Universul, iulie 1936 (Anul 53, nr. 179-193)
1936-07-01 / nr. 179
f DEVOR#AIGOCHIXITORII A BON § Oricine doreşte sa afle soluţia unei chestiuni care îl frământă, oricine doreşte o lămurire, oricine are nevoe de un sfat, se poate adresa cu încredere redactorilor acestei rubrici. Specialiştii noştri vor rezolva întrebarea în timpul cel mai scurt cu putinţă şi răspunsul va fi publicat în rubrică sau într-una din publicaţiile noastre pe care o vom indica aci. Spre a permite cititorilor să primească răspunsul în timpul cel mai scurt, regulamentul rubricii va fi următorul: 1) Nu se acceptă decât două întrebări; 2) întrebările referitoare la chestiuni diferite vor fi scrise pe foi separate; 3) Nu se răspunde decât întrebărilor cu caracter general. Corespondenţa privitoare la această rubrică „De vorbă cu cititorii“ va fi expediată pe adresa ziarului „Universul“, Brezoianu 25, Bucureşti I, purtând vizibil menţiunea: Pentru rubrica „De vorbă cu cititorii", întrebările vor fi îr.--ţite de bonul alăturat. , Fără acest bon, nici o corespondenţă nu va fi puită în seamă. Consultaţiile juridice care apar la această rubrică sunt date de d. avocat Ion I. Nedelescu. Răspunsurile noastre D-lui ORFAN DE RĂZBOI Mereni. — Da, I.O.V. o va internă. Adresaţi-vă direct acolo. D-lui TANAR VALCEAN. — 1) Să ia calmante. 2) Dacă sora d-tale are o boală parazitară în păr trebue neapărat să facă raze X, la Bucureşti. D-lui V. ENACHE. — Dacă sunteţi vindecat nu mai aveţi nevoe’ de injecţii, nici de dilatări. D-nei VECHE ABONATA Capitală. — Faceţi diatermie; băi de frunză de nuc cu sare; mergeţi dacă puteţi la Techirghiol, Amara, Pucioasa. D-lui JACOTA-Dornişoara.— Văsfătuim să vă adresaţi societăţii pentru profilaxia tuberculozei. D-lui INSPAIMANTAT VICTOR R. 101. — Nu putem răspunde aici la atâtea întrebari şi mai ales la astfel de întrebări" dar citiţi revista „Trup si Suflet’ in care s’au publicat numeroaise articole în chestiunea aceasta. D-lui 27 ANI Braşov. __ Faceţi analiza sângelui şi dozarea urei de sânge. D-lui „STUDENT ISMAILEAN“. — Căutaţi adresa ce va interesează în cartea de telefon a capitalei. D-nei „O MAMA DISPERATA“. _ Adresaţi-vă cu multă discreţie şi tact — fiind în joc fericirea şi viaţa copilului _ comandantului unităţii în care serveşte militarul. D-nei L. V.Floeşti. __ Adresaţi-vă anticarilor din Bucureşti. D-nei Maria Popescu - Alemndria. — Nu putem face oamilfoarte, şi miei interveniţii. D-lui V. Crişan. __ 1) Moto clubul român , b-dul Elisabeta 3. 2) Nu putemda adrese ale caselor comerciale. Cercetaţi cu atenţie reclamele din ziarul nostru. D-lui „Funcţionar" - Chişinău. — Semnalaţi cazul şefilor d.vs. căci altfel răspundeţi alâturi de cel incorect. D-nei Maria Teodorescu. __ Din nefericire pentru d-vs. concubinajul nu dă dreptul la pensie, chiar dacă in ultimul an a intervenit o căsătorie. D-lui I. Munteanu-Timișoara. — Pensia se formează, în cazul acesta, după media salariilor pe ultimii trei ani. D-lui T. P.-Cluj. — Nu se știe nimic deocamdată. D-lui T. Niță-Lioca. — Dacă procedura e necomplectă cu inculpatul, procesul nu se poate judeca. Trebuie să se amâne. Dacă martorii nu răspund, li se pot aplica amenzi, iar dacă citaţiile sau mandatele nu se înmânează, pot fi pedepsiţi comisarii respectivi. D-nei Elena Ionescu-Tulcea. — Sunteţi coproprietari. Dar dacă terenul l-aţi împărţit, casa e aceluia pe porţiunea căruia a fost clădită. D-lui Prodănescu-Romanaţi. — Testamentul referitor la averea proprie e valabil. Dispoziţia referitoare la bunuri de cari nu putea dispune, fiindcă, nu erau intrate în patrimoniul său, e neoparentă. Dreptul copilului recunoscut la această, a doua succesiune, se pune în discuţii deabia după stingerea din viaţă a bătrânului. Dalia M. S. Galaţi. — Nu cred că o astfel de dispoziţiune prin care regulamentul ar creia drepturi neprevăzute în lege ar putea să reziste. Instanţele judecătoreşti vor refuza s’o aplice. Chiar daică puterea executivă s’ar apuca s’o adopte. Prin urmare, aşteptaţi mai întâi regulamentul. m Depunerea jurământului la „Institutul sanitar militar“ Duminică, la 9 dim., a fost solemnitatea depunerii jurământului nouilor elevi ai institutului. Au asistat la această solemnitate ostășească, d-nii: generalinspector dr. Raianu, general dr. C. Constantinescu, șeful spitalului militar „Regina Elisabeta“, colonel dr. Negoescu, comandantul centrului de instrucţie sanitar, colonel dr. Anghel, directorul institutului medico-militar, colonel Teterescu, din partea comenduirii, maiori dr. Dascălu, director de studii,, Mircea R. Constantinescu, Rădulescu, cap. Caton Georgescu, locot.: Panaitescu, Marinof, Petre Dumitrescu şi căpitan Popescu Buzău, secretarul general al congresului internaţional de medicină. S. S. preotul Inocenţiu Ştefănescu, confesorul