Universul, octombrie 1937 (Anul 54, nr. 285-300)

1937-10-27 / nr. 296

s­f? Pagini ki^T^No. 120.288/932 AtissS al 54^ea r ON DATOR: LUIGI CAZZAVILLAN if*. Mies?®us?t 27 0‘cîcstt&s?de S. p 1111 DIRECTOR: STELIAN POPESCU CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No.,23-25 CENTRALA TELEFONICA A­ ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL­ DE REDACȚIE: 3.30.15 Î4 Magiai EXEMPLARUL d­in Rolfloft la In străinătate A­­ Sinaia, 24 Oct. Oraşul reşedinţei regale, îm­podobit­ cu drapele, ghirlande de brad, adăposteşte pe iluştrii oaspeţi, veniţi să participe la Unul din cele mai immportante e­­venimen­te din viaţa Marelui Voevod Mihai : înălţarea Mă­riei Sale la gradul de subloco­tenent. E atâta animaţie, cum de mult n’a mai cunoscut Sinaia. Oaspeţii regali sunt întâmpi­naţi de însuş M. S. Regele. Delegaţiile militare ale ţărilor amice sosesc pe rând cu trenuri speciale. Membrii corpului diplomatic, membrii guvernului, oamenii politici, delegaţii de foşti lup­tători, ceilalţi invitaţi, sosesc cu Din şirul iluştrilor oaspeţi aşteptaţi să sosească la Sinaia, cu prilejul serbărilor în cinstea ridicării Măriei Sale Voevodu­­lui Mihai la gradul de subloco­tenent, a sosit astăzi dimineaţă primul tren special, aducând pe A. S. R. Principele Paul, înaltul Regent al Iugoslaviei, cu suita, cu ofiţerii români detaşaţi pe lângă oaspeţi şi cu ziariştii iu­goslavi, într’un vagon ataşat la trenul special. De-asetmeni, cu acelaş tren, a sosit in localitate şi d. Mircea Cancicov, ministrul de finanţe, care a întâmpinat pe înaltul Regent la graniţă. Trenul special a oprit la pe­ronul găr­ii Sinaia, în dreptul salonului regal, exact la ora 10. SUVERANUL IN ÎNTÂMPI­NARE Cu cinci minute înainte de intrarea trenului în staţie, au venit de la castelul Peleş, cu au­tomobilele, M. S. Regele, în uni­forma vânătorilor de munte, cu­­ pelerina albă a cavalerilor „Mi-­­ hai Viteazul“, A. S. R. Princi­pele de Hohenzollern, care se află la castelul Peleş ca oaspe­te al Suveranului ( în unifor­mă gris, cu beretă) şi Măria Sa Voevodul Mihai, purtând pen­tru ultima dată haina de elev al liceului militar „Mănăstirea Dealului“. Suveranul, A. S. R. Principele Hohenzollern şi Măria Sa Mihai au fost întâmpinaţi, la coborâ­rea din automobile, de d-nii Gh. Tătărăscu, preşedintele consiliului de miniştri, general diferite trenuri sau cu automo­bilele. Parte din invitaţi, cari nu şi-au rezervat camere din vre­me, în Sinaia, sunt nevoiţi, din lipsă de locuri, să se ducă la Poiana Ţapului şi la Buşteni, de unde pot veni mâine dimi­neaţă, la solemnitate. Serbarea va avea o amploare deosebită, prin prezenţa ilustre­lor personalităţi ale ţărilor a­­mice, cât şi prin participarea a­­tâtor invitaţi. Mii de oameni se vor înşirui încă din zorii zilei alăuri de trupă, pe şoseaua dintre Sinaia şi Poiana Ţapului, pe parcursul căreia se va desfăşura parada militară, în cinstea Marelui Vo­­evod Mihai­ Ivasievici, ministrul apărării na­ţionale; V. Antonescu, ministrul de externe; general Balif, ad­ministratorul domeniilor Co­roanei şi ofiţerii aghiotanţi al M. S. Regelui. întreaga asistenţă a trecut apoi pe peron, în faţa salonului regal, în aşteptarea trenului special, pe care ecoul văilor îl şi vestea. OASPEŢII DESCIND Din vagonul care s’a oprit în dreptul salonului, răsare