Universul, august 1936 (Anul 53, nr. 210-224)
1936-08-01 / nr. 210
s NOILE SURPRIZE PENTRU ABONAT UNIVERSULUI Cu începere de la 15 Iulie 1936 Poliţele de Iei 20.000 acordate de Soc. de Asigurări „Franco- Română“ abonaţilor ziarului „UNIVERSUL“ conţin o inovaţie: pe lângă amortizarea integrală de Iei 20.000 şi amortizarea parţială de lei 4.000 şi lei 2.000, ele sunt combinate şi cu PREMII de lei 500. Asiguratul la curent cu rata lunară a poliţei, va lua parte gratuit, în primul an de asigurare şi la tragerea lunară de premii de câte 500 Iei, fără reducerea capitalului asigurat. Societatea se obligă a trage, în cursul întâiului an de asigurare, câte 36 premii de Iei 500 la fiecare grupă de 100 de asiguraţi din această categorie, ceea ce revine la aproape 4 din 10. Deasemeni, asiguratul, primeşte GRATUIT, la achitarea ratei a 12-a lunare a asigurării de 20.000 Iei o cassetă de bani „FICHET" de nivel masiv, model „Franco-Română“ (în formă de cassă de bani). Abonatul asigurat mai primeşte, odată cu poliţa, un biok notes de birou în culori şi câte 10 numere din „Ilustraţiunea Română“ şi „Ziarul Ştiinţelor şi Călătoriilor“. Cu toate aceste avantaje, rata asigurării de cei 20.000 rămâne numai Iei 103, abonaţii „Universului" fiind scutiţi de taxa poliţei de lei 60. Suma de Iei 103 pentru rata August 1936 se va trimite direct Societăţii, Bucureşti, Griviţei 23. S’a sinucis un călugăr în vârstă de 100 ani Corespondentul nostru din P.Neamţ ne trimite o ştire care desigur va uimi şi va impresiona pe cititori. Unul din călugării de la M-rea Secu, din jud. Neamţu, a căzut în greul păcat al sinuciderii, găsind cu cale să-şi ridice singur Viaţa pe care i-a dat-o Dumnezeu. Dacă faptul acesta, sinuciderea unui călugăr, este destul de rar, întâmplarea de care ne ocupăm este şi mai rară şi prin împrejurarea că sinucisul avea vârsta de nu mai puţin de 100 de ani. Slăbit trupeşte, şi poate şi cu mintea zdruncinată, bătrânul călugăr pe care moartea părea că l-a uitat, s’a aruncat într’o fântână, înecându-se. Numele acestui călugăr este Ieronim Găină. Cadavrul său a fost scos de oamenii din partea locului. Parchetul a autorizat înmormântarea. De la asociaţia „Staţia“ Primim următoarele: Duminică 26 ce a fost o şedinţă a consiliului asociaţiei „Staţia” la sediul său din Calea Griviţei 213. La acest consiliu au fost convocaţi şi preşedinţii de filiale din întreaga ţară, cari au participat în număr foarte mare, făcând şi de astă dată dovada celei mai perfecte solidarităţi în asociaţie. . In ordinea de zi a discuţiunilor fiind exclusiv numai chestiuni administrative şi de organizare, nu s’a dat presei nici un comunicat. Pentru astfel de cazuri hotărîrile luate se aduc la cunoştinţa membrilor, prin circulări date filialelor, organizarea aparatului administrativ fiind perfect pusă la punct. Dat fiind faptul că, în ziarul „Dimineaţa” din 28. această şedinţă a fost redată tendenţios, făcându-se afirmaţiuni cu totul lipsite de adevăr , deşi membrii asociaţiei „Staţia” nu citesc şi nu dau crezare celor scrise în „Dimineaţa” , pentru a se lămuri opinia ceferistă şi a înlătura toate svonurile şi afirmaţiunile mincinoase făcute cu o anu- lnită intenţie şi vădită reacredinţă de interesaţi. Hsociaţia „Staţia” dă următorul comunicat: a^Consiliul de administraţie al Isociaţiei „Staţia” din 26 iulie V, a fost convocat de secretarul general al asociaţiei caresingur a semnat convocările, conform hotărîrei comitetului de direcţie. Consilierii centrali şi toţi preşedinţii de filiale au făcut şi cu această ocazie act de solidaritate în jurul preşedintelui d. G. Teodorescu, a cărei demisie a fost respinsă, acordându-i-se doar un concediu de odihnă pentru îngrijirea sănătăţii. In urma declaraţiunilor făcute de unanimitatea consilierilor, d. Salam Ilie, a fost determinat să demisioneze, chiar în şedinţă, din calitatea de vicepreşedinte şi din consiliul asociaţiei. Această demisie a fost primită de consiliu. Se desminte categoric, ca lipsite complet de adevăr, toate afiliarimiile din ziarul „Diniru ■ Gheorghiu". Gh„ şedinţă, iar în ceearinveşte consilierul supletRigBălan Ştefan nu a luat cuvântul. Nu s’a propus de nimeni şi nici nu s’a discutat de loc chestiunea reintrării în federaţie întrucât aceasta nu intră în cadrul preocupărilor asociaţiei care are şi singură suficientă