garnizoanei, a oficiat serviciul religios, după care elevii au depus jurământul. CUVANTARILE D. colonel dr. ANGHEL, directorul institutului, a spus: „onorat de încrederea ce mi s’a acordat de d. colonel dr. Marinescu, de a-l înlocui în lipsa d-sale, sunt fericit că am ocazia să vă prezint institutul sanitar militar în această zi solemnă a depunerii jurământului elevilor. Prin prezenţa de stră aci îi faceţi să se simtă mai învioraţi şi mai plini de speranţe în viitor. In ultimii ani efectivul institutului sanitar a scăzut simţitor şi în prezent numără numai 42 elevi medicinişti, veterinari şi farmacişti, aproape jumătate din câţi erau în timpul României mici. Vă rog să faceţi intervenţiile necesare ca institutul sanitar militar să fie demn şi ca număr de elevi, de România Mare de azi. Prezenţa d-voastră ne onorează căci ne dovedeşte grija afectuoasă ce purtaţi tinerelor vlăstare ale naţiunii noastre, cari se consacră medicinei militare, doritori să trăiască în superioritatea disciplinei ostăşeşti. Inţelepata d-stră conducere îndeamnă tineretul medical să vă admire entuziasmul şi să vă imite sentimentele nobile cu cari aţi ştiut să serviţi patria în clipele măreţe ale istoriei naţionale. Adresându-se elevilor d-sa le-a spus: „Jurământul ostăşesc care l-aţi depus azi trebue să vă rămână adânc şi pentru toată viaţa întipărit în memoria voastră; el este angajamentul sacru, legătura divină pe care ostaşul o contractează faţă de Dumnezeu, că-şi va pune in orice moment onoarea, demnitatea şi viaţa sa în serviciul Patriei şi al Tronului. Gândul vostru se îndreaptă către acel căruia i-aţi jurat credinţă şi care din înălţimea sa veghiază fără preget la buna conducere a destinele acestei ţări. Trăiască M. S. Regele Carol al II-lea! Trăiască Dinastia română! Trăiască armata română! D. general dr. RAIANU a arătat importanţa depunerii jurământului, sarcina grea a medicului în timp de pace şi mai ales în timp de răsboiu şi a îndemnat pe elevi să se pregătească temeinic şi să-şi facă datoria în toate împrejurările. D. sublocotenent GABRIEL PAMFIL, în numele elevilor, a arătat sentimentele cu care a venit în institut, a mulţumit şefilor d-sale pentru grija părintească pe care o au pentru elevi şi a urat ca şi nouii elevi să păstreze în suflet aceiaşi icoană vie a institutului. Intr’o ţinută impecabilă, elevii au defilat apoi în faţa asistenţii, după care solemnitatea a luat sfârşit la ora 10 jum. a. m. La prânz s’a servit tuturor o masă camaraderească. Agapa dela 11 Iulie cor. a foştilor ofţeri activi, cari au participat la războiul întregirii neamului Cu prilejul celei de a 19-a aniversări a bătăliei dela Mărăşti (11 Iulie), se ştie că un comitet alcătuit din ofiţeri de rezervă, foşti luptători în marele război, a invitat la o agapă pe toţi camarazii cari au participat la lupte, indiferent de localitatea sau serviciul căruia au aparţinut. Această agapă se va da la restaurantul „Luzana“ din str. 11 Iunie nr. 41. Sâmbătă 11 Iunie, la ora. 9 seara Foşti, ofiţeri activi cari se găsesc actualmente in provincie sunt invitaţi a participa alături de camarazii lor din Capitală la această reuniune simbolică, de revedere. Acei cari nu vor putea participa sunt rugaţi a-şi trimite salutul lor camaraderesc pe adresa comitetului organizator, str. Precupeţii Vechi 2, Bucureşti. Foştii ofiţeri activi cari au primit cărţi de participare şi cari eventual ar fi împiedicaţi să, ia parte, sunt rugaţi a înapoia comitetului organizator acele cărţi, cunoscând că toţi cei cari au primit şi reţin cărţile de participare sunt consideraţi că doresc a li se angaja locul la această agapă. Deoarece comitetul organizator n’a putut trimite tuturor foştilor ofiţeri cărţi de participare, camarazii sunt rugaţi a nu vedea în aceasta decât o imposibilitate materială_provenită din necunoaşterea adreselor. . . Caracterul şi înalta însemnătate morală a acestei reuniuni apolitice a pionerilor României întregite, reprezintă un comandament sacru de participare a tuturor foștilor ofițeri activi cari au jucat — indiferent unde un rol în legătură cu războiul. Comitetul organizator insistă pentru trimiterea adeziunilor UNIVERSAE (Polenei de MARȚI 30 IUNIE Sinodul Apostolilor. Pomenirea Sfântului Paul. Sinodul Apostolilor. Evreesc : 10 Tamuz 5896. Mahomedan: 10 Rebi-el-Ahir 1355. Răsăritul Soarelui 4.35 . Apusul. 