silue­ta sveltă, sprintenă a înaltului Regent al Iugoslaviei, A. s. R. Principele Paul, îmbrăcat în uniformă de ofiţer de grăniceri, pe cap cu căciuliţa neagră, cu pampon alb. Revederea înaltului Regent cu Suveranul este foarte cor­dială. Se fac apoi prezentări, se, strâng mâni cari s’au mai cu­noscut cândva. Şi peste câteva momente au­tomobilele se pun iarăşi în miş­care. SPRE PLATOUL SERBĂRILOR Pe şoseaua asfaltată, care se strecoară elegant prin cotloa­nele munţilor, urmând şopoti­­tul vesel al Prahovei, şirul de automobile sboară spre locul numit „Piatră arsă“, unde se află platoul pregătit pentru serbări. E un cer limpede, de toamnă blajină, cu reflexe arămii pe culmile împădurite, cu un soa­re care îşi trăeşte eroic ultime­le reminiscenţe ale strălucirii de odinioară, cu păsările care cântă în pomi, de-a lungul drumului împodobit cu drapele şi ghirlande de verdeaţă. E o încântare drumul acesta de 4 kilometri străbătuţi in au­tomobile, între creste şi vadul căutător al părâului de-alături. Dar calea se frâgne brusc; automobilele cârmesc la dreap- t­­a şi răsbat, printr’o potecă scurtă, pe largul platou al ser­bărilor. Terenul a fost curăţit de ver­deaţă,nivelat cu pietriş şi în­semnat cu dunga albă a direc­ţiei defilărilor. Intr’o parte curge Prahova, de cealaltă se înalţă tribunele, tribuna regală, cu pavilion în mijloc, având locuri rezervate în dreapta şi în stânga pentru invitaţii Curţii şi înalţii demni­tari. Alte două tribune, în laturi, vor primi mâine pe ceilalţi in­vitaţi şi publicul cu bilete spe­ciale. Aşa cum se găsesc aşezate tribunele, având în faţă platoul alb, dungat de şirurile drepte de soldaţi, în spate fiind vadul Prahovei şi apoi munţii cari, îndărătul apei, îşi înalţă ca un zid, creştetele pleşuve in razele de soare, priveliştea este de un farmec care cucereşte, de o mă­reţie care împacă şi linişteşte sufletele. Natura participă din plin la sărbătoririle acestea. La locul serbării se află înşi­rat batalionul 3 grăniceri cu muzică şi drapel. In fruntea lui, comandantul lt.-col. Ţenescu şi ofiţerii gene­rali de stat major, cu d-nii ge­neral Ivasievici, ministrul apă­rării naţionale, general Paul Teodorescu, subsecretar de stat la ministerul apărării naţiona­le, general Prodan, gen. Petre Bălănescu, etc. Automobilele regale sosesc pe platou în ordinea următoare: M. S. Regele cu A. S. R. Prin­cipele regent Paul; A. S. R. Principele de Hohenzollern cu Măria Sa Voevodul Mihai, apoi d-nii: Mircea Cancicov cu Cio­­lac Antici, mareşalul curţii re­gale iugoslave; general Balif cu Avacumovici; Stârcea cu gen. Cristici; Ernest Urdareanu, ma­re şamberlan, al curţii regale cu col. Le Coque, ministru C. Flondor, mareşal al palau­lui şi col. Manfici; general Fili­mon cu comandor Fundăţeanu; gene­ral Mihail Popovici, director al presei iugoslave şi maior Mi­­hăilescu cu căp. Ştiubei. In clipa când A. S. R. Prin­cipele Paul a coborît din auto­mobil, muzica a intonat imnul iugoslav. TRECEREA IN REVISTA După raportul dat de coman­dantul batalionului, al cărui cap va fi numit astăzi înaltul oaspete iugoslav, M. S. Regele, Principele Regent Paul şi d-nii general Ivasievici, ministrul ar­matei şi lt.