Universul, aprilie 1937 (Anul 54, nr. 105-119)

1937-04-16 / nr. 105

fel OBOSITĂ NERVOASĂ NELINIŞTITĂ S’parte deprimată din De vid«tâ ce »3 »imfifi de­­• cauza unor neplăceri, primată, turnaţi un flacon Wg&lL s’! scrie D-na G. DUMONT- d* Quintonine într'un litru Iggpr' ' r« FAYEN, din Bains-lei-Bains de vin de masă, instan- «lliEj,’Css« (Vosges), nu aveam dispo- taneu obţineţi un vin for- ’&&&&' * sfire de lucru şi îmi fă­­tifiant delicios, suveran in ceam mult sânge rău, toate carurile de anemie, de Dacă afi­şti cum mă simt sfarşeală, de nervozitate. Un astăzi de bine, sprintenă, păhărel înaintea fiecărei veselă, mult mai puter- me se redeşteaptă pedra­da mea. Aceasta o datorez mâncare, redă forţe şi bani Excelentului Quintonine". dispoziţie. QUINTONINE PRODUS FRANCEZ. —LABORATOARELE HELIN dă înfăţişare bună lA FARMACII ŞI DROGUERII 1628 Smin­ai­­i Mit Pili» pentru cititorii „UNIVERSULUI” Abonaţii actuali, precum şi toţi acei cari se vor abona la ziarul „UNIVERSUL“, cu începere de azi, trimiţând Soc. „FRANCO-ROMANA“ de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23 suma de lei 304, vor primi: 1. O poliţă de asigurare de 26.000 lei, COMPLECT ACHI­TATA PE 4 LUNI, cu anexa de 8 numere participând la trage­rile din­ 15 APRILIE, 13 MAI, 13 IUNIE şi 13 IULIE 1937. Ieşind la sorţi numărul poliţei se achită lei 20.000, iar dacă ese numai unul din numerile din anexă, lei 4.000 sau lei. 2.000 2. ŞASE LINGURIŢE­­ DE CAFEA AUDITE CIZELATE, într-o frumoasă cassetă căptuşită cu mătasă, la fel cu modelul depus în vitrina ziarului „UNIVERSUL“. Aceşti Abonaţi asiguraţi, care vor complecta achitarea pri­melor anului întâi de asigurare socotite a lei 76 lunar vor mai primi UN SERVICIU DE ŞASE PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT într-o frumoasă­ cassetă căptuşită cu mătasă, la fel cu modelul depus la ziarul „Universul“. Costul abonamentului la ziarul „UNIVERSUL“­ este: Lei 750 pe un an % „ 380 pe 6 luni u 200 pe 3 luni “+ »♦♦♦+444+4­44 HtHHHtUt­Mr+-++ Şedinţa Asociaţiei profesorilor de limba română Luni, 12 Aprilie, s-a ţinut şe­dinţa­ „Asociaţiei profesorilor de limba română din învăţământul secundar“ la sediul Cercului Bu­cureşti. Au prezidat, pe rând d-nii: I. Nisipeanu, preşedintele Aso­ciaţiei, generale a profesorilor se­­cundari din România, şi d. Şt. Pop,­ directorul colegiului Sf. Sava. In urna propunerii d-lui Paul Papadopol, s’a hotărit ca Asocia­ţia să delege câţiva profesori cari să conferenţieze la atene­ele populare din Bucureşti, de ziua cărţii. Discutându-se nevoia de a se pune la îndemâna tineretu­lui cărţi bune, eftine şi bine e­­ditate, în urma propunerilor d-lor Paul Papadopol, C. Gerota şi I. Nisipeanu, s’a hotărit ca asocia­ţia să facă un program de acti­vitate editorială, pentru înfăptu­irea căruia să intre în legătură cu o editură românească. S’a conti­nuat apoi, cu discuţia asupra nu­melui revistei, şi asupra articole­lor prezentate de d. Ştefan Pop şi d-ra Zoe Verbiceanu. Asociaţia şi-a însuşit convoca­rea prezentată de d. V. Grecu pentru constituirea definitivă a Asociaţiei, în congresul d­e la 16 Mai cu orele 10 dim. ,cu următoa­rea ordine de zi: Votarea statu­telor. Alegerea comitetului. Dis­cuţii şi hotărîri pentru apărarea limbii româneşti. Apariţia revis­tei asociaţiei. Şedinţa viitoare se va ţine Luni 19 Aprilie la orele 18 luni. întâmplări din Capitală Accidente d­e circulaţie Pe ziua de Marţi circulaţia a făcut mai multe victime. Astfel, automobilul taxi 11.288 a lovit pe pietonul E. Constantin, din str. Zamfir Araghel 17, când trecea drumul D-na Leia