forţă pentru a susţine interesele membrilor ei. Autorul afirmaţiunilor mincinoase făcute cu scopul de a defăima asociaţia „Staţia” şi pe preşedintele ei, va fi chemat în faţa instanţelor judecătoreşti spre a da socoteală. Orice alte afirmaţiuni şi svonuri se desmint cu anticipaţie ca fiind tendenţios şi cu rea credinţă lansate de interesaţi, Asociaţia „STAŢIA” Secretar general,, A. NICOLAU Şedinţa de la asoc. băncilor B. I. R. Miercuri a fost la sediul asociaţiei băncilor din România B. I. R., din palatul băncii de Scont, şedinţa consiliului general sub preşedinţia d-lui AL. SAVULESCU, membru în consiliul superior bancar, asistat de d. Virgil Petrescu, vicepreşedinte. Au participat la şedinţă numeroşi reprezentanţi ai instituţiunilor de credit din ţară, grupate în asociaţie. D. prof. TOMA VOICULESCU Ploeşti, a arătat că unele bani din ţară au sesizat asociaţia că li s’au cerut de Banca Naţională declaraţii prin care să-şi ia obligaţiuni în afară de aranjamentele făcute de acestea cu creditorii (stabilite de comisiuni) în conformitate cu art. 50—52 şi urm. din legea conversiunei. După discuţiunile urmate s’a ajuns la concluziunea că declaraţiunile cerute, ar constitui o derogare parţială dela aranjamentele stabilite care ar putea duce la anularea convenţiunilor întrucât s’ar desfiinţa egalitatea dintre creditori. D. GR. COANDA-Piteşti, a spus că răspunderea pe cale de regres a băncilor prezentatoare se poate stabili la expirarea termenului prevăzut în aranjamente. D. D. STAMBULIU-Buzău, a arătat că legiuirile menite să refacă încrederea sunt insuficiente şi nepotrivite cu realităţile care condiţionează creditul actual. Nu s-a făcut nimic pentru accelerarea realizării creanţelor, dacă legea Iunian şi a concordatului preventiv sunt încă în vigoare, a spus d-sa. D. VIRGIL PETRESCU, relevă caracterul antieconomic al legii bancare prin care se fixează un minim de capital cu vădita tendinţă de favorizare a unora dintre bănci şi de lichidare forţată a celorlalte. Arată că unanimitatea factorilor răspunzători în stat şi însăşi marile instituţiuni de credit au recunoscut inechitatea legii bancare în ce priveşte drepturile câştigate de instituţiunile existente viabile, totuşi, nu s’a realizat nimic în această direcţiune. Cere să se intervie la d. guvernator al B. N. R., pentru a se lua o hotărâre în această dreaptă chestiune. In situaţia de nesiguranţă de astăzi, băncile mici nu mai pot întreprinde nimic, trăind sub ameninţarea lichidării, a încheiat d-sa. D. A. FRIEDMAN, a cerut să se admită ca toate băncile să poată cumpăra valute, de la călătorii intraţi în ţară cu monete străine, la cursurile indicate de Banca Naţională, căreia ar urma să le predea în aceiaş zi, însoţite de specificaţia detailatăa vânzătorilor. D-sa a arătat mijloacele prin care s’ar face posibil orice control care ar duce la imposibilitatea de a călca dispoziţiunile Băncii Naționale. T STADIONUL O.N.E.F. 71 stă seavă un formidabil program de LUPTE GRECO-ROMANE mnnt iaiAcaijri f/amce decisive : FERESTANOFF— GRIKIS PETROWITSCH—JIM LOUIS MARUNKE — LEU SCH KE şi matchul POLIS—MARTINSON 12 Intrarea: 20—40—60 şi 80 leif -XXXXXXX -XXXXXXX UNIVERSAI Gcxt&ruJctT* VINERI, 31 IULIE Sfântul Eudochim. Sf. Ignațiu de Loyola( Ort.: Cat. 1556). Prot.: Germanin. Evreesc: 12 Av 5696. Mahomedan : 12 Gemandi el-Aver 1355. Gluma. Răs. soarelui 52. Apusul 19.42. CALENDAR ISTORIC $1 LITERAR 31 IULIE In această zi, in anul... 1542, a murit Doamna Cineajna, soţia lui Ştefan Lăcustă, Domnul Moldovei, ucis de boeri. Mormântul Doamnei Cneajma se află la mănăstirea Bistriţa (jud. Neamţ). Ea a avut doi fii: Alexandru şi Ştefan. 1803, boerii Dumitrache Locusteanu, sub domnia lui Mihail Suţu, a „preioit şi-a dres” biserica de pe moşia sa Grecii (jud. Ilfov) şi „au aşezat şi dascăli de învăţătură sărmanilor copii, fără de plată, cu simbrie de la sineşi”. Ipsifamte, la 31 iulie 1803, întăreşte toate veniturile acordate acelei şcoale din Greci şi bisericei. 