Universul, mai 1938 (Anul 55, nr. 132-147)
1938-05-16 / nr. 132
Numai ASTĂZI nai puteţi beneficia de toate CADOURILE oferite de Soc. „FRANCO-ROMÂNĂ” Trimiţând acum direct acestei Societăţi — Bucureşti, Calea Gri- Viţei 23, — lei 160, pentru două asigurări noi de câte 20.000 lei, complet achitate pe Mai 1937 veţi primi: * 1) O poliţă de asigurare de 20.000 lei, cu 9 numere pentru tragerile lunare de lei 20.000, lei 4.000, lei 2.000 şi lei 500. La această poliţă se acordă chiar de la prima rată : Un FRUMOS PORTOFEL-POTCOAVA iar la achitarea ratei a 12-a lunare: O CASETA DE BANI „FICHET“. ..■ 2) O poliţă de asigurare de lei 20.000, cu 9 numere pentru tragerile lunare de 20.000 lei, 4.000 lei şi 2.000 lei. La această poliţă se acordă la achitarea ratei a 4-a lunare: ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, intr’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătase , iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU DE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT, intr’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătase "N. B. — Pentru lunile următoare veţi trimite numai lei 152 ,pentru ambele poliţe începând de la 1 Iunie 1938. Grăbiţi-vă căci mâine are loc tragerea CONTRA AFECŢIUNILOR URINARE. După ce a făcut subiectul unei remarcabile comunicări la Academia de Medicină, de către Profesorul Lassabatie, Pageol este recunoscut astăzi ca fiind cel mai raţional tratament şi specific al afecţiunilor căilor urinare. Pe bază de plante aromatice şi răşinoase din ţările calde, Pageol este absolut inofensiv şi convine la toţi. El este recomandat în deosebi la toţi acei cari, trecuţi de vârsta de patruzeci de ani, trebue să se teme de afecţiunile prostatei cu tristele sale consecinţe: ipertrofie, incontinenţă sau retenţie de urină, albuminurie, fosfaturie, etc... Este uri produs Chatelain, marca de încredere, preparat in Laboratoarele de Urodonal, sub direcţiunea ştiinţifică a Profesorului Pouchet, membru al Academiei de Medicină, asistat de 26 medici si farmacişti. La farmacii şi thoguerii. Adunarea generală a comercianţilor bumbăcari In ziua de 11 Mai, a fost adunarea generală a comercianţilor bumbăcari din România, la „Asociaţia Comercianţilor Engrosişti şi Industriaşilor din România“, Bucureşti, str. Blă- Xl£tTÎ 22 Şedinţa a fost prezidată de d. Th. V. Orghidan, preşedintele asociaţiei şi d. Bucur Bunescu, vicepreşedinte. Au participat un mare număr de comercianţi din Capitală şi din provincie. S-a examinat situaţia grea creată comerţului de bumbac ţărănesc prin ultimele măsuri fiscale şi economice luate, şi cari fac imposibil negustorilor, pentru viitor, orice comerţ de bumbac ţărănesc. Adunarea a hotărît să redacteze un memoriu, în care se vor expune în mod amănunţit doleanţele comercianţilor engrosişti şi detailişti de bumbac. Acest memoriu va fi înaintat ministerelor respective. Conferinţa de la ministerul muncii Rezultatele activităţii institutelor psichoteehnice din ţară Vineri dimineaţă a avut loc la ministerul muncii, sub preşedinţia,d-lui prof. M. Ralea, ministrul muncii şi asigurărilor sociale o conferinţă privind institutele psichoteehnice din ţară Au participat d-nii prof Rădulescu-Motru, Ştefănescu-Goangă şi ing. Şt. Cunescu, directorul general al muncii. S-au luat în cercetare rezultatele activităţii de la înfiinţare şi până astăzi a instituţiilor psiichotechnice, prin oficiile de orientare profesională. Aceste oficii, se ocupă de orientarea profesionali a, ucenicilor în spre îndeletnicirile industriale și comerciale, procedând la examinarea psichotechnică și înlesnind îndrumarea ucenicilor cât mai în conformitate cu aptitudinile lor. S’a cercetat îndeaproape modul de pregătire trebuitor conducerii oficiilor de orientare profesională. Apoi s’au luat în discuţiune propunerile în vederea organizării unor noui institute psichotechnice în centrele industriale şi comerciale unde numărul ucenicilor este mai mare. S’a cercetat problema răspunderei unei necesități economice privind o colaborare între aceste institute psichotechnice și marile industrii. Adunarea generală a asociaţiei Cercetaşii României din războiul 1916-1919 !'