Lupovici, din calea Văcăreşti 104, a fost isbită de au­tomobilul 69 Iaşi-Taxiul 10.940, pe str. N. Go­­lescu, a dat peste biciclistul şte­fan Bardid, din str. Anastase Sim­u. 6. Autobuzul 15.982, pe bulev. I. Gh. Duca, a rănit pe femeia Paula Crenovschî, din str. Elena Clucereasa 5. Automobilul taxi 11.601, pe bulev. Ferdinand, a isbit pe E­­leonora Hrănişeanu, din fund. Fântânica 8. Şi, în sfârşit, şi o brişcă, pro­prietatea locuitorului Nistorescu Teologu, din com. Dărăşti, a lo­vit pe d-na Maria Popescu, din str. Vlaicu Vodă 39. Victimele au fost pansate şi u­­nele trimise la spital. Sinuciderea din str. Braziliei O impresionantă sinucidere s-a întâmplat Marţi seară, în strada Braziliei, în dreptul casei cu nr. 12. Tânărul Traian Cărăuşu, de 31 ani din str. Traian 228, de fel din comuna Zvorâştea (Do­­rohoi), trecând pe sus zisa stra­dă, şi-a tras un glonte de re­volver în tâmpla dreaptă. La­­detunătura armei, au a-­­­argat mai mulţi trecători, cari au anunţat salvarea. Sinucigaşul a fost dus la spi­talul de urgenţă, unde a murit după două ore. Comisarul circumscripi­­i res­pective, care a făcut ce” 'Am­­­a steam­ că motivul disparatu­lui act­ este mizeria. In rutil lul tâmp, Cărăuşu era fără ocupaţie. Asupra sinucigaşului s’a gă­sit o scrisoare adresată părinţi­lor, în care cere iertare pentru supărarea pe care le-o pricinu­­eşte. Din ordinul d-lui procuror de serviciu, cadavrul a fost trans­portat la morgă, împuşcat de un glonte rătăcit Gardianul public Dumitru Mărculescu, care face de servi­ciu la peronul gării de Nord, a fost împuşcat aseară, în omo­platul drept de un glonte rătă­cit. Otrăvire Tânăra Tamara Goder, din str. Maramureş 9, a încercat să se o­­moare bând ,,spirt denaturat. Ajutoarele medicale date la timp au scăpat-o de consecinţe. A murit la serviciu Funcţionarul comercial Ion Va­­silescu, din str. Papiu Marian 15, în vârstă numai de 26 ani, pe când se afla la serviciu la Car­tea Românească, i s’a făcut rău şi a murit înainte de a­ i se da vr’un ajutor. Ce-aţi zice de un aparat de radio gratuit ? _______________ _____________________________! Revista „Radio-Universul“ invită cititorii săi la un nou concurs înzestrat cu un splendid premiu: un aparat de radio „Euring“, gratuit. Şi d-voastră puteţi lua parte la ace­st concurs! Condiţiunile, foarte uşoare, te găsiţi in ultimul număr din „Gla­­dio-Universul‘ . Un exemplar 3 iei. E UnVERSat dcd­o^dcxo* JOI, 15 APRILIE Joia Canonului cel Mare. Ort.: Sfinţii Aristarch, Pud. şi Trofim (67). Cat.: Sfântul Paternu. PrwL: Charts!«. Evreesc : 3 Ijâr 5697. Mahomedan: 3 Safar 1356. # Răs. soarelui 5,36. Apusul 18,58. JOI, 15 APRILIE RADIO-BUCUREȘTI ! 823 kHz., 364,5 m., 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. , 6.30: Deschiderea emisiunii: Gim­­­­nastică ritmică; Radio-jurnal ; Concert de dimineaţă (discuri) ; Parada piticilor de Noack şi Cor­tegiul Cenuşeresei de Dicker ; Două , valsuri de Leo Fall; Sfaturi gos­podăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Sport. Cota apelor Dunării. 13.10 : Concert de prânz. Muzici­­ distractivă (discuri) . Două poloi , de pfttschmann . A fost odată, lied , şi Dragostea vine din ţara basme­lor de Lincke, (voce: Greta Kel­­i­ner). Fericit sunt fericit rămân de­­ Sauer şi Niciodată n’au cântat vio­rile atât de frumos de Melichar ; Două foxtroturi de Kern (pian :­­ Peter Kreuder) ; Rumba şi sere­nadă de Simons (voce : Lina d’A­ . costa) ; Două foxtroturi de Gersh­win ; Pentru tine ! şi Intermezzo de Boulanger ; Tu şi eu ! potpuriu de cântece de dragoste (voce : Aulkki Rautawaara şi Peter Anders) : Mamă ţi-am găsit o fată de Vil­ Inov (voce : Raul Ionescu şi Du­­mitrescu) şi Marusia de Villnov (voce : P. Alexandru). 