-col. Ţenescu, trec trupa în revistă. Gh. Tătărăscu, preşedintele consiliului de miniştri. După prezentările de rigoare, înalţii oaspeţi i,au loc in auto­mobilele regale astfel: M. S. Regele cu A. S. R. principele Gustav al Suediei; A. S. R. prin­cipele Carol al Belgiei cu A. S. R. principele de Hohenzollern, Măria Sa Marele Voevod Mihai cu d. mareşal Ridz-Smigly. Automobilele s-au îndreptat spre castelul Peleş, unde cei trei înalţi oaspeţi sosiţi cu trenul special, vor fi găzduiţi. Tot la castelul Peleş, este găz­duit şi A. S. R. principele Paul al Iugoslaviei. Sosesc delegaţiile Franţei şi Marei Britanii Trenul „Arlberg“ de azi după amiază, cu direcţiunea Bucure­şti, avea ataşat la garnitură un vagon special ,cu care călătorea delegaţia Franţei şi a Marei Bri­tanii, delegaţii, compuse, cea engleză, din d-nii­ generali Ge­orges Jeffreya, adjutant al M. S. Regelui şi locat. colonel Ar­nold, din statul major britanic şi cea franceză, cu d-nii general Georges şi maior Bernard. Au fost salutate pe peron în numele M­­S. Regelui, de d-nii general Balif şi ministrul Flon­dor, mareşalul palatului. Cu automobilele ,oaspeţii au fost conduşi apoi la castelul Pe­leş, unde au fost primiti de Su­veran. Seara a fost, la castelul Peleş, un dineu intim, la care au par­ticipat numai M. S. Regele, Mă­ria Sa Marele Voevod Mihai, A. S. R. principele regent Paul al Iugoslaviei, A. S. R. principele Gustav al Suediei, A. S. R. prin­cipele Carol al Belgiei şi A .S. R. principele de Hohenzollern, apoi d-nui mareşal Ridz-Smigly şi toţi ceilalţi şefi ai delegaţii­lor străine, cari participă la serbarea de mâine. SOLEMNITĂŢILE DELA SINAIA Oraşul in plină sărbătoare.— Sosirea misiunilor străine PRIMIREA PRINCIPELUI REGENT PAUL A. S. R. Principele Paul, noul comandant onorific al batalionului 3 grăniceri şi M. S. Regele, primesc defilarea batalionului D. general de div. adjutant C. Ivasievici, ministrul apărării naţionale, citeşte decretul regal, prin­ care A. S. R. Principele Paul este numit cap al bagat 'x lionului 3 grăniceri .. " PRINCIPELE PAUL CAP AL BATALIONULUI 3 GRĂNICERESC Suveranul, înalţii oaspeţi, şi grupul ofiţerilor generali, se în­dreaptă apoi spre pavilionul re­gal, unde se află membrii gu­vernului ,prezenţi la Sinaia, şi celelalte persoane oficiale. D. general Ivasievici, ministrul apărării naţionale, citeşte de­cretul prin care M. S. Regele nu­meşte cap al batalionului 3 gră­niceri pe A. S. R. Principele Re­gent Paul al Iugoslaviei. Muzica intonează din nou imnul iugoslav. A. S. R. Principele regent Paul da onorul M. S. Regelui. DEFILAREA Noul cap al batalionului 3 grăniceri se îndreaptă apoi spre La castelul Peleş ,a fost un dejun intim, la care a partici­pat Suveranul, A. S. R. princi­­pee regent Paul, A. S. R. princi­pele de Hohenzollern, Măria Sa Marele Voevod Mihai, general Syrovy, şeful delegaţiei ceho­slovace, Ernest Urdăreanu, trupă şi defilează în fruntea coloanei, prin faţa Suveranului şi a întregii asistenţe. Trupa se înşiruie apoi ca mai înainte, în formaţie de aştep­tare, şi, la un ordin al d-lui locot.