Universul, mai 1938 (Anul 55, nr. 117-131)

1938-05-01 / nr. 117

Anul al 55-lea Nr. 117 Duminica 1 Mai 1938 .Cel mai mare cadran solar din lume Această splendidă operă de artă va fi instalată la New-York, în 1939, arată macheta monumentului —­­ XX —.............. Ilustraţia noastră Şampioana prostului gust O literară engleză, socotind că imoda pariziană, în ceea ce priveş­te pălăriile, este ridicolă, a făcut o încercare originală de a creia o modă nouă. Miss Rosemarie Hodgson a ieşit în oraş cu um capac, de cratiţă fixait pe cap primtr’o fâşie lată­­de pânză ceruită, care trecea pe sub bărbie. Această pălărie de un gen nou a avut un mare succes­­de curiozitate, spre marea satis­facţie a campioanei prostului Bust. Pe cele mai elegante străzi ale Londrei şi mai ales pe Piccadilly­­ trecătorii se adunau în grupuri ca­­ să admire această capod­operă a­­ cărei originalitate, bun gust și­­ modernism erau diferit apreciate. ■ In Green Park tânăra romancieră a fost salutată cu zâmbete răută- ' jcioase , dar în Trafalgar Square . • aercrriTITtc ' —«. *. gravă , pălăria fiind bombardată cu banane și coji de portocale, miss Hogdsom a fost nevoită să se adăpostească într’um taxi. Ea nu s’a descurajat, socotind că şi-a atins scopul pe care şi l-a pro­­pus, şi anume de a atrage agen­ţia londonezelor contra modei din Paris, pe care o socoteşte a­bsur­­­dă, fără prea mult discernământ... . Divorţ mai rapid decât la Reno­ ­­Femeile din Ceylon pot fi divorţate de bărbaţii lor prim cea miau­ simplă procedură cu puiin­inţă: d­acă am bărbat scrie soţiei lui „Eşti divorţată“, că­sătoria s’a d­esfăcaiit. De curând, o femeie părăsită BettM s’a plâns judecătorilor că trr a primit scrisoarea prin care soţul îi­ comunică despărţirea, judecătorii a­u hotărât că este id­e­ajuns c­a bărbatul să scrie „Eşti divorţată", pentr­ui ca de­s­­­părţire­a să fie legală, indife­­r­ent dacă femeia a primit scri­soarea sau nuu. Maxime şi cugetări Suntem cu atât mai nemiloşi­­judecători ai altora, cu cât mai indulgenţi suntem cu noi înşine. C. Banu („Grădina lui Glaiacon“) D Un mantou trans­parent... care nu e în realitate de cât am, impermeabil făcut dintr’un material subțire, lucios şi împo­dobit cu folii şi e destinat să protejeze, fără a masca, fragi­lele toalete de seară, în caz de ploaie. * iscreţie, domnilor fotografi! Surprins de un reporter fotograf în ţinută de sport, la ţară, d. Neville Chamberlain, primul ministru al Angliei, îşi acoperă faţa cerând astfel să i se respecte lir­iştea vacan­­..........*_____ ţel, - - -------­ Vârsta pământului Se credea până acum că vâr­sta pământului este de 1750 mi­lioane ani. Doctorul Arthur Holmes, marele geolog englez, verificând această cifră pe te­meiul celor mai noi cunoştinţe asupra globului nostru, a ajuns la concluzia că ea trebue co­rectată. După calculele sale, pământul are mai mult de 2000 milioane ani. Pe de altă parte, astronomii demonstrează că globul nostru nu poate fi mai bătrân de 4000 milioane ani. Din toate acestea rezultă că pământul, sistemul solar și ga­laxiile s’au născut toate cam in acela? timp, acum vreo 2000 milioane ani. Există un ,,manu­scris original“ al Ruhi.„, ? Când vorbim de ,manuscrisul original“ al Bibliei, vorbim de ceva care nu există. Se cunosc astăzi trei „manuscrise origi­nale“ ale Bibliei. Cel dintâi este un manuscris ebraic datând din secolul VIII; al doilea este un manuscris grecesc al noului testament, datând din secolul IV, iar al treilea este un ma­nuscris grecesc al vechiului tes­tament, tradus din ebraică la anul 227 după Christ și co­piat prin secolul al patrulea. Toate aceste manuscrise concordă per­fect, ceea ce arată că trebue să fi existat un „manuscris origi­nal“, din nefericire pierdut. Sfatul