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi ex­terne. 14.30: Muzică variată (discuri) . Potpuriu de valsuri de Robrecht (orch. Odeon) ; Din munţi şi văi,­ potpuriu (voce : Rosf Seegers şi I Hellmann) ; Uvertură la „Fiica re­gimentului“ de Donizetti (orch. O­­perei Scala dirij. de Gabrielle 5chilni). ÎS: Ultimele ştiri. 14.45 : Ora Copiilor : I. Şezătoa­rea şcoalei primare no. 1 din Oto­­peni sub conducerea d-rei Floric» Avramescu : „Excursie «la primă­vară“ piesă radofonică de N. Pa­­panastasiu* II. Jurnalul copiilor de Victor Ion Popa. 18 . Muzică executată de instru­mentiști celebri (discuri) : Siciliană «­ Rigaudon de Francoeur-Kreialer (vioară : Yehudi Menuhin) ; Largo de Händel şi Dans spaniol Nr. 5 de Granados (violoncel: Gáspár Cassado) ; Preludiu şi fuga din sonata în sol minor de Joh. Seb. Bach (vioară: Jan Dahmen) ; Concertul No. 5 în mi bemol ma­jor de Beethoven (pian: Artur Schnabel şi orch. simf. din Londra, dirij. de Malcolm Sargent). 19: Ora. Mersul vremii. Actua­lităţi. 19.10 : Concert de muzică variată,­­ Orchestra Radio, dirij. de Const. ; Nottara : -Mică suită No. 2 de Mi-­­­chelii; - Muzică din opera „Mireasa vândută“ de Smetana; „Din ţara mea“ suită românească No. 2 de­­ George Ochi Albi. 20.05 : Arta noastră românească, în epoca brâncovenească, de Vic­tor Brătulescu. 20.25: D-na Dora­­Massini (can­to) acomp. de Orch. Radio : Aria Contesei din „Nunta lui Figaro“ de­­ Mozart; Balada și aria bijuteriilor ■ din „Faust“ de Gounod ; Ave Ma­­­­ria din „Othello“ de Verdi; Ru- I găd­ur­ea din „Tosca“ de Puccini. 20.35: Programul concertului simfonic, de Emanoil Ciomac. 21.15: Concert simfonic al Or­chestrei Filarmonica, dirij. de Mi­hail Jora. ( Transmisie de la Ate­neul Român) , Simfonia No. 5 in I si bemol major de Schubert; Con­­­­cert în­ la minor pentru pian şi­­ orchestră de Schumann (solist : I Ovid Dramba). In pauză (22.15—22.30): Radio­jurnal ; Sport. 22.30: Continuarea concertului simfonic: Privelişti moldoveneşti de Mihail Jora ; Dansurile din „Prinţul Igor“ de Borodin. 23.15 : Muzică distractivă (di­scuri) : Stele şi lună, lied de Sat­tler (voce : Erna Sack) ; Frumoa­sa vecină de Kneip (quartet vocal); Rosemarie de Jede şi Mii de stele I strălucesc pe bolta cerului de Gei­­­­sler (voce : Karl Schhmitt-Wal­ I­ter) ; Tango-habanera şi Rumba­­ de Pavesse (voce : Maria Basca);­­ Lied de Strecker (voce : Greta Keller) ; Mă voiu feri de tine tan­go de Data (voce : Lungeanu). 23.45 . Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. 23.55 . Ultimele știri. Deutschlandsender 1571 in., 191 kHz., 60 kw. — 20. Muzică ușoară; 21. Inf.; 21.10. Scene radiofonice ; 21.30. Concert de orchestră sub conducerea lui Ionel Perlea ; 23.30. Concert nocturn; 23.45. Inf. locale; 24. Muzică de dans pe plăci. Varşovia 1339 m., 224 kHz- 120 kw. — 18.15. Concert; 19. ştiri; 19.25. Plăci ; 20. Audiţie ; 20.40. Concert; 21. Muzică uşoară ; 21.45. Radiojurnal; 23. Concert; 23.40. Plăci. Budapesta 549 m., 546 kHz., 120 kw. — 19.30. Orchestră de salon; 20.50. Seară artistică ; 21.10. Or­chestră de țigani ; 22.55. Concert de orchestră ; 24.1­0. Orchestră jazz; 1.05. Știri. Stuttgart 523 m­., 574 kHz., 100 kw. — 20. Plăci; 21. Inf.; 21.10.­­ Concert de seară; 22.15. Suită la­ I­diofonică; 23. Ora, Inf., Meteor,­­ Sport; 23.30. Concert de muzică­­ populară . 