­colonel Ţenescu, toţi ofi­ţerii ies în faţă, înşirându-se pe o linie. Suveranul, A. S. R. Principele Paul, Marele Voevod Mihai şi principele de Hohenzollern, trec prin faţa ofiţerilor şi dau mâ­na, pe rând, cu fiecare. Ceremonia s-a sfârşit. Automobilele regale pornesc curând spre castelul Pelişor, păstrând aceiaşi ordine ca la venire, mare şambelan al curţii regale, ministrul C. Flondor, mareşalul Curţii şi maior Mihăilescu, ofi­ţer de ordonanţă. Membrii delegaţilor sosite au avut masă comună, la Castel, afară de şefi, invitaţi şi Su­veran. Dejunul de la castel A. S. R. Principele Carol al Belgiei şi mareşalul Rydz Smigly Sosirea delegaţiei cehoslovace Sosesc delegaţiile turcă şi greacă In cursul dimineţii ,a sosit la Sinaia, cu un vagon special, de­legaţia cehoslovacă, în frunte cu d. general Syrovy, inspector general de armată şi maior Ma­rek, din statul major. Cu trenul rapid de după amia­ză, care venea de la Bucureşti, la ora 4.20, au sosit, în localita­te, cu un vagon special, delega­ţia greacă în frunte cu d. gene­ral de divizie Marcos Drăcoş, inspector genral de armată şi colonel Sotires Sterghiopoulos, şi delegaţia turcă, în frunte cu d. general Mazlâm Iskola. Amândouă delegaţiile au fost salutate în gară în numele Su­veranului de d. ministru C. Flondor, mareşalul palatului. Primirea delegaţiilor Suediei, Poloniei şi Belgiei La ora 5 jum., este aşteptat în gara Sinaia trenul special în care se află principele moşteni­tor Gustav al Suediei, cu suita şi membrii delegaţiei suedeze, apoi A. S. R. principele Carol al Belgiei, cu suita şi delegaţia şi d. mareşal Ridz Smigly, în frun­tea delegaţiei poloneze. înalţii oaspeţi sunt întâmpi­naţi pe peron, în faţa salonului regal, de M. S. Regele, Măria Sa Voevodul Mihai, A. S. R. principele de Hohenzollen). și d. Discursul prim-ministrului francez Situaţia internă.­­ Politica externă a Franţei Paris, 24 (Rador). — D. Chautemps, preşedintele con­siliului de miniştri, a fost azi la Chateauroux, pentru a prezida congresul federaţiei radical-socialiste din Centru- Vest şi a inaugura noul club al acestui partid din Cha­­teauroux. La marele banchet, care a urmat după terminarea con­gresului, d. Chautemps a luat cuvântul, silindu-se să tragă o concluzie politică din re­centele alegeri şi să schiţe­ze planul de lucru pe care gu­vernul urmează să-l prezinte parlamentului. Şeful guver­nului a spus că alegerile au decurs în linişte, fapt pe care îl consideră drept un semn de maturitate politică a po­porului francez şi o dovadă că instituţiile democratice sunt tari. După părerea sa, trei indicaţii se desprind din rezultatul acestor alegeri şi anume: 1. Nu există un curent vio­lent spre extreme. 2. partidele care compun majoritatea guvernamentală îşi menţin în ansamblu pozi­ţiile. 3. progresul partidului ra­dical-socialist, care câştigă 200.000 de voturi. ROLUL PARTIDULUI RADI­CAL-SOCIALIST Amintind desbaterile care vor fi curând, în congresul radical-socialist, d. Chau­temps a spus că radicalis­mul este „un element de e­­chilibru democratic şi naţio­nal; partidul radical-socialist este arbitrul natural între forţele de conservaţiune so­cială şi cele revoluţionare. Prin urmare este necesar ca el să nu fie slăbit, mai întâi unire“. Oratorul a arătat că este puţin probabil ca congresul să ia hotărârea de a nu con­tinua participarea la Uniu­nea partidelor de stânga, în momentul când situaţia este mult îmbunătăţită şi când guvernul este condus de un radical-socialist. El a afirmat că ar fi o primejdie dacă partidele de extrema stângă ar fi aruncate în opoziţie. Dupâ ce a amintit concursul real dat de socialişti şi mai a­­les de