Universul, septembrie 1936 (Anul 53, nr. 241-255)
1936-09-01 / nr. 241
V" CE VOR I ? _____ Agitatorii comunişti din Cele 47 de nuclee în frunte cu „nucleul“ Pauker, conduse de Ana Pauker, nora lui Pauker, coproprietarul ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“, vor: „Să influenţeze massele să Impte pentru desfiinţarea Constituţiei şi proclamarea regimului comunist în România“„România să formeze o republică în cadrul U. R. S. S-uIui. Teritoriile alipite şi Dobrogea vor avea drept de autodeter* minare până la completa despărţire de statul român“. „Confiscarea proprietăţilor statului şi particularilor şi darea lor în stăpânirea celor ce activează pentru reuşita mişcării revoîuţionae'e“. (Citate textuale din ordonanţa definitivă a consiliului de răsboi al corpului 2 de armată). Cine sunt cei cari activau (parte din ei au fost trimişi la popreală) ori activează încă pe teren, potrivit inspiraţiilor monitoarelor comuniste? Cine sunt cei cari vor distrugerea ţării şi a monarhiei? Cine sunt cei cari vor să pună mâna pe proprietăţile statului şi particularilor? Ana Pauker, Roitman Liuba, Radosevski, Marcovici, Şmil, Schwartz, Kaufman, Sohoen, Herbsch, Bernard Grunberg, Caspar, Naghv, Ady Rauch, Samuel, Si mo, Feuerştein, Rosenberg, Wiener, Rabinovici, Bercovici, Grinberg Ghidale, Kaniger Israela, Pac Asriel, Idei Ba ier, Gräber Clara, Joach Raşela, Janeta Kreindler, Soiovici Leib, Bercovici Isidor, Löwensohn Mayer, Mişu Krammer, Silberştein Elsa. Riva, Magazanik, Rnhăla Dubasaralski, Leibu isae şi Solomon. Numai din nucleul iaşi: Sabi na Bernstein, Hai- J movici Esîa, Griliuc An- i drei, Feurstad Friedericb, j Kirmayer Avram, Eisin ger Mark şi Sherer Beri, Sber Abram şi Landman Carol, Zalevski Mihai, Loti Hofman, Lang .Adolf, Rosenblat Adolf, Levin Naîtali, Linder Sebmeri, ßernfebí Iosif, Diana Adelsberg, Solomon Ernest, Lang Marcel, Weis berg Simon, Rol Walter, Lcti Scherder, Clara Bar, Herman Glanz, Tronsnovolski Mordefeai, Leticb Dora, Schneider Iosif, Landau; Caiman, Weisman*Liza, Weidenfeltl Walter, Sekér Maria,^ Corii Moses, Beno Jurgrau, Botnic Molvina,*Vasile Aoloşciue, Leib Gberşcovici, Mlinier Che! ii» r, Lanzberg Benedict. Ibisen#" Säjeharfi Gfoisberg Maneq, Hoch Malvina, Strul Beider, Ghi zea Gringrau, RfÜzenzweig David, Scolnhc ţMordchei, Isker Max, Herman Ghert« ner, Simand Iţhoe, Gips Leon, Iraner Haber Strul, Iţic Kaner, Cobuci Pavel, Sofran Julin, Isac Salamander, Merer Gold, Cicier Ruhla, Lowenthal Moise, Gheorghe Cordcov, Natalia dr. Cordcov, Corber Gusta, Rorf Leib, lurman Avrgitn, Ana Copelman, Semel lancu, Barat Avram, Beno Stengel, Herzig Dagobert,- Wald Beniamin, Kurtzmanj Moise, Stein Lsrael, Sain David, Storber Avram, ..Vasileşin Vladimir, Ivanier ÍMinca, Ernkrantz Iosif, Lehrer Dionisie, Derenbandiner Seiba, Lebner Leon, Sabina Adelsberg. Kimelman Marcus, Katz Rubin, Potcameinic Şrul, Winiger Frieda, Nudelman Slima, Biekstein Beriş, A- fertbnch Moise, Scherzer Moise, Zisman Kreina, lsac Halpern, Lederman Sura şi Zorep Manfred“. (Toate aceste nume sunt repţoduse din ziarele coreii gionarilor lor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“. Români, recitiţi încă odată numele acestea, şi trageţi singuri concluzia, în ce priveşte pericolul dominaţiei ce ne ameninţă ! Dragostea şi devotamentul preoţilor pentru