medicului Pe ce se fiertă mâncările Fierberea sau coacerea alimen­telor în fel şi chip le schimbă gustul şi monotonia. Cartoful de pildă s’o fi putând mânca şi crud dar n’am­ auzit pe cineva să-l prefere astfel. Copt e bun, fiert iarăşi e bun. Depinde însă de gust. Prăjit în unt sau altă gră­sime, fiert într’o supă, iată alte feluri de preparare prin căldură şi cu adaosuri. Mirosul unei mân­cări la fiert, al unei fripturi este „apetisant“ ; influenţa mirosului asupra noastră este cel mai bun deschizător de foame. Dar prin trecerea pe la maşina de gătit alimentele sunt trans­formate pentru a se asimila mai uşor. Pilda de mai sus cu carto­ful este vorbitoare. Carnea la fiert,­ copt, etc., suferă o coagu­lare a albuminoidelor, care în această stare pot fi atacate de sucurile stomacului și pancreasu­lui; altfel nu se mistuie. Prin fierbere, fibrele musculare se desfac şi carnea se poate mes­teca mai bine. Legumele şi fructele fierte su­feră o transformare asemănă­toare, care le fac mai lesne de mistuit şi mai gustoase. Grăsimile se topesc la foc şi astfel sunt mai lesne atacate de sucurile digestive. Iată cum tre­cerea prin căldură (fiert, copt, prăjit) nu poate fi decât folosi­toare prin gustul pe care-l dă mâncării. Dar fierberea îndelungată are şi neajunsuri: distruge vitami­nele. Importanţa acestor vitami­ne este considerabilă, ele fiind elemente strict necesare creşterii şi vieţuirii fiinţelor. Ele se găsesc în alimentele crude şi dispar când sunt încălzite la 100 grade Iată exemplul laptelui, un ali­ment bogat în vitamine. Nefiert şi-ar păstra întreaga lui valoare alimentară, dar şi nenumăraţii microbi şi murdării mai mari. De aceia trebue fiert şi încă fiert bine când nu suntem câtuşi de puţin siguri de curăţenia lui. Când însă avem un lapte curat el se poate fierbe 5-10 minute, interval care nu distruge toate vitaminele. Prin fierberea în apă, care se petrece la 100 grade, mai scapă unele vitamine, dar prin prăjirea în unt care fierbe la 120-130 grade, se distruge orice vitamină. In general vorbind însă, mai bine să se distrugă vitaminele (pe care le adăugăm la masă sub forma de unt proaspăt, lămâie, fructe, etc.), decât să consumăm alimente într’o stare de curățe­nie îndoelinică. Frigerea la grătar, atât de răs­pândită în bucătăria românească, are avantajul unor preparaţii gustoase şi igienice (când nu e vorba de tocaturi stătute) prin faptul expunerii pe îndelete la un foc puternic. Prăjitul în ule­iuri încinse şi în grăsimi, reali­zează o temperatură care merge uneori până la 200 grade, dis­trugând microbii obişnuiţi. Dr. N. VATAMANU — OTlVgSSWi -■/■A.-'... - ■ ■»■ ■■ ■■■--•.. _.--5.^'î - K?' BAIE DE RADIUM TĂMĂDUITOARE SI. JOACHIMSTHAL JKSh, singurul loc de producţie al radiumului în Europa întinereşte, întăreşte, vindecă şi alină Inform.: Verkehrsamt, Kurkommission St. Joachimsthal. C. S. S. DIN LUME Pentru vizitatorii mănăstirilor moldovene, considerate staţiuni climaterice Tg. Neamţ, 27 Aprilie Se ştie că Sf. Sinod a cerut aplicarea riguroasă a regula­mentului privitor la vizitarea mănăstirilor din cuprinsul ţării. Dar regulamentul fiind însoţit de câteva informaţiuni lămuri­toare din partea Sf. mitropolii a Moldovei, a fost interpretat greşit şi multă lume crede că sf. mitropolie opreşte vizitarea mănăstirilor moldovene: Neara­­ţu, Secu, Văratic, Agapia, Hi­­raiţa, Bistriţa şi Slatina, la care, în timpul verii mii de persoane, în fiecare an, găseau linişte şi aer sănătos. Realita­tea este următoarea: Sf. mitro­­polie a constatat, că de la un timp, unii vizitatori ce se in­stalau la aceste mănăstiri, vara, nu veniau pentru recreaţie sau închinăciune, ci mai mult pen­tru petreceri sgomotoa­se sau pentru conversaţiuni deşarte, tulburând