d. Blum, d. Chautemps a spus între altele: „Cred că partidul ar săvârşi o mare greşeală faţă de el în­suşi dacă ar lu­a, fără motive imperioase, iniţiativa ruptu­rii cu celelalte partide de stânga“. In consecinţă, d. Chau­temps nu se îndoieşte că con­gresul radical-socialist va ra­tifica această orientare şi că consilii­l naţional al partidu­lui socialist va hotărî şi el menţinerea pactului de cola­borare. In cazul acesta, gu­vernul se va prezenta neîn­târziat în faţa parlamentu­lui. OPERA GUVERNULUI Schiţând planul de lucru care va fi supus parlamentu­lui, şeful guvernului a amin­tit opera înfăptuită de ac­tualul guvern: echilibrul bu­getar, asigurarea grelelor sca­denţe, apărarea pieţii schim­burilor şi ameliorarea inca­­sso-ului aur. Vorbind despre absoluta necesitate de a se echilibra bugetul, d. Chau­temps a spus că îndată după votarea legii bugetare va cere Camerei să voteze mai multe proecte de lege pentru orga­nizarea raporturilor dintre capital şi muncă şi mai ales relative la arbitraj in caz de conflicte şi la sancţiunile de luat contra violării deciziilor arbitrale; în sfârşit va pre­zenta „marea lege de umani­tate care va aduce ajutoare bătrânilor muncitori lipsiţi de mijloace“. Oratorul a afirmat că an­cheta ordonată de curând cu privire la ritmul producţiei nu a avut drept scop reveni­re asupra lucrului de 40 de ore, ci organizarea metodică a industriilor, pentru a se reduce importul şi a se spori exportul. Terminând pasagiul dis­cursului său relativ la politi­ca internă, d. Chautemps a declarat că pentru succesul operei de redresare este ab­solut necesară o atmosferă de destindere socială. „Ordi­nea internă, armonia cetăţe­nească, stabilitatea economi­că şi financiară sunt ele­mente indispensabile pentru securitatea externă şi ţelul suprem al străduinţelor noa­stre“. , Politica externă Trecând la politica exter­nă, şeful guvernului a spus că d. Deibos duce o acţiune pacifică, prudentă şi cura­joasă, în deplin acord cu pre­şedintele consiliului şi cu d. Blum. Oratorul a făcut urarea ca mai ales în dureroasa afa­cere spaniolă această acţiune să reuşească a pune capăt violărilor dreptului, care nu s’ar mai putea repeta fără a sili Franţa şi Marea Brita­­nie să-şi reia libertatea de acţiune. D. Chautemps a vorbit apoi de „sforţările tenace ale ar­matei franceze pentru a da păcii garanţia forţei până când va suna ceasul dreptu­lui“. D -sa a amintit că Fran­ţa caută în mod statornic să realizeze un strâns acord cu Marea Britanie, să menţină alianţele şi pactele sale şi să continuie raporturile de sim­patie plină de încredere cu marea republică americană. „La adăpatul acestei forţe naţionale şi a acestei reţele de securitate — a încheiat oratorul — sigură de ea în­săşi, Franţa caută cu since­ritate pacea cu toate popoa­rele. Hotărîtă să apere cu curaj integritatea pământului ei şi a intereselor sale vitale în lume, ea este gata la o sin­ceră apropiere cu toate na­ţiunile care vor dovedi prin faptele lor voinţa de a-şi ţine cu realitate angajamentele, de a respecta legile interna­ţionale şi de a respecta liber­tatea altor popoare. Pretutin­deni şi în orice împrejurare, Franţa republicană este în serviciul păcii“. (Continuare in pag. 3-a) A.S.R. Principele .Gustav,Adolf al Suediei, întâlnpin li Regele tag In gara Sinaia, de..

Next