Universul, aprilie 1937 (Anul 54, nr. 105-119)
1937-04-26 / nr. 115
* Mu I MU Plin pentru cititorii „UNIVERSULUI” Abonaţii actuali, precum şi toţi acei cari se vor abona la Ziarul „UNIVERSUL“, cu începere de azi, trimiţând Soc. „FRANCO-ROMANA“ de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23 suma de lei 304, vor primi: 1. O poliţă de asigurare de 20.000 Iei, COMPLECT ACHITATA PE 4 LUNI, cu anexa de 8 numere participând la tragerile din 15 MAI, 15 IUNIE, 15 IULIE, 15 AUGUST, 1937. Ieşind la sorţi numărul poliţei se achită lei 20.000, iar dacă ese numai unul din numerile din anexă, lei 4.000 sau lei 2.000 2. ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătasă, la fel cu modelul depus în vitrina ziarului „UNIVERSUL“. Aceşti Abonaţi asiguraţi, cari vor complecta achitarea primelor anului întâi de asigurare socotite a lei 76 lunar vor mai primi UN SERVICIU DE ŞASE PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT într’o frumoasă cassetă căptușită cu mătasă, la fel cu modelul depus la ziarul „Universul". it. Costul abonamentului la ziarul „UNIVERSUL" este: Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni F rontul Românesc şi alegerile comunale din Capitală Declaraţiile d-lui C. Angelescu . Joi seara, a fost, la sediul central al „Frontului Românesc“, din b-dul Elisabeta, o întrunire a comitetelor organizaţiei Capitalei. Cu această ocazie, d. C. ANGELESCU, preşedintele organizaţiei, a făcut declaraţiuni politice. D-sa a spus că „Frontul Românesc“ se află întrunitdupă o bătălie îndârjită pe care a dus-o în alegerile comunale. Lupta a fost desigur grea şi toţi fruntaşii mişcărilor din Capitală au simţit-o, pentru că am înfruntat pe toţi adversarii noştri şi mai ales pentrucă noi nu am avut la dispoziţie mijloacele şi n’am întrebuinţat metodele lor. Greşit afirmă un ziar din Capitală, că numărul de voturi obţinut de „Frontul Românesc“ ari, s’ar datora muncii şi sacrificiilor materiale făcute de mine Este adevărat că am muncit Şi m’am străduit şi eu alături de dv., dar este tendenţioasă afirmaţia cu privire la contribuţia materială. Ţin să se ştie că eu mi’am contribuit decât cu ceea ce era normal să contribui şi numai proporţional cu ceiace au cheltuit toţi colaboratorii mei. Cât priveşte munca, toţi fruntaşii mişcării noastre din Capitală şi-au făcut pe deplin datoria ca să avem succesul pe care l-am înregistrat. Dar dacă este vorba de recunoştinţă, recunoştinţa noastră trebue să se îndrepte mai întâi către preşedintele nostru, d. Alexandru Vaida, care ne-a dat programul şi prestigiul său cu care prezentându-ne în faţa alegătorilor din Bucureşti, am reuşit să culegem admirabile rezultate. Rezultatele alegerilor din Capitală ne-au fost favorabile, însă este bine să se ştie că scopul pentru care am alcătuit „Frontul Românesc", nu a fost lupta electorală, ci strângerea rândurilor românilor, ca să schimbăm mentalitatea politicianistă din ţară şi să dăm o conducere însufleţită de un ideal de regenerare morală şi de adâncă putere de sacrificiu în folosul românilor. Când vorbim de alegeri, nune referim la cele 7100 de suflete româneşti, care şi-au dat adeziunea pentru noi, ci la effectele politice pe care le-au produs aceste alegeri. Toţi adversarii noştri au simţit puternic lovitura primită care a dovedit că românii din Capitala ţării s’au trezit şi sunt gata să ia în piept orice înfruntare, spre a îndeplini funcţiunea cetăţenească la care sunt chemaţi. „Frontul Românesc“ s-a închegat puternic şi nimeni şi nimic nu ne va mai putea scoate de aci. Noi cunoaştem entuziasmul cu care fiecare dintre aceşti luptători au venit la vot, noi ştim preocupările fiecăruia dintre ei pentru ca rezultatul să fie bun, noi ştim câte sacrificii au făcut fiecare şi deaceia ne mândrim cu asemenea prieteni. Luaţi şi cercetaţi toate rezultatele de la secţiunile de votare din cartierele evreeşti şi veţi vedea cum masa evreeascâ s’a strâns în ajutorul ţărăniştilor. Românii din Bucureşti au fost alături de noi şi ne-au dat frumosul rezultat pe care l-am obţinut’. Din punct de vedere politic, meritul cel mai mare în aceste alegeri l-a avut d. Algiu, şeful culorii de Verde, care a reuşit să-l trântească pe dr. Lupu în sectorul unde acesta se credea imbatabil,cu tot sprijinul pe care l-a avut din partea evreilor şi din partea celor cu funduliţe roşii în piept şi cu pumnii ridicaţi în loc de salut. Deunăzi d. Sasu, ministrul liberal spunea într’un discurs că dacă minoritarii se vor purta bine vor avea scutul legilor, iar dacă nu se vor purta, nu-i vor avea. In ţara noastră, nu va fi libertatea românească, dacă nu se va ciocni cu libertatea minoritară şi nu o va înfrânge. Altminteri, va fi şi mai departe robie pentru noi şi domnie pentru ei. Şi pentru că s’a vorbit atât de des