Universul, octombrie 1937 (Anul 54, nr. 285-300)
1937-10-27 / nr. 296
sf? Pagini ki^T^No. 120.288/932 AtissS al 54^ea r ON DATOR: LUIGI CAZZAVILLAN if*. Mies?®us?t 27 0‘cîcstt&s?de S. p 1111 DIRECTOR: STELIAN POPESCU CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No.,23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 Î4 Magiai EXEMPLARUL din Rolfloft la In străinătate A Sinaia, 24 Oct. Oraşul reşedinţei regale, împodobit cu drapele, ghirlande de brad, adăposteşte pe iluştrii oaspeţi, veniţi să participe la Unul din cele mai immportante evenimente din viaţa Marelui Voevod Mihai : înălţarea Măriei Sale la gradul de sublocotenent. E atâta animaţie, cum de mult n’a mai cunoscut Sinaia. Oaspeţii regali sunt întâmpinaţi de însuş M. S. Regele. Delegaţiile militare ale ţărilor amice sosesc pe rând cu trenuri speciale. Membrii corpului diplomatic, membrii guvernului, oamenii politici, delegaţii de foşti luptători, ceilalţi invitaţi, sosesc cu Din şirul iluştrilor oaspeţi aşteptaţi să sosească la Sinaia, cu prilejul serbărilor în cinstea ridicării Măriei Sale Voevodului Mihai la gradul de sublocotenent, a sosit astăzi dimineaţă primul tren special, aducând pe A. S. R. Principele Paul, înaltul Regent al Iugoslaviei, cu suita, cu ofiţerii români detaşaţi pe lângă oaspeţi şi cu ziariştii iugoslavi, într’un vagon ataşat la trenul special. De-asetmeni, cu acelaş tren, a sosit in localitate şi d. Mircea Cancicov, ministrul de finanţe, care a întâmpinat pe înaltul Regent la graniţă. Trenul special a oprit la peronul gării Sinaia, în dreptul salonului regal, exact la ora 10. SUVERANUL IN ÎNTÂMPINARE Cu cinci minute înainte de intrarea trenului în staţie, au venit de la castelul Peleş, cu automobilele, M. S. Regele, în uniforma vânătorilor de munte, cu pelerina albă a cavalerilor „Mi- hai Viteazul“, A. S. R. Principele de Hohenzollern, care se află la castelul Peleş ca oaspete al Suveranului ( în uniformă gris, cu beretă) şi Măria Sa Voevodul Mihai, purtând pentru ultima dată haina de elev al liceului militar „Mănăstirea Dealului“. Suveranul, A. S. R. Principele Hohenzollern şi Măria Sa Mihai au fost întâmpinaţi, la coborârea din automobile, de d-nii Gh. Tătărăscu, preşedintele consiliului de miniştri, general diferite trenuri sau cu automobilele. Parte din invitaţi, cari nu şi-au rezervat camere din vreme, în Sinaia, sunt nevoiţi, din lipsă de locuri, să se ducă la Poiana Ţapului şi la Buşteni, de unde pot veni mâine dimineaţă, la solemnitate. Serbarea va avea o amploare deosebită, prin prezenţa ilustrelor personalităţi ale ţărilor amice, cât şi prin participarea atâtor invitaţi. Mii de oameni se vor înşirui încă din zorii zilei alăuri de trupă, pe şoseaua dintre Sinaia şi Poiana Ţapului, pe parcursul căreia se va desfăşura parada militară, în cinstea Marelui Voevod Mihai Ivasievici, ministrul apărării naţionale; V. Antonescu, ministrul de externe; general Balif, administratorul domeniilor Coroanei şi ofiţerii aghiotanţi al M. S. Regelui. întreaga asistenţă a trecut apoi pe peron, în faţa salonului regal, în aşteptarea trenului special, pe care ecoul văilor îl şi vestea. OASPEŢII DESCIND Din vagonul care s’a oprit în dreptul salonului, răsare silueta sveltă, sprintenă a înaltului Regent al Iugoslaviei, A. s. R. Principele Paul, îmbrăcat în uniformă de ofiţer de grăniceri, pe cap cu căciuliţa neagră, cu pampon alb. Revederea înaltului Regent cu Suveranul este foarte cordială. Se fac apoi prezentări, se, strâng mâni cari s’au mai cunoscut cândva. Şi peste câteva momente automobilele se pun iarăşi în mişcare. SPRE PLATOUL SERBĂRILOR Pe şoseaua asfaltată, care se strecoară elegant prin cotloanele munţilor, urmând şopotitul vesel al Prahovei, şirul de automobile sboară spre locul numit „Piatră arsă“, unde se află platoul pregătit pentru serbări. E un cer limpede, de toamnă blajină, cu reflexe arămii pe culmile împădurite, cu un soare care îşi trăeşte eroic ultimele reminiscenţe ale strălucirii de odinioară, cu păsările care cântă în pomi, de-a lungul drumului împodobit cu drapele