Universul, septembrie 1936 (Anul 53, nr. 241-255)

1936-09-01 / nr. 241

V" CE VOR I ? _____ Agitatorii comunişti din Cele 47 de nuclee în frunte cu „nucleul“ Pauker, con­duse de Ana Pauker, nora lui Pauker, coproprietarul ziarelor „Adevărul“ şi „Di­mineaţa“, vor: „Să influenţeze mas­­sele să Impte pentru desfiinţarea Constituţiei şi proclamarea regimului comunist în România“­„România să formeze o republică în cadrul U. R. S. S-uIui. Teritoriile a­­lipite şi Dobrogea vor a­­vea drept de autodeter* minare până la completa despărţire de statul ro­mân“. „Confiscarea proprie­tăţilor statului şi particu­larilor şi darea lor în stă­pânirea celor ce acti­vează pentru reuşita miş­cării revoîuţionae'e“. (Citate textuale din ordo­nanţa definitivă a consiliului de răsboi al corpului 2 de ar­mată). Cine sunt cei cari acti­vau (parte din ei au fost tri­mişi la popreală) ori acti­vează încă pe teren, potri­vit inspiraţiilor monitoare­lor comuniste? Cine sunt cei cari vor distrugerea ţării şi a monarhiei? Cine sunt cei cari vor să pună mâna pe proprietăţile sta­tului şi particularilor? Ana Pauker, Roitman Liuba, Radosevski, Marco­­vici, Şmil, Schwartz, Kauf­man, Sohoen, Herbsch, Ber­nard Grunberg, Caspar, Naghv, Ady Rauch, Sa­muel, Si mo, Feuerştein, Ro­senberg, Wiener, Rabino­­vici, Bercovici, Grinberg Ghidale, Kaniger Israela, Pac Asriel, Idei Ba ier, Gräber Clara, Joach Ra­­şela, Janeta Kreindler, So­­iovici Leib, Bercovici Isi­dor, Löwensohn Mayer, Mişu Krammer, Silberştein Elsa. Riva, Magazanik, Rn­­hăla Dubasaralski, Leibu isae şi Solomon. Numai din nucleul iaşi: Sabi na Bernstein, Hai- J movici Esîa, Griliuc An- i drei, Feurstad Friedericb, j Kirmayer Avram, Eisin­ ger Mark şi Sherer Beri, Sber Abram şi Landman Carol, Zalevski Mihai, Loti Hofman, Lang .Adolf, Ro­­senblat Adolf, Levin Naî­­tali, Linder Sebmeri, ßern­­febí Iosif, Diana Adels­berg, Solomon Ernest, Lang Marcel, Weis berg Simon, Rol Walter, Lcti Scher­­der, Clara Bar, Herman Glanz, Tronsnovolski Mor­­defeai, Leticb Dora, Schnei­der Iosif, Landau; Caiman, Weisman*Liza, Weidenfeltl Walter, Sekér Maria,^ Corii Moses, Beno Jurgrau, Bot­­nic Molvina,*Vasile Aoloş­­ciue, Leib Gberşcovici, Mli­nier Che! ii» r, Lanzberg Benedict. Ibisen#" Säjeharfi Gfoisberg Maneq, Hoch Malvina, Strul Beider, Ghi zea Gringrau, RfÜzenzweig David, Scolnhc ţMordchei, Isker Max, Herman Ghert« ner, Simand Iţhoe, Gips Leon, Iraner Haber Strul, Iţic Kaner, Cobuci Pavel, Sofran Julin, Isac Sala­mander, Merer Gold, Cicier Ruhla, Lowenthal Moise, Gheorghe Cordcov, Nata­lia dr. Cordcov, Corber Gusta, Rorf Leib, lurman Avrgitn, Ana Copelman, Se­­mel lancu, Barat Avram, Beno Stengel, Herzig Da­gobert,- Wald Beniamin, Kurtzmanj Moise, Stein Ls­­rael, Sain David, Storber Avram, ..Vasileşin Vladimir, Ivanier ÍMinca, Ernkrantz Iosif, Lehrer Dionisie, De­­renbandiner Seiba, Lebner Leon, Sabina Adelsberg. Kimelman Marcus, Katz Rubin, Potcameinic Şrul, Winiger Frieda, Nudelman Slima, Biekstein Beriş, A- fertbnch Moise, Scherzer Moise, Zisman Kreina, lsac Halpern, Lederman Sura şi Zorep Manfred“. (Toate aceste nume sunt repţoduse din ziarele coreii gionarilor lor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“. Români, recitiţi încă odată numele acestea, şi trageţi singuri conclu­zia, în ce priveşte peri­colul dominaţiei ce ne a­­meninţă ! Dragostea şi devotamentul preoţilor pentru ziarul „Universul 