Universul, mai 1938 (Anul 55, nr. 132-147)

1938-05-16 / nr. 132

Numai ASTĂZI nai puteţi beneficia de toate CADOURILE oferite de Soc. „FRANCO-ROMÂNĂ” Trimiţând acum direct acestei Societăţi — Bucureşti, Calea Gri- Viţei 23, — lei 160, pentru două asigurări noi de câte 20.000 lei, com­plet achitate pe Mai 1937 veţi primi: * 1) O poliţă de asigurare de 20.000 lei, cu 9 numere pentru tra­­­gerile lunare de lei 20.000, lei 4.000, lei 2.000 şi lei 500. La această po­liţă se acordă chiar de la prima rată : Un FRUMOS PORTOFEL-POTCOAVA iar la achitarea ratei a 12-a lunare: O CASETA DE BANI „FICHET“. .­.■ 2) O poliţă de asigurare de lei 20.000, cu 9 numere pentru trage­rile lunare de 20.000 lei, 4.000 lei şi 2.000 lei. La această poliţă se acordă la achitarea ratei a 4-a lunare: ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, intr’o fru­­­­moasă cassetă căptuşită cu mătase­ , iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU DE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT, intr’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătase "N. B. — Pentru lunile următo­are veţi trimite numai lei 152 ,pentru ambele poliţe începând de la 1 Iunie 1938. Grăbiţi-vă căci mâine are loc tragerea CONTRA AFECŢIU­NILOR URINARE. După ce a făcut subiectul unei remarcabile comunicări la Aca­demia de Medicină, de către Profesorul Lassabatie, Pageol este recunoscut astăzi ca fiind cel mai raţional tratament şi specific al afecţiunilor căilor urinare. Pe bază de plante aromatice şi răşinoase din ţările calde, Pageol este absolut inofensiv şi convine la toţi. El este recoman­dat în deosebi la toţi acei cari, trecuţi de vârsta de patruzeci de ani, trebue să se teme de afecţiunile prostatei cu tristele sale consecinţe: ipertrofie, in­continenţă sau retenţie de urină, albuminurie, fosfaturie, etc... Este uri produs Chatel­ain, marca de încredere, preparat in Laboratoarele de Urodonal, sub direcţiunea ştiinţifică a Profesorului Pouchet, membru al Academiei de Medicină, asis­tat de 26 medici si farmacişti. La farmacii şi thoguerii. Adunarea generală a comercianţilor bumbăcari In ziua de 11 Mai, a fost adu­narea generală a comercianţi­lor bumbăcari din România, la „Asociaţia Comercianţilor En­­grosişti şi Industriaşilor din România“, Bucureşti, str. Blă- Xl£t­TÎ 22 Şedinţa a fost prezidată de d. Th. V. Orghidan, preşedin­tele asociaţiei şi d. Bucur Bu­­nescu, vice­preşedinte. Au­ participat un mare număr de comercianţi din Capitală şi din provincie. S-a examinat si­tuaţia grea creată comerţului de bumbac ţărănesc prin ultimele măsuri fiscale şi economice luate, şi cari fac imposibil ne­gustorilor, pentru viitor, orice comerţ de bumbac ţărănesc. Adunarea a hotărît să redac­teze un memoriu, în care se vor expune în mod amănunţit doleanţele comercianţilor en­­grosişti şi detailişti de bumbac. Acest memoriu va fi înaintat ministerelor respective. Conferinţa de la ministerul muncii Rezultatele activităţii institutelor psichoteehnice din ţară Vineri dimineaţă a avut loc la ministerul muncii, sub preşedin­ţia,d-lui prof. M. Ralea, mini­strul muncii şi asigurărilor so­ciale o conferinţă privind insti­tutele psichoteehnice din ţară Au participat