în timpul alegerilor de concentrarea forţelor naţionaliste, repet ceea ce am spus totdeauna, că „Frontul Românesc“ a declarat prin glasul prezidentului său, că doreşte strângerea rândurilor româneşti, spre a reuşi să instaureze o viaţă nouă, să distrugă moravurile politicianiste, să înlăture influenţa planurilor de club şi să se termine cu guvernările folositoare partizanilor şi vătămătoare ţării. Pentru aceasta ne-am strâns în jurul d-lui Vaida şi constatăm că cercul se măreşte din zi în zi. Glasul şi voinţa sa singure vor fi hotărîtoare. Au mai vorbit d-nii C. Algiu, şeful culorii de Verde, av. Apăteanu, Mircea Poenaru-Bordea, Petre Frumuzache, şeful culorii de Albastru, av. Traian Martinescu, şeful culorii de Negru, D. I. Niculescu, şeful culorii de Galben şi dr. Ioan Jianu, preşedintele cercului de studii. Odiseia unei comori cu manete de aur Perchiziţia de la d-rul evreu Iuliu Gal din Baia-Mare Baia-Mare, 23 Aprilie. Oraşul nostru fiind cel mai important centru al aurului din ţară, e natural să se descopere mereu senzaţionale afaceri de furturi şi contrabande de aur. Mai de mult, poliţia de la noi da foarte des peste asemenea hoţi, tăinuitori şi exportatori de aur. In ultimii ani însă, munca depusă de poliţie, precum şi grija mare a conducătorilor minelor de aur şi controlul au făcut să scadă afacerile cu aur. Dacă totuşi se pare că ar fi mai rămas câţiva hoţi aceşti trebue să fie maeştri îmbogăţiţi şi experimentaţi. Poliţia şi-a pus însă de gând să-i demascheze şi pe aceştia, stârpind complet răul. Săptămâna trecută scriam despre decoperirea unei astfel de bande de hoţi de aur, al cărei patron se părea că este un „fabricant de oţet“ evreu din localitate. De obicei afacerile cu aur au maeştri cari se ascund sub masca câte unui liber profesionist, comerciant, meseoriciiŞi Descoperitorii din săptămâna trecută au prins urmele şi altor afaceri. O CURSA INGENIOASA Spre a demasca pe unul dintre bănuiţi, pe d-rul evreu Iuliu Gal, despre care publicul spune că e milionar, d. locot. Beşliu, comandantul jandarmilor, a tocmit pe un ţăran din Satu-Nou de Jos să se angajeze grădinar la acest doctor, să observe şi să cerceteze prin toate colţurile spre a găsi aur ascuns. Ţăranul, după câteva zile de observaţie, săpând într-un colţ al grădinii, a dat peste o casetă grea în care se auzia sunet de metal. Pierzându-şi cumpătul, a luat caseta, a pus-o în traistă şi a fugit spre casă, înainte de a-şi isprăvi orele de lucru. Faptul a trezit bănueli doctorului, care , cercetând pe unde a lucrat săteanul, a descoperit furtul comorii şi s’a luat cu maşina după el. Ţăranul care mergea pe şoseaua principală, a fost ajuns de maşina doctorului prin Lăpuşel şi, înşfăcat în pripă, s’a trezit în maşină, apoi în locuinţa doctorului, unde sub ameninţarea revolverului a înapoiat caseta. Scăpat de la doctor, ţăranul a povestit şefului postului de jandarmi toată întâmplarea. D. lt. Beşliu, împreună cu d. I. Danciu, şeful poliţiei, având autorizaţia judecătorului de instrucţie, au făcut o perchiziţie la domiciliul d-rului Iuliu Gal. După multe parlamentari, doctorul s’a învoit să le prezinte caseta, despre care afirma că a fost furată de ţăran de pe o fereastră. COMOARA CU MONETE DE AUR In casetă s’au găsit peste 350 monete de aur, intre care lire sterline, dolari și coroane. Valoarea lor trece pe jumătate de milion. Doctorul afirmă că le are dinaintea războiului, dar anchetatorii au găsit fire sterline de aur cari era imprimat anul fabricaţiei 1931. Fiind vorba de monete, a fost chemat de ing. Toma Simeon, şeful oficiului de schimb al Băncii Naţionale din localitate, după a cărui opinie de monetele s’au confiscat la Banca Națională, posesorul lor putând fi învinuit de contrabandă de valută forte. Actele dresate au fost trimise parchetului. UNIVERSUL GcikiTchi/T* DUMINICA 25 APRILIE Ort.: t Duminica Floriilor. Sf. apostol si evanghelist Marcu. Cat.: t Cantate. Sfântul Marcu Evanghelistul. Prot.: t Cantate. Marcu. Evreesc: 13 Itar 5697. Mahomedan: 13 Safar 1356. Râs. soarelui 5,20. Apusul 19,10. &2xxxlL& DUMINICA, 25 APRILIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-KOMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 7.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri). Să ne bucurăm de viaţă vals de Joh. Strauss; Moara in Pădurea Neagră de Eilenberg şi Fierarii in pădure de Michaelis; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30: închiderea emisiunii. 9.55: ORA RELIGIOASA: I. Clopote; II. Serviciul religios transmis de la Biserica Domniţa Bălaşa; III. Predică de pr. Efrem Enăcescu. 13: Ora. — Culturale. — Sport. — Cota apei Dunării. 