liniştea şi buna rân­­duială în aceste locaşuri de pietate creştină şi înaltă mo­ralitate. De aceea sf. mitropo­­ii primiţi să găzduiască in a­­ceste mănăstiri pe cei ce ocupă o funcţiune publică şi acea funcţiune îi obligă la recreaţie pe timp de vacanţi, persoa­­nele care prin situaţia lor so­cială sau de serviciu vin în a­­propiată atingere cu interesele mănăstirilor şi persoanele care au ajutat" sau ajută material sau moral mănăstirea. Nu vor fi primite persoanele care sufăr de boli molipsitoare. Acei cari vor veni la mănăs­tiri, vor merge la arhondărie şi apoi se vor prezenta superioru­lui sau superioarei, căreia îi vor arăta scopul venirii şi vor face dovada persoanei lor, po­trivit indicaţiunilor arătate mai sus. Numai după ce vor avea încuviinţarea superiorului sau superioarei şi se vor trece în­­ registrul special de vizitatori, îşi vor putea căuta gazde. ’ Călugării şi călugăriţele care închiriază case de locuit pe timp de sezon, sau în oricare timp al anului, vor cere mai Adunarea generală a Asociaţiei pensionarilor Casei Muncii C. F. R. Joi dimineaţă a fost la „Mam­a“ adunarea generală a asociaţiei generale a pensiona­rilor şi pensionarelor Casei muncii c. f. r. D. ION­ ALEXANDRESCU, preşedintele asociaţiei, a urat bun venit delegaţilor şi salută prezenţa la adunare a d-lui in­spector Ioan Istratescu, repre­zentantul ministerului ieiuncii. A făcut apoi o dare de seamă a activităţii asociaţiei arătând progresele realizate. Avutul ei s-a mărit cu circa 500.000 lei; comitetul a satisfăcut nume­roase cereri ale membrilor ca: cereri de împrumut, regulări şi rectificări de pensii, scoate­rea de carnete, diverse aju­toare, aprobări medicale, etc. Asociaţia a mai obţinut să se dea cantitatea de 7000 kg. lemne în loc de 4.500 kg. cât se fixase, iar celor din provin­cie să se dea mandate de transport. D. M. ŞTEFANESCU, cenzor, citeşte raportul cenzorilor, şi cere adunării generale să dea consiliului descărcarea de ges­tiune. D. I. BUCURESCU, contabil, dă citire bilanţului şi contului de profit şi pierdere. Adunarea aprobă darea de seamă şi dă descărcare. D. I. BUCURESCU, citeşte proectul de buget pe 1938, pe care adunarea îl aprobă. Adunarea generală aprobă proectul de buget pe 1938. D. AL. OPRESCU arată că a­­sociaţia este în căutarea unui imobil pentru crearea căminu­lui şi cere adunării generale să dea, încă odată, împuternicire co­mitetului să cumpere un imobil. Adunarea aprobă cumpărarea unui imobil şi înfiinţarea unei bănci populare. D. CERNAŢIANU cere să se facă noui demersuri pentru ma­jorarea pensiilor. D. ŞTEFAN N. DENEŞ-Plo­­eşti aduce salutul pensionarilor din Ploeşti şi cere lămuriri cu privire la ajutorul de deces şi a îndatoririlor delegaţilor pe regiuni. D. C. FLORIAN dă explicaţiile cerute. D. MIHAI ANGHEL-Buzău, aduce salutul pensionarilor din Buzău. ♦♦♦♦♦♦ ♦♦+♦♦♦♦♦»»+♦♦♦»♦♦♦ D. C. ANGHELACHE anunţă că au fost excluşi, câţiva cari au lucrat contra intereselor aso­ciaţiei şi consultă adunarea dacă pot fi reprimiţi. Adunarea respinge reprimirea­­ lor. D. ION ALEXANDRESCU, preşedinte, mulţumeşte delega­ţilor pentru modul frumos cum a decurs adunarea generală şi declară desbaterile închise. ---------ox®xo-------­ In chestia turlei de pe liceul român din Caransebeş Din partea direcţiunii liceului de băieţi „Traian Doda“ primim următoarea întâmpinare : Citind în ziarul „Universul­’ Nr. 113 din 24 Aprilie 1938 un articol la adresa liceului nostru românesc din Caransebeş, sem­nat de d. ziarist Ştefan I. Nico­­laescu din Târgovişte, cu onoare vă rugăm să binevoiţi a desmin­­ţi această ştire, pe motivul că liceul nostru de la românizarea lui din anul 1919 luna iunie şi până azi nu a avut şi nu are pe frontispiciul său nici o coroană ungurească. Sub