d-nii prof Rădu­­lescu-Motru, Ştef­ănescu-Goangă şi ing. Şt. Cunescu, directorul general al muncii. S-au luat în cercetare rezulta­tele activităţii de la înfiinţare şi până astăzi a instituţiilor psi­i­chotechnice, prin oficiile de o­­rientare profesională. Aceste ofi­cii, se ocupă de orientarea profe­sionali a, ucenicilor în spre în­deletnicirile industriale și co­merciale, procedând la examina­rea psichotechnică și înlesnind îndrumarea ucenicilor cât mai în conformitate cu aptitudinile lor. S’a cercetat în­deaproape mo­dul de pregătire trebuitor con­ducerii oficiilor de orientare pro­fesională. Apoi s’au luat în discuţiune pro­punerile în vederea organizării unor noui institute psichotechni­­ce în centrele industriale şi co­merciale unde numărul ucenici­lor este mai mare. S’a cercetat problema răspun­­derei unei necesități economice privind o colaborare între aceste institute psichotechnice și marile industrii. Adunarea generală a asociaţiei Cercetaşii României din războiul 1916-1919 !'?: Asociaţia „Cercetaşii Româ­r­­niei din­ războiul 1916—1919“­­ face cunoscut următoarele : Conform deciziei adunării ge­nerale din 3 Aprilie a. c. şi po­trivit art. 20 din statute, toţi camarazii, membri ai asociaţiei, sunt convocaţi în adunare gene­­­­rală, extraordinară pe ziua de 31 Mai orele 16 în sala de festi­vităţi a liceului Lazăr din Bu­cureşti b-dul Elisabeta 28. La ordinea zilei: Votarea noului Statut al A­sociaţiei. In cazul când în ziua fixată nu se va întruni numărul de membri cerut de Statut, aduna­rea se­amnă pentru ziua de 7 iunie ,aceiaşi oră şi loc şi cu a­­ceiaşi ordine de zi, când va de­libera şi decide valabil, fără altă convocare, cu oricâţi membri ar fi prezenţi. Pot participa toţi membrii în condiţiile art. 25 şi 27 alin. II din Statut. întâmplări din Capitală Nenorocirea d­ui şoseaua Pantelimon O fetiţă cuprinsă de flăcări O impresionantă nenorocire s-a întâmplat Vineri seară pe şo­seaua Pantelimon, în împrejură­rile următoare. Electricianul Tudor Rădulescu, domiciliat în str. Rădulescu-Tei nr. 29, în timp ce se afla aseară la fabrica de tâmplărie „Neu­man şi Nasta“ din şoseaua Pan­telimon nr. 138, a început să cureţe cu benzină tabloul elec­tric. La un moment dat garniţa cu benzină a­ luat foc Electricianul spre a evita, provocarea unui incendiu, a luat vasul cu ben­zină aprinsă şi l-a aruncat, — prin fereastra deschisă — afară, în stradă. Din nenorocire, în momentul acela trecea pe trotuar, fetiţa Vasilica Ahmed, în etate de 9 ani, din şoseaua Pantelimon nr. 120. Flacăra i-a cuprins îmbrăcă­mintea şi nefericita copilă , s-a ales cu arsuri grave pe tot corpul. Mica victimă a fost transpor­tată cu o ambulanță a „Salvă­rii“, la spitalul de Urgență, un­de a fost internată. Lucrător omorât de p­e macara Lucrătorul Ilie Ciorbă, de 45 ani, originar din comuna Arghi­­reşti (Sălaj) şi domiciliat în Ca­pitală în calea 13 Septembrie 47, a fost Vineri victima unui acci­dent mortal, de muncă. In timp ce lucra la fabrica chi­mică din şoseaua Panduri 71, i-a căzut o macara metalică în cap, omorându-l pe loc. Trupul neînsufleţit al neferi­citului lucrător, a fost transpor­tat la Institutul medico-legal. Autorităţile au deschis