20.3. CALENDAR ISTORIC ŞI LITERAR 30 IUNIE In această zi, în anul... 1784, episcopul loan Bob a tipărit, „ la Blaj urmâtorul Cuvânt carele Măriea sa Prealuminatul, şi prea osfinţitul Domn loan Bob Vlădicul Făgăraşului, şi a toată ţara Ardealului, şi părţilor ei im-cheunate, l-au avut în zioa Instelaţiei, adecă, când s’au înălţat, şi s’au aşezat în scaunul său cel Arhieresc prin Domnii Comisareşi de împărătescul Gubernium rânduiţi întru adunarea Clerului, în anul... Tipăritul s’au în Blaj... Cartea a apărut şi’n ediţia II-a, la 1812, Blaj 1833, s’a zidit biserica Sf. Dumitru din Botoşanii. Iată ce stă scris pe uşa de la intrarea în biserică: „ Această sfântă bisărică s’att început a sa zădi la anul 1833, Iunie 30, intru cinste si prăznuire sf. mare mucenic Dimitrie şi a didifiea hramul sf. Apostoli Petru şi Pavel, prin cel mai insămnat ajutoru a d. Comisului loan Mavromati şi a altor pravoslavnici şi prim osârdia şi osteneala d. Medelnicerului Grigori Radiş, spre a dumitor sale vecinică pomenire”. 1875, guvernul conservator al lui Lascar Catargi, încheind o convenţie comercială cu Astro-Ungaria, semnată de G. Costaforu, agentul român la Viena şi de contele Andrassy, ministrul de externe al Austro-Ungariei, a provocat o împotrivire puternică a opoziţiei liberale coalizate şi demisionarea din Cameră a membrilor ei (30 iunie), adică: M. Kostaki, M. Kogalniceanu, I. Brătianu, Verinescu, A. G. Golescu, Chiţu, Stolomian Candiano-Poescu, Fuser şi Furculescu. Dar această demisionare n’a însemnat nimic, după cum n’a însemnat nimic nici articolul, din aceeaşi zi, din ziarul liberal „Românul”, articol intitulat „30 Cireşar — 12 Cuptor” şi’n care se scria „Ieri 29 Iunie s’a înfipt cuţitul până la mâner in pântecele României, corpul ei palpitând încă, fu îmbrâncit la picioarele contelui Andrassy. Contele Andrassy este Domn, suveran absolut al robitei Românii”, acest număr al „Românului” fu incadrat in negru, ca și numărul de la 17 Februarie 1871, când cu intrarea armatei germane în Paris, amândouă datele se cuvine în adevăr să poarte doliul vechiului organ liberal ca semn a două mari erori politice ale partidului său. LUCIAN PREDESCU @htdL& MARTI 30 IUNIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6,30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnalul. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13. Ora. Cota apelor Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de prânz. Orchestra Ionel Cristea. (voce: d-ra Felicia Chircoman). Arii naţionale. Voci de primăvară, vals de Joh. Strauss; Serenada la Amalfide . Recce. 13,25-13,35: Culturale. Sport. Bursa. 13,40: Continuarea concertului: Olimpiada şlagărelor, potpuriu de Schneider; La lumina lunei, serenade de Delhaxe; Doar tu, tango de P. Andreescu; Gelozie, blues de Max Halm; Arii naţionale. 14:15: Radio jurnal. 14:30: Continuarea concertului : Romanţe şi Arii naţionale; Sărutul nopţii, serenadă de Micheli; A fost o mică aventură, slow de Max Halm; Antonius cel bun, slow de Jora Benes; Romanţe şi Arii naţionale. 15: Ultimele ştiri. 18: Lectură din volumul „Nimic despre Japonia” de Neagu Rădulescu. 18:15: Concert de după amiază. Muzică uşoară (discuri): Vals din filmul „Episode” de Kätscher şi Fox din filmul „Dragostea” de Sendrey. Vreau să mai fiu odată îndrăgostit şi In vis de Stolz, (voce: Tauber); Domnul de la Follies Bergère şi Mississippi, potpuriu de melodii exec. la două piane de Gibbons şi Jacobson; Hollyhock şi Marygold de Billy Mayerl, (pian: autorul); Ploaie de Lenoir (voce: Damia); Două foxtroturi din filmul „Ritmul Colegiului” de Gordon ; Ceasornicul şi Hora calului, (arch. Grigoraş Dinicu). 19: Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.15: Muzică variată (discuri); Uvertură la ,,Ruslan şi Ludmilla” de Glinka şi Visuri de Wagner, (arch. simfonică din Chicago, dirij. de Frederick Stock); Piesă sincopată şi Marş vienez de Kreisler, (vioară: Fritz şi Hugo Kreisler) ; Noapte de Mai, romanţă de Rimsky-Korsakow, (voce: Rogacewsky); Vals de concert de Glazomovo, (arch. simfonică din San Francisco, dirij. de Alfred Hertz); Două arii din „Boema” de Puccini, (voce: Yvonne Brothier); Fantazie din „Maeştrii cântăreţi din Nürenberg” de Wagner, aranj. de Werninger, (arch. simfonică, dirij. de Clemens Schmalstich). 20: Actualităţi teatrale în Occident de Soare Z. Soare. 20,20: Muzică vieneză. Schrammel Quartet „Grinzinger”, (Emil Schönfeld şi E. Morsky, vioară, E. Krieger, acordeon şi canto H. Schmidt, ghitară); Marş de Hornischer; Vin, femeie şi cântec, vals de Joh. Strauss; Vinul, vinul de Geiger; Dans tirolez de Hornoff; Potpuriu vienez de Krieger. 20,50: Apărarea aeriană activă a teritoriului de g-ral Teremac. 21,05: Mircea Confort, canto: De Curtis: a) Serenadă; b) Umbra; c) O singură dată; Pescarii din Posilleco de Tagliaferi; Asta-i seara de pe urmă de Kiriac. 21,30:Cărţi şi Reviste. 21,35: Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Ion Nonna Otescu; Uvertură la .Nunta lui „ Figaro” de Mozart; Procesiune nocturnă, poem simfonic de Henri I Raband; Concert în si bemol minor de Ceaikovsky. (pian. d-ra Iluv Wecsler-Oradea). 22.30: Radio jurnal. Sport. 29.45: Contimuierea concertului simfonic: Simfonia I-a în mi bemol major de George Enescu. 