1876, a murit publicistul Alexandru Lăzărescu. Născut la 1830 in Bucureşti, a făcut studiile în ţară şi la Paris şi a ocupat posturile de preşedinte de tribunal, de membru la Curtea de apel, etc. In afară de numeroase articole de politică, critică teatrală şi artistică, publicate prin diverse gazete şi reviste sub pseudonimul Laertiu, L. a mai scris următoarele opere: George sau un amor românesc (vodevil în trei acte); Sanuto (dramă în 5 acte); Oare de repaus (poezii); Alfredo, oare de repaus (poezii); Stroie Corbeanul (operă postumă) și Massim pletorele (melodramă). A mai colaborat la „Revista Contimporană”. Criticele teatrale ale lui L. erau apreciate pe vremea lor. 1919, noaptea, încep să treacă Tisa, pe un pod de piutre, pe la Kis-Köre, trupele române ale generalului Demetrescu. In cursul nopţii şi dimineaţa trece infanteria diviziei a 7-a şi vânătorii de munte, iar după ce pontonderii au construit podul, în după amiaza zilei de 31 trece şi divizia 2-a de cavalerie. Seara, toate trupele de ofensivă, cinci divizii de infanterie şi imna de cavalerie, sunt pe malul drept al Tisei: gen. Moşoiu la stânga, gen. Helban la miijloc, Demetrescu la dreapta. Operaţia trecerii Tisei reuşise. Mărdărescu putea să împingă cu putere falanga celor trei grupuri pe urmele inamicului bătut, spre ţinta supremă: Budapesta ! LUCIAN PREDESCU (*ZlotciL& VINERI, 31 IULIE RADIO-ROMANIA 160 khz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 khz. 264,5 m. 12 kw. 6,30: Deschiderea emisiunii; Gimnastică ritmică; Radio jurnal; Concert de dimineaţă (discuri); Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13,30: Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13,40: Muzică variată (discuri) ; Uvertură la „O dimineaţă, o după amiază şi o seară veselă la Viena“ de Suppé (orch. Filarmonică din Viena, dirij. de Heger); Potpuriu de melodii din operele lui Lehar (orch. simf. din Berlin, dirij. de Weissmann); Fantazie pe motive de Offenbach (orch. Marek Weber); Caravana, de Bayer (orch. Weber). 14,15: Radio jurnal. 14,30: Muzică distractivă (discuri): Chitarata napoletană şi Ţiganca, de Paisiello (voce): Isa Kremer); Când înfloreşte violeta, tango de Borchert şi Spune-mi ce ai pe inimă, de Lorey; Zilele trec, de Böhmelt şi Mii de stele strălucesc, serenadă de Rust; Peter Peterfox şi O lacrimă ascunsă, vals de Woods. 15: Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. 19.03: Concert de după amiază. Orchestra de saion Radio, dirijată de Th. Rogalski. Uvertură la „Studenţii veseli“ de Suppé; Nunta broaştelor, de Bell; Floricele, potpuriu de Paschill; Tego din opereta „Casanova“ d’3 Benatzky ; Slowfox, de Borgmann; Fără tine nu-i plăcere! fox de Doelle; Marș fox de Engelberger; Cavatina, de Ralf; Frumos ca primăvara, fox de Grothe. 20: Grânele noastre din acest an, de D. Andronescu. 20,20: Concert de muzică modernă la 2 piane. Th. Cosma şi N. Chirculescu; Mister Moon, de Brown; Fă-mi o plăcere! de Coslow; Nimic mai încântător!, de Berlin; Ritm şi romanţă de Wallers; Potpuriu din filmele lui Fred Astaire. 20,55: Consideraţiuni asupra epocii noastre, de prof Mihail Ralea. 21.10: „FAUST“, operă în 5 acte de Gounod (discuri). Distribuţia: Margareta: Mireille Berthon. Faust: Cesar Vezzani. Mefisto: Marcel Journet. Siebel: Marthe Coiffier. Valentin: Louis Musy. Martha: Jeanne Montfort. Corul operei din Paris, dirijat de Henri Busset. In pauza I-a (21,35-21,40): Actualităţi. In pauza II (22,10-22,20): Radio-jurnal. In pauza III (23,05- 23,15): Sport. In pauza IV (23,50- 0,05): Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană şi Ultimele ştiri. Deutschlandsender 191 khz. 1571 m. 60 kw.: 21,10: Concert Wagner. 23: Meteor. Inf. Sport. 23,15: Reportaj preolimpic. 23,30: Concert vocal. 1,05: Primirea ștafetei olimpice la Berlin. 1,15: Concert de muzică de cameră. Varşovia, 223 khz. 1345 m. 120 kw. 20,05: „Falstaff“, operă de Verdi. 23,10: Orchestră de dans. 24: Muzică de dans pe plăci. Luxemburg 230 khz. 1304 m. 100 kw.: 21,45: Recital de canto. 22,05: Concert de muzică veche și contimporană. 23: Lecturi. 23,10: Concert de muzică de cameră. 24: Orchestră de jazz. Budapesta, 545 khz. 550,5 m. 120 kw.: 21,30: Orchestră de ţigani. 22,30: Recital de pian. 23,10: Inf. 23,30: Concert Liszt. 0,10: Reportaj. 1,05: Ultimele inf. Viena, 592 khz. 506,8 m. 120 kw.: 21: Concert Liszt (Pentru a 50-a aniversare de la moartea sa). 21,45: Piesă muzicală. 23: Inf. Meteor. 23,10: Concert de orgă. 0,45: Concert de quartet. Praga 638 khz. 470,2 m. 120 kw. 20,20: Concert de orchestră. 21,20: Conf. 21,35: Bmo. 22: Istoria vechei Rusii. 23: Ora. Inf. Cronica zilei. Sport. 23,15: Sonatină (Riha). 23,35: Plăci. 