13.10: Concert de prânz — Orchestra Grigoraş Dinicu; Arii naţionale; Trandafirii din Sud, vals de Joh. Strauss; Frumoasă Tangolita, de Paul Abraham; Măritate mândru cu bine şi Am un pom ce face poame; Idilă pasionată, vals de Georges Razigade; Ochii tăi au lăcrămat, tango de Cosmescu; Drag mi-e să trăiesc pe lume şi Ciobănaşul; Poveşti la Grand Hotel, vals de Abraham; Cântec de primăvară de Mendelssohn: Arii naţionale. 14.10: Radio-jurnal: Ora. — Mersul vremii. — Ştiri interne şi externe. 14.25: Continuarea concertului: Foaie vrede iarbă deasă şi Chindia; Dragoste de ţigan, vals de F. Lehar; Am adormit gândind la tine, tango de Dendrino; Narcis, vals de Nevin; Contemplaţie, vals de Jean Andrian; Arii naţionale. 15. De ce ne trebue marea de prof. I. Dongorozi. 15.15: Muzică populară — Taraful Fănică Luca: Arii naţionale; Colo in vale la fântână şi Mugur, Mugurel; Când eram copil odată şi Sârba de la Iaşi; Cine trece pe colnic. 15.35: Dr. V. Voiculescu: De vorbă cu sătenii. 15,55—16,20: Continuarea concertului: Hal salcâm de vară şi Foae verde trei castane; Steluţa şi Hora Romilor; Mână Gheorghe boii bine şi Maria neichi Marie. Arii naţionale (solo naiu: Fănica Luca). 16.30: Liturghia solemnă de Sabin Drăgoi (Transmisie de la Biserica Sf. Maria din Timişoara). Corul „Crai nou", condus de autor. In pauză, cuvântarea păr. Ion Imbroane. 18: Răspunsuri technice. 18.10: Concert de muzică de dans — Orchestra de salon Radio, dirij. de Ion Ghiga; Dintr’o grădină de flori plină, fantazie de Paschill; Ialomiţeanca, horă de Cuclin; Fusul şi Ceasornicul de Gr. Dinicu-St. Neaga; Trei dansuri slave (No. 4, 10 şi 6) de Dvorak; Primăvara şi Erotică de Grieg; Hora başbuzucilor de Gabriel Marie; Vals jubiliar de Eysler.19: Ora. — Mersul vremii. 19.03: Marea în higienă și medicină de prof. dr. Petrus Niculescu. 19.25: Continuarea concertului: Arie de balet de Cazaneuve; Wayside, foxtrot de Porrel. Chiar de nu vrei să știi de mine, vals lent de Buday; Fatima bruna, tango de Zangone; La douăzeci de ani, paso doble de Appolonio; Tu nu mă poţi înţelege, vals lent de Garste; Tango de Cesare Mencioni; B. A. F., onestep de Appolonio; Hii gloabă, slow de Jimmy Kennedy. 20.05: Importanţa naţională a mării noastre de prof. Ion Simionescu. 20.25: Concert al Coralei Municipiului Bucureşti, cond. de Ştefan Mureşanu: Cântec de primăvară; Fă-mă Doamne un bob de tei de Teodorescu (solo: AI. Voinescu); Trandafir de pe răzoare de S. Drăgoi; Piârgerică mamă cu dor de Vorobkievici (solo: AI. Voinescu) ; Foaie verde ş’o lalea de Anastasescu; Foaie verde Mohor de D. Botez (solit. M. Ciobănescu); Corul vânătorilor de Weber. 21. Mitologia mării de prof. N. . Herescu vioară; 23,20. Concert de orchestră; 24. Radiojurnal; 0,15. Muzică de dans. München 405 m. 216 kHz. 100 kw.; 20,20. Concert vocal; 21. Berlin. Concert de seară; 23. Ora, Meteor. Inf., Sport; 23,35. Deutschlandsender. Orcestră de dans. Katovice 396 m. 758 kHz. 12 kw.; 20,16. Concert Beethoven; 20,45. Programul de mâine; 20,50. Emisie sileziană; 21,20. Program general; 21,22. Inf. LUNI, 26 APRILIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30 . Deschiderea emisiunii : Gimnastică ritmică ; Radio jurnal: Concert de dimineaţă (discuri): Paso doble de Rotter; Domino, vals de Heuberger ; Piesă caracteristică de Glombig şi Melodie de Krome; Preludiu de Jämfeldt; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri): Frumosul Rosmarin de Kreisler (vioară: Georges Boulanger); Foxtrot de Hudson; Lied din filmul „Manevrele de toamnă“ de Stolz şi Cântec de Millöcker (voce: Karl Schmit-Walter); Un cântec de mulţumire de Alliusen (voce : Essie Ackland); Potpuriu de valsuri de Chopin; Două cântece din filmul „Preţul unui sărut“ de Sanders (voce: José Mojica); Mary de Richardson şi Dragostea mea e ca un roşu trandafir (voce: Joseph Hislop); Potpuriu din opereta ,,Fata din Pădurea Neagră“ de Jessel; Bate murgul din picior de Brăiloiu şi Câte drumuri sunt in ţară (voce : Gh. Folescu). 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30 : Muzică variată (discuri): Din ţări străine, suită de Moszkowski(orch. simf. din Londra, dirij. de John Barbirolli); Marş nupţial din „Visul unei nopţi de vară“ de Mendelssohn (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Leo Bloch. 15: Ultimele ştiri. 18: Concert de după amiază. Orchestra Radio, dirij. de Const. Nottara: Muzică din operetele franceze: Uvertură la „Frumoasa Elena“ de Offenbach; Muzică din „Frumoasa Elena“ de Offenbach; Selecţiuni din „Clopotele din Corneville” de Planquette; Muzică din „Doamna Boniface’’ de Lacome ; Selecţiuni din „Fiica D-nei Angot’’ de Lecocq. 19 : Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.10: Continuarea concertului. Muzică variată. Preludiu act. I din „Guglielmo Ratcliff” de Mascagni; Suită din baletul „Hans cel leneş” de Nedbal; Cântece pentru copii de Blech; Uvertură la „Beizadea Epaminonda” de Caudella. 