fosta stăpânire ungurea­scă a existat coroana ungurească, dar prin naţionalizarea liceului, directorul liceului de­ atunci, azi inspector general d. Sabin Eru­­ţian, a înlăturat toate insignele de pe coroana ungurească şi în locul crupei strâmbe a pus un paratrăsnet. Fiindcă urmele acestor insigne pe cupola liceului uşor puteau fi confundate cu adevăratele in­signe ale coroanei ungureşti, mai ales când o priveşti de la o dis­tanţă aşa de mare, cupola acea­sta nu de mult a fost transfor­mată complet. Şcoala noastră a fost vizitată de personalităţi marcante, ins­pectori şi miniştri şi nimeni n’a constatat pe frontispiciul liceu­lui nostru vreo coroană ungu­rească. Aducându-vă aceasta la­ cu­noştinţă, vă rugăm să binevoiţi a însera aceasta în ziarul dvs. Director, Matei Armaşu Astăzi, in „Trup şi Suflet” mai multe articole de in­teres general, dintre care semnalăm: Ce sunt ane­miile şi cum se tratează— Criza de ficat — Gimnas­tică pentru copii — Vreţi mâini frumoase, agile — Primii paşi ai copilului — Ce ştim şi ce nu ştim des­­„TRUP ŞI SUFLET“, s­pre durere—Mirosul urât al gurii şi tratamentul său — Săpunurile şi me­dicina — Vârsta matură şi alimentaţia — Cevă despre frumuseţea mas­culină — Ce spune doc­torul — Grafologie, etc. 7 LEI EXEMPLARUL y ....r..'T., ..fim :.. i — «-?9r»!iiv.'v»=== ~xXO*î*OXX­ <yşick<V^fe,.% ly I n I ,j ]•!■ Pentru combaterea Dela Corpul experţilor contabili Reumatismului Şedinţa consiliului superior Miercuri s’a făcut alegerea delegaţilor regiunilor in consi­liu superior al Corpului. Biroul a fost prezidat, de d. consilier Silvu Rădulescu dela Curtea de apel asistat de d. grefier Cons-Au votat reprezentanţii a 1506 secţiuni din ţară şi a­u fost de­claraţi aleşi d-nii: Ilie Mecu, inspector general B. N. R. ca reprezentant al Dobrogei, Gh. Iomescu, inspector general B. N. R. ca reprezentant al Tran­silvaniei, dr. I. Ghiţescu, pro­fesor la Universitatea d­in Cer­năuţi, ca reprezentant al Bu­covinei, P. Firica,, vice-preşe­­dinte al Camerii de comerţ din Chişinău, ca reprezentant al Basarabiei, dr. V. M. Ioachim, reprezentant al Munteniei, I. Manoilescu, director general Banca Temişana, ca reprezen­tant al Moldovei, dr. P. Dră­­gănescu-Bratea, reprezentantul Banatului, Th. Niţu, sub-direc­­tor Creditul Industrial, repre­zentant al Olteniei. Noul consiliu împreună cu membrii de drept se întrunesc azi la ora 6, seara la sediul Corpului, când se va constitui biroul şi se va judeca contes­taţiile cu privire la alegerile efectuate la secţia Ilfov şi la reş şedinţă se in­­judeca şi a­­pelurile membrilor suspendaţi, în urma decretului lege de re­vizuire a încetăţenirilor. Consiliul superior al Corpului a intervenit la prezidenţia de consiliu, în sensul ca la numi­rile ce se vor face în Corpul superior de control să se aibă in vedere şi elementele din a­­cest Corp. In această chestiune d. dr. V. M. Ioachim, directorul Cor­pului, a avut o întrevedere cu d. sub-secretar de Stat M. Mă­­gureanu dela prezidenţia con­siliului. Asemenea s’a interve­nit la ministerul de finanţe, pentru ca la formarea Corpului de experţi şi verificatori fiscali să se aibă in vedere elementele care fac parte şi din Corpul contabililor experţi. ^f demiitmul , când e menţinut curat. Un preparat special pentru­­ aceasta, este excelenta cremă Three Flowers Spe­­* cial Cleansing. Fluidificându-se repede* ea pă~ [­trunde adânc in pori, dizolvând resturi întărite, f * precum şi impurităţile primejdioase. îAceastă cremă face parte din tratamentul de infru- Imuseţare THREE FLOWERS care serveşte in* I prijirii practice, in casă, a tenului şi este alcătuit din puţine preparate, cari in eficacitatea lor diversă se complectează unele pe altele in chip desăvârşit* H o pini