Universul, decembrie 1937 (Anul 54, nr. 346-358)

1937-12-16 / nr. 346

* .... _ __ Anul al 54-lea Nr. 5­5 Joi 28 Decembrie 1557 o witi&eateM­EROUL MUZICEI MOTO: Minunile nu se discută Gogu Georgescu Dacă am fi o ţară unde se mai dau titluri de nobleţe, pe mantia cântăreţului Enescu — geniu românesc al omenirei,—ar fi fost aninată în horbotă de aur, o stemă a doinelor — li­cărind veşnicie de luceferi, — ca şi privirile lui, ca şi razele stru­nelor, ca şi sceptrul subţire de vraje împârăţind marile ar­monii. încă odată un alai de entu­ziaşti admiratori băştinaşi au îngânat osanale, celui prea sme­rit — şi toată lumea a avut conştiinţa mulţumită începând chiar cu „factorii culturali” câţi începcănd microfonul de con­certele lui, s’au lăudat că gra­ţie lor s’a făcut propagandă ar­­tistică. Iar după ce eroul muzicei se prăvălea istovit în slujirea di­vină, pentru care tot el renaşte fraged la fiecare nouă interpre­tare, au dat din palme aplau­zele „încurajatoare” uitând cum bârfiseră limpedea înţelegere şi strălucire până mai an.... şi decretând cu de la ei compe­­tinţă că acuşica Enescu e în plină glorie! Acum când maestrul a plecat, muncind mai departe ca de zeci de ani, din greu în străinătate — în jocul lui nemuritor pe care îl cucereşte zilnic jertfin­­du-şi viaţa — ar fi totuşi timpul să ne întrebăm dacă noi am săvârşit tot ce se cuvine, nu atât pentru cinstea cât folosi­rea lui spre a dovedi cât îl me­rităm. De ce nu am izbutit să îl au­zim pe Oedip — chiar dacă tre­buia să întrecem toate jertfele — spre a dovedi că geniul îşi poate înfăptui şi în ţara lui creaţiunile ? De ce nu am izbutit măcar în zece spectacole de operă să îl ascultăm dirijând un ciclu Wagnerian ? De ce nu izbutim să­­ tipărim numeroase compoziţii inedite ? De ce nu îi putem acorda des­­robire, uşurare, de lupta exi­stenţei materiale — pentru ca cel puţin după ce a trecut de amiaza vieţii, să dăruie nestin­gherit de nici o grije pămân­tească — toate cereştile lui mi­nuni ! Iată, desigur, revendi­cări pe care el nu le va face nici o dată, fiindcă nici când nu a ştiut să ceară în folosul lui nimic, deşi dăruind tuturor to­tul. Să nu se creadă că nu era locul ca în destinele muzicei româ­neşti Enescu să fie folosit mult mai mult şi mai real, ca îndru­mător şi ca însufleţitor! Să gândim aceste adevăruri nu nu­­mai în conştiinţa noastră — iar când la veacuri recunoaştem geniile — să ne dăm seamă de locul unde se cuvine să îşi gă­sească nu o statuie moartă, ci câmp pregătit spre a primi rod­nicie blagoslovită, în ţara bo­gată. ADRIAN MANHI iamă aspră sau iarnă blândă? Nu ştim dacă iarna ce ne aşteaptă, va fi mai aspră sau mai blândă de­cât cea de anul trecut, dar deocamdată nu ne putem plânge de rigorile ei, lu­cru care ar trebui să mulţu­mească pe toată lumea. Aţi cre­de însă că sunt persoane care murmură împotriva acestei blândeţe, sub pretext că ea e nepotrivită cu epoca anului în care ne găsim şi că, mai ales, ea n’ar fi sănătoasă ? Aceste persoane sunt convinse că un ger bun e o garanţie contra mi­crobilor. Şi totuşi se înşeală, căci duipă cum ne arată statis­ticile, proporţia deceselor e mult mai mare într’o iarnă as­pră, decât