23.25: Concert, de muzică distractivă (discuri): Nu mă ’ntreba, de Hens May şi N’am patri» de F. Schwartz, (arch Marek Weber); Pentru o clină de amor, tango de M. Constantinescu, (arch. Elly Roman) ; Aşi vrea să plâng, romanţă şi iubito, asta-i romanţa noastră, tango de Willov, (voce: F. Toner şi P. Alexandru). 23:45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. lit Paris, 182 kHz. 1648 m. 75 kw. — 21,20: Revista presei humoristice. 21,30: Revista presei de seară. 21,45 Teatru radiofonic. 23,45: Orchestră de dans. 0,15: Concert nocturn. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20: Concert de orchestră. 21: Inf. 21,10: Orchestră de dans. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Concert noneturn. Londra, 200 kHz. 1500 m. 150 kw. • 19,30: Concert de muzică militară. 20,30: Concert de orchestră. 22: Inf. 22,30: Actul II din „Flautul fermecat” de Mozart. 0,20: Dans. Varşovia, 223 kHz, 1345 m. 120 kw. — 20: Recital de canto. 20,20: Concert de vioară. 20,40: Tablou muzical. 21,45: Radiojurnal. 22: Concert simfonic. 23: Sport. 23,15: Orchestră de dans. Luxemburg, 230 kHz. 1304 m. 100 kw. — 19,15: Concert de muzică variată. 20,30: Inf. și revista presei. 21: Concert de quintet. 22: Concert variat. 22,15: Concert de dansuri simfonice. 23,15: Concert vocal. 0,10: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18: Orchestră de jazz. 19,15: Plăci. 20,45: Orchestră de salon. 22,10: Inf. 22,30: Concert de orchestră. 24: Orchestră de țigani. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 20,10: Concert de orchestră. 22: O oră de muzică ungară. 22,45: Zece minute distractive. 23: Inf. Meteor. 23,10: Concert de muzică armenească. 24: Inf. 0,15: Concert de orchestră. Fraga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 19,55: Plăci. 20: Ora, Inf., Meteor. 20,15: Bratislava. 21,45: „Jenufa”, operă de Janarek. 23,05: Inf. în engleză. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. — 20,50: Concert de orchestră. 21,20: Recital de canto. 21,50: Piesă radiofonică. 22,30: Cântece populare. 23: Infn. 23,20: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20: (Roma) Plăci. 20,20: (Bari) Program special pentru Grecia. 20,20: (Roma) Muzică variată. 20,44: Inf. în franceză. 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal. 21,35: Concert variat. 22,30: Muzică de dans. 24: Radiojurnal. Leipzig, 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. — 21,15: Concert din operete. 23: Inf., Sport. 23,20: Concert de orgă. 0,10: Hamburg. Concert de muzică variată. Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. — 20: Muzică variată. 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal. Meteor. 21,45: „Jenufa” operă de Janacek. După operă muzică de dans. Berlin, 841 kHz. 356,7 m. 100 kw. — 20: Concert variat. 20,45: Inf.* de seară. 21.10: Concert de muzică distractivă. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Hamburg. Concert de muzică variată și populară. MIERCURI, 1 IULIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnalul. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 : Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03 : Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) : Slowfox şi Foxtrot din filmul „Să mă faci fericit” de Beckmann; Pentru tine, Madona de Neuville şi Te iubesc... e totul, de Gardoni, (voce: Jeanne Aubert); Foxtrot din opereta „Dansatoarea Fanny Elssler” de John Strauss şi Eva-Marie, fox de Psi'ak 13.25—13.35 : Culturale. Sport. Bursa. 13.40 : Muzică variată (discuri) : Uvertură la „Visul unei nopţi de vară” de Mendelssohn, (arch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Bloch); Arne şi Andante de Bach, aranj. de Siloti, (violoncel: Pablo Casals); Vocalise de Rachmaninoff, (arch. din Filadelfia, dirijată de Rachmaninoff) ; Dansul ucenicilor şi Intrarea Maeştrilor din „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Wagner, (arch. simfonică Britanică, dirij. de Bruno Walter). 14.15 : Radio Jurnal. 14.30: Muzică distractivă (disc.); Fox şi Tango din filmul „Albastrul cerului” de Abraham (voce: Martha Eggerth); Valsul regelui vagabond de Frimi şi Ce e dragostea? de Porter (voce : Pilar Arcos); O noapte de fericire, fox de Conrad şi Fox Henderson; La fereastra cu zorele şi îuvelcată până la brâu (voce : Mitică Creţu). 15 : Ultimele ştiri. 18 : Lectură din nuvele de V. Demetrius. 18.15 : Concert de muzică distractivă. Orchestra de dans Th. Sibiceanu: Da, da la noapte, tango argentin de Plessow; Mănunchiul de violette, tango argentin de Lucchesi; Paso doble de Ricardo; Iubirea este viaţa mea, tango de Dendrino; Draga mea cu ochi căprui, boston de Finck; La negra Quirina, rumba de Simons; Vals de concert de Doelle; Cea din urmă scrisoare de Sclearov; Nu-mi mai cântă nimeni la geam, tango de Vogel. Nu-i adevărat nu-i criză, onestep de Grünberg. 