o an­chetă. încercare de sinucidere D-na Maria Andreescu, de 37 ani, din Şoseaua Ştefan cel Mare 30, fiind părăsită de soţul său, a încercat Vineri să se sinucidă bând 100 grame de spirt denatu­rat. Dându-se alarma la timp, nu­mita a primit îngrijirile necesare de la internul de serviciu al sal­vării şi a fost apoi lăsată liberă la domiciliu. Concertele dirijate la Londra de TOS­CAM IMI pot fi auzite perfect şi în România. Amănunte asupra lor, împreună cu sfa­­turi pentru recepţionarea programelor londoneze pe unde scurte, găsiţi astăzi în Radio-Universul" — 5 lei exemplarul — ak Ccdl&nch­irr DUMINECA, 15 MAI Ort.:­­ Dumineca Slăbănogului. Cuviosul Pachomie cel Mare (323). Cat.:­­ Cantate. Sfântul loan de la Salle. Prot.: Cantate. Sofia. Evreesc: 14 Ijar 5698. Mahomedan: 15 Rebi-el-Aver 1357. Răs. Soarelui 4.52. Apusul 19.33. t'7tctdLt& DUMINICA, 15 MAI RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 361,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 8:30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Vals de Hebert Borders; Selecţiuni din „Geisha“ de Jones; Selecţiuni de melodii de Henderson şi Melo­die de Meyer; Balet din ,,Manon“ de Massenet; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 9,45: închiderea emisiunii. 9,55. ORA RELIGIOASA: I. Clo­pote; II. Serviciul religios trans­mis de la Sf. Patriarhie; III. Pre­dică de pr. M. Bulacu. IV. Muzică religioasă (disc); Heruvic de Po­­doleanu (corul Bis. Sf. Dumitru, cond. de Gh. Niculescu). 11,30: ORA SATULUI: Valeriu Măgureanu: De vorbă cu sătenii. 11,45: Muzică populară. Taraful Ilie Rădu­lescu : Hora zilei. Doina românească (voce: Cati Rădules­­cu); Ca la Breaza (voce: Cati Ră­­dulescu): Ceată, ceată negureaţă (voce: Ilie Rădulescu); Sârba sa­tului: Lună răsai şi sui­ sus (voce: Ilie Rădulescu); Ardeleneşte (ţam­bal: Ciontică); Bratuleţul ca la Câmpulung. 12,15: Sfaturi pentru gospodari. 12,30: Muzică românească (di­scuri) : Haiduceasca de Borgovan şi Ochii tăi de C. C. Nottara (voce: Georgewsky); Hora (flaut: Hris­­tache Popescu); Unde aud cucu cântând de Kiriac (voce: Gh. Fo­­lescu); Ţină caii Niculae şi De do­rul tău am plâns odată de Vitinov (voce: Petri Alexandru); Brâule­­ţul şi Bătuta; Luate-ar naiba, dra­goste de Julea şi Vin mândruţo... vin băbuţo de Manzatti (voce: Ion Lulea­n); Hora şi Sârba din nai (nai: Fănică Luca). 13 15: Ora, culturale, Sport, Cota Dunării 13,25: Concert de prânz. Orches­tra Grigoraş Dinicu: Arii naţiona­le; Dragoste de ţigan, vals de Le­­har; Frumoasă Juanita, tango de Andreescu; Romanţa mansardei de Manzatti; Pe deal pe la Cornăţei şi Fusul; Să te văd la lumina linii de Scotto; Arii naţionale. 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio­jurnal. 14.30: Continuarea concertului: Viorica, hora boerească de Zaman; Două sârbe de Grigoraş Dinicu; Mica pendulă de Williams; Primul nostru vals de Constantinescu; La revedere Viena, tango de Vasilescu; Polca de concert de G. Dinicu; Romanţe şi Arii naţionale. 15.10: ORA VESELA : Ion Manu. 17.15- 19: Matdical de foot-ball „Rapid“-,,Venus“ (Cupa României) transmisie de la Arena Gîuleşti. 19: Ora. Mersul vremii. 19,02: Actualităţi medicale. 