?: Asociaţia „Cercetaşii Romârniei din războiul 1916—1919“ face cunoscut următoarele : Conform deciziei adunării generale din 3 Aprilie a. c. şi potrivit art. 20 din statute, toţi camarazii, membri ai asociaţiei, sunt convocaţi în adunare generală, extraordinară pe ziua de 31 Mai orele 16 în sala de festivităţi a liceului Lazăr din Bucureşti b-dul Elisabeta 28. La ordinea zilei: Votarea noului Statut al Asociaţiei. In cazul când în ziua fixată nu se va întruni numărul de membri cerut de Statut, adunarea seamnă pentru ziua de 7 iunie ,aceiaşi oră şi loc şi cu aceiaşi ordine de zi, când va delibera şi decide valabil, fără altă convocare, cu oricâţi membri ar fi prezenţi. Pot participa toţi membrii în condiţiile art. 25 şi 27 alin. II din Statut. întâmplări din Capitală Nenorocirea dui şoseaua Pantelimon O fetiţă cuprinsă de flăcări O impresionantă nenorocire s-a întâmplat Vineri seară pe şoseaua Pantelimon, în împrejurările următoare. Electricianul Tudor Rădulescu, domiciliat în str. Rădulescu-Tei nr. 29, în timp ce se afla aseară la fabrica de tâmplărie „Neuman şi Nasta“ din şoseaua Pantelimon nr. 138, a început să cureţe cu benzină tabloul electric. La un moment dat garniţa cu benzină a luat foc Electricianul spre a evita, provocarea unui incendiu, a luat vasul cu benzină aprinsă şi l-a aruncat, — prin fereastra deschisă — afară, în stradă. Din nenorocire, în momentul acela trecea pe trotuar, fetiţa Vasilica Ahmed, în etate de 9 ani, din şoseaua Pantelimon nr. 120. Flacăra i-a cuprins îmbrăcămintea şi nefericita copilă , s-a ales cu arsuri grave pe tot corpul. Mica victimă a fost transportată cu o ambulanță a „Salvării“, la spitalul de Urgență, unde a fost internată. Lucrător omorât de pe macara Lucrătorul Ilie Ciorbă, de 45 ani, originar din comuna Arghireşti (Sălaj) şi domiciliat în Capitală în calea 13 Septembrie 47, a fost Vineri victima unui accident mortal, de muncă. In timp ce lucra la fabrica chimică din şoseaua Panduri 71, i-a căzut o macara metalică în cap, omorându-l pe loc. Trupul neînsufleţit al nefericitului lucrător, a fost transportat la Institutul medico-legal. Autorităţile au deschis o anchetă. încercare de sinucidere D-na Maria Andreescu, de 37 ani, din Şoseaua Ştefan cel Mare 30, fiind părăsită de soţul său, a încercat Vineri să se sinucidă bând 100 grame de spirt denaturat. Dându-se alarma la timp, numita a primit îngrijirile necesare de la internul de serviciu al salvării şi a fost apoi lăsată liberă la domiciliu. Concertele dirijate la Londra de TOSCAM IMI pot fi auzite perfect şi în România. Amănunte asupra lor, împreună cu sfaturi pentru recepţionarea programelor londoneze pe unde scurte, găsiţi astăzi în Radio-Universul" — 5 lei exemplarul — ak Ccdl&nchirr DUMINECA, 15 MAI Ort.: Dumineca Slăbănogului. Cuviosul Pachomie cel Mare (323). Cat.: Cantate. Sfântul loan de la Salle. Prot.: Cantate. Sofia. Evreesc: 14 Ijar 5698. Mahomedan: 15 Rebi-el-Aver 1357. Răs. Soarelui 4.52. Apusul 19.33. t'7tctdLt& DUMINICA, 15 MAI RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 361,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 8:30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Vals de Hebert Borders; Selecţiuni din „Geisha“ de Jones; Selecţiuni de melodii de Henderson şi Melodie de Meyer; Balet din ,,Manon“ de Massenet; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 9,45: închiderea emisiunii. 9,55. ORA RELIGIOASA: I. Clopote; II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie; III. Predică de pr. M. Bulacu. IV. Muzică religioasă (disc); Heruvic de Podoleanu (corul Bis. Sf. Dumitru, cond. de Gh. Niculescu). 11,30: ORA SATULUI: Valeriu Măgureanu: De vorbă cu sătenii. 11,45: Muzică populară. Taraful Ilie Rădulescu : Hora zilei. Doina românească (voce: Cati Rădulescu); Ca la Breaza (voce: Cati Rădulescu): Ceată, ceată negureaţă (voce: Ilie Rădulescu); Sârba satului: Lună răsai şi sui sus (voce: Ilie Rădulescu); Ardeleneşte (ţambal: Ciontică); Bratuleţul ca la Câmpulung. 12,15: Sfaturi pentru gospodari. 12,30: Muzică românească (discuri) : Haiduceasca de Borgovan şi Ochii tăi de C. C. Nottara (voce: Georgewsky); Hora (flaut: Hristache Popescu); Unde aud cucu cântând de Kiriac (voce: Gh. Folescu); Ţină caii Niculae şi De dorul tău am plâns odată de Vitinov (voce: Petri Alexandru); Brâuleţul şi Bătuta; Luate-ar naiba, dragoste de Julea şi Vin mândruţo... vin băbuţo de Manzatti (voce: Ion Lulean); Hora şi Sârba din nai (nai: Fănică Luca). 