99 CENTRUL PAROHIAL „TÂMNA“, JUD MEHEDINŢI PROCES-VERBAL azi 23 August 1936 Subsemnaţii membri ai cen­trului preoţesc „Tomna“ (Me­hedinţi), întruniţi în şedinţa in­timă în parohia Cremenea, vă­zând acţiunea naţională şi anti­___rlo *Vi­a Vi»­revizionistă întreprins,­ de mare­le român domnul Stelian Popes­­cu, prin ziarul „Universul“, de­clarăm că suntem alături de Domnia Sa în lupta pentru apă­rarea fiinţei neamului nostru, înăuntru şi în afară, şi că, în ur­ma solicitării vrednicului colabo­rator al d-sale, d. dr. Jorgu Tache Popescu, preşedintele Ligei Anti­­revizioniste Mehedinţi, vom în­fiinţa in toate paroniile noastre secţiile Ligii Antirevizioniste Române. Intâiustătător, pr. D. M. Po­pescu. Pr.­­ N. Mănescu-Isvorăi. Pr. Gh. Mihaiu Rocşofeni. Pr.­­Gh. Stoichiţescu-Plopi. Pr. V. Rusu Cremenea. Pr. V. Bunicelu-Sălătruc. Pr. Gr. Romanescu-Tâmna. Pr. Gr. Paronescu, Greci. Pr. R. Vaton, V. Marca. Solidarizarea învăţătorilor in lupta dusă de ziarul „Universul“ Domnului STELIAN POPESCU Directorul ziarului „Universul” Bucureşti învăţătorii ieşeni, ofiţeri de rezervă, şefi de centre şi sub­­centre, concentraţi pentru cursurile de pregătire premilita­­ră, în calitate de îndrumători ai tineretului care va forma arma­ta de mâine, strajă neînfricată, păstrătoare, şi apărătoare,a ho­tarelor Patriei pe veci întregită, aduc omagiu marelui român Stelian Popescu, asigurându-i de tot devotamentul lor în lup­ta pe duce pentru românism și păstrarea s­trătutelor.­­ * Căpitariîi de rezervă: I. Toma, Gh. Zărpescu și C. Diaconescu. Locot.Krez. Sp. Râpă, D. Atu­­dorei, Gh. Suceveanu, V. Han­­ganu, M. Hulubei, Baran I., D. Ciobotarei și I. Olaru. S.­lt. Rezervă: Pavel Alexan­dru, I. Matei, V. Florea, D. Vâs­­cu, Marcu, Gh. Brezuleanu, Șt. Anicolaesei, M. Iordăcheanu, A. Graur, M. Dimitriu, G. Savin, I. Apostol,­ D. Păuneţ, Al. Fâstaşu, Gh. Dumitrachi, Bursuc, Gh. Andriescu, Al. Bârzu, C. Mân­dru, V. V. Cărăuşu, C. Bejenaru, I. G. Stoica.; 1 a r Ministerul instrucţiei publice şi cărţile didactice imorale şi antips­iotice Ministerul instrucţiei pu­blice a anunţat că va lua măsuri pentru înlăturarea din învăţământul public a manualelor şcolare, întocmi­­ite de anumiţi autori aso­­maţi, care sunt periculoase elevilor, prin tendinţele lor mi­torale şi antinaţionale. Cum se explică faptul că sub firma camuflată „Edi­tura autorilor asociaţi“, — care , de fapt, a „Adevăru­lui“ — s-au trimis tuturor şcolilor de curs secundar din ţară un catalog al manuale­lor didactice, în care găsim trecute şi anualele pentru cl. I, II, III, IV, V, VI, VIII, întocmite de d-nii Al. Ro­­setti şi evreul I. Beck, pen­tru anul şcolar L936—1937? Ori, în aceste manuale au­torii aduc elogii trădătorului Const. Stere şi se „dă dra­­şcoala rerronevsea* Ministerul In­strucţiei pu­blice a aprobat oare şi in­­troiî­erea acestor manuale in şcolile sect­­dare pentru anul în curs; sau .edi­tura iudeo-comunistă din Sărindar nu ţine seamă de dispoziţiile acestui minister? -XXX - XXX­ Telegrame primite de d. Stelian Popescu D-LUI STELIAN POPESCU, ZIARUL „UNIVERSUL“ Bârlad, 28 August Organizaţia „Frontul Româ­­­nesc“ Tutova, întrunită astăzi în congres, vă felicită pentru acţiu­nea patriotică pe care o duceţi prin ziarul d­vs. GEORGESCU BARLAD -XXX p­ers— UNIVERSUL______________ Un nou guvern Tătărăscu După demisie, cabinetul le reconstitue Sără­d. Nicolae Titulescu