19,15: Concertul fanfarei gardie­nilor publici, cond. de maior Chr. Florea; „G-ral Gabriel Marinescu“, marş de Emili Stoic; Potpuriu din opereta „Pericola“ de Offenbach; „Verzi şi uscate“, potpuriu naţio­nal de maior Chr. Florea; Vals din „Ciocârlia“ de Franz Lehar. 19:58: SPORT: Rezultate teh­nice. 20: Concert de seară: canto: Ga­briel Năruja şi d-na Valentina Creţoiu-Tassian: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga: „Chal Roma­no“, uvertura descriptivă de Ke­­t­elibey: Monologul lui Hans Sachs din „Maeştrii cântăreţi din Nürn­berg“ de Wagner (voce: Gabriel Năruja); Legendă de Dvorak: Cân­tec de Mihail Jora (voce: Valen­tina Creţoiu-Tassian); Cântec de leagăn de Brăiloiu (voce: Valen­tina Creţoiu-Tassian); Suită de dansuri moderne de Niemann; Aria olandezului din „Vasul fan­tomă“ de Wagner (voce: Gabriel Năruja); Crizanteme de Sabin Drăgoi (voce: Valentina Creţoiu- Tassian) ; Arii din opera „Iancu Jianu“ de It.-col. Paraschivescu (voce: Valentina Creţoiu-Tassian). 21. Radio-jurnal. 21.10: Continuarea concertului de seară: Povestiri din pădurea vie­­neză de Joh. Strauss; Dans ţără­nesc de C. Dimitrescu; Giga in stil românesc de Ion Ghiga. 21:30: TEATRU: „Familia anti­carului“ sau „Soacra şi Nora“, co­medie în 3 acte de C. Goldoni, tradusă şi adaptată pentru micro­fon de prof. Alex. Marcu. Distri­buţia : Contele Anselmo Terrazani, T. Finteşteanu; Contesa Isabela, nevasta lui, Nataşa Alexandra; Contele Giacinto, fiul lor, Nicu Dimitriu; Doralice, soţia lui Gia­cinto, Maria Mohor; Pantaloni Dei Bisognosi, tatăl Doralicei, Victor Antonesc­u; Cavalerul Del Bosco, Gr. Mărculescu; Doctorul Anselmi, G. Marius; Colombina camerista Isabelei. Fifi Mihailovici; Brighel­­la, servitorul lui Anselmo, C. An­­toniu; Prefaţa : Al. Mitric. Regia artistică: Victor Bumbeşti. Regia technică: Al. Lobacn. 22,35. Alfred Cortot (discuri). Studiile de Chopin No. 1, 12, 10, 3, 4, 6, 5, 7, 9 din Opus 25. 23: Rezultatele sportive de Radu Varn­escu. 23.15­ 1: Concert de noapte (di­scuri) . Paris, 1648 m. 182 kHz. 80 kw.— 20. Conf. 20,30: Circ radiofonic. 21: Cronică. 21.15: Melodii varia­te. 21.30: Concert simfonic. 23.35: Program sonor. 23.45: Ora, Inf 24: Concert de orchestră. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 21: Concert de muzică variată. 23: Ora, Inf., Me­teor, Sport. 23,30: Orchestră de dans. 23,45: Inf. 2: Hamburg. Con­cert de muzică variată și de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20,35: Plăci. 21,40: Conf. 21,50: Radiojurnal. 22: Inf. 22,15: Emisiune veselă. 23,50: Inf. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20,20: Recital de pian. 20,55: „Lili“, operetă de Herve. 22,55 : Inf. 23,20: Concert de orchestră. 0,15: Orchestră de țigani. 1,05: Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 17: Concert de după amiază. 19: Muzică populară. 20: Inf. 20,10: Concert de muzică de cameră. 20,45: Sport. 21: Concert de mu­zică distractivă. 23: Inf. 23,30: Concert nocturn. Fraga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 20,20: Concert de orchestră. 20,45: Conf. 21: Montaj radiofonic. 22: Concert de orchestră. 23: Ora, Inf. Cronica zilei, Sport. 