şi ghirlande de verdeaţă. E o încântare drumul acesta de 4 kilometri străbătuţi in automobile, între creste şi vadul căutător al părâului de-alături. Dar calea se frâgne brusc; automobilele cârmesc la dreap- ta şi răsbat, printr’o potecă scurtă, pe largul platou al serbărilor. Terenul a fost curăţit de verdeaţă,nivelat cu pietriş şi însemnat cu dunga albă a direcţiei defilărilor. Intr’o parte curge Prahova, de cealaltă se înalţă tribunele, tribuna regală, cu pavilion în mijloc, având locuri rezervate în dreapta şi în stânga pentru invitaţii Curţii şi înalţii demnitari. Alte două tribune, în laturi, vor primi mâine pe ceilalţi invitaţi şi publicul cu bilete speciale. Aşa cum se găsesc aşezate tribunele, având în faţă platoul alb, dungat de şirurile drepte de soldaţi, în spate fiind vadul Prahovei şi apoi munţii cari, îndărătul apei, îşi înalţă ca un zid, creştetele pleşuve in razele de soare, priveliştea este de un farmec care cucereşte, de o măreţie care împacă şi linişteşte sufletele. Natura participă din plin la sărbătoririle acestea. La locul serbării se află înşirat batalionul 3 grăniceri cu muzică şi drapel. In fruntea lui, comandantul lt.-col. Ţenescu şi ofiţerii generali de stat major, cu d-nii general Ivasievici, ministrul apărării naţionale, general Paul Teodorescu, subsecretar de stat la ministerul apărării naţionale, general Prodan, gen. Petre Bălănescu, etc. Automobilele regale sosesc pe platou în ordinea următoare: M. S. Regele cu A. S. R. Principele regent Paul; A. S. R. Principele de Hohenzollern cu Măria Sa Voevodul Mihai, apoi d-nii: Mircea Cancicov cu Ciolac Antici, mareşalul curţii regale iugoslave; general Balif cu Avacumovici; Stârcea cu gen. Cristici; Ernest Urdareanu, mare şamberlan, al curţii regale cu col. Le Coque, ministru C. Flondor, mareşal al palaului şi col. Manfici; general Filimon cu comandor Fundăţeanu; general Mihail Popovici, director al presei iugoslave şi maior Mihăilescu cu căp. Ştiubei. In clipa când A. S. R. Principele Paul a coborît din automobil, muzica a intonat imnul iugoslav. TRECEREA IN REVISTA După raportul dat de comandantul batalionului, al cărui cap va fi numit astăzi înaltul oaspete iugoslav, M. S. Regele, Principele Regent Paul şi d-nii general Ivasievici, ministrul armatei şi lt.-col. Ţenescu, trec trupa în revistă. Gh. Tătărăscu, preşedintele consiliului de miniştri. După prezentările de rigoare, înalţii oaspeţi i,au loc in automobilele regale astfel: M. S. Regele cu A. S. R. principele Gustav al Suediei; A. S. R. principele Carol al Belgiei cu A. S. R. principele de Hohenzollern, Măria Sa Marele Voevod Mihai cu d. mareşal Ridz-Smigly. Automobilele s-au îndreptat spre castelul Peleş, unde cei trei înalţi oaspeţi sosiţi cu trenul special, vor fi găzduiţi. Tot la castelul Peleş, este găzduit şi A. S. R. principele Paul al Iugoslaviei. Sosesc delegaţiile Franţei şi Marei Britanii Trenul „Arlberg“ de azi după amiază, cu direcţiunea Bucureşti, avea ataşat la garnitură un vagon special ,cu care călătorea delegaţia Franţei şi a Marei Britanii, delegaţii, compuse, cea engleză, din d-nii generali Georges Jeffreya, adjutant al M. S. Regelui şi locat. colonel Arnold, din statul major britanic şi cea franceză, cu d-nii general Georges şi maior Bernard. Au fost salutate pe peron în numele MS. Regelui, de d-nii general Balif şi ministrul Flondor, mareşalul palatului. Cu automobilele ,oaspeţii au fost conduşi apoi la castelul Peleş, unde au fost primiti de Suveran. Seara a fost, la castelul Peleş, un dineu intim, la care au participat numai M. S. Regele, Măria Sa Marele Voevod Mihai, A. S. R. principele regent Paul al Iugoslaviei, A. S. R. principele Gustav al Suediei, A. S. R. principele Carol al Belgiei şi A .S. R. principele de Hohenzollern, apoi d-nui mareşal Ridz-Smigly şi toţi ceilalţi şefi ai delegaţiilor străine, cari participă la serbarea de mâine. SOLEMNITĂŢILE DELA SINAIA Oraşul in plină sărbătoare.