20: Sfântul evanghelist Marcu, de Gala Galaction. 2120 : Concert de muzică engleză (discuri) ; Două marşuri şi Două menuete de Händel (arch. din Londra, dirij. de Stephen Moore); Trei melodii de Quilter (voce : Mark Raphael); Pastorală scoţiană de Saenger (vioară : Yehudi Menuhin); Melodie de Aikin şi Melodie de Wilson (voce: Gervase Elwes); Suita Sf. Paul de Holst (arch. dirij. de Boyd Neel - Decca). 20.55: Obiceiuri de Paşti în Basarabia., de D. Iov. RADIO - ROMANIA 21.10 - 22 : Muzică distractivă şi românească (discuri). RADIO - BUCUREŞTI 21.10 : Muzică de cameră : Trio în si bemol de Schubert, cântat de Ed. Stein (pian), A. A. Sarvaş (vioară) şi G. Jarosevici (violoncel). RADIO - ROMANIA şi RADIO - BUCUREŞTI 22 : Cărţi şi reviste. 22.05 : D-na Florica Cristoforeanu (canto) : Jale veche de Antoni Marzocchi; Gură îndurerată de Gabriele Sibella; Arie din act. I din „Samson şi Dalila” de Saint- Saëns; In barcă de Guido Bianchini; Aria scrisorilor din „Werther” de Massenet. 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45 : Concert nocturn al orchestrei Fraţii Dumitrescu, transmis de la restaurantul „Splendid - Parc”. 23.45 : Jurnal pentru străinătate In limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. * Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 21.40: Piesă radiofonică. 22: Concert de orchestră. 23 : Meteor, Inf., Sport. 23.45: Inf. locale. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.30: Concert de orchestră. 21 : Orchestră de salon. 21.45: Radiojurnal. 22 : Audiţie. 22.30 : Muzică uşoară. 23: Concert de orchestră. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 19.30: Recital de pian. 20.40 : Recital de canto. 21.30: Orchestră de ţigani. 22.30: Ştiri. 22.50: Concert de orchestră. 24.05: Orchestră de jaz. 1.05: Știri. Stuttgart, 523 m. 574 kHz. 100 kw. 21.10: Concert vocal. 22.15 : Din operele lui Uhland pentru a 150 aniversare. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 24 : Muzică de dans. 1: Concert nocturn pe plăci. Viena, 507 m. 592 kHz., 150 kw. 20: Ora. Inf.. Meteor. 20.10: Inf. 21 : Concert din operele compozitorilor austriaci. 22: Concert de muzică cerută. 23.30: Recital de violoncel. 23.55 : Muzică de dans pe plăci. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 19.55 : Plăci. 20: Meteor. 20.10 : Brno. 20.25: Concert. 20.55: Urmarea concertului. 21.15 : M. Ostrava. 22: Concert de orchestră. 23.20: Recital de vioară. 24: Concert de pian. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. 20.30: Ora naţiunii. 21: Retransmitere de la teatrul Naţional. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20: Muzică variată. 20.49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21.05 : Ora, Inf., Radiojurnal. 21.40: Muzică variată. 22: Concert vocal şi instrumental. 23.10: Varietăţi. 24: Radiojurnal. 0.15: Muzică de dans. München, 405 m. 216 kHz. 100 kw. 20.15 : Lieduri şi balade de Uhland. 21 : Ora, Meteor. Inf. 21.10 : Seară de dans. 23: Ora. Meteor, Inf., Sport. 24: Orchestră de dans. Katovice, 396 m. 758 kHz. 12 kw. 19.30 : Muzică de dans. 19.45 : Programul pe mâine. 19.50: Program general. 21.15: TEATRU: „Cruciada copiilor", piesă radiofonică, după un poem de Marcel Schwob, de Petru Aman. Distribuţia: Aliata, Victor Miertescu Allis, Eugen Popovici O mamă, Prima femeie, Maria Mohor Altă mamă. A doua femeie, Flortea Teodora A treia femee, Sabina Metta Leprosul, Nicu Diauitriu Copilul Ion, Mica Odetta Vestitorul, I. Radulescu Consilierul, Al. Mitiric Corăbierul, C. Horaţiu, Notarul, Paul Stratilat Papa, I. Manolescu Regia artistică Victor Bumbeşti. Regia muzicală Nicolae Radulescu. Regia technică Alexandru Lohan. 22.10: Concert de muzică variată al Orchestrei Radio, dirij. de Constantin Nottara. Uvertură la opera comică „Femeile vesele din Windsor” de Nicolai; Privelişti din Marea Nordului de John Strauss. 22 30: Radio-jurnal. 22.40: Rezultatele sportive de Virgil Economu. 22.55: Continuarea concertului Orchestrei Radio: Uvertură la opera „Ţar şi teslar" de Lortzing; Hopak, dans căzăcesc de Ceaikowsky: Jocuri româneşti de Paul Constantinescu; Două dansuri vieneze de Fredman-Gartner; Vals de Smetana; Mazurcă şi Menuet, de Rust; Marea poloneză de Svendsen. Ut Deutschlandsender 1571 m. 191 kHz 60 kw.; 18,45. Muzică uşoară; 20,30. Reportaj; 21,30. „Iisus” operă de Mozart; 23. Meteor. Inf., Sport; 23,30. Orchestră de dans. Varşovia 1339 m. 224 kHz 120 kw.: 18 15. Concert de orchestră 20,20. Placi; 21,50. Radiojurnal; 22. Lwow; 28,30. Recital de pian; 24. Concert variat. Budapesta 549 m. 546 kHz. 120 kw.: 19,45. Orchestră de țigani; 21,36. Sport; 22,40. Știri; 23. Orchestră de salon; 24,15. Orchestră de jaz. Stuttgart 523 m. 574 kHz. 100 kw.; 19. Muzică fie dans pe plăci; 