19 . Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.15 . Continuarea concertului: Peştera, cântec cuban de Julio Cuera; Ochii tăi nu au lăcrămat, tango de Cosmescu; Te-am iubit prea mult, tango de Elli Roman; Mi Jerezana, de paso doble de Murillo; Să nu ne pierdem vremea supăraţi, slow de Vasilescu; Nu-ţi pare rău când vezi că plâng, tango de Vasilescu; Te iubesc fetiţa din Spania, paso doble de Evans; Spune-mi ce te doare, tango de Andreescu; Te-am supărat, tango de Richard; De ce nu-mi spui întâi, onestep de Ristori. 20 : Legea şi moşia lui Ştefan cel Mare de pr. Nae Popescu. 20.20 : Lieduri, romanţe şi canţonete (discuri) : Tu eşti liniştea şi Noapte şi visuri, lieduri de Schubert, (voce : Georg Walter); Cântă-mi de linişte, lied de Green şi Vis de dor, de Roouthal (voce : Leonardo Aramesco); Playera de Granados şi Sevillana de Longas, (voce : Tito Schipa); Două arii din „Dragostea mascată” de Messager (voce: Yvonne Printemps); Haiduceasca de Borgovan, (voce: Arnoldo Georgevsky); Fiindcă mai întâi mă întâlnesc cu tine, Ked Rubinstein şi Cântece învăţate de la mama de Dvorak, (voce: Rosa Ponselle); Mai trist, de Crescenzo, (voce : Benjamino Gigli); Sărmana Pulcinella, de Peccia, (voce: Benjamino Gigli). 21.05 : Posta Radio. 21.25 : Muzică de cameră. Quartetul Theodorescu (Al. Theodorescu, vioara I-a; Ion Jebesen, vioara II-a; L. Mendelsohn, violă și J. Thaler, violoncel) ; Quartet în sol ; minor de Grieg. 22 : Programul nostru. 22.10 : Concert vocal. D-ra Alice Nicolaescu; Aria Marietei din „Ora- i lui mort” de Romgold; Villanella de Dell ’Aqua; Aria Leonorei din „Puterea destinului” de Verdi ; Cavatina din „Pescuitorii de Perie” de Bizet. 22.30 : Radio Jurnal. Sport. 22.45 : Concert de seară. Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodora. In cartierul Olimpiadei, marş de Lincke ; Intermezzo de Noack; Vals de Chorinsky; Fantazie de Rust; Obsesie, tango de Polito; Marş fox de Eisbrenst; Serenadă de Kostal; Vals lent de Friedl; Intermezzo chinezesc de Dicker; Potpuriu de Remy Roland. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. 241: Concert nocturn al orchestrei Gică Ionescu-Găină, retransmis de la restaurantul Monte Carlo. Paris, 182 kHz. 1648 m. 75 kw— 21 : Recital de pian. 21.30: Revista presei de seară. 23.45: Orchestră de dans. 0.15 : Concert nocturn. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m 60 kw. — 20 : Muzică de dans. 21: Inf. 21,10: Plăci. 22,15: Concert de muzică militară. 23 : Meteor Inf., Sport. 23,15 : Inf. olimpice! 23,30: Concert nocturn. 24 : Orchestră de dans. Londra, 200 kHz. 1500 m. 150 kw. 20,15 : Melodii moderne. 21 : Concert de muzică flamandă. 22,05 : Recital de pian. 22,30: Int. 23: Concert de orchestră. 23,45: Trio Georgian. 0,15 : Dans. Varșovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. 20 : Concert de orchestră. 20.40 : Recital de canto. 21 : Plăci. 21.30: Microfonul călător. 22 : Audiţie muzicală. 23: Sport. 23.15: Reportaj muzical. 24: Muzică de dans pe plăci. Luxemburg, 230 kHz. 1304 m. 100 kw. — 19 15: Concert de muzică variată. 20.30: Inf. şi revista presei. 21.05: Concert de quintet. 21.30: Concert variat. 21.45 : Concert de quintet. 22.30: Pelmel muzical. 23.45 : Un sfert de oră de serenade. 24: Orchestră de jazz. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18.30: Recital de pian. 19.30: „Pacsirta” operetă de Lehar. 22 : Orchestră de salon. 23 : Inf. 23.20: Orchestră de țigani. 0.20: Orchestră de jazz. 1.05: Ultimele inf. Viena. 592 kHz. 506,8 m. 120 kw.— 21 : Suită radiofonică. 22.30: Concert din operete vieneze. 23 :Inf., Meteor. 23.25: Concert de muzică de dans. 0.45: Inf. 1: Concert nocturn. Praga. 638 kHz. 470,2 m. 120 kw — 20.20: Concert de marșuri. 20.50 : Brno. 21.25 : Plăci. 22 : Concertul Filarmonicei. 23 : Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.15 : Plăci. 23.45: Inf. în franceză. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. 17 : Concert de pian. 17.15 : Plăci. 18.10: Discursuri. 18.40: Melodii populare. 19.30: Recital de canto. 20.30: Ora naţiunii. 20.50: Concert de orchestră. 21.30: Humor. 22.30: Ljubliana. 23: Inf. 23.20: Concert de quartet. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw — 20: (Roma) Muzică variată. 20.44: Inf. în franceză. 20.45: Muzică variată. 20.49 : (Bari) Program special pentru Grecia. 21.05: Ora, Inf., Meteor, Radiojurnal. 21.35: Concert simfonic. 23.40 : Muzică de dans. 24 : Radiojurnal, Leipzig, 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. — 20 : Concert de orchestră. 21 : Inf. 21.45 : Concert vocal. 22.15: Concert de muzică belgiană. 23 : Inf., Sport. 23.30: Concert de orchestră Milano. 