23,45: Inf. în rusă. Roma, 841 khz. 356,7 m. 100 kw. 21,40: „Divorțata“ operetă de Fail. 24: Radiojurnal. Paris Turnul Eiffel. 21,30: Concert de muzică de cameră. SAMBATA, 1 AUGUST RADIO-ROMANIA 160 khz 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 khz. 364,5 m. 12 kw. 6,30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13,30-13,40: Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13,40: Muzică variată (discuri) ; Intermezzo din „Ielele“ de Puccini (orchestra Scalei, dirij. de Sabario); Mazurka, de Chopin. (violoncel Squire); Dansul făcliilor, de Meyerbeer (orch. Operei din Berlin, dirij. de Blech); Potpuriu de cântece şi dansuri ruseşti (arch. Marek Weber). 14,15: Radio jurnal. 14,10: Muzică distractivă (discuri): Fox şi Slowfox din filmul „Parada dragostei“ de Schertzinger, Davia şi Sorbier; Parisul in Aprilie, de Harburg şi Foxtrot, de Gordon, Serenadă, tango de Valente, şi Micul domn, fox de Campanini. Numai când eşti lângă mine, de Miclescu şi Trufli de Stroe şi Vasilache (voce: Silvian Florin). 15: Ultimele ştiri. 19: Ora. Mersul vremii. 19,03: Muzeul naţional din Chişinău, de D. Iov. 19,20: Concertul fanfarei gardienilor publici, cond. de maior Christache Florea; Marşul Regele Carol al I-lea, de Chr. Florea; Nadia, vals de Chr. Florea; Uvertură la „Poet şi ţăran“ de Suppé; Marele Voevod Mihai, marş de Chr. Florea. 20: Angina de piept, de prof. dr. C. Bacaloglu. 20.20: Continuarea concertului: Peste vale, potpuriu naţional de Chr. Florea; Suspinul, vals de Ivanovici; Potpuriu naţional de Marian. 21,05: Poşta tehnică, de ing. Em. Pătraşcu. 21,20: Seară de dans; Jazzul Corologos, canto Gion şi Lilly Stroescu; Duo vocal: Drum bun, fox de Lange; Grădina de trandafiri, slow de Palex; Durerea, tango de Corologos; Acelaș cântec, slow de Wruibel; Gondola dragostei, rumbă de Stein; Doar tu, tango de Andreescu; Visuri blonde, vals englez de Beltini; Vis-ă-vis, fox de Gordon; Havana, tango de Elly Roman; Am plâns de dorul tău, tango de Corologos; Vino înapoi Baby, tango de Elly Roman; Sărutul tău, fox de Berlin. 23,30: Radio-jurnal. Sport. 22,45: Concert nocturn al orchestrei Ionel Cristea: Transmisiune de la rest. Bulevard. 23,45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. ❖ Deutschlandsender 191 khz. 1571 m. 60 kw.. 21,10: Concert de seară. 23: Meteor. Inf. Sport. 23,15: Concert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Concert variat. 0,30: Berlin. Concert de muzică de dans.. Londra, 200 khz. 1500 m. 150 kw. 23: Retransmitere din America. 23,20: Orchestră de ţigani. 0,30-1: Dans. Varşovia 223 khz. 1345 m. 120 kw. 22,30: Scenă radiofonică. 23: Sport. 23,15: Concert de muzică uşoară. 0,30: Muzică de dans pe plăci. Luxemburg 230 khz. 1304 m. 100 kw. 21,40 : Concert variat. 22 : Concert de orchestră. 23: Melodii vechi franceze. 23,20: Weeck-End. 24: Plăci. Budapesta. 545 khz. 550,5 m. 120 kw.: 21,10: Teatru radiofonic. 22,50: Inf. 23,10: Orchestră de țigani. 24: Recital de canto. 0,30: Orchestră de jazz. 1,05: Ultimele vii. Viena 592 khz. 506,8 m. 120 kw.: 20,10: „Cuibul rândunicii,,, operă de Grancstaedten. 22,40: Conf 23: Inf., Meteor. 23,10: Specialităţi vieneze (plăci). 0,10: Inf. 0,25: Orchestră de jazz. Praga, 638 khz. 470,2 m. 120 kw.s 20,15: Plăci. 21,50: Conf. 22: Retransm. din Beromünster. 22,15: Conf. 22,30: Plăci. 22,45: Inf. 23: Ora, Inf. Cronica zilei. Sport. 23,15: Plăci. 23,30: Concert de muzică de dans. Roma, 713 khz. 420,8 m. 50 kw.. 21,40 : Teatru radiofonic. 22,30 : Concert simfonic. 24: Radio-jurnal. 0,15: Muzică de dans. Milano, 814 khz. 368,6 m. 50 kw. 21,45: „Oceana”, operă de Smareglia. După operă, muzică de dans. Paris Tumul Eiffel 1182 khz. 252 m. 60 kw.: 21:30. Teatru radiofonic. (Urmare din gag. I-a) Alegerea îşi are tâlcul ei. Dincolo de coama puţin înaltă, peste care trece trenul, încet, răsuflând din greu, isvoreşte celalt mare râu al României, Mureşul. Nici două sute de metri, în linie dreaptă, nu desparte isvorul Mureşului de al Oltului, acel ales de popor. In adâncul dealului apele de ploaie ce ie alimentează se poate că formează o cumpănă nehotărîtă. Se strecoară şi într’o parte şi în alta. Aşa prinde poporul, in închipuirea lui bogată, înfrăţirea între cele două ape, cu drum atât de deosebit. Ba, ca să dea tărie închipuirii lui, o leagă şi de o frumoasă poveste, redată