13 15: Ora, culturale, Sport, Cota Dunării 13,25: Concert de prânz. Orchestra Grigoraş Dinicu: Arii naţionale; Dragoste de ţigan, vals de Lehar; Frumoasă Juanita, tango de Andreescu; Romanţa mansardei de Manzatti; Pe deal pe la Cornăţei şi Fusul; Să te văd la lumina linii de Scotto; Arii naţionale. 14.15: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30: Continuarea concertului: Viorica, hora boerească de Zaman; Două sârbe de Grigoraş Dinicu; Mica pendulă de Williams; Primul nostru vals de Constantinescu; La revedere Viena, tango de Vasilescu; Polca de concert de G. Dinicu; Romanţe şi Arii naţionale. 15.10: ORA VESELA : Ion Manu. 17.15- 19: Matdical de foot-ball „Rapid“-,,Venus“ (Cupa României) transmisie de la Arena Gîuleşti. 19: Ora. Mersul vremii. 19,02: Actualităţi medicale. 19,15: Concertul fanfarei gardienilor publici, cond. de maior Chr. Florea; „G-ral Gabriel Marinescu“, marş de Emili Stoic; Potpuriu din opereta „Pericola“ de Offenbach; „Verzi şi uscate“, potpuriu naţional de maior Chr. Florea; Vals din „Ciocârlia“ de Franz Lehar. 19:58: SPORT: Rezultate tehnice. 20: Concert de seară: canto: Gabriel Năruja şi d-na Valentina Creţoiu-Tassian: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga: „Chal Romano“, uvertura descriptivă de Ketelibey: Monologul lui Hans Sachs din „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg“ de Wagner (voce: Gabriel Năruja); Legendă de Dvorak: Cântec de Mihail Jora (voce: Valentina Creţoiu-Tassian); Cântec de leagăn de Brăiloiu (voce: Valentina Creţoiu-Tassian); Suită de dansuri moderne de Niemann; Aria olandezului din „Vasul fantomă“ de Wagner (voce: Gabriel Năruja); Crizanteme de Sabin Drăgoi (voce: Valentina Creţoiu- Tassian) ; Arii din opera „Iancu Jianu“ de It.-col. Paraschivescu (voce: Valentina Creţoiu-Tassian). 21. Radio-jurnal. 21.10: Continuarea concertului de seară: Povestiri din pădurea vieneză de Joh. Strauss; Dans ţărănesc de C. Dimitrescu; Giga in stil românesc de Ion Ghiga. 21:30: TEATRU: „Familia anticarului“ sau „Soacra şi Nora“, comedie în 3 acte de C. Goldoni, tradusă şi adaptată pentru microfon de prof. Alex. Marcu. Distribuţia : Contele Anselmo Terrazani, T. Finteşteanu; Contesa Isabela, nevasta lui, Nataşa Alexandra; Contele Giacinto, fiul lor, Nicu Dimitriu; Doralice, soţia lui Giacinto, Maria Mohor; Pantaloni Dei Bisognosi, tatăl Doralicei, Victor Antonescu; Cavalerul Del Bosco, Gr. Mărculescu; Doctorul Anselmi, G. Marius; Colombina camerista Isabelei. Fifi Mihailovici; Brighella, servitorul lui Anselmo, C. Antoniu; Prefaţa : Al. Mitric. Regia artistică: Victor Bumbeşti. Regia technică: Al. Lobacn. 22,35. Alfred Cortot (discuri). Studiile de Chopin No. 1, 12, 10, 3, 4, 6, 5, 7, 9 din Opus 25. 23: Rezultatele sportive de Radu Varnescu. 23.15 1: Concert de noapte (discuri) . Paris, 1648 m. 182 kHz. 80 kw.— 20. Conf. 20,30: Circ radiofonic. 21: Cronică. 21.15: Melodii variate. 21.30: Concert simfonic. 23.35: Program sonor. 23.45: Ora, Inf 24: Concert de orchestră. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 21: Concert de muzică variată. 23: Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30: Orchestră de dans. 23,45: Inf. 2: Hamburg. Concert de muzică variată și de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,35: Plăci. 21,40: Conf. 21,50: Radiojurnal. 22: Inf. 22,15: Emisiune veselă. 23,50: Inf. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20,20: Recital de pian. 20,55: „Lili“, operetă de Herve. 22,55 : Inf. 23,20: Concert de orchestră. 0,15: Orchestră de țigani. 1,05: Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 17: Concert de după amiază. 19: Muzică populară. 20: Inf. 20,10: Concert de muzică de cameră. 20,45: Sport. 21: Concert de muzică distractivă. 23: Inf. 23,30: Concert nocturn. Fraga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 20,20: Concert de orchestră. 20,45: Conf. 21: Montaj radiofonic. 22: Concert de orchestră. 23: Ora, Inf. Cronica zilei, Sport. 23,25 :Plăci. I 23,35: Muzică distractivă. I Belgrad, 437 m. 686 kHz. 25 kw. I — 20,30: Ora naţiunii. 20,50: Reportaj. 21: Cântece populare. 22: UNIVERSUL Concert. 23: Inf. 23,30: Concert de orchestră. Roma, 713 kHz. 420,8 m. — 20 45-Muzică variată. 21: Ora, Inf Radiojurnal. 21,20: Conf. 2130:Muzică variată. 22: Concert simfonic. 23,15: Varietăți muzicale. 23,45: Muzică de dans. 24: Radiojurnal. 