1. Concert nocturn. Viena 507 m„ 592 kHz., 150 kw. — 20.10. Actualităţi; 20.25. „Der Schmuck der Madona“ Operă de Wolf-Ferrari; 23.10. Inf., Meteor, Programul pentru mâine ; 23.20. Concert de muzică uşoară. Fraga 470 m„ 638 kHz., 120 kw. — 20.25. Recital de vioară; 21.40. Romaneto radiofonic; 22. Concert de orchestră; 23. Inf., Sport; 23.20. Brno. Belgrad 437 m„ 686 kHz., 2,5 kw. — 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Cân­tece populare ; 21.40. Concert de orchestră; 22.05. Concert; 23. Reportaj ; 23.20. Melodii populare. Roma 713 kHz.. 420,8 m„ 50 kW. — 20. Muzică variată; 20.40. (Bari) Program special pentru Grecia; 21.05. Ora, Inf.. Radiojurnal; 21.40. Muzică variată; 22. „Mosé“, operă de Rossini. München, 405 m„ 261 kHz., 100 kw. — 20.20. Melodii din Tirol; 21. Ora, Meteor, Inf. 21.10. „Fulgi de zăpadă“ operă de Rimski-Korsa­­kow ; 23. Ora, Meteor, Info Sport; 23.45. Stuttgart. Concert de muzică populară. Katowice 396 m„ 758 kHz., 12 kw. — 19.35. Plăci; 19.45. Programul pe mâine ; 19.50. Program general; 23.40. Plăci. VINERI, 16 APRILIE RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz., 364,5 m, 12 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz., 1875 m., 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gim­nastică ritmică ; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri) : De ziua copilului de Ronell şi Zece cenţi un dans de Rodgers ; Polca de Josef Strauss şi Polia de Johann Strauss; Sfaturi gos­podăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Sport. Cota apelor Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) : Veronika- Marie, de Niel şi Vals de Balz (voce : Erwin Hartung) ; Vals de Doelle şi •Amintiri din Grinzing, vals de Muhr) ; Lolita şi Mal d’amore de Buzzi-Peccia (voce : Joseph Schmidt) ; Fox de Young şi Fox de Smith ; Surâzi de Bixio şi Coboară în gondolă de Vellones (voce : Tino Rossi) ; Potpuriu de cântece populare bavareze ; Cântec popular spaniol şi Dans spaniol (voce : Maria Basca) ; Păpuşa ve­selă de Boulanger şi In Wachau de Arnold ; Povestea căpriţelor şi Mai dă-mi o halbă blondă de Villnov (voce : P. Alexandru). 14.10 : Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi ex­terne. 14.30 : Muzică variată (discuri) . Uvertura „Balul“ de Sullivan (orch. simţ din Londra, dirij. de Mal­colm Sargent) ; Două lieduri din „Peer Gynt“ de Grieg (voce : Rau­­ta Waara) ; Fantazie pe motive de Mozart (orch. Marek Weber). 15. Ultimele ştiri. 18 . Concert de după amiază. Or­chestra Gică Ionescu-Găini : Ro­manţe şi arii naţionale ; Selecţiuni din „Ciocârlia“ de Lehar ; Adio de Tosti: O mică conversaţie de Ochi- Albi; Foxtrot de Carii Pagnini; Vals de Rousseau; Cântece Bănă­ţene ; Dacă­ ai fi draga mea, tan­go de Elly Roman ; Hil căluţule de M. Constantinescu ; Marinela, rum­ba de Scotto. 19. Ora. Mersul vremii. Actua­lităţi. 19.10; Continuarea concertului: Viaţă de artist, vals de John Strauss ; Spune unde, când şi cum, tango de Vasilescu ; Sufletul mi-e trist fără tine, tango de Max I Halm; Ce ştii tu ce-i dragostea de I Vasilescu; Arii boereşti; Ţi-am luat un mărţişor, tango de Va­­silescu; Frumoasa mea cu ochii verzi, romanţă de Manzatti şi Hora de la Văleni; Măslinul, tango de Scarasso-Vivas; Oro, paso­dobele de Grana Durau ; Iţi amin­teşti, foxtrot de Carii Paganini; Sârba din căruţă. 20.15 : Problema Universităţilor, de prof. Gh. Brătianu. 