de „Silvestru Moldovanu“, a cărui descriere pitorească a Ardealului, singura ce o avem, din păcate, a rămas aproape necunoscută, nemaigăsindu-se în comerţ. Povestea sună astfel: Era odată un împărat şi o împărăteasă, ce-şi aveau cetatea în partea locului. Intr’un rând, împăratul, cu gând să-şi întindă împărăţia, a apucat cu oastea lui spre locuri neştiute şi dus a fost. A rămas împărăteasa cu doi copii mici. Când şi aceştia s’au făcut mari, le-a trecut prin gând să dea de urma tatălui lor. Biata împărăteasă s’a împotrivit, cât s’a împotrivit, dar la urmă n’a avut încotro. O singură rugăminte a făcut feciorilor. Să meargă împreună , să nu se despartă ’n drum unul de altul. Tinereţea uită repede ce a făgăduit. Dela o vreme, şi-au zis feciorii de împărat, că mai bine e să apuce fiecare ait drum. împărăteasa ii urmărea din cetatea aşezată, pe vârf de munte. Când a văzut că se despart, dragostea de mamă a voit să-i oprească locului, intinzând spre ei o prăjină vrăjită. Feciorii de împănat s’au făcut nevăzuţi. Pare că au intrat în pământ. Lacrimile împărătesei au curs şi curg şi azi şiroaie, despărţindu-se pe drumurile apucate de feciorii ei. Şi aşa lămureşte poporul, izvoarele Oltului şi ale Mureşului, ieşite de sub acelaş munte. L SIMIONESCU m -----------XXXXXXX----------PENTRU COMBATEREA HEMOROIZILOR ŞI A UMFLĂRII FICATULUI, îndeobşte la mâncăcioşi, cari duc o viaţă sedentară şi sunt deseori constipaţi,să se bea zilnic, în doze de câte un pahar, puţin inpăazită, apa naturală purgativă „Francisc Iosif“. Recomandată de medici. 5022 Inaugurarea storurilor de antrenament organizate de Liga aviatorilor români Miercuri, la ora 6, s-a făcut pe aeroportul Băneasa inaugurarea storurilor de antrenament organizate de „Liga aviatorilor români”. Sa oficiat un serviciu religios în prezenţa unei numeroase asistenţe. După sfinţirea celor şapte avioane ale escadrilei „Regele Carol II” au rostit cuvântări d-nii: Virgil Kerdiu, preşedintele Ligii aviatorilor români; d. Virgil Sardaru preşedintele U. N. A. L-ului şi d. ing. Dimescu preşed. asoc. g-le a of. rezervă. Solemnitatea luând sfârşit, escadrila „Regele Carol II” și-a început apoi seria sborurilor d® antrenament. MHBHHBnm Izvoarele Oltului Interview-ul d-lui Titulescu (Urmare din pagina II a) iu ne-am da seama că:, Iacă ei au fost totdeauna gata să dea comunităţii internaţionale contribuţiunea lor, oricare sr fi fost sacrificiile cari ni s’au cerut, ei fac azi o dogmă din egalitatea in drept şi în demnitate. Așa fiind, guvernul României își propune de a începe prin calea legală, adică prin note adresate guvernelor interesate, pentru a se ajunge la suprimarea Comisiei europene a Dunării. Procedând astfel, Guvernul Regal al României nu face operă de revizuire, căci, conform articolului 7 din Convenţiunea Statutului Dunării din 1921 aparţine guvernelor francez, britanic, italian şi român de a pune capăt puterilor Comisiunii europene a Dunării, prin încheierea între ele a unui acord în acest scop. Guvernului Regal al României îi place să spere că va găsi pe lângă cele trei guverne predate acelaş spirit de comprehensiune de care acestea au dat dovadă în atât de numeroase ocazii faţă de alţii. Organismul succesoriu poate fi în chip firesc decât Statul teritorial — România — în ce priveşte drepturile teritoriale suverane care i-au fost ridicate şi care vor trebui să-i fie redate. Pentru rest s-ar putea examina soluţia ca comisia internaţională a Dunării, cu sediul actual la Viena, să-şi întindă competinţa exact în condiţiile actuale. In acest fel, Statele actualmente reprezentate în Comisiunea europeană a Dunării îşi vor păstra misiunea de membru în Comisiunea internaţională a Dunării de la Viena, cu acelaş titlu pe care îl au şi riveranii Dunării, situaţie care, dacă voim să vorbim franc şi drept, nu poate să displacă nimănui”. Şef de staţie bătut de un impiegat de năşcare ungur Ploeşti, 29 iulie Călătorii trenului personal Ploeşti-Slobozia au fost, zilele trecute, revoltaţi de un nemaipomenit act de agresiune, comis de minoritarul ungur Lenghel Augustin, impiegat de mişcare în staţia Şerban Vodă, asupra şefului staţiei, d. Rozan Aurel. Iată cum s’a petrecut lucrurile: In acea staţie, sunt doi impiegaţi de mişcare. Unul din ei, Lenghel Augustin, nu s’a prezentat la serviciu când i-a venit