Jurământul nouilor miniştri. — Noui subsecretari de stat ! Declaraţiile primului ministru. Remanierea guvernului, despre care se vorbea de­­ câteva zile, s’a făcut ori într’o formă neobişnuită, care v­a da loc, de sigur la nesfârşite comentarii. In cele­­ce urmează vom relata, în ordinea cronolo­gică, desfăşurarea •Eveni­mentelor cari au dus la de­misia guvernului, însărci­narea dată d-lui «Tătărăs­­cu de a forma noul* cabi­net, reconstituirea noului guvern fără d. Titu­lescu, şi cu mici schimbări­ în re­partiţia portofoliilor, cari nu ar fi justificat însă for­ma în care s’a făcut rema­nierea. D. Savel Rădulescu nu mai figurează în lista noi­lor subsecretari de stat, pe care o publicăm în cuprin­sul reportajului. Cari sunt cauzele cari au provocat adoptarea a­­cestei soluţiuni, cari vor fi consecinţele, ce schimbare de directivă e de întrezărit, rămâne să le examinăm în limita posibilităţilor ce ni se dau de a ne spune gân­dul şi de a relata informa­ţiile pe cari le avem. ■ >■ y Lista nou­lui guvern Membrii noului cabinet au pleca la Sinaia Preşedinţia consiliului si ministerul armamen­tului: d. GH. TATARASCU. Vice-presedinte al consiliului si ministru de stat: d. ION INCULEŢ. Ministerul de externe : d. VICTOR ANTO­­NESCU. Internele: D. IUCA. Instrucţiunea publică: d. dr. CONST. ANGE­­LESCU. «»Agricultură şi domenii: d. VASILE SASSU.­­ Comunicaţii şi lucrări publice : d. RICHARD FRANASOVICI. Sănătatea şi ocrotirile sociale: d. dr. I. COS­TI­NESCU. Industrie şi comerţ: d. VALER POP. Muncă: I. NISTOR. Finanţe : M. CANCICOV.­­ Justiţie: MIRCEA DJUVARA. Ap. naţională: gen. ANGHELESCU. Culte: VICTOR 1£MARdI. * Ministru de stat însărcinat: cu cooperația: M. NEGURA. rf .­­ a * Ministru de stat: AL. LAPISDATU. SUBSECRETARI DE STAT Externe: d. VICTOR BĂDULESCU. Interne: A. BENTOIU si V. BARCA. Finanţe: D. ALIMANIŞTEANU. Domenii: M. BERCE­A­NU. Armament: P. BEJAN. Instrucţia publică: IUL­IU VALAORI­­si FLORIAN ŞTEFANESCU-GO­ANG­A. Aviaţie: G. CARANFIL. Culte: TIBERIU MOŞO­IU. Fostul subsecretar de stat de la industrie N. Gh. Leon trece cenzor la Banca Naţională. D. Vaier Roman fost subsecretar de stat la Muncă nu face parte din noua formaţiune ministerială. Lista noului guvern fiind al­cătuită, miniştrii au plecat seara la ora 9 luni, cu un tren special la Sinaia spre a depune jurămân­tul în faţa Suveranului. în Ţ­ara de Nord e multă ani­maţie : oameni politici, ziarişti, şefi­ de cabinet, poliţişti, lume căiţă aşteaptă plecarea trenurilor. Trenul ministerial e garat pe uni din liniile principale. Unii miniştri sunt în frac şi ca decoraţii, altora Ie sosesc in geamantane, purtate de şefi de Cabinet. Până la plecarea trenului, parte din miniştri se întreţin cu zia­riştii, comentând asupra progra­melor de viitor. După sosirea primului minis­tru trenul special a pornit spre Sinaia. Subsecretarii de stat cari au lipsit din Capitală, vor depune jurământul astăzi, în faţa d-lui prim ministru. D. ministru dr. Angelescu in audenţă la M. S. Rgele Sinaia, 29 August Astăseară, la 8 jum., a sosit la Sinaia d. prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii. D-sa a fost aşteptat în gara Sinaia de un automobil, trimis dela palatul , regal, cu care s’a dus imediat la 1­a palat, unde a fost primit în au­­dienţă scre M. S. Regele. D. ministru dr. Angelescu a în­făţişat Suveranului toate chestiu­nile referitoare la departamentul său