Universul, decembrie 1937 (Anul 54, nr. 346-358)
1937-12-16 / nr. 346
* .... _ __ Anul al 54-lea Nr. 55 Joi 28 Decembrie 1557 o witi&eateMEROUL MUZICEI MOTO: Minunile nu se discută Gogu Georgescu Dacă am fi o ţară unde se mai dau titluri de nobleţe, pe mantia cântăreţului Enescu — geniu românesc al omenirei,—ar fi fost aninată în horbotă de aur, o stemă a doinelor — licărind veşnicie de luceferi, — ca şi privirile lui, ca şi razele strunelor, ca şi sceptrul subţire de vraje împârăţind marile armonii. încă odată un alai de entuziaşti admiratori băştinaşi au îngânat osanale, celui prea smerit — şi toată lumea a avut conştiinţa mulţumită începând chiar cu „factorii culturali” câţi începcănd microfonul de concertele lui, s’au lăudat că graţie lor s’a făcut propagandă artistică. Iar după ce eroul muzicei se prăvălea istovit în slujirea divină, pentru care tot el renaşte fraged la fiecare nouă interpretare, au dat din palme aplauzele „încurajatoare” uitând cum bârfiseră limpedea înţelegere şi strălucire până mai an.... şi decretând cu de la ei competinţă că acuşica Enescu e în plină glorie! Acum când maestrul a plecat, muncind mai departe ca de zeci de ani, din greu în străinătate — în jocul lui nemuritor pe care îl cucereşte zilnic jertfindu-şi viaţa — ar fi totuşi timpul să ne întrebăm dacă noi am săvârşit tot ce se cuvine, nu atât pentru cinstea cât folosirea lui spre a dovedi cât îl merităm. De ce nu am izbutit să îl auzim pe Oedip — chiar dacă trebuia să întrecem toate jertfele — spre a dovedi că geniul îşi poate înfăptui şi în ţara lui creaţiunile ? De ce nu am izbutit măcar în zece spectacole de operă să îl ascultăm dirijând un ciclu Wagnerian ? De ce nu izbutim să tipărim numeroase compoziţii inedite ? De ce nu îi putem acorda desrobire, uşurare, de lupta existenţei materiale — pentru ca cel puţin după ce a trecut de amiaza vieţii, să dăruie nestingherit de nici o grije pământească — toate cereştile lui minuni ! Iată, desigur, revendicări pe care el nu le va face nici o dată, fiindcă nici când nu a ştiut să ceară în folosul lui nimic, deşi dăruind tuturor totul. Să nu se creadă că nu era locul ca în destinele muzicei româneşti Enescu să fie folosit mult mai mult şi mai real, ca îndrumător şi ca însufleţitor! Să gândim aceste adevăruri nu numai în conştiinţa noastră — iar când la veacuri recunoaştem geniile — să ne dăm seamă de locul unde se cuvine să îşi găsească nu o statuie moartă, ci câmp pregătit spre a primi rodnicie blagoslovită, în ţara bogată. ADRIAN MANHI iamă aspră sau iarnă blândă? Nu ştim dacă iarna ce ne aşteaptă, va fi mai aspră sau mai blândă decât cea de anul trecut, dar deocamdată nu ne putem plânge de rigorile ei, lucru care ar trebui să mulţumească pe toată lumea. Aţi crede însă că sunt persoane care murmură împotriva acestei blândeţe, sub pretext că ea e nepotrivită cu epoca anului în care ne găsim şi că, mai ales, ea n’ar fi sănătoasă ? Aceste persoane sunt convinse că un ger bun e o garanţie contra microbilor. Şi totuşi se înşeală, căci duipă cum ne arată statisticile, proporţia deceselor e mult mai mare într’o iarnă aspră, decât într’o iarnă blândă. Maxime şi cugetări Nu-ţi pierde vremea în destăinuiri şi explicaţii ale trecutului. Ceeace a fost, adică ceeace nu există, nu poate trezi decât interesul câtorva şi încă şi al acestora foarte platonic. Căci ceeace nu mai este e ca şi când n’ar fi fost. Şi chiar dacă nu e cu totul cotropit de valul nemilos al uitării, rămân doar simple amintiri, iar cu amintirile numai, nu poţi mişca pe nimeni şi nu poţi doborî pe nimeni. C. Banu („Grădina im Glaucon"1) Sporturile de iarnă au început în Elveţia concursurile de ski au şi început. Maestrul Helmut Lantschner le-a inaugurat printr’un salt magistral acum, cu iu zeci de Citim în „UNIVERSUL” din 15 Decembrie 1888. — Sinodul, in ultima şedinţă, a votat în unanimitate proectul de lege făcut de mitropolitul