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. 20 : Muzică variată. 20.20 : Inf. 21.05 : Ora, Inf., Meteor, Plăci. 23.15 : Muzică de cameră. 23.45 : Muzică de dans. 24: Radiojurnal. Berlin. 841 kHz. 356,7 m. 100 kw. 20 : Melodii populare. 21 : Inf. 21.45 : Tablou din sud. Concert. 23: Meteor, Inf., Sport. 23:30, Köln. Concert nocturn și muzică de dans. -----------xxxX • Xxxx---------- Ort. : Cat. : Prot. Pentru sinistraţii din Gândeşti In com. Cândeşti (Rădăuţi), în ziua de 28 Mai, a izbucnit un incendiu, care, fiind alimentat de un vânt puternic, a distrus, 20 de gospodării, lăsând cenuşă şi cărlbuni pe locul unde se adăposteau 23 familii. Au rămas pe drumuri părinţii şi copiii, fără locuinţă, hrană şi îmbrăcăminte, ajungând cerşetori din buni gospodari ce emau. Ba la unii din ei le-au ars chiar vitele şi păsările din curte, lăsând amar şi jale în sufletul fostului gospodar liniştit, ajuns cerşetor desnădăjduit. Cei cari au vrut să-şi apere cât de puţin din avutul căzut pradă focului, s’au ales cu arsuri pe mâini şi picioare, fiind puşi în imposibilitate de a lucra. Spre a se veni in ajutorul acestor nenorociţi, în localitate s'a format un comitet compus din d-nii preşedinte, Gheorghe Cavaler de Flondor, senator de Rădăuţi, vicepreşedinte, Dumitru Mironescu, notar; secretar, Vasile Rotaru, învăţător; casier, George Botezatu, director şcolar; cenzori, Silvia Botezatu, învăţătoare şi Aura Rotaru, studentă. Comitetul şi-a propus săajute pe toate căile pe sinistraţii din locallitate şi, în acest scop, a lansat un apel către inimile bune pentru ajutorarea sinistraţilor. Sumele se vor trimite pe adresa casierului comitetului, d. George Botezatu, director şcolar în Cândeşti (Rădăuţi). ----------XXX® XXX--------- Adunarea promoţiei 1911 a şc. de medicină veterinară Implinindu-se 25 ani dela terminarea şcoalei, absolvenţii fostei şcoale superioare de medicină veterinară din 1911, s’au întrunit Duminică dim., în biblioteca facultăţii de medicină veterinară. Apelul a fost făcut de d. prof. Udrisky. Dintre ceilalţi profesori ai acestei serii au mai luat parte d-nii: P. Riegler, I. Poenaru şi A. Ciucă, iar d-nii prof. Gavrilescu şi Gr. Slavu şi-au scuzat lipsa. După cuvântările d-lor : prof. Radu Vlădescu, şeful promoţiei, prof. Mihail Fâlcoianu şi inspector veterinar I. Iliescu (Cernăuţi), au răspuns d-nii profesori G. Udrisky şi I. Poenaru. La ora 11, s-a oficiat la biserica Sf. Elefterie un parastas pentru pomenirea profesorilor decedaţi: Ion Athanasiu, Al. Locusteanu, C. Mutaş, P. Oceanu, A. Babeş, A. Pilat şi C. Podaşcă. După aceia, în corpore, cei prezenţi s’au dus la cimitirul Poru, la mormintele celor dispăruţi. Pentru cinstirea memoriei lor s’a hotărit instituirea unei burse ce se va acorda unui student meritos. Congresul partidului liberal georgist, organizaţia sect. III (Albastru) 115 ani de la naşterea lui I. C. Brătianu Cu toate că guvernul a interzis Duminică orice întrunire, organizaţia sectorului III (Albastru) a partidului naţiional-liberal de sub conducerea d-lui Gh. Brătianu, şi-a ţinut ori dim congresul în sala căminului din bulev. Maria, ca un protest şi o continuare a luptei naţionale şi anticomuniste, luptă de apărare a statului şi a intereselor ţării, împotriva duşmanilor dinăun-* tru şi din afară. Pe placardea cetăţenilor ve niţi la întrunire se puteau cetii lozincele: „Jos comunismul!... Vrem protejarea muncii naţionale!... Comunismul este robie la străini!... Comunismul distruge statul şi naţiunea!... Jos cenzura!.... Jos uneltele bolşevismului!... Vrem cinste, dreptate, libertate!...” etc. CUVÂNTAREA D-LUI GH. SLAMA D. GH. SLAMA: Sunt adânc mişcat de dragostea şi încrederea ce-mi arătaţi, voi albăstreni, şi de atenţia pe care conducerea partidului o dă manifestaţiuniilor culoarei de albastru. Un congres de culoare a luat proporţiile unei mari demonstraţii cetăţeneşti. In lupta dintre cele două curente extreme, noi, dacă înspre dreapta punem ca zăgaz umerii tinereţii noastre, pentru ca să menţinem cursul normal de desvoltare al mişcării şi o împiedecăm ,să se prăvălească în Suntem scoşi afară din lege. Demonstraţia ce voiam să facem azi a fost oprită de guvern. Este de altfel o potrivire fericită a împrejurărilor: la 28 iunie se împlinesc un veac şi cincisprezece ani de la naşterea ctitorului mişcării naţionale şi liberale in România. Trebuia deci ca guvernul, care se pretinde liberal, să ne mai dea şi această dovadă a conştiinţei şi a sentimentelor sale, să ne oprească astăzi să onorăm amintirea lui Ion C. Brătianu. După cum era firesc ca acelaş guvern care a lăsat acum o lună să se ridice asupra Capitalei pumnul strâns, ameninţător al frontului comunist, să ne interzică să purtăm pe străzile Bucureştilor lozincile ce le văd înscrise pe steagurile