19 30. Oră variată; 21. ,,Wild scheitz”, cpeiră de Lortzing; 23. Ora., Inf., Meteor, Sport; 23,30. Deutschlandsender. Muzică de dans; 1. Concert nocturn. Viena 507 m. 592 kHz. 150 kw.; 18,30 Muzică ușoară; 20. Ora. Sport; 20,10. Program variat; 22,10. Inf.Meteor. Programul pentru mâine. Sport. Fraga 470 m. 638 kHz. 120 kw.: 20,20. Brno; 21,10. Bratislava; 21,50. Plăci; 22,10. M. Ostrava; 23. Inf.. Sport; 23,35. Plăci; 23,40. Kosice. Belgrad 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.; 20,30. Ora naţiunii; 29,50. Selecţiuni din arii; 21,20. Plăci; 21,30. Pelmel; 23,20. Muzică variată; 24. Muzică de dans. Roma 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.; 20,50. Scene radiofonice; 21,05. Ora. Inf., Radiojurnal; 21,40. Muzică variată; 22. Concert de pian și ---------xoxoxox--------- Evadarea a doi bandiţi Târgovişte, 23 Aprilie Temuţii tâlhari şi asasini Gh. V. Grigore, originar din Ploeşti şi Gh. Butucea, din Răzvad (Dâmboviţa) au evadat astăseară din penitenciarul local, în condiţiuni misterioase. Faptul fiind adus la cunoştinţa autorităţilor, d-nui prim procuror I. G. Caton şi jude instr. Lucian Gheorghiu, decodaţi de poliţie, au început imediat cercetările. S-au făcut câteva arestări. Adunarea generală a soc. „Expresul“ Vineri, la 9 dim., s-a ţinut în sala „Locomotiva“ din Bucureşti adunarea generală a societăţii „Expresul“, de ajutor reciproc a funcţionarilor c. f. r. Adunarea a fost prezidată de d. Gh. Ionescu ,asistat de comitetul alcătuit din d-nii Ion Diaconescu şi Gh. Romanescu, vice-preşedinţi, Hera Anastase, secretar general, Gh. Niculescu, casier general şi membrii: C. ştefanov, P. Coandeş, Dinu ştefan, Radu Dragomirescu, D-tru Dragan, I. B. Oprea, P. Coman, V. Paloşeanu, M. P. Chiru, Alex. Popescu, Radu Mitroi Florea, N. Gh. Popescu, I. Şaman şi Gh. Dora. D. preşedinte Gh. Ionescu, a expus raportul consiliului de administraţie, arătând strălucitele rezultate ale activităţii de 25 ani a acestei societăţi, conform datelor sugestive ,pe care le-am publicat în numărul de Lunea trecută. Comisia de cenzori, compusă din d-nii Ilie Preda, Ion Speriatu, C. Drăghici, Gila Mihail, Toma Gheorghiu şi Gr. Grigorescu, a înfăţişat situaţia materială şi ajutoarele acordate. Societatea, care are un capital de aproape 5 milioane jum. şi un buget anual de peste 4 milioane jum. lei, a acordat numai în cursul anului 1936 ajutoare de deces 1.436.000 lei, ajutoare de boală 356.430 lei şi ajutoare de pensii 1.612.439 lei, etc. Adunarea a dat descărcare comitetului şi a aprobat proectul de buget pe 1937. Ca şi în alţi ani, adunarea a decurs într’un admirabil spirit de camaraderie, de încredere reciprocă şi într’un mod civilizat care face cinste atât consiliului în frunte cu neobositul preşedinte, cât şi tuturor membrilor, printre cari găsim cu plăcere pe adevăraţii veterani ai mişcării ceferiste, ai luptei pentru revendicări şi pentru apropierea sufletească a tuturor printr’o conlucrare şi ajutorare reciprocă luptători al căror ideal a fost colaborarea cu factorii conducători, în spirit de devotament pentru Rege, Tron şi Ţară şi de largă disciplină profesională şi cetăţenească. OMAGII ZIARULUI „UNIVERSUL“ D. Gh. Ionescu, preşedintele societăţii, în aclamaţiile adunării, a adus omagii ziarului „Universul“ cel mai mare cotidian de luptă naţională şi a elogiat personalitatea directorului nostru, d. Stelian Popescu, care a înălţat cea mai grandioasă tribună, pe care oficiază cel mai autorizat reprezentant al gliei strămoşeşti şi al neamului românesc şi a mulţumit redactorului nostru, d. Costin Fulga, pentru felul cum ştie să apere, de mai bine de 20 ani, cauza personalului ceferist. D. Costin Fulga a mulţumit d-lui preşedinte pentru «cuvintele rostite şi consiliului şi adunării pentru simpatia ce i-au arătat şi i-a asigurat că directorul ziarului nostru veghează incontinuu şi luptă permanenet, până la izbânda totală, pentru triumful românismului şi apreciază spiritul de ordine şi muncă al lumii ceferiste. In încheere, a adăugat că „Tribuna ceferistă“, deschisă în coloanele „Universului“ va servi cauza muncitorimii române cu aceeaş vigoare ca şi în cei 20 ani din urmă. D. Gh. Ionescu a anunţat adunarea, că in iunie, in cadrul unei impunătoare solemnităţi se va serba jubileul de 25 ani al societăţii. Adunarea s-a terminat cu o masă camaraderească. Funcţiuni şi locuri de muncă pentru invalizi, orfani şi văduve de război Serviciul pentru plasarea invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război din direcţia muncii aduce la cunoştinţa celor interesaţi că are posibilitatea să facă plasări în următoarele locuri : 1) Un funcţionar cunoscând maşinile de calculat, pentru Ploeşti. 2) Doi desenatori, absolvenţi ai şcoalelor superioare de arte şi meserii, pentru jud. Caraş. 