ziarul „Universul 99 CENTRUL PAROHIAL „TÂMNA“, JUD MEHEDINŢI PROCES-VERBAL azi 23 August 1936 Subsemnaţii membri ai centrului preoţesc „Tomna“ (Mehedinţi), întruniţi în şedinţa intimă în parohia Cremenea, văzând acţiunea naţională şi anti___rlo *Via Vi»revizionistă întreprins, de marele român domnul Stelian Popescu, prin ziarul „Universul“, declarăm că suntem alături de Domnia Sa în lupta pentru apărarea fiinţei neamului nostru, înăuntru şi în afară, şi că, în urma solicitării vrednicului colaborator al d-sale, d. dr. Jorgu Tache Popescu, preşedintele Ligei Antirevizioniste Mehedinţi, vom înfiinţa in toate paroniile noastre secţiile Ligii Antirevizioniste Române. Intâiustătător, pr. D. M. Popescu. Pr. N. Mănescu-Isvorăi. Pr. Gh. Mihaiu Rocşofeni. Pr.Gh. Stoichiţescu-Plopi. Pr. V. Rusu Cremenea. Pr. V. Bunicelu-Sălătruc. Pr. Gr. Romanescu-Tâmna. Pr. Gr. Paronescu, Greci. Pr. R. Vaton, V. Marca. Solidarizarea învăţătorilor in lupta dusă de ziarul „Universul“ Domnului STELIAN POPESCU Directorul ziarului „Universul” Bucureşti învăţătorii ieşeni, ofiţeri de rezervă, şefi de centre şi subcentre, concentraţi pentru cursurile de pregătire premilitară, în calitate de îndrumători ai tineretului care va forma armata de mâine, strajă neînfricată, păstrătoare, şi apărătoare,a hotarelor Patriei pe veci întregită, aduc omagiu marelui român Stelian Popescu, asigurându-i de tot devotamentul lor în lupta pe duce pentru românism și păstrarea strătutelor. * Căpitariîi de rezervă: I. Toma, Gh. Zărpescu și C. Diaconescu. Locot.Krez. Sp. Râpă, D. Atudorei, Gh. Suceveanu, V. Hanganu, M. Hulubei, Baran I., D. Ciobotarei și I. Olaru. S.lt. Rezervă: Pavel Alexandru, I. Matei, V. Florea, D. Vâscu, Marcu, Gh. Brezuleanu, Șt. Anicolaesei, M. Iordăcheanu, A. Graur, M. Dimitriu, G. Savin, I. Apostol, D. Păuneţ, Al. Fâstaşu, Gh. Dumitrachi, Bursuc, Gh. Andriescu, Al. Bârzu, C. Mândru, V. V. Cărăuşu, C. Bejenaru, I. G. Stoica.; 1 a r Ministerul instrucţiei publice şi cărţile didactice imorale şi antipsiotice Ministerul instrucţiei publice a anunţat că va lua măsuri pentru înlăturarea din învăţământul public a manualelor şcolare, întocmiite de anumiţi autori asomaţi, care sunt periculoase elevilor, prin tendinţele lor mitorale şi antinaţionale. Cum se explică faptul că sub firma camuflată „Editura autorilor asociaţi“, — care , de fapt, a „Adevărului“ — s-au trimis tuturor şcolilor de curs secundar din ţară un catalog al manualelor didactice, în care găsim trecute şi anualele pentru cl. I, II, III, IV, V, VI, VIII, întocmite de d-nii Al. Rosetti şi evreul I. Beck, pentru anul şcolar L936—1937? Ori, în aceste manuale autorii aduc elogii trădătorului Const. Stere şi se „dă draşcoala rerronevsea* Ministerul Instrucţiei publice a aprobat oare şi introiîerea acestor manuale in şcolile sectdare pentru anul în curs; sau .editura iudeo-comunistă din Sărindar nu ţine seamă de dispoziţiile acestui minister? -XXX - XXX Telegrame primite de d. Stelian Popescu D-LUI STELIAN POPESCU, ZIARUL „UNIVERSUL“ Bârlad, 28 August Organizaţia „Frontul Românesc“ Tutova, întrunită astăzi în congres, vă felicită pentru acţiunea patriotică pe care o duceţi prin ziarul dvs. GEORGESCU BARLAD -XXX pers— UNIVERSUL______________ Un nou guvern Tătărăscu După demisie, cabinetul le reconstitue Sărăd. Nicolae