şi a primit toate asigurările că va putea să continue, cu toate liniştea şi încrederea, opera de desăvârşire a culturii naţionale. Nouii miniştri au depus jurământul Sinaia, 29 Aug. Trenul ministerial a so­sit la ora 12 în gara Si­naia, cu toţi miniştrii cari urmează să depună jură­mântul la palat. Imediat au mers la palat, unde s’au îndeplinit formalităţile de­punerii jurământului, s’au ţinut cuvântări. Nu D. VASILE SASSU Audienţa primului ministru la Suveran Demisia guvernului Sinaia, 29 August din dimineaţă a sosit, la Si­naia, cu un tren special,­ d. Gh. Tătărăscu, preşedintele consiliu­lui de miniştri. In acelaş timp a sosit­ cu ex­presul-orient şi d. Victor­ Anto­nescu, ministrul finanţelor, care se înapoiază din Germania. D. ministru Antonescu a fost întâmpinat în gara Braşov de d-nii Victor Rădulescu, subsecre­tar de stat la finanţe şi Al. Nea­­gu, consilier tehnic, care l-au pus în curent cu ultimele eveni­mente. D. prim-ministru, imediat ce a sosit la Sinaia, a chemat la d-sa pe d. Mircea Djuvara, vice-pre­­şedintele Camerei, cu care a avut o scurtă întrevedere. D. prim-ministru a primit apoi pe d. Victor Antonescu, cu care s-a întreţinut asupra ultimelor evenimente interne. La ora 12,­­ prim-ministru a fost primit în audienţă de M. S. Regele. D. Gh. Tătărăscu a prezentat guvern­ului demisia guvernului, ex­primând rotativele ce-l de­termină să facă acest act.­­ M. S. Regele a primit demisia guvernului, dar a însărcinat tot pe d. Tă­tărăscu să formeze un nou guvern în formaţiu­nea pe care o va socoti mai potrivită punctului j­­ său de vedere. La ieşirea d-lui Gh.­Tătărăs­cu din audienţa avută la M. S. Regele, d-sa a declarat­ ziarişti­­lor următoarele : * „Am convocat pentru ora 4 consiliul de miniştri, după care voi face o scurtă declaraţie presei”. D-sa a luat apoi masa la ho­lteiul „Caraiman”, cu d-nii Vic­tor Antonescu, ministrul finan­ţelor; Victor Rădulescu, subse­cretar de stat şi Alexandru Nea­­gu­, consilier tehnic la ministe­rul finanţelor. La ora 2, trenul special a ple­cat spre Bucureşti. .* D. Mircea Djuvara, vicep­reşe­­dinte al Camerei, a fost invitat de d. Tătărăscu să vină imediat la Bucureşti şi să participe Ia­ris­in timpul mesei, la hotel Ca­raiman, d. Tătărăscu a avut o convorbire cu ministrul Româ­niei la Paris. D. dr. I. COSTINESCU VICTOR ANTONESCU consiliul de miniştri, care a fost convocat pentru ora 4. Primul ministru în Capitală Reconstituire ai ‘ gu­vernului Tătărăscu Cu un tren Gh. Tătărăscu spe­ialy d­igit şi Victor Afri­­onescu au sosit la ora 4 şi 20 în gara de Nord unde au fost salutaţi de d-nii Inculeţ şi Franasovici. Membrii guvernului s-au întrunit imediat la preşis­­denţia consiliului de miniș­tri, unde d. Gh. Tătărăscu, după ce a făifut o scurtă ex­punere­ a rezultatului audi­enței lă Suveran a redactat următorul jjomunicat *ce a fost dat ziarelor spre publi­care: * '' I „Pentru a putea par- i curge ultima etapă a gu- j vernării noastre, am so- j cotit necesară o largă remaniere a guvernului­­ și în acest scop am îna­intat M. Sale Regelui de- i misia mea. M­­. Sa a binevoit a mă , însărcina cu formarea noului guvern care va fi­­ constituit în 24 ore. D. I. INCULEȚ w • «w I ■ | Consf^tuiref 4e La ora 6­­L.,a., d. ^rim-rhi­­■ nistru a convocat la locuința sa pe membrii ii0lu­i. cabi­nei cit', cari a .avut o lungă Consfătuire. ■ |­4 Au început să sosească rând pe rând