— Sosirea misiunilor străine PRIMIREA PRINCIPELUI REGENT PAUL A. S. R. Principele Paul, noul comandant onorific al batalionului 3 grăniceri şi M. S. Regele, primesc defilarea batalionului D. general de div. adjutant C. Ivasievici, ministrul apărării naţionale, citeşte decretul regal, prin care A. S. R. Principele Paul este numit cap al bagat 'x lionului 3 grăniceri .. " PRINCIPELE PAUL CAP AL BATALIONULUI 3 GRĂNICERESC Suveranul, înalţii oaspeţi, şi grupul ofiţerilor generali, se îndreaptă apoi spre pavilionul regal, unde se află membrii guvernului ,prezenţi la Sinaia, şi celelalte persoane oficiale. D. general Ivasievici, ministrul apărării naţionale, citeşte decretul prin care M. S. Regele numeşte cap al batalionului 3 grăniceri pe A. S. R. Principele Regent Paul al Iugoslaviei. Muzica intonează din nou imnul iugoslav. A. S. R. Principele regent Paul da onorul M. S. Regelui. DEFILAREA Noul cap al batalionului 3 grăniceri se îndreaptă apoi spre La castelul Peleş ,a fost un dejun intim, la care a participat Suveranul, A. S. R. principee regent Paul, A. S. R. principele de Hohenzollern, Măria Sa Marele Voevod Mihai, general Syrovy, şeful delegaţiei cehoslovace, Ernest Urdăreanu, trupă şi defilează în fruntea coloanei, prin faţa Suveranului şi a întregii asistenţe. Trupa se înşiruie apoi ca mai înainte, în formaţie de aşteptare, şi, la un ordin al d-lui locot.colonel Ţenescu, toţi ofiţerii ies în faţă, înşirându-se pe o linie. Suveranul, A. S. R. Principele Paul, Marele Voevod Mihai şi principele de Hohenzollern, trec prin faţa ofiţerilor şi dau mâna, pe rând, cu fiecare. Ceremonia s-a sfârşit. Automobilele regale pornesc curând spre castelul Pelişor, păstrând aceiaşi ordine ca la venire, mare şambelan al curţii regale, ministrul C. Flondor, mareşalul Curţii şi maior Mihăilescu, ofiţer de ordonanţă. Membrii delegaţilor sosite au avut masă comună, la Castel, afară de şefi, invitaţi şi Suveran. Dejunul de la castel A. S. R. Principele Carol al Belgiei şi mareşalul Rydz Smigly Sosirea delegaţiei cehoslovace Sosesc delegaţiile turcă şi greacă In cursul dimineţii ,a sosit la Sinaia, cu un vagon special, delegaţia cehoslovacă, în frunte cu d. general Syrovy, inspector general de armată şi maior Marek, din statul major. Cu trenul rapid de după amiază, care venea de la Bucureşti, la ora 4.20, au sosit, în localitate, cu un vagon special, delegaţia greacă în frunte cu d. general de divizie Marcos Drăcoş, inspector genral de armată şi colonel Sotires Sterghiopoulos, şi delegaţia turcă, în frunte cu d. general Mazlâm Iskola. Amândouă delegaţiile au fost salutate în gară în numele Suveranului de d. ministru C. Flondor, mareşalul palatului. Primirea delegaţiilor Suediei, Poloniei şi Belgiei La ora 5 jum., este aşteptat în gara Sinaia trenul special în care se află principele moştenitor Gustav al Suediei, cu suita şi membrii delegaţiei suedeze, apoi A. S. R. principele Carol al Belgiei, cu suita şi delegaţia şi d. mareşal Ridz Smigly, în fruntea delegaţiei poloneze. înalţii oaspeţi sunt întâmpinaţi pe peron, în faţa salonului regal, de M. S. Regele, Măria Sa Voevodul Mihai, A. S. R. principele de Hohenzollen). și d. Discursul prim-ministrului francez Situaţia internă. Politica externă a Franţei Paris, 24 (Rador). — D. Chautemps, preşedintele consiliului de miniştri, a fost azi la Chateauroux, pentru a prezida congresul federaţiei radical-socialiste din Centru- Vest şi a inaugura noul club al acestui partid din Chateauroux. La marele banchet, care a urmat după terminarea congresului, d. Chautemps a luat cuvântul, silindu-se să tragă o concluzie politică din recentele alegeri şi să schiţeze planul de lucru pe care guvernul urmează să-l prezinte parlamentului. Şeful guvernului a spus că alegerile au decurs în linişte, fapt pe care îl consideră drept un semn de maturitate politică a poporului francez şi o dovadă că instituţiile democratice sunt tari. După părerea sa, trei indicaţii se desprind din rezultatul acestor alegeri şi anume: 1. Nu există un curent violent spre extreme. 2. partidele care compun majoritatea guvernamentală îşi menţin în ansamblu poziţiile. 