într’o iarnă blândă. Maxime şi cugetări Nu-ţi pierde vremea în des­tăinuiri şi explicaţii ale tre­cutului. Ceeace a fost, adică ceeace nu există, nu poate tre­zi decât interesul câtorva şi încă şi al acestora foarte pla­tonic. Căci ceeace nu mai este e ca şi când n’ar fi fost. Şi chiar dacă nu e cu totul cotropit de valul nemilos al uitării, rămân doar simple amintiri, iar cu a­­mintirile numai, nu poţi miş­ca pe nimeni şi nu poţi doborî pe nimeni. C. Banu („Grădina im Glaucon"1) Sporturile de iarnă au început în Elveţia concursurile de ski au şi început. Maestrul Helmut Lantschner le-a inaugurat printr’un salt magistral acum, cu iu zeci de Citim în „UNIVERSUL” din 15 Decembrie 1888. — Sinodul, in ultima şedinţă, a votat în unanimitate proectul de lege făcut de mitropolitul primat pentru îmbunătăţirea stării cle­rului. Acest proect va fi depus in curând pe biroul Camerei.­­ Mare discuţie în Camera spa-­­ niolă din cauză că s’a propus să se­­ dea armatei dreptul de vot. — Se vesteşte din Constanlino­­pol că agitaţia în insula Creta a reînceput cu mai mare tărie de­cât inainte. In oraşe și sate s’au făcut multe arestări de greci. A­­restările acestea au întărâtat mai mult spiritele. — Petersburg.­­ Cenzura ru­sească a interzis orice comentar cu privire la expoziția din 1889. Cărbunele revelator când Sherlock Holmes exa­minează cu atenţie noroiul de pe tocurile criminalului pentru a descoperi motivele crimei, ni se pare că ingeniozitatea sim­paticului detectiv e cam exage­rată, dar de fapt criminologia modernă îl ia cu mult înainte în această privinţă. Iată un exemplu care ne dovedeşte cu prisosinţă aceasta. Un om, care lucra în minele de cărbuni saxone era bănuit că ar fi comis o crimă în re­giunea minieră a Ruhrului. Cu prilejul anchetei, se constată că acest om avea o rană cica­trizată în care se vedeau bine urme de cărbune. El afirma că îşi făcuse rana în timp ce lucra în minele din Saxonia. Anche­tatorii însă, cari bănuiau că el se rănise în timpul, luptei ce avusese cu victima sa pe terito­riul Ruhrului, hotărîră să lămu­rească această chestiune des­chizând rana și analizând la microscop părticelele de cărbu­ne ce se mai găseau într’însa,­­ poştale. Şi cum, între cărbunele din re­giunea saxonă şi cel din regiu­nea Ruhrului există o deosebire ce se poate uşor constata la mi­croscop, experienţa dădu rezul­tatul dorit. Se dovedi anume, că rana conţinea cărbune din Ruhr, iar criminalul, pus in faţa unei evidenţe ca aceasta, nu mai avu încotro şi mărturisi crima sa. Vânzâtoarea planului expoziţiei din Paris1 n a văzut expoziţia — N’am văzut niciodată ni­mic — spunea ea — nici pavi­lioanele, nici serbările din expo­ziţie, pentru că nu pot părăsi ne­gustoria mea de vânzătoare de cărţi poştale într’un colţişor al podului Alma. Anul viitor însă, dacă expozi­ţia se redeschide, voi veni s’o văd şi eu dacă e aşa cum mi-o închipuiam eu după cărţile mele SPECTACOLUL VITRINELOR In preajma sărbătorilor vitrinele pariziene se populează de o lume fantezistă de marionete, puse în mişcare prin elec­tricitate şi care dau adevărate spectacole spre marele amu­zament al trecătorilor de toate vârstele. Ilustraţia noastră