d-nii: dr. Cos­­tinescu, R. Franasovici, V. Sassu, I.Nistor, D. Iuca, Mir­­cea Cancicov, Vaier pop, Victor Antonescu, însoţit de M. Victor Rădulescu, M. Ne­gură, Mir­ce­a Djuvara, AM Lapedatu, Cer­an fii, D* An­«I mănăstianu.» :■ A La sosire,­­ unii dintre mi­niştri manifestau faţă de ziarişti oarecar­e- îngrijorare, neştiind la ce depart­imente vor fi repartizaşi. * In consfătuirea avută, pri­mul ministru a comunicat fiecăruia departamentul pe care-l va deţine, urmând ca în cursul nopţii să depună­­jurământul în faţa Suvera­nului, la Sinaia. D. prof. dr. C. Angelescu, plegând de cu vreme la Si­naia, n’a, participat la acea­ era­d. Tătărăscu stă consfătuire. Lista noului cabinet, alcă­tuită cu prilejul acestei con­sfătuiri, a fost prezentată de d-nii prim-ministru G. Tătă­răscu şi dr. Costinescu şi­­d-lui Dinu Brătianu, preşe­dintele partidului liberal, căruia i-au făcut o vizită. D. RICHARD FRANASOVICI t. » Declaraţia-program a primului ministru Si Sinaia, 29 August După terminarea, solemnităţii depunerii jurământului, d. prim ministru Gheorghe Tătărescu a făcut presei următoarele de­claraţii: „Pentru a putea parcurge ul­tima etapă a guvernării noastre, am crezut necesară o largă re­maniere a guvernului. Noua e-In prim rând vom menţine or­dinea internă. In ţară domneşte liniştea. Massele rurale şi massele muncitoreşti beneficiază de pro­speritatea economică dobândită prin sforţările de trei ani ale gu­vernului nostru. Salariile şi pen­­dl­siile au fost plătite la timp. Ve­il chile isvoare de, nemulţumire­­ sunt aproape în '’întregime se­cate. Peste toate clasele sociale stăpâneşte pacea. Totuş, in ultimul timp, un val artificial de turburare, străin de nevoile şi de sufletul ţării, tinde să se tran­sforme într’o acţiune permanentă de excese şi violenţe. Valul acesta trebue­ stăpânit şi va fi. Toate organizările politi­ce vor rămâne libere­ să se des­­vollte în­­­adrul legilor existente dar în cadrul aceloraşi legi toa­te alctele de desordine şi toate excesele vor fi reprimate şi sancţionate. Guvernul nu va tolera ca violenţa să fie ridica­tă la rangul de principiu şi nici sfidarea să fie transformată în sistem. DEZARMAREA GĂRZILOR O nouă tehnică pare că cere dreptul de încetăţenire în practicele noastre politice; ea se reazimă pe organizarea gărzilor armate. Dacă am lăsa liberă această practică, în scurt timp toate partidele politice vor lua înfăţişarea câmpurilor întărite şi această transformare nu ar fi decât prefaţa unui război civil, iar războiul civil nu a­r fi decât prefaţa­ prăbuşirii­­ statului nostru;­ orice gardă armată care se organizează pe teri­toriul ţării nu poate astfel lucra decât­ pentru vrăjmăşie. Niciun guvern­ de răspundere nu poate s privi impasibil o a­­semenea perspectivă. E­chipă ministerială va realiza a­­ceiaşi politică internă şi exter­nă, în cadrul programului ini­ţial pe baza căruia am primit acum trei ani frânele guvernu­lui. Grupul de omogenitate rea­lizat în alcătuirea noului guvern va asigura maximum de unitate acţiunii guvernamentale în toa­te manifestările sale. De aceea vom proceda la dezarmarea tuturor gărzilor, oriunde le vom găsi, fie la dreapta, fie la stânga arenei noastre politice. E de nădăjduit ca în ulti­mul ceas organizatorii vechi şi noui ai acestor gărzi să se reculeagă şi, fără nici o pre­siune, să procedeze la această dezarulare, pe care o reclamă liniştea