primat pentru îmbunătăţirea stării clerului. Acest proect va fi depus in curând pe biroul Camerei. Mare discuţie în Camera spa- niolă din cauză că s’a propus să se dea armatei dreptul de vot. — Se vesteşte din Constanlinopol că agitaţia în insula Creta a reînceput cu mai mare tărie decât inainte. In oraşe și sate s’au făcut multe arestări de greci. Arestările acestea au întărâtat mai mult spiritele. — Petersburg. Cenzura rusească a interzis orice comentar cu privire la expoziția din 1889. Cărbunele revelator când Sherlock Holmes examinează cu atenţie noroiul de pe tocurile criminalului pentru a descoperi motivele crimei, ni se pare că ingeniozitatea simpaticului detectiv e cam exagerată, dar de fapt criminologia modernă îl ia cu mult înainte în această privinţă. Iată un exemplu care ne dovedeşte cu prisosinţă aceasta. Un om, care lucra în minele de cărbuni saxone era bănuit că ar fi comis o crimă în regiunea minieră a Ruhrului. Cu prilejul anchetei, se constată că acest om avea o rană cicatrizată în care se vedeau bine urme de cărbune. El afirma că îşi făcuse rana în timp ce lucra în minele din Saxonia. Anchetatorii însă, cari bănuiau că el se rănise în timpul, luptei ce avusese cu victima sa pe teritoriul Ruhrului, hotărîră să lămurească această chestiune deschizând rana și analizând la microscop părticelele de cărbune ce se mai găseau într’însa, poştale. Şi cum, între cărbunele din regiunea saxonă şi cel din regiunea Ruhrului există o deosebire ce se poate uşor constata la microscop, experienţa dădu rezultatul dorit. Se dovedi anume, că rana conţinea cărbune din Ruhr, iar criminalul, pus in faţa unei evidenţe ca aceasta, nu mai avu încotro şi mărturisi crima sa. Vânzâtoarea planului expoziţiei din Paris1 n a văzut expoziţia — N’am văzut niciodată nimic — spunea ea — nici pavilioanele, nici serbările din expoziţie, pentru că nu pot părăsi negustoria mea de vânzătoare de cărţi poştale într’un colţişor al podului Alma. Anul viitor însă, dacă expoziţia se redeschide, voi veni s’o văd şi eu dacă e aşa cum mi-o închipuiam eu după cărţile mele SPECTACOLUL VITRINELOR In preajma sărbătorilor vitrinele pariziene se populează de o lume fantezistă de marionete, puse în mişcare prin electricitate şi care dau adevărate spectacole spre marele amuzament al trecătorilor de toate vârstele. Ilustraţia noastră reproduce vitrina unui nou de magazin din Rue Caumartin. Sfatul medicului Tuşea Pe stradă, prin tramvaie, prin sălile de spectacol lumea tuşeşte. Se porneşte unul dintr’un punct şi alţii nenumăraţi îi ţin isonul. E vremea rece şi umedă a tusei. V’aţi întrebat de ce tuşim? Fiziologia ne învaţă că tuşea nu este decât „o serie de mişcări expiratoare brusce, sacadate şi sonore”. Mai pe româneşte asta însemnează că atunci când tuşim isgonim cu putere aerul din plămâni, nu tot dintr’o dată ci în izbucniri repetate şi sgomotoase. Motivul pentru care organismul nostru îndeplineşte acest act al tusei este nevoia de a goni din plămâni ceva ce s’a format sau a pătruns acolo. Tuşea este un act reflex adică impus organismului. Desigur că tuşim atunci când vrem, ne putem preface că tuşim In schimb însă nu putem să oprim tuşea şi prin aceasta ea este un act reflex, adică independent de voinţa noastră. Cine se obişnueşte încetul cu încetul să nu mai tuşească ori de câte ori are nevoe poate reuşi de cele mai multe ori, dar nu întotdeauna. In special tuberculoşilor, care nu au nevoe să-şi sdruncine plămânii li se recomandă să-şi înfrâneze tuşea. Ca act reflex tuşea este şi un act de apărare a organismului. Când, dintr’o lipsă de atenţie sau dintr’o pripeală, introducem o părticică din alimente pe trachee ne apucă o tuse violentă. Oricine cunoaşte acest fenomen când „i s’a dus mâncarea pe partea cealaltă”. Dacă alimentele ar pătrunde prin trachee în plămâni funcţiunea respiraţiei ar fi grav compromisă; plămânul nu e făcut să primească mâncarea, după