20.35 : „Povestirile lui Hoffmann“ operă In 3 acte de Offenbach (Transmisie de la Opera Română). Distribuţia : Olimpia, Felicia Va­siliu­­ Giuletta, Maria Cojocă­­reanu ; Antonia, Lydia Bahici; Nikolaus, Aura Davideanu ; O voce, Olimpia Grozowska ; Hoffmann, Mircea Lazăr ; Spalanzani, I. Ma­­nolescu; Nathanael, Sp. Dumi­­trescu ; Crespel, R. Steiner ; Lu­ther, V. Iacobescu ; Lindorf, Cop­­pelius, Dappertutto, Dr. Miracol, George Niculescu - Basu; Hermann,­­ C. Teodorian; Schlemil, I. Roșea; Cochenille, Pitticinaccio, Frantz, Andreas, Lucian Nanu. Conducerea muzicală, I. Bein. I In pauza I-a (21.40-22.05) : Cărţi j­­ şi reviste. I In pauza Il-a . (22.30-22.50) : 1 Radio-jurnal ; Sport. 23.45 : Jurnal pentru străinătate­­ în limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. Deutschland sender 1571 m„ 191 kHz., 60 kw. — 19. Muzică uşoară; 20. Muzică de dans pe plăci; 21. Inf.; 21.10. München. Concert de valsuri şi marşuri; 23. Meteor. Inf., Sport; 23.30. Concert nocturn. Varşovia 1339 m„ 224 kHz., 120 kw. — 18.15. Concert ; 19.20. Plăci; 20.20. Audiţii; 20.45. Fragment de operă ; 21.15. Concert simfonic ; 23.45. Plăci. Budapesta 549 m„ 546 kHz., 120 kw. — 19.10. Orchestră de ţigani; 20.30. Retransmitere de la operă ; 23.30. Plăci; 24.05. Orchestră de ţigani; 1.05. Ştiri, Stuttgart 523 m„ 574 kHz., 100 kw. — 20. Concert variat; 21. Inf.; 21.10. Plăci; 21.45. Concert de or­chestră ; 23. Ora, Inf. Meteor, Sport; 23.30. Deutschlandsender. Concert nocturn ; 1. Concert noc­turn pe plăci. Viena 507 m„ 592 kHz., 150 kw. 19.45. Int. Meteor ; 21. Plăci ; 21.25. Concert ; 22,20. Bmo ; 23. Inf.; 23.25. Plăci. Roma 713 kHz., 420,8 m„ 50 kw. — 20. Muzică variată; 20.45. (Bari). Program special pentru Grecia; 21.05. Ora, Inf., Radiojurnal ; 21.40. Muzică variată ; 22. „Mugika“ ope­retă de Tagliaferri; 24. Radiojur­nal ; 0.15. Muzică de dans. München 405 m„ 216 kHz., 100 kw. — 20.15. Concert vocal; 21. Ora, Meteor, Inf.; 21.10. Concert de valsuri şi marşuri; 23. Ora, Meteor, Inf., Sport; 23.30. Con­cert de orgă ; 0.30. Deutschlandsen­der. Concert nocturn. Katovice 396 m, 758 kHz., 12 kw. — 19.25. Plăci; 19.45. Programul pe mâine ; 19.50. Inf. ; 20. Program general; 23.45. Plăci.­ ­xoxQxox-------­ STĂRILE DE CONGESTIE se ameliorează adeseori într’o mă­sură surprinzătoare, dacă se re­gulează funcțiunea intestinală, luându-se apa naturală purgativă „FRANCISC IOSIF“. Recoman­dată de medici. 5015 Zâmbesc arborii (Urmare din pag. I-a) când e înţeleasă, pe orice om în grele cumpene din viaţă. Noi, cei mai în vârstă, ne-am anchilozat în greşeli a căror ur­me cu adâncă părere de rău le constatăm, fără să mai avem pu­terea a le îndrepta. Pe copil, iu­biţi părinţi şi educatori, nu-i mâ­naţi pe aceleaşi cărări umbrite. Tocmai fiindcă nu ştim ce-i aş­teaptă, să-i deprindem cu tot ce le poate da clipe de linişte între­mătoare şi reculegere în furtuna vieţii agitate. Folosiţi momentele în care natura, mamă bună pen­tru toţi, îşi desvăluie manifesta­­ţiunile cele mai uşor de prins, a­­cum în primăvară, pentru a de­prinde pe copii să afle că în a­­fară de sălbăticia traiului, există şi o armonie sănătoasă care dă tărie şi curăţenie sufletului. Nu ocoliţi chiar voi cei ma­turi decorul măreţ al colţurilor de natură, măcar din grădinele oraşelor. Puteţi trăi sguduitoare şi înăl­ţătoare clipe, care v’ar da de gândit asupra vieţii ce o ducem, aşa cum mi s’a întâmplat şi n­ie în dimineaţa zilei din urmă. Spre a privi mai pe îndelete frumosul tablou ce-i alcătuesc câţiva plopi piramidali înălţaţi dintre sălciile cu biciurile ramu­rilor numai ochiuri de verdeaţă proaspătă, m-am aşezat pe una din băncile de sub platoul rămu­ros, cu trunchiul neted, ca lus­truit, din dreptul pielii dinspre ministerul de război. Acolo,se odihnesc sau aşteaptă, mai întot­deauna, iarna şi vara, nevoiaşii cari caută de lucru. Şi cum stă­team spate ’n spate cu unul din ei, bătrân