ţării. I­V. Ca şef a­l gu­vernului fac un apel m­inţios la toate con­ştiinţele ron­âneşti ca­ să ne ajute să realizăm astinderea şi pacificarea ce ne-o impun grele împrejurări pe care te strabate azi ţara noastră, nu este nici o politică cu ca­racter personal şi nici o po­litică de oportunism sau im­­previziune. Ea nu e nici politica unui om şi nici politica unui par­tid, este politica unui neam întreg, este o politică naţio­nală, având drept obiective permanente: apărarea fron­tierelor şi apărarea păcii. Legături tot mai strânse şi tot mai active cu aliaţii noştri din Mica Inţelegre, din înţe­legerea Balcanică, cu Polonia, cu Marea Britanie şi mai ales cu Franţa, de care ne leagă indisolubil toate interesele şi Garanţia acestei politici de pace şi de conservare rămâ­ne puterea armatei noastre. Soliditatea bornelor de la frontieră este în ultima a­­naliză în funcţie de solidi­tatea organizării şi utilării forţelor militare. Iată de ce vom continua cu şi mai mul­tă vigoare executarea pro­gramului nostru de înzes­trarea armatei, urgentând executarea lui. * 1 Primul consiliu ce vor prezida va avea să rezolve problema a dou­ă credite în valoare de 5 miliardarei, pe care le voi cere pentru exe­cutarea nouilor conienzi de­ armament ce sunt deja în-­ toate idealurile poporului no­stru; raporturi de prietenie cu toate statele, cu Republica Sovietelor şi cu toţi vecinii noştri — acestea rămân ţelu­rile permanente ale acţiunii noastre externe, întărirea alianţelor exis­tente, colaborarea activă la întărirea Societăţii Naţiuni­­lor, colaborarea activă la toa­te iniţiativele pentru organi­zarea frontului unic şi indi­vizibil al păcii şi al securi-­ taţii colective — iată temeiu­rile imuabile ale politicii noa­­stre externe. Vom realiza fără şovăire această politică, tocmite de ministerul apă­rării naţionale şi de minis­terul armamentului. înar­marea ţării trebue să fie azi preocuparea majoră a tutu­ror oamenilor de răspun­dere şi a tuturor partidelor politice. Ea va rămâne pen­tru guvernul nostru gri­ja dominantă. Iată programul pentru a­­ceastă ultimă perioadă a gu­vernării noastre c­a înche­iat de prim-ministru Tătă­răscu declaraţiile d-sale. * La ora IV2, trenul ministe­rial a părăsit gara Sinaia, a­­ducând pe membrii guvernului în Capitală. Ordinea internă In linia acelor și preocupări vom creia bazele unei noui discipline, universitare. Manifestările recente au do­vedit că sub presiunea unei at­mosfere’ delejere o parte­ din studenţimea noastră e abătută de la adevărata ei menire. Ti­neretul acesta, către care se îndreaptă dragostea ca şi nă­dejdile noastre, e mai mult rupt din biblioteci şi sălile de cursuri şi svărlit prematur în svârco­­lirile luptelor politice, iar in­stinctele sale generoase şi idea­lurile sale sunt uneori folosite şi speculate în­ detrimentul lui şi în detrimentul intereselor statului. De aceea disciplinarea vieţii universitare va fi unul din cele dintâi acte ale guver­nului. şI CONTINUAREA EXECUTĂRII PROGRAMULUI DE GUVER­NARE Executarea programului nos­tru de guvernare va fi conti­nuat şi desăvârşit. In cadrul lui vom realiza urgentarea masuri­lor pentru reorganizarea­ agri­culturii. Garan­tarea cerealelor, aju­rările agricole, ■ reorganizarea ceditului agricol, vor fi înfăp­tuite în cel mai scubrt timp. Deasemeni, ministrul fie fi­nanţe, lucrând mână în mână cu Banca Naţională, va aviza la noui