3) Trei conductori tehnici, absolvenţi ai şcoalei de conductori tehnici. 4) Trei mecanici, absolvenţi ai şcoalei superioare de arte şi meserii pentru Banat. 5) Trei ajutori sau ajutoare de vânzătoare, pentru Bucureşti. Solicitatorii trebue să fie absolvenţi ai şcoalei elementare de comerţ. 6) Un conductor public, absolvent al şcoalei de conductori publici, pentru Reşiţa. 7) Patru funcţionari de birou, absolvenţi ai şcoalei_ comerciale, pentru Bucureşti. 8) O funcţionară cunoscând limba germană, pentru Bucureşti. 9) Zece contabili, pentru întreprinderi din Bucureşti. Solicitatorii trebue să fie licenţiaţi ai Academiei comerciale sau absolvenţi ai şcoalei superioare de comerţ. ________________ 10) O econoamă, pentru o moşie din jud. Brăila. Se dă preferinţă unei văduve din război cu cunoştinţele necesare. 11) Cinci strungari în fier pentru Bucureşti. 12) Şase funcţionari cu cunoştinţe de contabilitate şi 1. germană pentru întreprinderi din Ardeal. 13) Cinci vânzători specialişti în porţelanuri şi sticlărie, pentru Cluj. 14) Un innginer chimist pen-15) Un inginer hotamic pentru Braşov,tru o întreprindere din regiunea Prahovei. Vacanţele pentru care există cereri corespunzătoare nu se publică. Termenul pentru ocuparea acestor vacanţe fiind scurt, doritorii să concureze pentru ocuparea lor vor înainta de urgenţă direct serviciului de plasare I. O. V. din direcţia muncii str. Vasile Alecsandri 1, cererile însoţite de următoarele acte: certificat I. O. V. extract de naştere, certificat de studii, de naţionalitate, de bună purtare, de sănătate şi actul pentru satisfacerea serviciului militar. Invalizii din război vor înainta şi certificatul de capacitate de muncă. Cei din Bucureşti se vor prezenta personal.______________ Pentru evitarea ciocnirilor intre trenuri şi... elefanţi Londra, 23 (Teleor). — Din Bombay se anunţă, că direcţia căilor ferate din India studiază o problemă, pe cât de ciudată, pe atât de importantă pentru căile ferate indiene: cum se pot zădărnici ciocnirile între trenuri şi elefanţi? Asemenea accidente s-au produs în repetate rânduri, iar zilele trecute, un porţii grave. Un elefant uriaş, legat de un pom în apropierea liniei ferate, a smuls copacul din pământ, şi a fugit dealungul liniei ferate, ciocnindu-se cu un tren de persoane, care venea din direcţie opusă. Trenul a deraiat, câteva vagoane au fost răsturnate, iar numeroşi călători au fost răniţi, dintre cari unii în mod grav.____________ Expoziţia de la şcoala normală de menaj „Elina Matei Basarab“ Joi, la ora 5 d. a., a avut loc deschiderea expoziţiei de lucru şi preparate culinare la şcoala normală de menaj „Elina Matei Basarab” din str. Labirint, de sub direcţia d-nei Silvia Petrescu-Zoiţa. In asistenţă am remarcat pe d.nii : dr. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale, Pamfil Şeicaru, directorul ziarului „Curentul“, Petre Alexandrescu şi C. Popescu, directori în ministerul educaţei naţionale, N. D. Petrescu-Zoiţa, inspector general, N. Penescu, senator, N. Ionescu, deputat, Zamfiropol Dali, inspector, d-nele: Elena Demetrescu şi Rădulescu, inspectoare, Silvia Petrescu-Zoiţa, directoarea şcolii, d-rele Lucia Cincu, subdirectoare, Domnica Cincu, ş. a. D. ministru dr. Angelescu a vizitat stand cu stand, exprimând felicitări d-nei directoare şi profesoarelor pentru minunatelor lucruri expuse. S-au prezentat în expoziţie: atelierul de,spălat, călcat, condus de d-rele Aglae Constantinescu, Eliza Bucur, Climescu şi Vitan, cursul elementar de lingerie pentru copil (d-ra Marica Coadă) ; d-ra Maria JBalănescu a prezentat rufărie, croitorie şi o rochiţă de copilă cu aplicaţii de broderii care reprezintă provinciile româneşti, pentru expoziţia de la Paris , d-na Venera Ionescu şi d-ra Minerva Debu, flori, metaloplastie, ouă încondeiate, porturi pe mătase şi picturi în uleiuri. Secţia bucătărie, condusă de d-na Elena Bujeniţa şi d-rele Niculina Munteanu şi Vitzi Popescu , prăjituri, torţe, cozoanci, compoturi, liqueruri şi dulceţuri, iar secţia ţesut, a d-nei Profira Creţulescu, scoarţe olteneşti şi covoare persane. Interesanta expoziţie rămâne deschisă şi azi. Runda IX a adus câteva surprize interesante. Ciocnirea dintre SET (fahr, avioane, ing. Gr. Zamfirescu) și cercul care conduce autoritar în clasament Tura, a fost fatală ultimului. S-a încheiat cu 3-2 pentru ultimul, și o partidă în continuare. La primele mese, a dominat SET, la ultimele, Tura. La primele mase : I. Gică Alexandrescu—S. Herland 1—0, II. Const. Gheorghiu — Henry Taubman 1—0, şi III. Ion Vasilescu— Ghenghin întreruptă, în poziţie mai bună pentru primul. Senzaţia o constitue faptul că primii trei de la Tura, figurează în grupul destul de redus al neînvinşilor. Ghenghin, alături de Torna Popa, figura