23,25 :Plăci. I 23,35: Muzică distractivă. I Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2­5 kw. I — 20,30: Ora naţiunii. 20,50: Re­portaj. 21: Cântece populare. 22: UNIVERSUL Concert. 23: Inf. 23,30: Concert de orchestră. Roma, 713 kHz. 420,8 m. — 20 45-Muzică variată. 21: Ora, Inf Ra­diojurnal. 21,20: Conf. 2130:­Mu­zică variată. 22: Concert simfonic. 23,15: Varietăți muzicale. 23,45: Muzică de dans. 24: Radiojurnal. 0,15: Muzică de dans. LUNI, 16 MAI RADIO-ROMANIA 823 kHz. 364.5 m. 12 kw. RADIO-BUCURESTI 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6:30. Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio-jurnal. Con­cert de dimineaţă (discuri). Vals din „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss; Pe o piaţă japoneză, de Ko­­ichi Kishi; Fantezie din opereta „Muşchetarii la mănăstire" de Var­ney; In grădina unui templu chine­zesc de Ketelbey; Selecţiuni de me­lodii de Rodgers. Sfaturi gospodă­reşti şi medicale. 7,45: închiderea emisiunii. 13,15: Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13,25: Concert de prânz. Orchestra Sandu Marcu; Romanţe şi Arii na­ţionale; Brună sau blondă, vals de Waldteufel; Povestea mea şi a ta, tango de Sandu Marcu; Patru cân­tece de Brediceanu; Amintiri din Viena, potpuriu de Sandu Marcu; Arii naţionale. 14,15: Ora, Mersul vremii, Radio­jurnal. 14,30: Continuarea concertului: Ro­manţe şi Arii naţionale; Liza, vals de Lehar; Iluzie, tango-romanţă de Hentschel; Potpuriu slav aranjat de Sandu Marcu; Tango nocturn de Brikman; Te iubesc, foxtrot de Co­­vadiio; Ascultă-mi cântecul Violeta, de Otmar Klose; Arii naţionale. 15,20: Publicaţii, Ecoul zilei. 18 : Ora, Mersul vremii. 19.02 : Actualităţi româneşti : Lim­ba, Culturale. 19.15 : Concert de după amiază (di­scuri) ; Vals capriciu de Richartz şi Un câtec vienez şi o fată ca tine de Stolz; Cântec din opereta „Masca al­bastră“ de Raymond şi Vals din fil­mul „Farmecul Boheme!“ de Stolz (voce : Peter Anders); Două cântece din filmul „Lună nouă" de Romberg (voce : Lawrence Tibett); Singurăta­te, slow-fox de Ellington şi Cântec din filmul „Născută pentru dans" de Porter ; Paso doble de Padilla (voce: Pilar Arcos). 19.45 : Necesitatea educaţiei premu­­­ltare, de G-ral Ion Jitianu. 20 . Continuarea concertului (di­scuri) : Fortunio şi Veronica de Mes­sager (voce : Robert Buguet); Pot­puriu din opereta „Doamna Luna" de Lincke (voce : Franz Völker şi Kochhann); Nu-i nimeni să-mi spu­nă vorbe dragi, tango de Lupescu şi Flori de primăvară, slowfox de Vill­­nov (voce: Petre Alexandru). 20:25 : Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalsky­ (voce: d-na Emilia Guţianu); Rusticanella de Cortopassi ; Fata cu chip Înge­resc de Arne (voce: d-na Emilia Gu­ţianu); Serenadă de Gade; Variaţiuni de Adam pe o temă de Mozart (vo­ce : d-na Emilia Guţianu); Polca cehă de Balling; Karabah­ de Le­­cuona (voce : d-na Emilia Guţianu); Dans rus de Ceaikovsky; Dunărea albastră, vals de Johann Strauss (voce : d-na Emilia Guţianu); Per­petuum mobile de Johann Strauss. 20,55 : Nevoia şi puterea propagan­dei sanitare, de dr. S. Irimescu. 21.15 : Continuarea concertului or­chestrei Radio : Quartet de coarde de G. Enacovici (orch. de coarde); Scene de copii de Schumann. 