d-voastră, lozinci cari amintesc Capitalei şi ţării că agenţii Internaţionalei ne pregătesc robie la străini. Din tolerarea unei mişcări, din oprirea celeilalte, se desluşeşte întreaga orientare politică a acestei nefaste cârmuiri. Aceste împrejurări ne definesc datoria de cetăţeni şi de Români. Suntem în faţa unor mari primejdii. De o parte, în partidul de la guvern, presiunea pentru a înlătura tot ce mai putea reprezintă tradiţia şi menirea liberalismului şi a aşeza pentru viitor, stăpânirea oportunismului şi laşităţii. REGRUPAREA FORŢELOR LIBERALE S-a vorbit mereu de necesitatea unei regrupări a forţelor liberale pentru a croi un drum sănătos politicei româneşti. Nu noi am fost acei care am răscolit această ideie, am dorit-o şi ne-am înfăţişat-o totdeauna ca o necesitate a vieţii de stat, ca o reacţiune împotriva tendinţelor de destrămare şi de fărâmiţare a partidelor politice. Dar nu o putem concepe ca o abdicare de la linia dreaptă ce au tras-o în istoria acestei ţări faptele marilor noştri înaintaşi ca o renunţare la spiritul ce i-a animat, de independenţă şi de demnitate naţională. Nu putem avea răspunderea compromisului şi a capitulării. De aceea, chiar dacă alţii s’ar da învinşi, noi ţinem cu hotărîre steagul pe care l-am ridicat şi privim cu mândrie şi cu încredere înainte. Orice s’ar întâmpla, oricât ar triumfa în partidul de la guvern mafiacare a sugrumat libertăţile publice, ideea naţională şi liberală va trăi şi va învinge, după gândul şi după vorba lui Ion Brătianu prin mintea, prin inima, prin braţele noastre! PERICOLUL COMUNIST Dar noi ne aflăm astăzi în faţa unui pericol mult mai mare decât acel care ameninţă tradiţia şi rostul politic al unui partid. Ne stă în faţă, tot mai limpede şi mai covârşitoare, primejdia asupririi comuniste Să fim însă bine înţeleşi asupra naturei acestui pericol, şi a izvoarelor sale reale. In ţara noastră el are în ceasul acesta o îndoită înfăţişare, prăpastie, fără a da roadele necesare, apoi spre stânga, marele român Gh. Brătianu a dat semnalul de alarmă şi de atac. Ne-a dat consemnul şi am executat, secţiile noastre, unităţi de luptă’, le-am transformat şi în comitete anticomuniste, pentru a împiedeca să se împrăştie şi să se administreze otrava pregătită în laboratoarele moscovite. NU NE VINDEM ŢARA, NOI NU TRĂDĂM Muncitori manuali şi intelectuali mână în mână cu ţăranul, să formăm zid de apărare împotriva comunismului, care distruge ţara şi naţiunea. Şi vreau să se mai ştie că vom începe şi operaţiunile chirurgicale. Pumnii strânşi care ameninţă ridicaţi şi în care se află seminţele răsbunării şi ale distrugerii, ca pe orice deformanţi a unui corp sănătos îi vom reteza, iar pentru uneltele Cominternului din Moscova pripăşit la noi, rataţii vieţei noastre sociale, cavalerii de industrie, pentru acei tovarăşi de idei, am pregătit bice de foc cu care fără cruţare ii vom lovi. Nu vrem să fie prea târziu, ,noi din greşelile altora trebuieă prindem învăţăminte. Cine seamănă vânt culege furtună şi în consecinţă ne opinam cu toată puterea fiinţei noastre spre a înlătura posibilitatea instaurărei unui regim lerenski-Mihalache, pentru că ştim ce ar urma: Dezastrul României. • D-voastră aţi înscris cu patriotică prevedere în programul însuşi de înfăptiri al partidului naţional - liberal „respingerea oricărei obligaţiuni impuse, de orice natură, de a deschide graniţele ţării unei armate străine sau de a subordona securitatea şi integritatea României altor interese decât acelor cari îi sunt proprii”. Constituţia ţării, în redacta- rea ei mai veche şi mai nouă, I spune lămurit: NICI O TRUPA ARMATA STRĂINĂ NU POATE INTRA SAU TRECE PE TERITORIUL ROMÂNIEI DECÂT IN PUTEREA UNEI ANUME LEGI. In 1877, guvernul lui Ion C. Brătianu a grăbit alegerile Senatului pentru ca convenţia cu armatele imperiului rusesc să capete asentimentul legal al naţiunii. La şase decenii de la proclamarea independenţii, noi nu putem admite ca securitatea şi existenţa ţării să fie legate de semnături tăinuite. In numele partidului Naţional-Liberal, din mijlocul acestui măreţ congres care adună strigătele de protestare ale organizaţiilor Capitalei, noi declarăm că nu recunoaştem angajamentele luate fără ştiinţă şi voinţa reprezentanţilor ţării şi ai factorilor ei de răspundere. Toţi Românii pătrunşi de realitatea primejdiei, toţi conducătorii de partide cari au ca şi noi deplina conştiinţă a acestei ameninţări au astăzi datoria de a rosti, fără înconjur şi fără şovăire cuvântul lor cel mai hotărit. PRIMEJDIA INTERNA Dar de frica de-a nu isbuti pe tărîmul politicii externe, se încearcă acum cea mai periculoasă manevră în rosturile noastre lăuntrice. Am mai spus-o, nu de mult, şi este locul s-o repet astăzi, primejdia comunistă nu o reprezintă în România muncitorimea, care