re­produce vitrina unui nou de magazin din Rue Caumartin. Sfatul medicului Tuşea Pe stradă, prin tramvaie, prin sălile de spectacol lumea tuşeşte. Se porneşte unul dintr’un punct şi alţii nenumăraţi îi ţin isonul. E vremea rece şi umedă a tusei. V’aţi întrebat de ce tuşim? Fiziologia ne învaţă că tuşea nu este decât „o serie de mişcări expiratoare brusce, sacadate şi sonore”. Mai pe româneşte asta însemnează că atunci când tuşim isgonim cu putere aerul din plă­mâni, nu tot dintr’o dată ci în izbucniri repetate şi sgomotoase. Motivul pentru care organis­mul nostru îndeplineşte acest act al tusei este nevoia de a goni din plămâni ceva ce s’a format sau a pătruns acolo. Tuşea este un act reflex adi­că impus organismului. Desigur că tuşim atunci când vrem, ne putem preface că tuşim In schimb însă nu putem să oprim tuşea şi prin aceasta ea este un act reflex, adică independent de voinţa noastră. Cine se obişnu­­eşte încetul cu încetul să nu mai tuşească ori de câte ori are ne­­voe poate reuşi de cele mai multe ori, dar nu întotdeauna. In spe­cial tuberculoşilor, care nu au nevoe să-şi sdruncine plămânii li se recomandă să-şi înfrâneze tuşea. Ca act reflex tuşea este şi un act de apărare a organismului. Când, dintr’o lipsă de atenţie sau dintr’o pripeală, introducem o părticică din alimente pe tra­­chee ne apucă o tuse violentă. Oricine cunoaşte acest fenomen când „i s’a dus mâncarea pe par­tea cealaltă”. Dacă alimentele ar pătrunde prin trachee în plămâni funcţiunea respiraţiei ar fi grav compromisă; plămânul nu e fă­cut să primească mâncarea, după cum nici stomacul nu are rolul de a respira. De aceea se produ­ce tusea care prin puterea aeru-­­ lui gonit cu forţa, elimină corpu­rile streine pătrunse în trachee. In cealaltă alternativă, când în plămâni se formează secreţii (flegmă) plămânul nu o suferă şi o aruncă afară prin tuse. Poa­te cineva să fie fabricant de flegmă zeci de ani şi plămâ­nul tot nu se resemnează să o păstreze. Oamenii care su­feră de bronşită cronică tuşesc ziua şi noaptea, dar mai ales di­mineaţa. La cea dintâi mişcare după deşteptare, plămânul simte că s’a mărit cantitatea de secre­ţie şi o goleşte. Câte­odată acea­stă cantitate este impresionant de mare! Tusea aceasta care goleşte plă­mânul este o tuse binefăcătoare. Dar mai există şi o tuse care doar oboseşte forţele bolnavului, fiindcă nu scoate nimic, este tu­şea seacă sau nervoasă. Tuşea aceasta se datoreşte iri­­taţiei nervilor părţii superioare a aparatului respirator şi în spe­cial ai laringelui. In acest fel tuşesc tuberculoşii cărora li s’a prins laringele, a­­poi toţi cei cu inflamaţii ale gâ­tului. Notăm în fine că există şi tuse reflexe ca de pildă aceia porni­tă de la uter. La unele femei tu­­şitoare, vindecarea boalei de la uter atrage şi dispariţia tusei îm­potriva căreia încercase fel şi chip de doctorii. Dr. NICOLAE­­VĂTÂMA­SE lată una care nu ia Ceaiul Cisbey care face să dispară coşu­rile, roşelile, durerile de cap şi toate relele care provin dintr’o proastă digestie şi din constipaţie. O infuzie de Ceai CISBEY după masa de seară, este cel mai bun LAXATIV-DE­­PUFATIV. Nu crează obişnuinţă, e­­fect permanent. Preţul cutiei de 100 gr. lei 60, la toate farmaciile şi droghe­riile din ţari. Depozit pentru România: Bucureşti III str. Toamnei 103. 