rândul, lipsind fără să fi cerut cuiva o prealabilă învoire, întrucât impiegatul ce făcuse serviciul era obosit, şeful staţiei a făcut de serviciu în locul celui ce lipsea. A doua zi, impiegatul Lenghel a venit cu trenul de la Ploeşti şi a intrat în staţie, unde şeful i-a făcut observaţii spunându-i I că a adus cazul la cunoştinţa superiorilor, întrucât nu era permis să lase staţia fără om de serviciu. Fără nici-o vorbă, Lenghel s’a năpustit asupra şefului, dându-i cu pumnii în cap, trăgându-1 de păr şi urechi şi trântindu-1 la pământ. La ţipetele şefului, au sărit călătorii din tren, cari cu mare greutate l-au scăpat din mâna agresorului înfuriat, care s’a făcut apoi nevăzut, putând astfel să scape de furia mulţimii. Şeful de staţie, bătut în aşa hal, nu a părăsit serviciul, ci a reclamat şefilor săi cazul, cerând să i se facă dreptate. Imediat a fost trimis de inspector C. F. R., Rădulescu, care, împreună cu şeful postului de jandarmi local, anchetează cazul. Ministerul muncii a oprit elberarea cărţilor de capacitate la meseriaşi şi muncitori Meseriaşii şi muncitorii, cari au înaintat Camerei de muncă cereri pentru cărţi de capacitate sunt puşi in imposibilitatea de a-şi câştiga existenţa, deoarece nu pot obţine aceste cărţi, deoarece ministerul muncii a ordonat Camerei de muncă, să nu mai elibereze nici o carte de capacitate, până la noul dispoziţiuni. Zilnc se prezintă la Camera de muncă sute de meseriaşi şi muncitori cari se plâng că neavând cărţi de capacitate, nu-şi pot exercita profesiunea. Preşedintele Camerei de muncă spre a veni in ajutorul acestor harnici muncitori, a făcut demersuri la ministerul muncii, cerând să se revină asupra acestei măsuri, deoarece prin aceasta s’a încurajat I clandestinismul. I Meseriașii capabili s’au prezen- | tat totdeauna la Camera de muncă , cerând să fie examinaţi, spre a 11 i se elibera carnete de meşteri. Ori, acum, oprindu-se eliberarea carnetelor, clandestinii pot lucra in voe, nemai având teamă de un control. D. preşedinte a convocat pentru Joi, 6 August ora 8 seara, la Cartiera de muncă pe toţi meseriaşii pentru a le expune cauzele sistării examenelor şi a eliberării cărţilor de capacitate. Români, uniţi-vă in lupta contra comimismului Cronica sporturilor CICLISM Cupa „Aquila-Marathon“ Bucureşti -Giurgiu Pentru completarea informaţiunilor date în numerile noastre anterioare asupra acestei curse, revenim astăzi cu următoarele amănunte: F. R. C. şi clubul organizator „Aquila-Marathon“ au căzut de acord asupra următorilor oficiali: Comisari: d. Lascu, căpitan Zamfiropol şi Ion Popescu. Judecător şi cronometr: d. Emil Pessi. Starter: d-ra Maud Mary. înscrierile se primesc până Vineri 31 Iulie a. c. ora 18 în str. Crăsnaru 34. Adunarea concurenţilor va fi de la ora 7—7.30 dim. în faţa cimitirului Bellu, iar plecarea se va da la ora 8.30 dim. de la bariera oraşului, spre Giurgiu. Ţinând seamă de media avansată impusă echipierilor — de minimum 35 km. la oră şi individualilor, de minimum 36 km. la oră — aşteptăm cu legitimă curiozitate desfăşurarea cursei, pentru a putea verifica adevărata valoare a cicliştilor noştrii. Amil al 53-lea Nr. 210 Sâmbătă 1 August 1936 Sinuciderea unui preot Bălţi, 29 iulie Intr’o cameră a hotelului „Poboc”, din localitate, situat în centrul oraşului, şi-a pus capăt zilelor, azi la ora 5 d. a., preotul parohiei Văratec, anume Nicolae Ierinicioi, în etate de 52 ani. Sinucigaşul a luat stricnina, moartea fiindu-i fulgerătoare. La faţa locului au sosit d-nii: prim procuror Gr. Mihuţă, medic legist Mihăescu şi comisarul Năstăsescu. Sinucigaşul a lăsat patru scrisori: una adresată primului procuror, alta administratorului financiar, una către poporeni din parohie, iar ultima familiei. Din primele cercetări, reiese că el a fost consilier episcopal şi protoereu cerc. I la episcopia Hotinului, timp de cinci ani, sab episcopatul Visarion. Găsindu-se asupra lui unele nereguli băneşti, a fost mutat disciplinar la parohia Văratec şi dat în judecată pentru delapidare. Intre timp, el a acoperit o parte din banii ce-i delapidase, cu banii strânşi pentru construirrea unei biserici la Văratec, în- I chipuindu-şi că va obţine un împrumut la „Banca clerului”, spre a-şi acoperi lipsurile. Preotul sosise de două zile la Bălţi, depunând toate sforţările , pentru obţinerea unui împru- i