Titulescu Jurământul nouilor miniştri. — Noui subsecretari de stat ! Declaraţiile primului ministru. Remanierea guvernului, despre care se vorbea de câteva zile, s’a făcut ori într’o formă neobişnuită, care va da loc, de sigur la nesfârşite comentarii. In celece urmează vom relata, în ordinea cronologică, desfăşurarea •Evenimentelor cari au dus la demisia guvernului, însărcinarea dată d-lui «Tătărăscu de a forma noul* cabinet, reconstituirea noului guvern fără d. Titulescu, şi cu mici schimbări în repartiţia portofoliilor, cari nu ar fi justificat însă forma în care s’a făcut remanierea. D. Savel Rădulescu nu mai figurează în lista noilor subsecretari de stat, pe care o publicăm în cuprinsul reportajului. Cari sunt cauzele cari au provocat adoptarea acestei soluţiuni, cari vor fi consecinţele, ce schimbare de directivă e de întrezărit, rămâne să le examinăm în limita posibilităţilor ce ni se dau de a ne spune gândul şi de a relata informaţiile pe cari le avem. ■ >■ y Lista noului guvern Membrii noului cabinet au pleca la Sinaia Preşedinţia consiliului si ministerul armamentului: d. GH. TATARASCU. Vice-presedinte al consiliului si ministru de stat: d. ION INCULEŢ. Ministerul de externe : d. VICTOR ANTONESCU. Internele: D. IUCA. Instrucţiunea publică: d. dr. CONST. ANGELESCU. «»Agricultură şi domenii: d. VASILE SASSU. Comunicaţii şi lucrări publice : d. RICHARD FRANASOVICI. Sănătatea şi ocrotirile sociale: d. dr. I. COSTINESCU. Industrie şi comerţ: d. VALER POP. Muncă: I. NISTOR. Finanţe : M. CANCICOV. Justiţie: MIRCEA DJUVARA. Ap. naţională: gen. ANGHELESCU. Culte: VICTOR 1£MARdI. * Ministru de stat însărcinat: cu cooperația: M. NEGURA. rf . a * Ministru de stat: AL. LAPISDATU. SUBSECRETARI DE STAT Externe: d. VICTOR BĂDULESCU. Interne: A. BENTOIU si V. BARCA. Finanţe: D. ALIMANIŞTEANU. Domenii: M. BERCEANU. Armament: P. BEJAN. Instrucţia publică: IULIU VALAORIsi FLORIAN ŞTEFANESCU-GOANGA. Aviaţie: G. CARANFIL. Culte: TIBERIU MOŞOIU. Fostul subsecretar de stat de la industrie N. Gh. Leon trece cenzor la Banca Naţională. D. Vaier Roman fost subsecretar de stat la Muncă nu face parte din noua formaţiune ministerială. Lista noului guvern fiind alcătuită, miniştrii au plecat seara la ora 9 luni, cu un tren special la Sinaia spre a depune jurământul în faţa Suveranului. în Ţara de Nord e multă animaţie : oameni politici, ziarişti, şefi de cabinet, poliţişti, lume căiţă aşteaptă plecarea trenurilor. Trenul ministerial e garat pe uni din liniile principale. Unii miniştri sunt în frac şi ca decoraţii, altora Ie sosesc in geamantane, purtate de şefi de Cabinet. Până la plecarea trenului, parte din miniştri se întreţin cu ziariştii, comentând asupra programelor de viitor. După sosirea primului ministru trenul special a pornit spre Sinaia. Subsecretarii de stat cari au lipsit din Capitală, vor depune jurământul astăzi, în faţa d-lui prim ministru. D. ministru dr. Angelescu in audenţă la M. S. Rgele Sinaia, 29 August Astăseară, la 8 jum., a sosit la Sinaia d. prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii. D-sa a fost aşteptat în gara Sinaia de un automobil, trimis dela palatul , regal, cu care s’a dus imediat la 1a palat, unde a fost primit în audienţă scre M. S. Regele. D. ministru dr. Angelescu a înfăţişat Suveranului toate chestiunile referitoare