0,15: Muzică de dans. LUNI, 16 MAI RADIO-ROMANIA 823 kHz. 364.5 m. 12 kw. RADIO-BUCURESTI 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6:30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Vals din „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss; Pe o piaţă japoneză, de Koichi Kishi; Fantezie din opereta „Muşchetarii la mănăstire" de Varney; In grădina unui templu chinezesc de Ketelbey; Selecţiuni de melodii de Rodgers. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,45: închiderea emisiunii. 13,15: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13,25: Concert de prânz. Orchestra Sandu Marcu; Romanţe şi Arii naţionale; Brună sau blondă, vals de Waldteufel; Povestea mea şi a ta, tango de Sandu Marcu; Patru cântece de Brediceanu; Amintiri din Viena, potpuriu de Sandu Marcu; Arii naţionale. 14,15: Ora, Mersul vremii, Radiojurnal. 14,30: Continuarea concertului: Romanţe şi Arii naţionale; Liza, vals de Lehar; Iluzie, tango-romanţă de Hentschel; Potpuriu slav aranjat de Sandu Marcu; Tango nocturn de Brikman; Te iubesc, foxtrot de Covadiio; Ascultă-mi cântecul Violeta, de Otmar Klose; Arii naţionale. 15,20: Publicaţii, Ecoul zilei. 18 : Ora, Mersul vremii. 19.02 : Actualităţi româneşti : Limba, Culturale. 19.15 : Concert de după amiază (discuri) ; Vals capriciu de Richartz şi Un câtec vienez şi o fată ca tine de Stolz; Cântec din opereta „Masca albastră“ de Raymond şi Vals din filmul „Farmecul Boheme!“ de Stolz (voce : Peter Anders); Două cântece din filmul „Lună nouă" de Romberg (voce : Lawrence Tibett); Singurătate, slow-fox de Ellington şi Cântec din filmul „Născută pentru dans" de Porter ; Paso doble de Padilla (voce: Pilar Arcos). 19.45 : Necesitatea educaţiei premultare, de G-ral Ion Jitianu. 20 . Continuarea concertului (discuri) : Fortunio şi Veronica de Messager (voce : Robert Buguet); Potpuriu din opereta „Doamna Luna" de Lincke (voce : Franz Völker şi Kochhann); Nu-i nimeni să-mi spună vorbe dragi, tango de Lupescu şi Flori de primăvară, slowfox de Villnov (voce: Petre Alexandru). 20:25 : Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalsky (voce: d-na Emilia Guţianu); Rusticanella de Cortopassi ; Fata cu chip Îngeresc de Arne (voce: d-na Emilia Guţianu); Serenadă de Gade; Variaţiuni de Adam pe o temă de Mozart (voce : d-na Emilia Guţianu); Polca cehă de Balling; Karabah de Lecuona (voce : d-na Emilia Guţianu); Dans rus de Ceaikovsky; Dunărea albastră, vals de Johann Strauss (voce : d-na Emilia Guţianu); Perpetuum mobile de Johann Strauss. 20,55 : Nevoia şi puterea propagandei sanitare, de dr. S. Irimescu. 21.15 : Continuarea concertului orchestrei Radio : Quartet de coarde de G. Enacovici (orch. de coarde); Scene de copii de Schumann. 22.10 : Petre Ștefănescu-Goangă (canto) : Plângi biet suflet de Händel; Rugăciune de Godard ; Procesiunea de Cezar Franck ; Ave Maria de Gounod ; Regele Saul, de Moussorgsky. 22.30 : Radio-jurnal, Sport. 22.45 : Concert de noapte al orchestrei Iliescu Prosneanu, transmis de la restaurantul Teatrelor. 23,40 : Mesaglul femeilor române către surorile lor din lume. 24 : Jurnal pentru străinătate In limba franceză şi germană. . Paris, 1648 . 182 kHz. 80 kw. — 20. Pentru şcolari. 20.30. Conf. 21. Cronică. 21.15. Melodii variate. 21.30. Retransmitere dela Teatrul Naţional. 23.45. Ora, Inf. Deutschlandsender 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20. Muzică distractivă. 21. Suită radiofonică. 22. Ecou. 22,15. Concert de muzică de cameră. 23 . Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30. Concert nocturn. 23,45. Inf. 24. Königsberg. Concert nocturn. 1. Köln. Concert nocturn. A _ Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw.— 20.30. Dialog. 20,50. Conf. 21. Concert distractiv. 22,40. Conf. 23. Concert de orchestră. 23,50. Inf. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 21,10 . Concertul Filarmonicei. 24. Inf. 0,10. Orchestră de jazz. 1,05. Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 20,10 : Concert de seară. 21. Concert de muzică populară. 23. Inf. 23,30. Köln. Concert nocturn. Fraga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 19,10. Radio pentru lucrători. 19,20. Orchestră de jazz. 20. Ora, Inf. 20,10. Conf. 20,30. „Dalibor“, operă de Smetana. 23,40. Plăci. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,30. Ora naţiunii. 