mut. Neacordându-i-se, împru- I mutul, în disperarea sa, el şi-a pus capăt zilelor. Autorităţile au dispus trans- I portarea cadavrului la biserica „Adormirii Maicii Domnului”. I Moartea sa a impresionat, deoarece el era bine cunoscut în cercurile bisericești. Asigurarea recoltelor contra grindinei Ministerul agriculturii sesizat de pagubele pe care în fiecare an le pricinueşte grindina, viilor şi culturilor de cereale, studiază înfiinţarea asigurărilor recoltei contra grindinei. Din studiile meteorologice întreprinse, reese că ţara noastră e încadrată în zona bătăilor de grindină, cu două cicluri de câte 11 ani fiecare, a căror intensitate şi frequenţă e în strânsă corelaţie cu succesiunea a 11 ani secetoşi şi 11 ani abundenţi. Cu anul 1936 am intrat în ciclul de grindină. Provincia cea mai supusă grindinei e Ardealul. Pe regiuni, riscul de grindină variază, agravându-se spre nord. Din calculele făcute până în prezent rezultă că paguba anuală provocată de grindină în ţară, poate merge până la un 1 miliard lei. Principiul pe care va trebui organizată asigurarea contra grindinei, ar fi prima de asigurare- Ea trebue calculată în aşa fel încât să acopere pe cât posibil sută în sută, daunele asiguraţilor. Cu cât suprafeţele asigurate sunt mai mari, cu atât riscul este mai împărţit la un număr mai mare de asiguraţi, iar cota riscului este mai mică şi mai uşor de suportat pentru fiecare în parte. O atenţie deosebtă trebue acordată sistemului de expertiză. Erorile estimatorului, fraudele şi substituirea riscurilor au fost cauzele principale pentru care toate asigurările s’au soldat cu pagube. In rezumat, problema asigurării depinde de tehnica asigurării, tehnica agricolă și organizarea ei în cadrul economiei dirijate. • Scrisori din Londra (Usmare din pag. tus, legăturile numeroase pe care le păstrează Berlinul cu reprezentanţii minorităţii germane din ţara vecină, dau, fără îndoială, lui Henler posibilitatea de a orientat asupra politicii naţional - socialiste. In orice caz, oamenii cari au vorbit cu el de astă dată, au avut impresia precisă că Hitler vrea să ofere celor din Praga drept preţ al unei bune vecinătăţi, următoarele condiţii : întâi, Cehoslovacia trebue să renunţe la alianţa sa cu Rusia şi să aducă şi Mica înţelegere la Blocul antirus. Al doilea: regiunile locuite în majoritate de germani trebue să fie despărţite de restul ţării, spre a forma un canton autonom, administrat după legile naţional-socialiste. Cu alte cuvinte, Berlinul cere ca Praga să accepte tutela germană. Aceste indicaţii, împreună cu alte informaţii mai sigure, silesc pe cei din Londra la concluzia că într’un viitor nu prea depărtat, o criză acută poate izbucni in Europa Centrală. D. Blum, reprezentând o ţară aliată a Cehoslovaciei, a cerut să se ia în consideraţie această posibilitate şi a expus primejdia pe care ar aduce-o un acord „occidental”, care ar trece sub tăcere problemele celorlalte părţi ale continentului. In fond, punctul de vedere britanic nu e diferit. Nu există oare în comunicat o frază, introdusă după cererea d-lui Eden, şi care arată primejdia ce ar rezulta pentru pace, dacă puterile s’ar găsi împărţite între două tabere ? In orice caz, englezii şi francezii au fost de acord spre a recunoaşte că în reglementarea generală prevăzută, problema Europei Centrale trebue să aibă locul ei. înseamnă că ne întoarcem pe o cale nouă la principiul securităţii colective. Dacă la Moscova sau aiurea e găsită prea vagă formula întrebuinţată, aceasta se întâmplă pentru că, după cum am mai spus-o, cei de aci nu doresc să precipite în nici un fel desfăşurarea normală a unei situaţiuni care se anunţă dificilă. Un lucru totuşi e sigur : dacă, vorbind din punct de vedere militar, frontiera Marei Britanii e la Rin, vigilenţa guvernului se întinde asupra Europei întregi, după principiul, că siguranţa unei frontiere cere ca o acţiune defensivă să o depăşească cu mult. Acordurile speciale încheiate cu statele mediteraniene în cursul epocii de tensiune angloitaliană, şi-au trăit traiul. Sfâr■ situl lor a fost anunţat oficial. Guvernul doreşte să vadă realizându-se mai curând un pat necesar spre ameliorarea relaţiilor între Marea Britanie şi Italia. Nimic nu va face să se schimbe punctul de vedere adoptat aci şi după care Mediterana este pentru Marea Britanie o