la departamentul său şi a primit toate asigurările că va putea să continue, cu toate liniştea şi încrederea, opera de desăvârşire a culturii naţionale. Nouii miniştri au depus jurământul Sinaia, 29 Aug. Trenul ministerial a sosit la ora 12 în gara Sinaia, cu toţi miniştrii cari urmează să depună jurământul la palat. Imediat au mers la palat, unde s’au îndeplinit formalităţile depunerii jurământului, s’au ţinut cuvântări. Nu D. VASILE SASSU Audienţa primului ministru la Suveran Demisia guvernului Sinaia, 29 August din dimineaţă a sosit, la Sinaia, cu un tren special, d. Gh. Tătărăscu, preşedintele consiliului de miniştri. In acelaş timp a sosit cu expresul-orient şi d. Victor Antonescu, ministrul finanţelor, care se înapoiază din Germania. D. ministru Antonescu a fost întâmpinat în gara Braşov de d-nii Victor Rădulescu, subsecretar de stat la finanţe şi Al. Neagu, consilier tehnic, care l-au pus în curent cu ultimele evenimente. D. prim-ministru, imediat ce a sosit la Sinaia, a chemat la d-sa pe d. Mircea Djuvara, vice-preşedintele Camerei, cu care a avut o scurtă întrevedere. D. prim-ministru a primit apoi pe d. Victor Antonescu, cu care s-a întreţinut asupra ultimelor evenimente interne. La ora 12, prim-ministru a fost primit în audienţă de M. S. Regele. D. Gh. Tătărăscu a prezentat guvernului demisia guvernului, exprimând rotativele ce-l determină să facă acest act. M. S. Regele a primit demisia guvernului, dar a însărcinat tot pe d. Tătărăscu să formeze un nou guvern în formaţiunea pe care o va socoti mai potrivită punctului j său de vedere. La ieşirea d-lui Gh.Tătărăscu din audienţa avută la M. S. Regele, d-sa a declarat ziariştilor următoarele : * „Am convocat pentru ora 4 consiliul de miniştri, după care voi face o scurtă declaraţie presei”. D-sa a luat apoi masa la holteiul „Caraiman”, cu d-nii Victor Antonescu, ministrul finanţelor; Victor Rădulescu, subsecretar de stat şi Alexandru Neagu, consilier tehnic la ministerul finanţelor. La ora 2, trenul special a plecat spre Bucureşti. .* D. Mircea Djuvara, vicepreşedinte al Camerei, a fost invitat de d. Tătărăscu să vină imediat la Bucureşti şi să participe Iarisin timpul mesei, la hotel Caraiman, d. Tătărăscu a avut o convorbire cu ministrul României la Paris. D. dr. I. COSTINESCU VICTOR ANTONESCU consiliul de miniştri, care a fost convocat pentru ora 4. Primul ministru în Capitală Reconstituire ai ‘ guvernului Tătărăscu Cu un tren Gh. Tătărăscu speialy digit şi Victor Afrionescu au sosit la ora 4 şi 20 în gara de Nord unde au fost salutaţi de d-nii Inculeţ şi Franasovici. Membrii guvernului s-au întrunit imediat la preşisdenţia consiliului de miniștri, unde d. Gh. Tătărăscu, după ce a făifut o scurtă expunere a rezultatului audienței lă Suveran a redactat următorul jjomunicat *ce a fost dat ziarelor spre publicare: * '' I „Pentru a putea par- i curge ultima etapă a gu- j vernării noastre, am so- j cotit necesară o largă remaniere a guvernului și în acest scop am înaintat M. Sale Regelui de- i misia mea. M. Sa a binevoit a mă , însărcina cu formarea noului guvern care va fi constituit în 24 ore. D. I. INCULEȚ w • «w I ■ | Consf^tuiref 4e La ora 6L.,a., d. ^rim-rhi■ nistru a convocat la locuința sa pe membrii ii0lui. cabinei cit', cari a .avut o lungă Consfătuire. ■ |4 Au început să sosească