22.10 : Petre Ștefănescu-Goangă (canto) : Plângi biet suflet de Hän­del; Rugăciune de Godard ; Proce­siunea de Cezar Franck ; Ave Maria de Gounod ; Regele Saul, de Mous­­sorgsky. 22.30 : Radio-jurnal, Sport. 22.45 : Concert de noapte al orches­trei Iliescu Prosneanu, transmis de la restaurantul Teatrelor. 23,40 : Mesaglul femeilor române către surorile lor din lume. 24 : Jurnal pentru străinătate In limba franceză şi germană. .­­ Paris, 1648 . 182 kHz. 80 kw.­ — 20. Pentru şcolari. 20.30. Conf. 21. Cronică. 21.15. Melodii variate. 21.30. Retransmitere dela Teatrul Naţional. 23.45. Ora, Inf. Deutschlandsender 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20. Muzică distractivă. 21. Suită radiofonică. 22. Ecou. 22,15. Concert de muzică de cameră. 23 . Ora, Inf., Meteor, Sport. 23,30. Con­cert nocturn. 23,45. Inf. 24. Königs­berg. Concert nocturn. 1. Köln. Con­cert nocturn. A _ Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw.— 20.30. Dialog. 20,50. Conf. 21. Concert distractiv. 22,40. Conf. 23. Concert de orchestră. 23,50. Inf. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 21,10 . Concertul Filarmonicei. 24. Inf. 0,10. Orchestră de jazz. 1,05. Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 20,10 : Concert de seară. 21. Concert de muzică populară. 23. Inf. 23,30. Köln. Concert nocturn. Fraga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 19,10. Radio pentru lucrători. 19,20. Orchestră de jazz. 20. Ora, Inf. 20,10. Conf. 20,30. „Dalibor“, operă de Sme­tana. 23,40. Plăci. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20,30. Ora naţiunii. 21. Retransmitere de la teatrul naţional din Belgrad. Roma, 713 kHz. 420,8 m. — 20,40. Muzică variată. 21. Ora, Inf., Radio­jurnal. 21,20. Cronică. 21,30. Muzică variată. 22. Teatru radiofonic. 24. Radiojurnal. 0,15. Muzică de dans. ---------xxo».«ox*-------­ Un premiu pentru cea mai frumoasă odă închinată lui Octavian Goga Un comitet din Tg. Mureş doriind să aducă un omagiu veşnic, poetului redeşteptării Octavian Goga, acordă premii in valoare de cinci mii lei, pentru cea mai frumoasă în- I chinuire (odă) scrisă în onoarea­­ patriotului şi luptătorului na­ţionalist. Poeziile vor fi trimise gene­ralului Georgescu Pion coman­dantul Diviziei 20-a Tg-Mureş până la 6 Iunie 1938. ---------*XOX STCX*---------­ Conferinţa directorilor din ministerul agricut­urii Vineri dimineaţă s-a ţinut la ministerul agriculturii conferinţa directorilor, sub preşedinţia d-lui ministru prof. G. Ilonescu-Si­­seşti. S’a hotărît ca Vinerea viitoare toţi directorii de resorturi să pre­zinte schiţa de program, pentru activitatea agricolă, pe, trimestrul Iunie-August c. In legătură cu conferinţa pre­fecţilor, — care s’a ţinut joi la ministerul internelor — d. minis­tru a comunicat că majoritatea prefecţilor dau suficient concurs organelor agronomice şi că au prevăzut în bugetele judeţelor respective, sumele necesare pen­tru ajutorarea agriculturii , ministru recomandă organelor a­­gronomice exterioare să ţină contact permanent cu prefecţii judeţelor ,să-i pună în­ curent cu activitatea lor şi să le ceară tot­deauna concursul. La această conferinţă asistând şi d. Const. Sescioreannu preşe­­­dintele Uniunii