21. Retransmitere de la teatrul naţional din Belgrad. Roma, 713 kHz. 420,8 m. — 20,40. Muzică variată. 21. Ora, Inf., Radiojurnal. 21,20. Cronică. 21,30. Muzică variată. 22. Teatru radiofonic. 24. Radiojurnal. 0,15. Muzică de dans. ---------xxo».«ox*------- Un premiu pentru cea mai frumoasă odă închinată lui Octavian Goga Un comitet din Tg. Mureş doriind să aducă un omagiu veşnic, poetului redeşteptării Octavian Goga, acordă premii in valoare de cinci mii lei, pentru cea mai frumoasă în- I chinuire (odă) scrisă în onoarea patriotului şi luptătorului naţionalist. Poeziile vor fi trimise generalului Georgescu Pion comandantul Diviziei 20-a Tg-Mureş până la 6 Iunie 1938. ---------*XOX STCX*--------- Conferinţa directorilor din ministerul agricuturii Vineri dimineaţă s-a ţinut la ministerul agriculturii conferinţa directorilor, sub preşedinţia d-lui ministru prof. G. Ilonescu-Siseşti. S’a hotărît ca Vinerea viitoare toţi directorii de resorturi să prezinte schiţa de program, pentru activitatea agricolă, pe, trimestrul Iunie-August c. In legătură cu conferinţa prefecţilor, — care s’a ţinut joi la ministerul internelor — d. ministru a comunicat că majoritatea prefecţilor dau suficient concurs organelor agronomice şi că au prevăzut în bugetele judeţelor respective, sumele necesare pentru ajutorarea agriculturii , ministru recomandă organelor agronomice exterioare să ţină contact permanent cu prefecţii judeţelor ,să-i pună în curent cu activitatea lor şi să le ceară totdeauna concursul. La această conferinţă asistând şi d. Const. Sescioreannu preşedintele Uniunii camerelor de agricultură, s’a discutat organizarea expoziţiunii agricole care se va deschide la Bucureşti în toamna , anului curent. -xax- E CURIER JUDICIAR Traficanţi de diplome false de medici D-uii judecători de instrucţie G. Stratulat şi Şt. Zlatcu, în urma cercetărilor migăloase şi îndelungate de până acum în afacerea traficului criminal cu echivalările de diplome străine de medici — patronată de Leonte Manevici — a identificat Vineri pe încă altul din aghiotanţii complici esenţiali ai căpeteniei. Vinovatul e „doctorul“ Goldstein Solomon Israel din Iaşi. Acesta conducea operaţiile în Moldova. Şi e învinuit că, prin coruperea unui bătrân funcţionar al secretariatului facultăţii de medicină din Iaşi, C. Alexandrescu, speculându-i mizeria în care se zbătea împovărat de o casă de copii, i-a smuls adeverinţe de complezenţă pentru accelerarea şi reuşita unora din echivalările şperţuite, precum şi pentru obţinerea certificatelor de liber practică. D. procuror Moiseanu a deschis împotriva numitului acțiune publică, în temeiul căreia s’a lansat de Îndată mandat de arestare în cauză ce va fi supus azi confirmării tribunalului. Traficanţii de cecuri false Trib. Ilfov s. IV, urmând Vineri nesfârşita serie de amânări smulse de inculpaţi graţie celor mai iscusite tertipuri procedurale, a reuşit să pună in stare de judecată şi să judece procesul cutezătoarei întreprinderi de traficuri cu cecuri false, ce opera în „bursa neagră’’, ca înVlăsia. Hoţia am relatat-o la timp. Amatorii de valute... negre se bucurau să obţină cecuri asupra unor bănci „serioase”. Şi plăteau, de aceea, marfa chiar cu prime. Cecurile erau insă false. Totuşi, multă vreme, păgubaşii au ezitat să se plângă Parchetului de teamă să nu cadă el însăşi sub rigoarea legii pentru comerţul de devize. Afacerea a mers astfel strună, ruinând numeroşi clienţi ai târgului clandestin. Până ce s’a sesizat Parchetul şi — în urma cercetărilor d-lui jude instructor Ion Stânescu, al cap. 7 — culpabilii au fost puși sub urmărire penală pentru isprava lor. Ei sunt: Samuel Izakczesz, mîsit (bd. Carol 77), Rudolf Schneeweis, samsar (str. Anton Pan 7), Heim Leibovici zis Leonard (str. Sabinelor 73), Emil Klang (str. Şincai 2), Rubin Schwartz, misit (str. biserica Alexe 5), Sigfrid Saraga (str. Arionoaei 8), Marcus Schächter (str. Traian 11), Sebastian Blum, gravor de ștampile (str. Triumf 3), Leibu Solomon (str. Cuza Vodă 49), Schwalb David, samsar (str. Popa Nan 146), Isidor Donner Leibu, misit (str. Cultul Patriei 37), Armand Lewy, agent de bursă (str. Radu Vodă 41) şi Moise Iţic zis Moisescu, samsar (str. Bucur 14). Tribunalul a amânat pronunţarea pe Luni. Numai Costache Flavian a finanţat exporturile de aur prin banca Gârleşteanu