rând pe rând d-nii: dr. Costinescu, R. Franasovici, V. Sassu, I.Nistor, D. Iuca, Mircea Cancicov, Vaier pop, Victor Antonescu, însoţit de M. Victor Rădulescu, M. Negură, Mircea Djuvara, AM Lapedatu, Ceran fii, D* An«I mănăstianu.» :■ A La sosire, unii dintre miniştri manifestau faţă de ziarişti oarecare- îngrijorare, neştiind la ce departimente vor fi repartizaşi. * In consfătuirea avută, primul ministru a comunicat fiecăruia departamentul pe care-l va deţine, urmând ca în cursul nopţii să depunăjurământul în faţa Suveranului, la Sinaia. D. prof. dr. C. Angelescu, plegând de cu vreme la Sinaia, n’a, participat la acea erad. Tătărăscu stă consfătuire. Lista noului cabinet, alcătuită cu prilejul acestei consfătuiri, a fost prezentată de d-nii prim-ministru G. Tătărăscu şi dr. Costinescu şid-lui Dinu Brătianu, preşedintele partidului liberal, căruia i-au făcut o vizită. D. RICHARD FRANASOVICI t. » Declaraţia-program a primului ministru Si Sinaia, 29 August După terminarea, solemnităţii depunerii jurământului, d. prim ministru Gheorghe Tătărescu a făcut presei următoarele declaraţii: „Pentru a putea parcurge ultima etapă a guvernării noastre, am crezut necesară o largă remaniere a guvernului. Noua e-In prim rând vom menţine ordinea internă. In ţară domneşte liniştea. Massele rurale şi massele muncitoreşti beneficiază de prosperitatea economică dobândită prin sforţările de trei ani ale guvernului nostru. Salariile şi pendlsiile au fost plătite la timp. Veil chile isvoare de, nemulţumire sunt aproape în '’întregime secate. Peste toate clasele sociale stăpâneşte pacea. Totuş, in ultimul timp, un val artificial de turburare, străin de nevoile şi de sufletul ţării, tinde să se transforme într’o acţiune permanentă de excese şi violenţe. Valul acesta trebue stăpânit şi va fi. Toate organizările politice vor rămâne libere să se desvollte înadrul legilor existente dar în cadrul aceloraşi legi toate alctele de desordine şi toate excesele vor fi reprimate şi sancţionate. Guvernul nu va tolera ca violenţa să fie ridicată la rangul de principiu şi nici sfidarea să fie transformată în sistem. DEZARMAREA GĂRZILOR O nouă tehnică pare că cere dreptul de încetăţenire în practicele noastre politice; ea se reazimă pe organizarea gărzilor armate. Dacă am lăsa liberă această practică, în scurt timp toate partidele politice vor lua înfăţişarea câmpurilor întărite şi această transformare nu ar fi decât prefaţa unui război civil, iar războiul civil nu ar fi decât prefaţa prăbuşirii statului nostru; orice gardă armată care se organizează pe teritoriul ţării nu poate astfel lucra decât pentru vrăjmăşie. Niciun guvern de răspundere nu poate s privi impasibil o asemenea perspectivă. Echipă ministerială va realiza aceiaşi politică internă şi externă, în cadrul programului iniţial pe baza căruia am primit acum trei ani frânele guvernului. Grupul de omogenitate realizat în alcătuirea noului guvern va asigura maximum de unitate acţiunii guvernamentale în toate manifestările sale. De aceea vom proceda la dezarmarea tuturor gărzilor, oriunde le vom găsi, fie la dreapta, fie la stânga arenei noastre politice. E de nădăjduit ca în ultimul ceas organizatorii vechi şi noui ai acestor gărzi să se reculeagă şi, fără nici o presiune, să procedeze la această dezarulare, pe care o reclamă