3. progresul partidului radical-socialist, care câştigă 200.000 de voturi. ROLUL PARTIDULUI RADICAL-SOCIALIST Amintind desbaterile care vor fi curând, în congresul radical-socialist, d. Chautemps a spus că radicalismul este „un element de echilibru democratic şi naţional; partidul radical-socialist este arbitrul natural între forţele de conservaţiune socială şi cele revoluţionare. Prin urmare este necesar ca el să nu fie slăbit, mai întâi unire“. Oratorul a arătat că este puţin probabil ca congresul să ia hotărârea de a nu continua participarea la Uniunea partidelor de stânga, în momentul când situaţia este mult îmbunătăţită şi când guvernul este condus de un radical-socialist. El a afirmat că ar fi o primejdie dacă partidele de extrema stângă ar fi aruncate în opoziţie. Dupâ ce a amintit concursul real dat de socialişti şi mai ales de d. Blum, d. Chautemps a spus între altele: „Cred că partidul ar săvârşi o mare greşeală faţă de el însuşi dacă ar lua, fără motive imperioase, iniţiativa rupturii cu celelalte partide de stânga“. In consecinţă, d. Chautemps nu se îndoieşte că congresul radical-socialist va ratifica această orientare şi că consiliil naţional al partidului socialist va hotărî şi el menţinerea pactului de colaborare. In cazul acesta, guvernul se va prezenta neîntârziat în faţa parlamentului. OPERA GUVERNULUI Schiţând planul de lucru care va fi supus parlamentului, şeful guvernului a amintit opera înfăptuită de actualul guvern: echilibrul bugetar, asigurarea grelelor scadenţe, apărarea pieţii schimburilor şi ameliorarea incasso-ului aur. Vorbind despre absoluta necesitate de a se echilibra bugetul, d. Chautemps a spus că îndată după votarea legii bugetare va cere Camerei să voteze mai multe proecte de lege pentru organizarea raporturilor dintre capital şi muncă şi mai ales relative la arbitraj in caz de conflicte şi la sancţiunile de luat contra violării deciziilor arbitrale; în sfârşit va prezenta „marea lege de umanitate care va aduce ajutoare bătrânilor muncitori lipsiţi de mijloace“. Oratorul a afirmat că ancheta ordonată de curând cu privire la ritmul producţiei nu a avut drept scop revenire asupra lucrului de 40 de ore, ci organizarea metodică a industriilor, pentru a se reduce importul şi a se spori exportul. Terminând pasagiul discursului său relativ la politica internă, d. Chautemps a declarat că pentru succesul operei de redresare este absolut necesară o atmosferă de destindere socială. „Ordinea internă, armonia cetăţenească, stabilitatea economică şi financiară sunt elemente indispensabile pentru securitatea externă şi ţelul suprem al străduinţelor noastre“. , Politica externă Trecând la politica externă, şeful guvernului a spus că d. Deibos duce o acţiune pacifică, prudentă şi curajoasă, în deplin acord cu preşedintele consiliului şi cu d. Blum. Oratorul a făcut urarea ca mai ales în dureroasa afacere spaniolă această acţiune să reuşească a pune capăt violărilor dreptului, care nu s’ar mai putea repeta fără a sili Franţa şi Marea Britanie să-şi reia libertatea de acţiune. D. Chautemps a vorbit apoi de „sforţările tenace ale armatei franceze pentru a da păcii garanţia forţei până când va suna ceasul dreptului“. D -sa a amintit că Franţa caută în mod statornic să realizeze un strâns acord cu Marea Britanie, să menţină alianţele şi pactele sale şi să continuie raporturile de simpatie plină de încredere cu marea republică americană. „La adăpatul acestei forţe naţionale şi a acestei reţele de securitate — a încheiat oratorul — sigură de ea însăşi, Franţa caută cu sinceritate pacea cu toate popoarele. Hotărîtă să apere cu curaj integritatea pământului ei şi a intereselor sale vitale în lume, ea este gata la o sinceră apropiere cu toate naţiunile care vor dovedi prin faptele lor voinţa de a-şi ţine cu realitate angajamentele, de a respecta legile internaţionale şi de a respecta libertatea altor popoare. Pretutindeni şi în orice împrejurare, Franţa republicană este în serviciul păcii“. (Continuare in pag. 3-a) A.S.R. Principele .Gustav,Adolf al Suediei, întâlnpin li Regele tag In gara Sinaia, de..