cu brăzdături adânci pe faţă, aud vorbe pline de în­ţeles. Dintr’o cărţulie de rugă­ciuni, bătrânul cetea cu glas destul de tare, abea descifrând pentru el, cuvinte din evanghelie. „Cel smerit se va înălţa, cel tru­faş se va scoborî“. Nu cetea într’una. După fiecare precept, ca pentru rugăciune ori meditare, îşi ridica privirea de pe carte şi căta către zâmbetul mu­gurilor, ce anunţau viaţa. Natura şi înţelepciunea dădeau susţinere necazului. Prof. univ. I. SIMIONESCU Consfinţirea unor încadrări ilegale Prin încadrarea făcută pe baza legii şi regulamentului pentru statutul personalului c­­. r. din 28 Aprilie 1933 au fost favorizate unele categorii de slujbaşi şi mai ales unele per­soane agreate. A urmat o nouă încadrare pe baza decretului regal nr. 1672 din 18 iulie 1936, cu sco­pul de a se îndrepta­., unele nedreptăţi constatate şi formu­late energic de federaţia şi uniunea asociaţiilor profesio­nale c. f. r. Dar, prin noua re­încadrare, favoriţii regimului urm­au să fie daţi înapoi şi să primească salarii mai mici la cari aveau dreptul prin noua aşezare în tabelele de funcţiuni şi de salarizare. Şi d. ministru Franasociin a avut toată atenţia faţă de a­­ceşti favoriţi, pentru care a şi întocmit un articol unic pentru completarea unor dispoziţii din legea statutului şi decretului 1672 din anul 1936. Acest articol unic, publicat în Monitorul Oficial nr. 81 din 7 Aprilie a. c. glăsueşte că benefi­ciarii — cari ar urma să pri­mească un salar mai mic decât cel rezultat din O ÎNCADRARE LEGAL FĂCUTĂ — „vor fi re­tribuiţi cu salariile mai mari, corespunzătoare încadrării pe baza legii din Aprilie 1933, până când, prin avansări legale şi plătite, vor ajunge la clasa şi categoria a căror salariu îl pri­mesc”. Vor beneficia astfel de salarii mari, cu mulţi ani înainte de avansarea care i-ar fi adus în situaţia de a avea drept la" a­­cele salarii. mmm ŞEDINŢA CONSILULUI GENERAL AL C. A. P. I. R.-ULUI Zilele trecute şi a ţinut şe­­dinţa consiliului general al confederaţie asociaţiunilor de profesionişti intelectuali (CA­PIR), la sediul său din loca­lul aisocatiei generale a media. cilo­r, str. lavor 16............... A prezidat d. av. T. Gr. Fe­­rneţeanu, preşedintele Uniunei generale­,a avocaţilor,­care pune­ în desbateri chestiunea orga­nizării congresului general so­­cial-etnic al tuturor profesiu­nilor intelectuale, ce fusese fixat pentru 18 Aprilie. D-sa arată că la 25 Aprilie se va ţine în Capitală congresul barourilor din întreaga ţară, având în desbateri aceeaş ches­tiune. La acest congres raportori sunt tocmai d-nii: I. Gr. Pe­­rieţeanu, Istrate Micescu, Gh. Petrovici, cari sunt desemnaţi şi raportori juridici la congre­sul tuturor profesiunilor inte­lectuale. In consecinţă propune amâ­narea congresului confederaţiei. D. ing. Andrei Ionescu, se­cretar general al AGIR-ului şi ing. agr. Mândru, preşedintele societăţii inginerilor agronomi, cer relaţii asupra rolului ra­portorilor fiecărei asociaţiuni. Se decide, în urma discuţiu­­nilor la care mai iau parte d-nii : ing. FI. Demetrescu, preşedintele asociaţiei ingineri­lor de mine, ing. agr. Gh. Geor­­gescu, ing. silvic D. Grozescu, arh Tăruşanu, etc., ca data ţinerii congresului să fie la 16 Mai, în sala societăţii „Progre­sul Silvic”. Vor participa numai membrii asociaţiunilor confederate ur­mând­ ca alte organizaţiuni pro­fesionale să fie invitate prin persoana preşedinţilor, la şe­dinţa de deschidere. Pentru coordonarea materia­lului şi a rapoartelor se for­mează o comisiune care va fi prezidată de d. av. I. Gr. Pe­­rieţeanu, având ca membri pe d-nii : docent M. Popescu Bu­zău şi ing. Andrei Ionescu. Se ia in desbateri recensă­mântul şomerilor intelectuali. Dună discuţiuni la care iau parte pet. dr. Gh. Manolescu, delegatul asociaţiei medicilor veterinari; sculptor Dimo Pa­­velescu, preşedintele sindicatu­lui artelor frumoase; ing. Ti­­beriu Eremia, delegatul socie­tăţii Politehnica ; prof. Roger Nicolescu, etc., se constată că operaţia recensământului nu corespunde realităţii, din 2 mo­tive: nu s’au prezentat toţi, mai­ ales cei titraţi; nu s’a ţinut so­coteala de semi-şomeri titraţi, cari ocupă o slujbă provizorie cu 2-3000 lei lunar, dar cari sunt departe de a avea stan­dardul de­­ viaţă necesar unui titrat. . Problema va fi desbătută amplu in raportul asupra Ofi­ciului muncii intelectuale, ce va îi prezentat la congresul de la 16 Mai a. c. de la in discuţie „Biurourile de prioritate pentru invenţiu­­nile medicale şi ştiinţifice”. D. dr. M. Popescu Buzău ex­pune bazele raportului pe care îl va prezenta la congresul in­ternaţional al profesioniştilor intelectuali ce se va ţine la Paris. După discuţia la care au luat parte d-nii: agr. dr. Gh. Ma­­rinescu, delegatul comitetului­­ executiv al colegiilor medicilor; dr. Tătaru, ing. chimist ştefă­­nescu, delegatul asociaţiei chi­­miştilor, etc. se aprobă con­cluziile referatului ca să se ob­­ţie o lege internaţională pen­tru savanţi, în general, nu nu­mai pentru medici, urmând a se creia o secţiune pe lângă bi­roul internaţional de la Berna. -------xoxOxox-------­ Pentru repararea unei biserici Comitetul pentru reparaţia bisericei din comuna Manga, jud. Dâmboviţa, apelează pe a­­caastă cale la bunii creştini de a ajuta să ducă la bun sfârşit opera începută. Daniile se pri­mesc fie în numerar, fie in na­tură­­ (tablă de învelit, ci­ment, clopot, fier pentru beton armat). Ofrandele se vor tri­mite d-lui I. Andreescu, preşe­dinte activ al comitetului pen­tru ridicarea acestei opere reli­gioase in comuna Manga, ofi­ciul poștal Voinești, jud. Dîm­bovița. tin grup de funcţionari din toată ţara, care urmează cursurile centrului de pregătire tehnică pro­fesională ad-tivă, în vizită la ziarul nostru ’Anul al 54-lea Nr. 165 Veri 16 Aprilie 1937 Lemnul nu va mai fi un material comun­ ­.........—--------_ ^ ! Sau găsit utilizări noi pentru materialul lemnos. — Case de lemn, fără cue. — Problema ligninei Detronat pentru un timp din fruntea materialelor de con­strucție, lemnul e pe cale de a-și relua locul. Revenirea se datorește, în parte, scumpirii excesive a tuturor metalelor, dar mai ales noilor metode pentru tratarea materialelor lemnoase, găsite de tehnicie­nii de peste ocean. Mulţumi­tă acestor procedee, duşmanii din totdeauna ai lemnului vor putea fi ţinuţi la distan­ţă şi materialul acesta pe care ni-l oferă cu dărnicie natura va găsi utilizări tot atât de variate ca şi oţelul. După părerea multora, înce­pe un capitol nou în istoria construcţiilor: epoca lemnu­lui. S’a încercat din totdeauna tratarea­­lemnului cu diferite substanţe sau procedee fizice spre a-l apăra de umezeală şi uscăciune, cele două extreme primejdioase. Metodele semi­­empirice, afumarea, gudro­­narea, şi altele de acelaş fel, n’au dat rezultate prea stră­lucite. In căutarea metodei ideale, cercetătorii s’au în­trebat dacă n’ar fi cu putin­ţă să se răstoarne procedeul natural de uscare, prin care lemnul se usucă de la exte- I rior spre interior. După trei­­ ani de sforţări, încercările au­­reuşit: afundând lemnul ver­de în soluţii sărate, de anu­mite concentraţii, el se usu­că de la interior spre exte­rior, printr’un fenomen fizic foarte