liniştea ţării. IV. Ca şef al guvernului fac un apel minţios la toate conştiinţele ronâneşti ca să ne ajute să realizăm astinderea şi pacificarea ce ne-o impun grele împrejurări pe care te strabate azi ţara noastră, nu este nici o politică cu caracter personal şi nici o politică de oportunism sau impreviziune. Ea nu e nici politica unui om şi nici politica unui partid, este politica unui neam întreg, este o politică naţională, având drept obiective permanente: apărarea frontierelor şi apărarea păcii. Legături tot mai strânse şi tot mai active cu aliaţii noştri din Mica Inţelegre, din înţelegerea Balcanică, cu Polonia, cu Marea Britanie şi mai ales cu Franţa, de care ne leagă indisolubil toate interesele şi Garanţia acestei politici de pace şi de conservare rămâne puterea armatei noastre. Soliditatea bornelor de la frontieră este în ultima analiză în funcţie de soliditatea organizării şi utilării forţelor militare. Iată de ce vom continua cu şi mai multă vigoare executarea programului nostru de înzestrarea armatei, urgentând executarea lui. * 1 Primul consiliu ce vor prezida va avea să rezolve problema a două credite în valoare de 5 miliardarei, pe care le voi cere pentru executarea nouilor conienzi de armament ce sunt deja în- toate idealurile poporului nostru; raporturi de prietenie cu toate statele, cu Republica Sovietelor şi cu toţi vecinii noştri — acestea rămân ţelurile permanente ale acţiunii noastre externe, întărirea alianţelor existente, colaborarea activă la întărirea Societăţii Naţiunilor, colaborarea activă la toate iniţiativele pentru organizarea frontului unic şi indivizibil al păcii şi al securi- taţii colective — iată temeiurile imuabile ale politicii noastre externe. Vom realiza fără şovăire această politică, tocmite de ministerul apărării naţionale şi de ministerul armamentului. înarmarea ţării trebue să fie azi preocuparea majoră a tuturor oamenilor de răspundere şi a tuturor partidelor politice. Ea va rămâne pentru guvernul nostru grija dominantă. Iată programul pentru această ultimă perioadă a guvernării noastre ca încheiat de prim-ministru Tătărăscu declaraţiile d-sale. * La ora IV2, trenul ministerial a părăsit gara Sinaia, aducând pe membrii guvernului în Capitală. Ordinea internă In linia acelor și preocupări vom creia bazele unei noui discipline, universitare. Manifestările recente au dovedit că sub presiunea unei atmosfere’ delejere o parte din studenţimea noastră e abătută de la adevărata ei menire. Tineretul acesta, către care se îndreaptă dragostea ca şi nădejdile noastre, e mai mult rupt din biblioteci şi sălile de cursuri şi svărlit prematur în svârcolirile luptelor politice, iar instinctele sale generoase şi idealurile sale sunt uneori folosite şi speculate în detrimentul lui şi în detrimentul intereselor statului. De aceea disciplinarea vieţii universitare va fi unul din cele dintâi acte ale guvernului. şI CONTINUAREA EXECUTĂRII PROGRAMULUI DE GUVERNARE Executarea programului nostru de guvernare va fi continuat şi desăvârşit. In cadrul lui vom realiza urgentarea masurilor pentru reorganizarea agriculturii. Garantarea cerealelor, ajurările agricole, ■ reorganizarea ceditului agricol, vor fi înfăptuite în cel mai scubrt timp. Deasemeni, ministrul fie finanţe, lucrând mână în mână cu Banca Naţională, va aviza la