g­­­etoAB) luaţi in fiecare dimineaţă „mica w doză zilnică" de SĂRURI KRUSCHEN Kruschen conţine toate sărurile nece­­sare organismului Dv, pentru o bună r­atare generală. Kruschen acţionează pa cale naturală şi asigură astfel eliminarea acelor toxine care sunt principala cauză a obezităţii. Milioanele de oameni din tote colţurile lumii* Iau aceste săruri Urmaţi exemplul lor şi luaţi şi Dv, în simţi mai bine ca oricând. Flaconul snap# 95 lei — .cel mic 60 lei, »♦++♦♦♦♦♦++»♦»++♦»♦♦♦♦♦■• BOLI VEME1IC® Tratament dela 9—12 şi 2—7 Dr.TULIU BLANC BULEVARDUL CAROL No. 58 spre Statuia Rosetti »♦♦♦»• ♦«•■»•Mg TIPĂRI metalice şi maşini pentru industria cimentului pentru fabricare de­­ tuburi de­ beton, inele de fântână, stâlpi şi alte j­ietre artificiale. Dale de­ mozaic - ciment - granitoid şi trotuar. Ţigle de ciment, blocuri scobite, cărămizi din zgură, plăci din ipsos etc. Maşini pentru şlefuit şi polizat dale din: mozaic, betonie, re­paternoster, concasori etc. I­ar vopsale de ciment pentru mozaic şi fasa­de artificiale furnizează „MO­DERNA“ s. a. Suce. Gottsmann & Co. Braşov, Str. &fundată 12. O­­ferte şi prospecte gratuit. 183 Dr. H. MARTIN Boalele sufleteşti (PsilHinevreza) NEVROZA SEXUALA PSICHO-FIZIOTERAPIE Consult. 8-11.2­7, Telef. 40539 B-DUL ELISABETA 3 A. De la Cercul subofiţerilor de rezervă Centrala Bucureşti, cu sediul strada Carol 30, comunică pre­­şedinţilor de f­iliale din Capit,­tară şi provincie, precum şi tu­turor membrilor că, conform ordinului corpului n Armată, cercul va lua parte la defila­rea de la 10 Mai, cu o delegaţie cu drapelul şi sunt rugaţi a veni Duminică dimineaţa la se­diu, spre a li se da instrucţiuni. ----------xXO*OXx---------­ Asociaţia „Preot Gheorghe Lupu“ din Arsura a distribuit ajutoare la patru sute de familii Cu prilejul sărbătorilor de­­Paşti,­ asociaţia de cultură şi fi­­lantropie „Preot Gheorghe Lupu“­­din Arsura, a împărţit ajutoare la patru sute familii nevoiaşe din Capitală. Solemnitatea a fost prezidată de d. general dr. N. Georgescu,­­care rostind cuvântul de deschi­dere a spus printre altele: Aso­ciaţia noastră se află în serviciul comandat al carităţii şi de aceea a înţeles ca înlăturând toate greutăţile să-şi facă datoria şi acum faţă de cei în suferinţă, ajutândm­­ aşa cum a făcut şi în­ trecut. Dar în momentul a­­cesta solemn gândul nostru se îndreaptă către cel mai mare a­­nimator al culturii şi filantropiei româneşti, Majestatea Sa Regele Carol al­ II-lea. (întreaga asis­tenţă în picioare a ovaţionat în­delung­­ pe­­ M. S. Regele şi Ma­rele Voevod- Mihai). D-sa pro­pune să se trimită o telegramă omagială-M. S. . Regelui, cu acest prilej. ■ Trecând la schiţarea progra­mului asociaţiei, d. preşedinte a­­rată că nu numai pe tărâm filan­tropic înţelege să desfăşoare ac­tivitatea ci şi pe cel cultural. Prin festivalul artistic din Apri­lie c., s’a pus prima piatră la această temelie, iar în curănd se va deschide prima biblioteca populară urmată de un ciclu de conferinţe educative şi şezători culturale­ şi artistice ce se vor ţine în toate cartierele Capitalei. După aceasta a mai vorbit d-na Ortansa Satmary, din comitetul de direcţie, care evocând per­sonalitatea preotului Gh. Lupu din Arsura, st jarcă că defunctul şi-a închinat­ întreaga viaţa bine­facerilor. Propune apoi trimiterea unei telegrame văduvei preotului Gh. Lupu. Concertul Florica M. Mayol In seara de Miercuri, A 4 Mai a. d­, va fi concertul defeanto al sopranei Florica M. Mayol cu concursul tenorului C. stefa­­noviei de la Opera Română, La pian d. Pruner-Junior. Biletele la librăria Fund. Regale. AT Pentru inimile miloase — In str. General Framgurea 37, trăește văduva Paraschiva Pop cu 2 copii mici; roagă ini­mile caritabile s’o ajute. !

Next