Vineri s-a depus raportul de expertiză contabilă — întocmit de d. Romulus Popescu, directorul contabilităţii U. C. B. — asupra situaţiei scriptelor şi conturilor de ordine ale băncii Gârleşteanu şi Zahareanu prin Intermediul căreia, precum se ştie, s’au operat cumpărăturile masive şi exporturile clandestine, de aur, în jurul cărora s’a iscat răsunătoarea afacere dela cabinetul 4 Instrucţie. Expertiza atestă că întreprinderea e organizată de proprietarii ei, preveniţii: Mihail Gârleştianu şi D. Zahareanu; că operaţiile contabile erau dirijate de prevenitul M.Trachtenbrot- Triteanu; şi că absolut toate vărsămintele de lei, constituite in cassa firmei pentru cumpărăturile de aur, le-a efectuat co-inculpatul (plecat, înainte de delănţuirea afacerii, în Franţa) Costache Flavian, fost director La Wagons-Lits. Ordonanța definitivă se va putea da astfel chiar în cursul acestei săptămâni. Falimentul băncii româno-americane Trib. Ilfov s. IV — format cu d-nui judecătorii Eug. Enescu, Armand Constantinescu și procuror Deleanu—a judecat Vineri în continuare, procesul falimentului bancrutar făcut de banca Româno - Americană precum şi escrocheria, cu galoşi sovietici, comisă sub auspiciile băncii falite în dauna comerciantului elveţian, Robert Akeret. Inculpaţii au răspuns în instanţă, de astădată, toţi: S. Kohn, g-ral Vasilescu, I. Lanphaus, C. Cantacuzino ş. c.. S’a ridicat însă un nou incident tinzând la disjungerea, tuturor acţiunilor civile grefate pe cea penală pendinte, pe motiv că din moment ce tribunalul a luat această măsură in ce priveşte pe moştenitorii coinculpatului Adolf Iacobsohn— decedat între timp — nu se mai poate concepe o hotârîre unitară în cauză, asupra daunelor, decât soluţionându-se toate cererile de acest fel laolaltă. Discuția a rămas în continuare la 20 ort. Procesul fraudelor dela c. f. r. Curtea de apel s. r. urma să judece Vineri procesul fraudelor peste 100 milioane lei ce s’au comis în dauna căilor ferate române prin recalcularea voit eronată a taxelor de transporturi, efectuate și prin restituirea diferențelor pretins încasate in plus pentru aceste transporturi. E vorba, anume, de operațiile ce s’ar fi comis pe vremea cănd directorul „comercialului“ c. f. r. era inculpatul apelant inginer I. Ioanid, de o ceată de technicieni in material (Efr. Trib. Ilfov s. IV, a continuat Vineri judecarea sustragerii, ingenioase, de rente de stat din arhiva ministerului finanţelor (Casa de amortizări), făptuită de Niculae Dociulescu, fost funcţionar al instituţiei, cu concursul lui Aurel Baroncea, care a plasat efectele pe piaţă, vânzându-le unei băncuţe şi birouri de schimb, mai puţin scrupuloase în examinarea titlurilor de proprietate exhibate de clienţi. S-au audiat martorii prezenţi: Schachter, Vladimir Golgorschi ş a.) cu complicitatea câtorva funcţionari, de toată mâna ai c. f. r.-ului). Precum se ştie, inculpaţii — în număr de aproape 100 — au fost osândiţi de trib. Ilfov s. r, format cu d-nii Florin Foişoreanu şi Carol Mayer, la pedepse variind între şase luni şi cinci ani închisoare însumând circa 100 de ani ! Curtea a amânat desbaterea cauzei la 22 iunie a. c. din cauza procedurii necomplete. Şi s-a examinat apoi incidentul ridicat de ministerul public de a se disjunge procesul (spre a se desbate separat acţiunea publică deschisă contra patronilor băncuţelor şi agenţiilor de schimb, în chestiune, care au negociat titlurile furate). Tribunalul a admis cererea şi, în interesul unei cât mai bune administrări a justiţiei, a disjuns cauza, sorocind termen de judecata primită la 20 Mai, iar complicitatea lor la 10 Iunie. Fraudele de la Casa de amortizări Cinstiri cari scoboara (Urmare din pag. I) furiseştesub semnătură în editorialul aceluiaş „Gringoire“, cu nr. 479 din 14 Ianuarie 1938, zicând că în Decermbrie 1918, când a venit Ion Brătianu le Paris, i-au [ „trebuiit 15 zile de sforţări , pentru a putea restitui României calitatea de aliată” pe care Wilson, Clemenceau şi Lloyd George, nu i-o mai recunoşteau, pentru că semnase — Dumnezeu ştie cum — pace separată cu Germania. Mai adaugă, printre altele, că „în 1918 a sosit izbânda. România a intrat din nou în luptă, cu 15 zile înainte de sfârşit, sub ordinele generalului Berthelot. In urma acestui fapt, a crezut în legiuitatea participării ei la biruinţă !