noui mijloace pentru organizarea creditului. O politică socială realizată prin noul aşezăminte, puse în special în slujba nevoilor claselor muncitoare, va fi inaugurată de ministeruluncii şi sănătăţii publice. Vom îndeplini astfel un gol pe care nevoile financiare nui ne-au îngăduit până azi a-l lua în considerare. Aceste reforme vor fi înfăptuite parte prin decrete, pe, baza dispozițiunilor cuprnse în legea bugetară, parte prin legile ce vom supune corpurilor legiuitoare în viitoarea sesiune parlamentară. O nouă disciplină universitară întărirea armatei I -A JL.illii'l&in U Politica externă Guvernul va continua aceeaş politică externă, care a fost făcută de toate guvernele României întregite şi al cărei executor a fost în ultimul timp d. Titulescu, căruia îi aduc şi pe această cale expresiunea întregei noastre recunoştinţe, pentru marile servicii pe care le-a adus în timpul colaborării noastre, țării şi guvernului. Politica această pe care am definit-o in atâtea rânduri v. ,• ■ 1 # I ? declaraţii a d-lui Mihalach * • t . f întrebat de, ziarişti ce ere- | de despre remanierea guver nului, anunţată prin comunicatul d-lui Tătărescu, d. Ion Mihalache a răspuns: ■ „Am * cetit comunicatul ă-IM prim-ministru Tătărescu,ifaat în stil de decret. Drşa precizează scopul re- f. manierii: „pentru a putea i ! parcurge ultimă etapă a gu-1. vernării“. f i, , Probabil k:ă d. Tătărescu vrea să spun.că „ultima eta- \ , pă“ înseamnă 't stăvilirea anarhiei pe cane a cieiat-o, patronat-o și îiscurajat-o in prima siapă, că să dea un , rost remanierii. Pentru, noi are un alt înţeles: o încercare de muşa- malizare a răspunderilor în, anarhisarea internă I o ‘ *■' ” r ♦ ■ ( I J * J I ~, i * , I I J Debarcarea, pe îndelete \ pregătită, a d-lui Titulescu, ministru de externe, şi mazi- 5 Urea d-lui Inculeţ, prea mult î descoperit în complicităţile \ stile ca ministru de interne direct responsabil de focul ce , ameninţă ţara, constitue su- ficiente dovezi. Ele confirptă învinovăţirile ce at?i adus de atâtea ori acestei guvernări. Formaţiunea nouă prezin- \ ~ tă regimul in chip. mai sint c cer: Partidul Ificial dispare[ s cu totul, guvernul e complet în vânt. c, Poporul zugrăveşte situaţia ? cu o expresie foarte plastică: c Ţara arde şi baba se plep- ,, tănă. » Partidul naţional ţărănesc nu se află surprins pe drumul hotăririlor sale de a-şi fuce, până la capăt, datoria faţă de ţară, tron şi regimul constituţional“. Demisia d-lui Sergiu Dimitriu D. Sergiu Dimitriu, secretar general al ministerului de interne, care înainte de remanierea guvernului deţinea direcţia ordinei publice, a demisionat din funcţiunea ce o ocupa. Ce scrie presa cehoslovacă Praga, 29 (Radio-Central).— Prager Presse de mâine publica următoarele: „Schimbarea titularului ministerului de externe român nu poate fi considerată ca o modificare a politicii externe de păn& acum a României. Fostul ministru de finanţe, d. Antonescu, care urmează d-lui Titulescu la ministerul de externe, a fost mult timp în serviciul diplomaţiei, este un partizan convins al Micii Înţelegeri, încă înainte de constituirea Micii înţelegeri, în timpul conferinţei de pace de la Versailles, unde a reprezentat România, d. Victor Antonescu s’a arătat ca un mase amic al Cehoslovaciei, susținând cauza acesteia“. ____________________________