institutul de statistică trece la acest minister — ce rost vor fi având internele cu demografia, nu pricepem — iar serviciul migraţiunilor de care sunt strâns legate problemele şomajului, plasării şi muncii naţionale, prin dispoziţiile unainziţduni ale aceluiaş decret, este înglobat tot în administraţia ministerului de interne. La ministeriul muncii n’a mai rămas decât direcţiunea muncii, cu serviciile de organizare şi cremncitare a muncii, pllasării, centra,cterier şi a învăţământului muncitoresc. Acesta din urmă este şi el veisnic ameninţat. Toţi miniştrii de instrucţie publică au întremeat să-l deslipească de la muncă... Unul, cu mai multă trecere în guvern, va reuşi cu siguranţă. Situaţia aceasta ne îndreptăţeşte să ne înnobăim cu îngrijorare: cât va mai exiista ministerul muncii? Orgraniizaţiile muncitoreşti nu şi-au pus această întrebare ? Nu înţeleg ce le aşteaptă, ce soartă li se pregăteşte, prin depotiniţiia acestui minister care, slavă Domnului, cât de cât, a fost ministerul durerilor lor? Dar tâlcul ultimei reforme noi îl cunoaştem, şi îl vom tălmăci, ritos, pe înţelesul tuturor. V. F. Pantazopol MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI Desconsiderarea ministerului muncii -00OOO00------- Agresiune sângeroasă Sibiu, 15 Ianuarie Alexandru Buda, de 47 ani, de meserie lustragiu, şi Isaia Moldovan, de 35 ani, din serviciul abatorului comunal, s-au luat la ceartă, în cârciuma d-lui Ştefan Popa Luca, din str. Guşteriţei. Cearta a degenerat în bătaie. Primul a lovit pe Moldovan cu cuțitul, provocându-i mai multe răni. Victima a fost internată în spital. - Anul al 53-lea Nr. 16 Vineri 17 Ianuarie 1936 Un număr restrâns de femei lucrează cu râvnă nu atât pentru a-şi câştiga existenţa, cât pentru a se convinge de independenţa obţinută prin muncă. E apoi un număr mare de femei care muncesc spre a-şi asigura o viaţă liniştită, fără grija zilei de mâine sau pentru a da o mână de ajutor bărbatului, în susţinerea casei. In epoca noastră, în care goana după muncă şi câştig e atât de aprigă, închipuiţi-vă că, totuşi, mai există femei cari refuză lucrul. Iată povestea unei biete mame sărace’. Rămasă văduvă de timpuriu, s’a străduit să-şi crească copiii, o fată şi un băiat, cu aceiaşi grijă şi atenţie, ca şi cum n’ar fi torturat-o zilnic lupta împotriva lipsei. Cu multă trudă a isbutit să răsbată pănă la capătul acestui drum anevoios şi să reuşească să rânduiască copiii pe la meserii. Femee chibzuită, nu i-a trimis la şcoli, în cari nu i-ar fi putut ţine, ci la meserii bănoase, cari, odată deprinse, să-i pună la adăpostul sărăciei. Credeţi, desigur, cum e şi normal, că, odată mari, copiii au luat povara de pe umerii mamei, au rugat-o să se odihnească şi au pornit ei, cu puterile tinereţii, lupta pentru existenţă ? ! Ei bine, adevărul e altul e cât se poate de dureros. Băiatul, binevoitor pănă la un primat, ar vrea să muncească şi n’are ce. E şomeur. Dar fata ? Fata nu vrea să lucreze. Cunoaşte bine meseria de coafeză şi manicureuză, e sănătoasă şi totuşi părăseşte fără nici un motiv casa unde învăţase şapte ani şi unde i se asigura o leafă şi o clientelă. Ea preferă să stea acasă şi să privească, tolănită pe pat, cum mama ei îmbătrânită continuă să coasă. Nu i se frânge inima nici când măicuţa ei trebue să