“ Şi totuşi, în Martie 1936, in faţa parlamentului, d. Harriot a recunoscut neputinţa României să facă altfel, atunci când fusese părăsită de prietenia (?) rusească. Din nenorocire, peste tot, din lipsa propagandei noastre, se nesocoteşte scăparea Europei centrale de bolşevism de către România. In marile capitale se nasc istorici de porunceala cari repetă neadevăruri. Mi-amintesc de „Journal de Généve“ în care un „istoric“ scria acelaş sfruntat neadevăr, prin care amiralul Horthy era numit „cap al mişcării poporului maghiar, conştient de misiunea ce a avut in 1919 să scape Europa şi civilizaţia de bolşevism“. Acei cari au trecut Tisa, după ce au înecat în apele ei parte din pleava iudeo-comunistă a lui Bela Kuhn, şi poartă pe cruciuliţa de aramă milesimul „1919“, nu-şi amintesc să fi văzut pe acest cap al mişcării populare de scăpare, nicăeri. Ei ştiu că guvernul bolşevic luase fiinţă cu Învoirea fostului primministru contele Karolly, care deschisese larg uşile temniţelor, dând drumul osândiţilor de drept comun. Acestui „părinte al dictaturii proletare“, magnat maghiar, se datoreşte înscăunarea bolşevismului in Ungaria, iar guvernul roşu al corciturii, slugă a Moscovei, două zile după intrarea românilor în Pesta, adică „la 7 August a fost silit să abdice“, zice relaţia oficială maghiară, fără altă arătare a pricinii abdicării. De fapt, Bela Kuhn părăsise prin fugă saloanele aristocratice ale hotelului „Hungaria“, la vestirea intrării noastre în cetatea de scaun a Sfântului Ştefan. Cât despre amiralul Horthy, ia-l de unde nu-i, îşi croia, pare-se, în alte părţi ale Ungariei, cu ajutorul francez, trupe cu gândul izgonirii bolşevicilor, trupe cari au intrat în Budapesta după distrugerea bolşevismului de noi şi după plecarea noastră de acolo, lăsând în urma noastră orânduiala şi liniştea. Aşa se scrie istoria, nedreptăţind cu seninătate un popor care şi-a avut rostul în potolirea tulburărilor cari nu puteau fi stăvilite de alţii. Dar ce este mai straniu, este lipsa de conştiinţă a acelor cari primesc laude neîntemeiate şi nu-şi dau seama că, fără să poată dărîma adevărul istoric, se scoboară ei înşişi prin această împodobire cu penele altora. Cuisurul cel mare al nostru de a privi cu seninătate toate atingerile la fiinţa noastră ne este păgubitor din cale afară. Este mai greu să faci să se creadă adevărul după ce el a fost denaturat, decât să facă să fie primită minciuna drept adevăr. Acest din urmă sistem este cel întrebuinţat de maghiari in întinsa, neîncetata şi nedreapta lor propagandă împotriva noastră. Ei nu se dau Înlături de la nicio încercare de micşorare a noastră, fie direct, fie prin alţii din afără. La fel se petrece şi cai desscrierea faptelor mai vechi ia legătură cu trecutul. In cărţile de istorie scrise fie de maghiari, fie de străini, Ungaria este arătată drept scut al creştinătăţii împotriva Islamului, la România vasală, care se afla cea dintâi in calea turcilor şi care primea loviturile proaspete ale lor, îşi irosea vlaga şi bogăţiile luptând cu înverşunare împotriva unui duşman care ieşea sleit din luptele date aci, pentru ca Apusul să-şi poată desfăşura mai departe civilizaţia la care ne-am putut şi noi adapa. Fiecăruia să-i fie dat ce este al lui. Iar când ne apărăm, suntem batjocoriţi, uitându-se clipele grele în care felul de a ni se vorbi se schimbă din atâtea şi atâtea pricini interesate, pe cari, cu seninătatea cu care suntem însuşiţi (de fapt slăbiciune), le luăm drept semne netăgăduite de iubire. In vremurile de astăzi, când interesul şi câştigul au pre* cădere, la toţi şi în toate, asupra oricăror altor simţii* minte, este o adâncă greşea*lă să nu fii veşnic treaz şi sâ moţăi Intr’o linişte pe care numai o încredere sigură în ceilalţi — din păcate dovedită îndoelnică — ţi-ar putea.o da. Ori de câte ori poţi vorbi de drepturi, când îndatoririle sunt îndeplinite cu prisosinţă, să o faci. Să te aperi este bine, dar să prevezi loviturile şi mai bine. EMANOIL HAGI MOSCQ Intre Banca Naţională şi Redevenţa Banca Naţională a României a deferit acum doi ani Parchetului reprimarea contravenţiei la legea devizelor făptuită de s. a. Redevenţa prin aceea că — măsluind documentele de exporturi expediate primelor ei corespondente — a fraudat interesele ţării cu aproape 30 milioane lei. Plângerea însă, aşa cum am scris la timp, s’a clasat. Institutul