cum nici stomacul nu are rolul de a respira. De aceea se produce tusea care prin puterea aeru- lui gonit cu forţa, elimină corpurile streine pătrunse în trachee. In cealaltă alternativă, când în plămâni se formează secreţii (flegmă) plămânul nu o suferă şi o aruncă afară prin tuse. Poate cineva să fie fabricant de flegmă zeci de ani şi plămânul tot nu se resemnează să o păstreze. Oamenii care suferă de bronşită cronică tuşesc ziua şi noaptea, dar mai ales dimineaţa. La cea dintâi mişcare după deşteptare, plămânul simte că s’a mărit cantitatea de secreţie şi o goleşte. Câteodată această cantitate este impresionant de mare! Tusea aceasta care goleşte plămânul este o tuse binefăcătoare. Dar mai există şi o tuse care doar oboseşte forţele bolnavului, fiindcă nu scoate nimic, este tuşea seacă sau nervoasă. Tuşea aceasta se datoreşte iritaţiei nervilor părţii superioare a aparatului respirator şi în special ai laringelui. In acest fel tuşesc tuberculoşii cărora li s’a prins laringele, apoi toţi cei cu inflamaţii ale gâtului. Notăm în fine că există şi tuse reflexe ca de pildă aceia pornită de la uter. La unele femei tuşitoare, vindecarea boalei de la uter atrage şi dispariţia tusei împotriva căreia încercase fel şi chip de doctorii. Dr. NICOLAEVĂTÂMASE lată una care nu ia Ceaiul Cisbey care face să dispară coşurile, roşelile, durerile de cap şi toate relele care provin dintr’o proastă digestie şi din constipaţie. O infuzie de Ceai CISBEY după masa de seară, este cel mai bun LAXATIV-DEPUFATIV. Nu crează obişnuinţă, efect permanent. Preţul cutiei de 100 gr. lei 60, la toate farmaciile şi drogheriile din ţari. Depozit pentru România: Bucureşti III str. Toamnei 103. 6012 mHMMINHIiltt». . După ce au jefuit-o au aruncat-o de pe un pod in apa Satu-Mare, 13 Decembrie Maria Berinde, din Moişeni, se întorcea serile trecute acasă. In apropierea com. Negreşti (Satu-Mare), i-au eşit înainte doi inşi cu gulerele hainelor ridicate şi cu căciulile trase peste ochi. Profitând de întuneric, necunoscuţii s-au repezit asupra bietei femei, rănind-o cu cuţitele în mai multe locuri până ce victima a căzut în nesimţire. Atunci agresorii i-au scos din sân o batistă în care erau legaţi 500 lei. Apoi au ridicat-o din drum şi, ducând-o până la podul de peste râul Tur, din marginea com Negreşti, au aruncat-o de la o înălţime de patru metri. Nenorocita femeie şi-a fracturat picioarele şi a rămas acolo până a doua zi dimineaţă, când a fost găsită şi ridicată de jandarmi. Starea victimei e foarte gravă şi nu se ştie dacă va scăpa cu viaţă. CONCURS PENTRU INTERNI LA SPITALE Marţi 1 Februarie 1938, ora 8, se va ţine la Bucureşti, Cluj şi Iaşi, concurs pentru ocuparea posturilor de interni vacante la spitalele din susmenţionatele municipii ,pendinte de ministerul muncii ,sănătăţii şi ocrotirilor sociale şi anume : La ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, calea Griviţei 64, pentru 23 locuri vacante la spitalele din Bucureşti. La facultatea de medicină din Cluj, pentru 10 locuri vacante la spitalele din Cluj. La epitropia Sf Spiridon, din Iaşi, pentru 26 locuri vacante la spitalele din Iaşi. Au dreptul să se prezinte la acest concurs: 1. Externii în medicină prin concurs ai spitalelor din centrele universitare, având cel puţin 2 ani de stagiu ca extern. 2. Absolvenţii facultăţilor de medicină. Odată cu cererea de înscriere se vor prezenta şi certificatele de activitate din partea şefilor serviciilor unde a funcţionat ca extern. Concursul constă din trei probe şi anume: a) O probă scrisă, tratând două chestiuni: una de anatomie şi a doua de fiziologie; b) O probă orală de patologie internă; c) O probă orală de patologie externă. Candidaţii care cer înscrierea pentru concurs, vor trebui să înainteze cererile lor, însoţite de acte ,ministerului muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, Bucureşti, calea Griviţei 64, pentru locurile din