poate fi rătăcită o clipă de perfide uneltiri, dar ale cărei revendicări legitime pentru o grijă mai reală de viaţă şi sănătatea ei constitue un punct esenţial de program, al oricărui conducător politic deplin conştient de nevoile ţării. Primejdia comunistă nu poate răsări din massele naţiunii, atât de puternic legate, prin marile reforme ale generaţiei ce ne-a precedat, de ideea de proprietate, de muncă şi de iniţiativă individuală. Ea nu poate răsări din instinctul lor sănătos, care a aflat totdeauna, în cele mai grele împrejurări îndrumarea pe care o dă mintea românului cea de pe urmă. Ea se întrevede tot mai limpede, în complicitatea ticăloasă a acelor cârmuitori, cari înăbuşă glasul conştiinţei, sub presiunea cenzurei şi stării de asediu, dar au tolerat cele mai neruşinate aţâţări şi provocări ale sentimentului naţional şi ale ordinei actuale de stat şi de naţiune, după cum tolerează astăzi anarhia, care face să curgă zilnic pe străzile noastre, sângele studenţilor şi al muncitorilor români. Războiul extern şi provocarea dezordinei şi anarhiei lăuntrice au fost totdeauna etapele necesare, prin care, în alte ţări, a isbutit sau încercat să se înstăpânească, o dictatură, străină, străină pentru că îşi primeşte îndreptarul de peste graniţă, străină de rostul şi de fiinţa naţională însăşi. In serviciul acestei cauze, orice mijloc este potrivit, orice tulburare poate fi folosită. Comunismul este în stare, pentrua-şi desăvârşi scopurile, să ucidă naţionalismul prin naţionalişti. Să nu confundăm uneltele cu îndrumătorii. Lupta împotriva comunismului este deci pentru noi. în primul rând, lupta împotriva sistemului de guvernare, care, prin cârmuirea, de astăzi, a ridicat în faţa ţării şi a străinătăţii simbolul ruşinos al şandramalelor corupţiunii, cari s-au prăbuşit stropind cu sânge nevinovat, strălucirea de paradă cu care vânzătorii de ţară au încercat să acopere iremediabila putreziciune a lipsei lor de demnitate şi de conştiinţă. Lupta noastră împotriva comunismului e în acelaş timp împotriva agenţilor şi instrumentelor Internaţionalei, oricum ar fi ei, ori pe ce treaptă a ierarhiei politice şi de stat s’ar afla. :■ • PORUNCA ÎNAINTAŞILOR In faţa greutăţilor: Şi primejdiilor ce ne închid căţea, nu pot încheia o manifestare ’ începută sub semnul amintirii lui Ion Brătianu decât amintifiduvă împrejurările-lirtaif i-a fost dat, lui şi prietenilor Săi, să deştepte conştiinţa de viaţă şi de libertate a naţiunii româneşti. Ei au avut de luptat cu duşmănia agenţilor ,trăirii, cu concepţia cârmuitorilor şi a Domnitorului, cari socoteau că rostul acestei ţări e de-a fi un veci smerită. Ei au avut de înfruntat prigoana şi surghiunul, şi n’a fost jertfă prea mare pentru afirmarea credinţei, cari îi însufleţia. Şi astăzi atitudinea ce am luat-o ne atrage duşmănii din toate unghiurile ţării. E deci de datoria mea să v’o afirm sus şi tare . Las altora deşărtăciunea ambiţiei de-a conduce în orice împrejurări un partid politic. Pe mine mă veţi găsi numai acolo, unde pot lupta pentru triumful unei convingeri, pentru mântuirea Ţării părăsite astăzi de toţi acei cari au menirea s’o apere şi s’o păzească. " ' VVI Cei cari se tem sau se îndoiesc pot sta la o parte. Cei cari n’au pierdut încrederea şi nădejdea în virtuţile şi în destinele naţiunii, nu pot avea decât un singur gând, o singură lozincă : ÎNAINTE ! LA STATUIA LUI I. C. BRATIANU Participanţii la congres, în frunte cu d-nii Gheorghe I. Brătianu, general A. Văitoianu, C. Toma şi Gh. Slama au venit apoi în piaţa Brătianu, unde au depus o jerbă de flori la statuia marelui bărbat de stat I. C. Brătianu, de laa cărui naştere au trecut 115 ani. Manifestaţia s-a desfăşurat în linişte, cu disciplină, cordoanele de jandarmi scoase pe străzi pentru menţinerea ordinei neavând nevoie să intervină. La depunerea jerbei la statue, delegaţiei sosită dela congres s’a alăturat şi publicul în număr mare, piosul gest transformându-se într’o caldă manifestaţie cetăţenească pentru marele român şi patriot I. C. Brătianu. * Tineretul partidului liberal de sub conducerea d-lui Gh. I. Brătanu şi o parte din congresişti, după depunerea jerbei de flori la statuia I. C. .Brătianu, au făcut o manifestaţie de simpatie la ziarul, „traversul”, după care s-au împrăştiat în linişte. • ■ 1 La ora 13 a fost o masă prietenească la restaurantul „Pariziana“, prezidată de d. Gh. I. Brătianu, la care au participat fruntaşii din Capitală şi delegaţi ai organizaţiilor din provincie. După amiază, la ora 5, d. Gh., I. Brătianu a avut o consfă-J tuire la clubul central din pa-sagiul Român 23, cu şefii de organizaţii aflaţi în Capitală cărora li s’au dat directivei pentru continuarea acţiunii şi Declaraţiile d-lui Gh. Brătianu Manifestaţia georgistă la statuia Brătianu L r