uşor de înţeles dacă ne amintim că sarea e hi­­groscopică, adică are afinita­te pentru apă. Lemnul afun­dat în apă se acoperă la ex­terior cu o pătură mai mult sau mai puţin groasă de sare. Apa, aflată în mod natural în miezul lemnului, este a­­trasă spre suprafaţa saturată cu sare, iar aci se evaporă automat. Transportul de apă de la interior spre exterior continuă până când lemnul s-a uscat cu desăvârşire. Cu această ocazie, experimenta­torii au găsit că atracţia lem­nului pentru apă este de două ori mai mare decât a­­tracţia apei pentru lemn. Se caută acum un tratament dublu, priin care lemnul să fie, în acelaş timp, uscat şi făcut rezistent la foc. In scurtă vreme, datorită succesului colaborării dintre chimişti şi specialiştii indu­striei lemnului, vor apare pe piaţa americană case de lemn de un tip cu totul nou. Ele nu vor fi simple vile sau căsuţe de vacanţă de felul celor care au apărut şi la noi, ci locuinţe serioase, ai căror pereţi vor fi construiţi din panouri duble de lemn special tratat, iar acoperişul va fi şi el de lemn impermea­bil. .O curiozitate a acestor locuinţe va fi lipsa aproape totală a cuelor sau altor pie­se metalice, obişnuite în construcţie, toate piesele de lemn vor f­i­­lipite­­între ele ca un nou clei, cu bază de ca­sein­g, rezistent la apă şi la tracţiuni cât de puternice. Intre timp, laboratoarele de peste ocean au pus la punct un procedeu pentru prepararea unui material plastic, asemănător ebonitei, dar care nu cere altă mate­rie primă decât rumeguşul de lemn. Acest material, al că­rui nume n’a fost încă stabi­lit, este greu, rezistent, im­permeabil, şi poate fi vândut cu un preţ abia de două ori mai mare decât preţul lem­nului obişnuit. Lemnul este compus, din punctul de vedere al structu­rii sale chimice, din celuloză şi lignină. Se cunosc între­buinţările celulozei: ele merg de la hârtia de tipar până la praful de puşcă. Lignina, în schimb, n’a găsit până astăzi nici-o întrebuinţare. Ea con­­stitue douăzeci şi cinci la sută din volumul lemnului şi în­­ zilele noastre, când se utili- I zează până şi resturile restu­­­­rilor, risipa pe care o impune­­ exploatărilor forestiere ab­senţa unei folosiri comerciale a ligninei a atras atenţia tu­turor oamenilor cu socoteală. Până în clipa de faţă, toate încercările de a-i găsi un de­buşeu au dat greş. In ziua când problema ligninei va fi rezolvată, lemnul va înceta de a mai fi un material co­mun şi preţul său va înregi­stra o urcare considerabilă. In ziua aceea, o pădure va fi poate mai preţioasă decât o mină de aur. I. J. F. Maşina aceasta transformă rumeguşul de lemn într’un mate­rial plastic, foarte cftin -xox® xox- Dou­a incendii in Prahova Ploeşti, 13 Aprilie Din neglijenţa­ lui Varii® Ale­­xiu, din com. Fulga, car® a ui­tat o lumânare aprinsă impun ha­mba­x, s’a declarat ura violent incendiu la locuinţa sa. .Flăcă­rile, alimentate de un vânt pu­ternic, au cuprins cu repezi­ciune casa, mai multe nmgazii şi două hambare, car® au fost mistuite în câteva ore. Fiind dată alarma, a sărit în ajutor tot satul şi cu mare greutate focul a putut fi stins. Pagubele sunt de 200.000 lei. Câţiva copii din corn. Drăgă­­neşti-Prahova, s’au dus in pă­durea din vecinătatea comunei., proprietatea d-raei Cleopatra Chiriazi, unde au făcut un foc mare. După ce au stat câtva timp lângă foc şi s’au încălzit, au plecat, lăsându-l aprins. Focul s’a întins la ierburile uscate dinprejur, apoi la arbori cu­prinzând o mare parte din pă­dure. Pagubele trec de 50.000 lei. Jandarmii, fiind anunţaţi, au luat măsuri pentru identifica­rea copiilor.

Next