recurgă la munci mai grele şi obositoare, deoarece cusutul nu-i mai e permis: datornicii i-au luat maşina de cusut. E, desigur, acesta, un caz mai rar, în goana după muncă a tuturor; dar realitatea lui, dacă sdrobeşte pe biata mamă nevoiaşă, uimeşte adânc pe semenele noastre care au simţământ complet nu numai de gratitudine faţă de părinţi, dar în genere şi sentimentul milei, podoabă de frunte a femeii. OLGA COSCO COLŢUL FEMEII Femeia şi munca DOCTRINA NAŢIONALĂ (Umane din pag. I-a Lui de păcatele sale 1). Pe acesta, — pe Isus, — Dumnezeu L-a înălţat cu puterea Lui, şi L-a făcut Domn şi mântuitor, ca să dea lui Israel pocăinţa şi iertarea păcatelor 2). Din seminţia acestuia, — a lui David, — Dumnezeu, după făgăduinţa Sa, a ridicat lui Israel un mântuitor, pe Isus3). Şi Isus, plecând de acolo, s'a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului. Şi iată o femee cananeancă, o grecoaică de obârşie sirofeniciană, venind la El, striga după El, zicând: Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David. Fiica mea se chinueşte rău. El nu i-a răspuns nici un cuvânt. Şi ucenicii Lui s’au apropiat şi L-au rugat, zicând: Dă-i drumul, căci strigă după noi. El răspunse, zicând: Eu nu sunt trimes decât la oile pierdute ale casei lui Israel- Ea venind i s’a închinat Lui, zicând: Doamne, ajută-mi. El, răspunzând, zâse: Nu este frumos, — nu este bine, — să luăm pâinea copiilor şi s’o aruncăm la căţei. Da, Doamne, dar căţeii mănâncă fărămiturile cari cad delia masa stăpânilor lor. Atunci Isus i-a zis: O, femee, mare ţi-este credinţa ta, facăţi-se cum voeşti. Şi fiica ei s’a tămăduit, chiar în ceasul acela 10. „Astfel, mulţi din iudeii cari veniseră la Maria, — sora lui Lazăr, — şi văzuseră ce a făcut Isus, — înviind pe Lazăr,— au crezut în El. Dair umnii din aceştia s’au dus la farisei şi liau spus ce a făcut Isus. Atunci arhiereii şi fariseii au întrunit smedriuil şi au zis: Ce vom face, că acest om face multe minuni? Dacă îl lăsăm aşa, toţi vor crede in el, şi vor veni romanii şi ne vor nimici şi laî) Evanghelia după Matei, I, 21. 2) Faptele Apostolilor, V, 31. 3) Ibid. XIII, 23. 4) Evanghelia după Matei, XV, 21—28; Marcu, VII, 24 şi urm. cul nostru şi neamul. Dar unul din ei, Caiafa, care era arhireu, — mare preot, — în acel an, le-a zis: Voi nu ştiţi nimic, nici nu vă gândiţi că este în interesul nostru ca un singur om să moară pentru popor, şi nu toată naţiunea să piară. El nu a spus acestea de la el însuş, ci, fiiind mare preot în anul acela, a proorocit că Isuis trebuia să moară pentru naţiune). „Dumnezeu... zice apostolul Pavel, a făcut, dintr’un singur sânge, ca tot neamul oamenilor să locuiască pe întreaga suprafaţa pământului, determinând timpuri hotărîte şi hotare locuinţei acestora., — a oamenilor, — pentru ca el să-l caute pre Domnul, şi să-l găsească oarecum cercetând, deşi el nu este departe de fiecare din noi. Căci în El vieţuim, şi ne mişcăm şi suntem “. Mie, mărturiseşte apostolul Pavel, nu -mi este ruşine de Evanghelia lui Christos. Ea este puterea lui Dumnezeu întru mântuirea fiecăruia care crede, a judeului mai întâi, şi apoi a grecului... Pavel este numit apostolul neamurilor. Iată câteva texte, care ne arată, în chip neîndoios, naţionalismul din doctrina creştină. Dar, pentru ca să fie cât mai deplin