chiar în capul clasamentului cu 8 (8) p. din 135 participanţi. Se pare că Torna Popa va rămâne singur în capul clasamentului cu maximum de punctaj (100%). Nu mai puţin interesantă a fost şi ciocnirea dintre PTT şi Ardeal, soldată în favoarea primului cu 5—1! Lupta începe să devină pasionantă deoarece cercurile CFR și Gh. Brătianu au avansat, pe când Tura a regresat în runda IX-a. CRONICA ȘAHULUI De la campionatul intercercuri Annu al 54-lea Nr. 115 Luni 26 Aprilie 1937 99Libertatea scrisului (Urmare din pag. I-a) seamă că şi Flaubert a zis: „Frumuseţea formei este nedespărţită de frumuseţea gândirii“. Dar nimeni nu se ridică împotriva originalităţii. Place, bine; nu place, dai din umeri şi laşi pe nenorocitul bolnav să se străduiască să scoată din creer ceva care nu se aseamănă cu ce s’a mai făcut până la el. Când însă scriitorul cată cu tot dinadinsul să descrie obscenul este pornograf. Unde s’a cuibărit arta în „Poarta Neagră“, în „Femeia cu carnea albă“, în „Mâl“, în „Eros la mănăstire“, în „Unu“ și alte asemenea „opere“ datorite penelor întinate ale atâtor răspopiţi şi călugăraşi cu rămăşiţe de miros de tămâie la rădăcina părului lor tăiat scurt ? Unde este frumuseţea de care vorbeşte Flaubert, cel trimis judecăţii pentru că romanul „Madame Bovary“ a fost socotit „obscen“. Oricât te-ai strădui, pe o otreapă îmbâcsită nu poţi ţese cu lână proastă şi eşită la soare, scenele de iubire de pe zidurile băii cardinalului Bibbiena, pictate după cum se spune de Rafael, de fapt eşite din penelul lui Jules Romain, cel pentru care Aretino, a scris „sonetti lussuriosi“. Nu, nimeni nu se ridică împotriva originalităţii, ci împotriva descrierii fără rost, fără „artă“ a porcăriilor înşirate ca mătăniile, ca în „Icoane de lemn“ şi altele. S’a tălmăcit că literatura a fost făcută de popor şi că a fost adusă la forma ei cultă de Eminescu, Creangă şi Caragiale, cari n’au fost academicieni. Scris-au oare aceşti scriitori trivialităţile şi măscările, atât de dragi şcoalei celei nouă, care şi-a clădit temelia în gunoi? Şi alţi scriitori, cari au trecut pe la academie, unde se găsesc strugurii necopţi din fabulă, n’au şi ei părticica lor în formarea limbii atât de pocită şi de stâlcită de răspopiţii scatologi? S’a vorbit de teama închisorii. Până şi genialul Hajdeu a fost trimis judecăţii din pricina descrierilor erotice din nuvela „Duduca Maruca“. Dacă un desgustător „literat“ cu numele de Bogza care şi-a aşternut pe hârtie murdăriile care ii clocotesc în vine, a fost arestat, şi a fost apărat chiar de scriitori, aceasta înseamnă că scrisul este gâtuit şi că va-« lurile literaturii sunt biciuite! Nu valurile, ci netrebnicii cari înjosesc literatura şi născocesc în bolnava lor îndrăzneală o limbă străină de sufletul acelui popor pe care-l invoacă, trebue să fie biciuiţi. Ca javrele care urlă înainte de a fi pedepsite, tot astfel şi ei fac gălăgie, asmuţind împotriva simţământului de apărare a gândirii tineretului dornic de a ceti, pe toţi acei în al căror suflet au răscolit ce este mai josnic şi mai aproape de sufletul lor! Pornografia n’are început şi din păcate nu va avea sfârşit pentru că este aducătoare de venit, datorită procesului firesc că este mai uşor să răscoleşti simţurile decât gândirea. Aceasta nu înseamnă că măsuri de pază şi de îngrădire a scrisului pornografic nu trebuesc luate. Când marchizul de Sade a adus lui Napoleon lucrările sale, acesta s’a grăbit să trimită pe prea sensualul marchiz la azilul din Charenton. Și Musset a scris „Gamiani“ dar avea cu ce acoperi această pată făcută în zile de apăsare sufletească. La Atena „Impudoarea“ îşi avea templul. Când bisericile se golesc pe zi ce merge toţi aceşti preoţi ai cultului erotic nu trebuesc împiedicaţi în primejdiosul lor sacerdoţiu? Cum nu-şi dau seama că literatura are mare înrâurire asupra gloatei, şi că rostul „literatului“ nu este acela să facă venit din orice şi să otrăvească gândirea deşteptând simţurile la cei tineri şi încercând să trezească senilitatea celor trecuţi. Sunt clipe fireşti în viaţă cari cer tăinuire nu dare în vileag. După cum nu ese omul gol pe stradă, tot astfel romanul poate fi lipsit de goliciunea unor descrieri de prisos. A veşteji pornirea „literaţilor“ nemulţumiţi că li se vâră nasul în chiar murdăria lor nu este „laşitate“ este „profilaxie“. Zuliari pe înaintaşii lor „literaţii“ scatologi încearcă întemeierea unui „Parnas satiric“ dar muntele nu întrece în înălţime „Dealul Spirii“ iar cenaclul cel mult pe o cocină cu literatură rămasă din popor, cu trivialităţi şi înjurături ca din popor. ' , Emanoil Hagi Masco \ U Doi ani dela noua conducere a Casei de depuneri Personalul Casei de depuneri şi consemnaţiuni a sărbătorit Vineri seara pe d. prof. I. Banciu, printr’o strălucită