regiune de a doua mână, în care ar fi crimina să se imobilizeze forţele principale ale ţării. Marea Nordului, mai curând decât Mediterana, este socotită ca importanţă pentru apărarea naţională. Dacă n'ar fi starea tulbure care domneşte în Spania am vedea accentuându-se mai mult întoarcerea flotei ăl război la bazele sale din Marea Mânecii. REGELE EDUARD VIN FRANŢA Majestatea Sa Regele Eduard a trecut în Franţa, spre a prezida inaugurarea oficială a monumentului de la Vimy, consacrat memoriei celor 60.000 de canadieni morţi pe frontul francez în timpul marelui răz-boi. Lumea întreagă a putut asculta discursurile pronunţate cu această ocazie şi care au fost radiodifuzate. Reprezentantul guvernului canadian, în alocuţiunea sa, a insistat cu mândrie asupra faptului că Eduard al VIII este regele „nostru”, adică regele Canadei şi că în această calitate el avea să dea semnalul pentru desvelirea monumentului în ochii mulţimei imense de faţă. Muzicile au intonat Imnul canadian. Iată un exemplu strălucit al drumului făcut din 1914 de dominioanele imperiului spre a se apropia de ţinta lor, care este o independenţă suverană. Forţa a creiat imperiul. Legătura dinastică îl menţine într-o comunitate ai cărei membri , se bucură de o egalitate perfectă. Regele se zice că ar fi şi spus-o miniştrilor săi din Londra că, spre deosebire de predecesorii săi, are intenţia să călătorească dela un capăt la altul al imperiului, spre a face act de prezenţă în statele al căror suveran naţional este. Imperiul britanic intră astfel într’o fază a desvoltării sale, care promite să fie interesantă. VIZITATORI LA LONDRA Londra e plină de lume. După anii de criză, americanii revin pentru întâia dată în rânduri strânse. Se remarcă deasemeni un puternic contingent de Vizitatori veniţi de pe continent. Hotelurile şi restaurantele sunt pline. Londonezii constată din nou că engleza nu este singura limbă ce poate fi auzită în celebrul Piccadily şi în celelalte străzi din centrul Capitalei imense. E ca şi cum ne-am şi pregăti de serbările încoronării care vor fi la anul. Consiliul municipal din Londra, un adevărat parlament, cu un buget mai mare decât acela al multor state suverane, urmăreşte planuri ambiţioase pentru des- I chiderea unor noui artere care să lase să se scurgă mai uşor traficul imens ce ameninţă să blocheze principalele încrucişări. Societatea, în măinile s^L^reia sunt reunite in de faţă administraţiile transporturilor în comun . UnU de omnibuze, linii de drum de fier subterane, etc., construeşte staţii noui şi amenajează gările sale centrale, spre a scurgă fără oprire massa călătorilor. ■ Una dintre inovaţiile recent ale Londrei este instalaţia unei centrale speciale, al cărei scaun e să informeze automat pa : clienţii telefoanelor care esta ora exactă după pendularii servitorului regal din GreerMwich. Orice abonat poate chema această nouă staţie cară ’ răspunde la literile T. I. M. sau aude imediat o voce plăcuta anunţându-i ora, minuta, secunda exactă. Această voce mângâietoare aparţine unei tinere telefoniste aleasă prim - concurs dintr’o mie de concu 'rente. înregistrată pe discuri ■ speciale, ea este introdusă îfla mecanismul unei pendule spe-1 1 cial construită de inginerii telefoanelor. La Londra, unde ecumenii sunt obişnuiţi cu exactvitudinea şi unde depărtările sunt în adevăr imense, posibilitatea de a avea ceasornice pendule sincronizate minuţioM l constituie un avantaj preţiosI AUGUR ] ■--------XXX®rXXX-------- - — -V. ———» Excursie de studii in Turcia şi Grecia In dorinţa de a strânge relaţiile de prietenie şi bună cunoaştere cu vecinii un grup de intelectuali, cu concursul soc. Academice „Amicii Turciei”, a organizat pentru 17-29 August, o excursie de studii în Turcia şi Grecia. Se va vizita in Turcia, Cornul de Aur, Fanarul, Eyubul, Sf. Sofia, Moscheea Sultan Ahmed, Hipodromul, Obeliscul lui Teodosiu, Piramida arsă, Coloana serpentină, Fântâna lui Wilhelm II, etc. iar in Grecia, Atna cu toate monumentele sale splendidele împrejurimi, cum excursii în autocare la Marathon, Kifisia şi Corinth. Taxa de participare este de 3.900 lei pentru studenţi şi 4.850 lei pentru particulari, în care se cuprinde: paşaportul, trenul, vaporul, întreţinerea completă, etc. Informaţii şi înscrieri zilnic, la centrul studenţesc Bucureşti b-dul Elisabeta nr. 42.