6012 mHMMIN­HIiltt». . După ce au jefuit-o au aruncat-o de pe un pod in apa Satu-Mare, 13 Decembrie Maria Berinde, din Moişeni, se întorcea serile trecute acasă. In apropierea com. Negreşti (Satu-M­are), i-au eşit înainte doi inşi cu gulerele hainelor ri­dicate şi cu căciulile trase peste ochi. Profitând de întuneric, necu­noscuţii s-au repezit asupra bie­tei femei, rănind-o cu cuţitele în mai multe locuri până ce vic­tima a căzut în nesimţire. Atunci agresorii i-au scos din sân o batistă în care erau legaţi 500 lei. Apoi au ridicat-o din drum şi, ducând-o până la po­dul de peste râul Tur, din mar­ginea com Negreşti, au arun­cat-o de la o înălţime de patru metri. Nenorocita femeie şi-a frac­turat picioarele şi a rămas a­­colo până a doua zi dimineaţă, când a fost găsită şi ridicată de jandarmi. Starea victimei e foarte gravă şi nu se ştie dacă va scăpa cu viaţă. CONCURS PENTRU INTERNI LA SPITALE Marţi 1 Februarie 1938, ora 8, se va ţine la Bucureşti, Cluj şi Iaşi, concurs pentru ocuparea posturilor de interni vacante la spitalele din susmenţionatele mu­nicipii ,pendinte de ministerul muncii ,sănătăţii şi ocrotirilor sociale şi anume : La ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, calea Grivi­­ţei 64, pentru 23 locuri vacante la spitalele din Bucureşti. La facultatea de medicină din Cluj, pentru 10 locuri vacante la spitalele din Cluj. La epitropia Sf Spiridon, din Iaşi, pentru 26 locuri vacante la spitalele din Iaşi. Au dreptul să se prezinte la a­­cest concurs: 1. Externii în medicină prin concurs ai spitalelor din centrele universitare, având cel puţin 2 ani de stagiu ca extern. 2. Absolvenţii facultăţilor de medicină. Odată cu cererea de înscriere se vor prezenta şi certificatele de activitate din partea şefilor ser­viciilor unde a funcţionat ca ex­tern. Concursul constă din trei probe şi anume: a) O probă scrisă, tratând două chestiuni: una de anatomie şi a doua de fiziologie; b) O probă orală de patologie internă; c) O probă orală de patologie externă. Candidaţii care cer înscrierea pentru concurs, vor trebui să înainteze cererile lor, însoţite de acte ,ministerului muncii, sănă­tăţii şi ocrotirilor sociale, Bucu­reşti, calea Griviţei 64, pentru locurile din Bucureşti, la epitro­pia Sf. Spiridon din Iaşi, pentru locurile din Iaşi şi la facultatea de medicină din Cluj, pentru locurile din Cluj, până la data de 20 Ianuarie 1938. Regulamentul complet al con­cursului este publicat în „Moni­torul Oficial“ nr. 45 din 22 Febr. 1935, partea I. UNIVERSAE s ACHILE ea M %cu călcâiul. ELEGANŢA Dv. este parată şi în acest punct, datorita noului „talon“ ne­gru al ciorapului ADY 101, o cucerire a străduinţelor noastre, pentru frumuseţea, şi farmecul Dv. CAPO D U 1 ERA î i t * M * + M i *** t * ** Vf 4*4 *-A-A~** a i Sunt vindecabile bolile de plămâni? ! Toţi aceia cari suferă de astmă, tuberculoză , pulmonară şi la laringe, ftizie, catar la vârful plămânului, tuse învechită, flegmă, răguşeală persistentă, gripă şi n’au găsit vindecare până acuma, primesc dela noi pentru lămurire, absolut gratuit­ă şi franco, o carte cu multe ilustraţii, scrisă de domnul dr. în med. Guttman, asupra temei: „Sunt vindecabile bolile de plămâni?