agapă — servită în condiţiuni desăvârşite, de şcoala normală de menaj „Maria şi Gh. Filipescu“ — cu prilejul împlinirii a doi ani de la venirea sa în capul instituţiei. A fost aniversarea a doi ani plini, a doi ani de muncă, de organizare şi de triumf, care reprezintă capetele unei evoluţiuni unice — dela o situaţie greoae, cu perspective tulburi, la una de consolidare şi de prestigiu, ce a repus instituţia pe treapta cea mai înaltă a încrederii publice. A fost nevoe de luptă dârză, pas cu pas şi clipă de clipă, pentru înfrângerea sistemelor rutinare ale serviciilor, pentru refacerea spiritului de disciplină şi răspundere în rândurile funcţionarilor, ca motorul întregii organizaţiuni să-şi recapete suflul sănătos. Au subliniat-o cu rară însufleţire toţi vorbitorii, ale căror cuvântări, cu conţinut şi colorit de superioară intelectualitate au vădit nivelul înalt de pregătire profesională şi de cultură generală, atins de personalul celei mai vechi instituţii financiare a ţării. Sărbătorirea a căpătat şi mai multă strălucire, prin spontaneitatea cu care s-a asociat la ea întregul consiliu de administraţie al Casei de depuneri. Au rostit frumoase cuvinte de omagiu d-nii: Pandele Stănculescu, inspector special Badea, dr. Riconti, în numele personalului Casei; d-nii ad-tori financiari Stanciu (Bălţi) şi C. Alexandrescu (II Negru Capitală), în numele colaboratorilor externi ai Casei; d. Cristea, preşedintele consiliului de adiţie şi Romulus Alexandru, în numele revistei „Curierul financiar“ PROGRESELE CASEI DE DEPUNERI Tuturor le-a răspuns de prof. I. Banciu, directorul şi al Casei de depuneri şi consemnaţiuni, exprimându-şi satisfacţia, dar şi emoţia de a se vedea înconjurat de o societate atât de omogenă din punct de vedere sufletesc. D-sa citeşte apoi scrisoarea de bune urări a d-lui ministru de finanţe Mircea Cancicov, care, reţinut de recepţiunile date în onoarea înaltului reprezentant al Statului polon, a fost împiedecat să participe la sărbătorirea d-lui Banciu. Sărbătoritul a făcut apoi o luminoasă şi elocventă expunere a progreselor realizate de instituţie, în cei doi ani de când o conduce, ţinând să accentueze că „din datorie“ şi nu din recunoştinţă i-a acordat sprijinul şi capacitatea sa şi că în tot acest timp s-a bucurat de tot sprijinul ministeruliu de finanţe, al consiliului de adiţie, şi al personalului, cărora le aduce vii mulţumiri. «r* An„Totalul beneficiilor realizaţi de Casa de depuneri de la înfiinţare (1865) şi până la 1935- 936 se ridică la circa 412 miliarde lei. In afară de costul terenului şi al construirii palatului (circa 174 milioane), tot restul beneficiilor realizate a alimentat bugetul de venituri al Statului, contribuind astfel în largă măsură la gosodăria generală a Statului. La 1 Aprilie 1937, Casa avea învestite în efecte de Stat peste 3.694 milioane, iar în împrumuturi (la Stat, judeţe, comune, instituţii publice, comitete şcolare şi particulare) peste 1 miliard. La 19 ianuarie 1935, când d-sa a luat conducerea Casei, aceasta nu dispunea, ca numerar efectiv, decât de 158 milioane, asupra căruia apăsa o datorie certă şi exigibilă cu precădere de 350 milioane. In efecte, la tezaurul Casei, erau aproape 8 miliarde valoare nominală, din care 5.223 milioane depuneri şi consemnaţiuni şi 2.651 milioane fond proprietatea Casei, iar în acte de portofoliu adică plăţi neregulate făcute pentru Stat şi care contau drept numerar fără să existe : 661 milioane. La 31 Martie 1937 situaţia este total schimbată: Numerar efectiv peste 602 milioane şi fără ca asupra acestei sume să mai apese vreo datorie. Efecte în valoare nominală de peste 11 miliarde, iar acte de portofoliu, care să conteze drept numerar , niciunul, toate fiind achitate de Stat prin ministerul de finanţe Tot în acest timp, tezaurul Casei şi-a îndoit capacitatea de recepţie a efectelor depuse de autorităţi şi particulari (136.000 depozite), iar adiţiile financiare din ţară au fost înzestrate cu case de fer speciale, în scopul separării patrimoniului Casei de acela al Statului. După ultimul bilanț, Casa a ajuns la o lichiditate imediată — record — de 80%. --------xoxxxox-------- | Perceptor delapidator Oradea, 23 Aprilie S’a descoperit că perceptorul ‘ Andrei Deli, din Tileagd, a săvârșit mai multe fraude în dauna Statului. In primul rând, s’a constatat lipsa sumei de 164 mii din cassa de bani, sumă pe care perceptorul a putut s’o acopere. D. administrator financiar Gallin a dispus imediat înlocuirea lui Andrei Deli şi a ordonat să se facă cercetări. Datorită cercetărilor întreprinse de controlorii financiari Karpis şi Tout, s-au mai descoperit şi alte fraude în valoare de 260 mii, făptuite tot de Deli. Cercetările urmează şi e foarte probabil că se vor găsi și alte fraude. ' ' ’ ' “ t