mijloace pentru orga­nizarea creditului. O politică socială realizată prin noul aşezăminte, puse în special în slujba nevoilor cla­selor muncitoare, va fi inaugu­rată de ministerul­­­uncii şi să­nătăţii publice. Vom îndeplini astfel un gol pe care nevoile fi­nanciare nui­ ne-au îngăduit până azi a-l lua în considerare. Aceste reforme vor fi înfăp­tuite parte prin decrete, pe, baza dispozițiunilor cuprnse în legea bugetară, parte prin legile ce vom supune corpurilor legiui­toare în viitoarea sesiune par­lamentară. O nouă discipli­nă universitară întărirea armatei I -A JL.i­llii'l&in U Politica externă Guvernul va continua a­­ceeaş politică externă, care a fost făcută de toate guver­nele României întregite şi al cărei executor a fost în ulti­mul timp d. Titulescu, căruia îi aduc şi pe această cale ex­presiunea întregei noastre recunoştinţe, pentru marile servicii pe care le-a adus în timpul colaborării noastre, țării şi guvernului. Politica această pe care am definit-o in atâtea rânduri v. ,• ■ 1 #­ I ? declaraţii a d-lui Mihalach * • t . f întrebat de, ziarişti ce ere- | de despre remanierea guver­ nului, anunţată prin comuni­catul d-lui Tătărescu, d. Ion Mihalache a răspuns: ■ „Am * cetit comunicatul ă-IM prim-ministru Tătăres­­cu,ifaat în stil de decret. Drşa precizează scopul re- f. manierii: „pentru a putea i ! parcurge ultimă etapă a gu-1. vernării“. f i, , Probabil k:ă d. Tătărescu­­ vrea să spun.că „ultima eta- \ , pă“ înseamnă 't stăvilirea a­­narhiei pe cane a ci­eiat-o, patronat-o și îiscurajat-o in­­ prima siapă, că să dea un , rost remanierii.­­ Pentru, noi are un alt în­­ţeles: o încercare de muşa-­­ malizare a răspunderilor în, anarhisarea internă I o ‘ *■' ” r ♦ ■ ( I J * J I ~, i * , I I J Debarcarea, pe îndelete \ pregătită, a d-lui Titulescu, ministru de externe, şi mazi- 5 Urea d-lui Inculeţ, prea mult î descoperit în complicităţile \ stile ca ministru de interne­­ direct responsabil de focul ce , ameninţă ţara, constitue su-­­ ficiente dovezi. Ele confirptă­­ învinovăţirile ce at?i adus de­­ atâtea ori acestei guvernări.­­ Formaţiunea­ nouă prezin- \ ~ tă regimul in chip. mai sin­t c cer: Partidul Ificial dispare[ s cu totul, guvernul e complet­­ în vânt.­­ c, Poporul­ zugrăveşte situaţia ? cu o expresie foarte plastică: c Ţara arde şi baba se plep- ,, tănă. » Partidul naţional ţărănesc nu se află surprins pe dru­mul hotăririlor sale de a-şi fuce, până la capăt, datoria faţă de ţară, tron şi regimul constituţional“. Demisia d-lui Sergiu Dimitriu D. Sergiu Dimitriu, secre­tar general al ministerului de interne, care înainte de remanierea guvernului deţi­nea direcţia ordinei publice, a demisionat din funcţiunea ce o ocupa. Ce scrie presa cehoslovacă Praga, 29 (Radio-Central).— Prager Presse de mâine pu­blica următoarele: „Schimbarea titularului mi­nisterului de externe român nu poate fi considerată ca o mo­dificare a politicii externe de păn& acum a României. Fostul ministru de finanţe, d. Antonescu, care urmează d-lui Titulescu la ministerul de ex­terne, a fost mult timp în ser­viciul diplomaţiei, este un par­tizan convins al Micii Înţele­geri, încă înainte de constitui­rea Micii înţelegeri, în timpul conferinţei de pace de la Ver­sailles, unde a reprezentat Ro­mânia, d. Victor Antonescu s’a arătat ca un mase amic al Ce­hoslovaciei, susținând cauza a­­cesteia“. ____________________________

Next