înţelese, aceste texte au nevoe să fie comentate, interpretate, explicate, prinse în adevărata lor semnificaţie, în înalta lor filosofie. Ceea ce vom face într’un viitor articol. Acest naţionalism nu este nici un şovinism iudaic, nici un umanitarism bolnăvicios, ci naţionalismul aşa cum trebue să fie. MARIN ŞTEFANESCU după loan, XI, XVII, *) Evanghelia 45—51. °) Faptele Apostolilor, 26—28. . ') Apostolul Pavel. Epistola către Romani, I, 16. Pregătiri pentru expoziţia „Luna Bucureştilor“ din 1936 „Lunii Bucureştilor“ i se va da anul acesta o deosebită amploare. In cadrul ei va fi expoziţia internaţională Sud-Est europeană precum şi manifestările sportive ale Balcaniadei Cum anul acesta se împlinesc 30 de ani de la prima expoziţie internaţională din parcul Carol, care a manauit o epocă de progres sub domnia Regelui Carol I, expoziţia de anul acesta va arăta tot ce este reprezentativ în România. Comitetul de organizare a „Lunei Bucureştilor’* sub preşedinţia d-lui Al. Gh Donescu şi compus numai din consilieri comunali delegaţi de fiecare sector, s’a întrunit Duminică spre a fixa mijloacele de organizare. S’a hotărât ca festivităţile şi expoziţia să fie organizate în „Parcul Naţional“, care este în curs de amenajare şi care va purta numele de „Parcul Carol II“. In cursul acestei săptămâni comitetul va stabili diferitiv amplasamentul expoziţiei şi va hotărî toate lucrările edilitare necesare amenajării desăvârşite a Panoului Naţional. Plutonier de jandarmi acuzat de falsuri Curioasele cazuri de la Botoşani Botoşani, 14 Ianuarie Acum câtva timp, s-au produs în localitate câteva cazuri curioase. E vorba de procesele verbale de contravenţie dresate de plutonierudie jandarmi Dumitru Racoviţă, şeful postului Răchiţi. Primul din aceste acte a fost dresuit pe numele comerciantului Iancu, din Şirul Rotmann, din str. Isvoarelor 5, care ar fi contravenit la legea valorificării cerealelor. La procesul contravenţiei, comerciantul s-a înscris în fals contra procesului-verbal. In aceeaş zi, au venit spre judecare la tribunalul Botoşani alte 3 procese-verbale, încheiate de acelaş plutonier contra comercianţilor Zeida Aron Şmil, din str. Zimbrului, Aron Buiumovici din str. Moara de Foc 7 şi încă unuia. Şi aceşti comercianţi s’au înscris în fals la judecarea procesului, contra arătărilor jandarmului. Toate aceste procese-verbale atacate în fals au fost înaintate parchetului general diape lângă Curtea de apel din Iași, spre a se vedea dacă sunt adevărate sau nu. Parchetul general a însărcinat cu instrumentarea lor, Curtea de apel. ALTE PROCESE-VERBALE FALSE Alt proces-verbal declarat fals şi care a fost deferit Curţii de apel spre instruire, e al paznicului public Niculae Chifam din Mascut. Acesta arăta în procesul-verbal că a prins pe locuitorul Dumitru Curtianu făcând braconaj pe locul de vânătoare Ferbintea, proprietatea d-lui PcCizu-Mieșunești. S’a dovedit că arătările din procesul- verbal nu sunt exacte. * Alt proces-verbal atacat în fails, e acela încheiat de jandarmul plutonier St. Chifan, din Lespezi. Acesta a trimis în judecată pe D. Istrate, din Dolhasca, tot pentru o contravenție. La proces, Istrate s-a înscris în fals și procesul a fost suspendat, iar dosarul a fost trimis parchetului general, care cercetează falsul. "— \w|