“­­ Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an H 380 pe 6 luni .. 200 pe 3 luni *Infătu­atea ft­ace d­­ă - i vie teamed g, S ■ ••• tgjp* Oricare femaa — ca societate sau profe­sionistă — ştie cât preţuieşte un obraz cu o culoare frumoasă şi sănătoasă. Cu rou­­ge-ul de buze şî obraz, KHASANA e atât de uşor să căpătaţi şi Dv. o gură fragedă, un obraz c­­eresc, fermecător. Rouge-ul de buze Khasana se găseşte în 6 nuanţe diferite — pentru fiecare tip de frumuseţe nuanţa potrivită, ideală. Rou­ge-ul de obraz Khasana se aplică cu cea mai mare uşurinţă; ur­ strat subţire e de­­ajuns pentru a da imediat obrazului un co­lorit trandafiriu şi delicat. O singură aplicaţie pe zi e suficientă, Kha­­sana se menţine, rezistă intemperiilor şi sărutărilor! De la întrunirea invalizilor TELEGRAMELE TRIMISE M. S. REGELUI ŞI M. S. REGINEI MARIA Adunarea generală ai invalizi­lor, ţinută Duminică, sub preşe­dinţia d-lui maior Al. Poenaru, a aprobat să se trimită următoa­rele telegrame: M. S. REGELUI CAROL II Palatul Regal Invalizii, urmaşii celor morţi pentru ţară şi foştii luptători, a­­dunaţi pentru a arăta conducăto­rilor ţării revendicările lor, îşi îndreaptă gândul, cu cel mai pro­fund respect şi neţărmurită drag­­­goste, spre Maiestatea Voastră, scutul de nădejde al Patriei şi în­drumător neobosit al neamului nostru. Să trăiţi Majestate! Să trăiască Dinastia! (ss)­ Maior invalid, Al. Poenaru, preşedintele adunării M. S. REGINA MARIA Palatul Cotroceni Invalizii, urmaşii celor morţi pentru ţară şi foştii luptători, a­­dunaţi pentru a-şi arăta condu­cătorilor ţării revendicările, trimit omagiul lor Maiestăţii Voastre, căreia Ii păstrează o neştirbită dragoste şi o neţărmurită recu­­­noştinţă. Să trăiţi Majestate! (ss) Maior invalid Al. Poenaru ———-oxo m oxo------­Omagiul Uniunii federaţiilor sportive pentru Regele Ferdinand Curtea de Argeş, 13 Dec. O delegaţie a Uniunii federa­ţiilor sportive din România, compusă din d-nii Gh. Plagino, Savu, col. Lupaşcu, Cantuniari şi Neagu Boerescu, a depus as­tăzi o coroană de flori, pe mor­mântul regelui Ferdinand, cu o­­cazia împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea acestei Uniunii, in semn de pios omagiu pentru memoria regelui Ferdinand, ca­re a fost primul preşedinte ac­tiv al Uniunei sportive. Un nu singur punct era apărat. ECTRO-GAZ Calea Victoriei 50 ARGUS Strada Academiei 7 TOT ELECTRIC PLOEŞTI, Strada M. Cogălniceanu 2 SARMAT“ S.A.R. BUCUREŞTI—CAL. VICTORIEI 55. Telefon 3­26-96 prezintă pentru prima oară în România aparatul de radio de cea mai modernă construcţie, produs al uzinelor WESTINGHOUSE cel mai vechiu mame în radio” Model WR — 226 Superheterodină cu 7 LĂMPI METALICE, cu OCHIUL MAGIC p­tru reglajul vizual, lucrând pe TOATE UNDELE, pentru curent alterna­tiv de orice voltaj cu borne pentru pick-up. LA PREŢUL SENZAŢIONAL DE LEI 15.000 — Vânzare in rate lunare — dlearAdi@ WESTINGHOUSE Demonstraţiuni şi vânzări în rate S O G I N S. A., Bulevardul Brătianu 22 I0 TIE L Buleva­­rin

Next