de emisiune, ca mandatar al Statului, s’a adresat de aceea direct tribunalului cu acţiunea sa penală. A stăruit în aplicarea rigorilor legii suscitate contra învi Procesul Grosz-Cagero Trib. Ilfov s. IV, — format cu d-nii preşedinte Bogdan, jude Broşteanu şi procuror Deleanu—a continuat Vineri ascultarea martorilor in procesul faimoasei panamale Grosz Cagero. S-au audiat: dd. Ion I. Iorgandopol, funcţionar la s. a. Steaua Română; O. Nichtingher, director în s. a. Dreiffus, Weinbaum Moise, funcţionar comercial s. a. Judecata s-a sorocit apoi la 20 crt. mitei ; a arătat că procedeul „Redevenţei“ i-a căşunat daune morale şi materiale. Procesul, de evident interes, urma să se judece Vineri. Tribunalul a amânat însă desbaterea la 20 iunie — ceea ce însemnează că nu se aplică prevederile legii pentru apărarea patrimoniului public, in materie — pentru când reclamanta, Banca Naţională a României, a fost obligată să probeze că afacerea s’a clasat la Parchet (numai cu această condiţiune acţiunea penală directă fiind admisibilă). Diverse Stanca Vasile, om de serviciu la Băile Eforia, a fost osândit Vineri la un an închisoare pentru viol. si Camera de acuzare a respins Vineri in acel cererile de liberare provizorie încercate de O. Schächter şi de Verban Stellan. implicaţi în afacerea falsurilor de bilete de tren. Parchetul local a făcut Vineri apel contra jurnalului tribunaluilui local s. N prin care s’a infirmat mandatul de arestarea lui I. T. Vântu, implicat în afacerea fraudelor şi traficurilor comise în Direcţiunea generală p. t. t. E i/anul a 1 £5-ea Nr. 132 Limii 16 Mai 1936 Vizita aviatorilor polonezi la Constanţa Vineri dimineaţă, la ora 8:30 cele 15 avioane poloneze au părăsit aeroportul Băneasa îndreptându-se spre Conştiinţa. Pe aeroportul local oaspeţii au fost întâmpinaţi de autorităţi de faţă fiind d-nii: general Macici, general Florin Georgescu, c-dor Rătescu, c-dor Negru, c-dor Suteu, col. Ghiorghiade, col Mirea, prefectul judeţului, avocat Buiuc din partea primăriei oraşului, av. Goruneanu, consulul polon, Dimitriu ,consulul cehoslovac, căp. Cicerone Olărescu, o centurie de străjeri şi străjeriţe. ARPA a trimis şi de astă dată un avion cu o delegaţie a ei, compusă din d-nii: Vârnav, Svilocosici şi Niculescu, care a însoţit grupul de avioane al oaspeţilor atât la duş cât şi la înapoierea de la Constanţa. Oaspeţii au fost conduşi, după aceia, cu un autobuz la Mamaia, unde au vizitat staţiunea şi hotelul Oficiului Naţional de Turism. Au vizitat apoi portul Constanţa şi oraşul, după care li s-a oferit de către prefectura judeţului o masă la restaurantul Veneţia. Către orele 4 după amiază, avioanele polone au decolat de la Constanţa şi după ce au făcut un viraj pe mare trecând pe deasupra staţiunei Carmen Sylva, s’au îndreptat spre Bucureşti unde au sosit la ora 6, făcând impresionante evoluţiuni de sbor în formaţii deasupra Bucureştilor. Citiţi azi UNIVERSUL LITERAR închinat memoriei măritor dispăruţi Octavian Goga şi Barbu DeLavrancea, despre care scriu articole judicioase şi amintiri pline de duioşie, d-nii Emanoil Bucuţa, Toma Vlădescu, d-ra Margareta Whiler-Verghy, Victor Popescu, Dan Smântânescu şi Radu A. Sterescu. In restul sumarului d. Ovidiu Papadima semnează un admirabil esseu despre „O ordine creştină a noastră: rânduiala“; d. Carol Ardeleanu, un excelent „Manuscris găsit pe masa unei cafenele“; apoi, continuarea şi sfârşitul nuvelei „Paradisul pierdut“ de Vintilă floria, un esseu despre „Conceptul de constanţă culturală“, de Axente Sever Popovici, „Spovedanie“, proză literară de d-na Olga Cruşevan-Florescu, savuroasele „Chestii“ de Grigore Olimp Ioan, etc. Poezia e reprezentată în numărul de faţă, prin d-nii Virgil Carianopol, George Fonea şi Ovid Caledoniu. Cronicile: literară, plastică, muzicală, teatrală, cartea franceză, semnate de d-nii C. Fântâneru, Paul Miracovici, Romeo Alexandrescu, Cicerone Theodorescu şi Mihai Niculescu, prezintă, ca de obicei, o largă informaţie şi judecăţi critice obiective. Cronica măruntă, radio, cinematograful şi poşta redacţiei completează cuprinsul acestui interesant număr, ilustrat cu admirabile reproduceri fotografice şi desenuri de Geo Zlotescu, R. Drăguţescu şi Gh. Iliescu. Cereţi pretutindeni, la chioşcuri şi librării, ntr. 13 din UNIVERSUL LITERAR, Exemplarul 5 lei. I y i . I