Bucureşti, la epitropia Sf. Spiridon din Iaşi, pentru locurile din Iaşi şi la facultatea de medicină din Cluj, pentru locurile din Cluj, până la data de 20 Ianuarie 1938. Regulamentul complet al concursului este publicat în „Monitorul Oficial“ nr. 45 din 22 Febr. 1935, partea I. UNIVERSAE s ACHILE ea M %cu călcâiul. ELEGANŢA Dv. este parată şi în acest punct, datorita noului „talon“ negru al ciorapului ADY 101, o cucerire a străduinţelor noastre, pentru frumuseţea, şi farmecul Dv. CAPO D U 1 ERA î i t * M * + M i *** t * ** Vf 4*4 *-A-A~** a i Sunt vindecabile bolile de plămâni? ! Toţi aceia cari suferă de astmă, tuberculoză , pulmonară şi la laringe, ftizie, catar la vârful plămânului, tuse învechită, flegmă, răguşeală persistentă, gripă şi n’au găsit vindecare până acuma, primesc dela noi pentru lămurire, absolut gratuită şi franco, o carte cu multe ilustraţii, scrisă de domnul dr. în med. Guttman, asupra temei: „Sunt vindecabile bolile de plămâni?“ Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an H 380 pe 6 luni .. 200 pe 3 luni *Infătuatea ftace dă - i vie teamed g, S ■ ••• tgjp* Oricare femaa — ca societate sau profesionistă — ştie cât preţuieşte un obraz cu o culoare frumoasă şi sănătoasă. Cu rouge-ul de buze şî obraz, KHASANA e atât de uşor să căpătaţi şi Dv. o gură fragedă, un obraz ceresc, fermecător. Rouge-ul de buze Khasana se găseşte în 6 nuanţe diferite — pentru fiecare tip de frumuseţe nuanţa potrivită, ideală. Rouge-ul de obraz Khasana se aplică cu cea mai mare uşurinţă; ur strat subţire e deajuns pentru a da imediat obrazului un colorit trandafiriu şi delicat. O singură aplicaţie pe zi e suficientă, Khasana se menţine, rezistă intemperiilor şi sărutărilor! De la întrunirea invalizilor TELEGRAMELE TRIMISE M. S. REGELUI ŞI M. S. REGINEI MARIA Adunarea generală ai invalizilor, ţinută Duminică, sub preşedinţia d-lui maior Al. Poenaru, a aprobat să se trimită următoarele telegrame: M. S. REGELUI CAROL II Palatul Regal Invalizii, urmaşii celor morţi pentru ţară şi foştii luptători, adunaţi pentru a arăta conducătorilor ţării revendicările lor, îşi îndreaptă gândul, cu cel mai profund respect şi neţărmurită draggoste, spre Maiestatea Voastră, scutul de nădejde al Patriei şi îndrumător neobosit al neamului nostru. Să trăiţi Majestate! Să trăiască Dinastia! (ss) Maior invalid, Al. Poenaru, preşedintele adunării M. S. REGINA MARIA Palatul Cotroceni Invalizii, urmaşii celor morţi pentru ţară şi foştii luptători, adunaţi pentru a-şi arăta conducătorilor ţării revendicările, trimit omagiul lor Maiestăţii Voastre, căreia Ii păstrează o neştirbită dragoste şi o neţărmurită recunoştinţă. Să trăiţi Majestate! (ss) Maior invalid Al. Poenaru ———-oxo m oxo------Omagiul Uniunii federaţiilor sportive pentru Regele Ferdinand Curtea de Argeş, 13 Dec. O delegaţie a Uniunii federaţiilor sportive din România, compusă din d-nii Gh. Plagino, Savu, col. Lupaşcu, Cantuniari şi Neagu Boerescu, a depus astăzi o coroană de flori, pe mormântul regelui Ferdinand, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea acestei Uniunii, in semn de pios omagiu pentru memoria regelui Ferdinand, care a fost primul preşedinte activ al Uniunei sportive. Un nu singur punct era apărat. ECTRO-GAZ Calea Victoriei 50 ARGUS Strada Academiei 7 TOT ELECTRIC PLOEŞTI, Strada M. Cogălniceanu 2 SARMAT“ S.A.R. BUCUREŞTI—CAL. VICTORIEI 55. Telefon 326-96 prezintă pentru prima oară în România aparatul de radio de cea mai modernă construcţie, produs al uzinelor WESTINGHOUSE cel mai vechiu mame în radio” Model WR — 226 Superheterodină cu 7 LĂMPI METALICE, cu OCHIUL MAGIC ptru reglajul vizual, lucrând pe TOATE UNDELE, pentru curent alternativ de orice voltaj cu borne pentru pick-up. LA PREŢUL SENZAŢIONAL DE LEI 15.000 — Vânzare in rate lunare — dlearAdi@ WESTINGHOUSE Demonstraţiuni şi vânzări în rate S O G I N S. A., Bulevardul Brătianu 22 I0 TIE L Bulevarin