camerelor de a­­gricultură, s’a discutat organiza­rea expoziţiunii agricole care se va deschide la Bucureşti în toam­na , anului curent. -xax- E CURIER JUDICIAR Traficanţi de diplo­me false de medici D-uii judecători de instrucţie G. Stratulat şi Şt. Zlatcu, în urma cercetărilor migăloase şi îndelungate de până acum în afacerea traficului criminal cu echivalările de diplome străine de medici — patronată de Le­­onte Manevici — a identificat Vineri pe încă altul din aghio­­ta­nţii complici esenţiali ai căpeteniei. Vinovatul e „doctorul“ Gold­­stein Solomon Israel din Iaşi. Acesta conducea operaţiile în Moldova. Şi e învinuit că, prin coruperea unui bătrân func­ţionar al secretariatului facul­tăţii de medicină din Iaşi, C. Alexandrescu, speculându-i mi­zeria în care se zbătea împovă­rat de o casă de copii, i-a smuls adeverinţe de complezenţă pen­tru accelerarea şi reuşita unora din echivalările şperţuite, pre­cum şi pentru obţinerea certi­ficatelor de liber practică. D. procuror Moiseanu a des­chis împotriva numitului acți­une publică, în temeiul căreia s’a lansat de Îndată mandat de arestare în cauză ce va fi su­pus azi confirmării tribunalu­lui. Traficanţii de cecuri false Trib. Ilfov s. IV, urmând Vi­neri nesfârşita serie de amânări smulse de inculpaţi graţie celor mai iscusite tertipuri procedu­rale, a reuşit să pună in stare de judecată şi să judece proce­sul cutezătoarei întreprinderi de traficuri cu cecuri false, ce opera în „bursa neagră’’, ca în­­Vlăsia. Hoţia am relatat-o la timp. Amatorii de valute... negre se bucurau să obţină cecuri asupra unor bănci „serioase”. Şi plă­teau, de aceea, marfa chiar cu prime. Cecurile erau insă false. Totuşi, multă vreme, păgu­başii au ezitat să se plângă Parchetului de teamă să nu cadă el însăşi sub rigoarea legii pentru comerţul de devize. Afacerea a mers astfel strună, ruinând numeroşi clienţi ai târ­gului clandestin. Până ce s’a sesizat Parchetul şi — în urma cercetărilor d-lui jude instructor Ion Stânescu, al cap. 7 — culpabilii au fost puși sub urmărire penală pen­tru isprava lor. Ei sunt: Samuel Izakczesz, mîsit (bd. Carol 77), Rudolf Schneeweis, samsar (str. Anton Pan 7), Heim Leibovici zis Leo­nard (str. Sabinelor 73), Emil Klang (str. Şincai 2), Rubin Schwartz, misit (str. biserica Alexe 5), Sigfrid Saraga (str. Arionoaei 8), Marcus Schächter (str. Traian 11), Sebastian Blum, gravor de ștampile (str. Triumf 3), Leibu Solomon (str. Cuza Vodă 49), Schwalb David, samsar (str. Popa Nan 146), Isidor Donner Leibu, misit (str. Cultul Patriei 37), Armand Lewy, agent de bursă (str. Radu Vodă 41) şi Moise Iţic zis Moi­­sescu, samsar (str. Bucur 14). Tribunalul a amânat pronun­ţarea pe Luni. Numai Costache Flavian a finanţat exporturile de aur prin banca Gârleşteanu Vineri s-a depus raportul de ex­pertiză contabilă — întocmit de d. Romulus Popescu, directorul contabilităţii U. C. B. — asupra situaţiei scriptelor şi conturilor de ordine ale băncii Gârleşteanu şi Zahareanu prin Intermediul căreia, precum se ştie, s’au ope­rat cumpărăturile masive şi ex­porturile clandestine, de aur, în jurul cărora s’a iscat răsu­nătoarea afacere dela cabinetul 4 Instrucţie. Expertiza atestă că întreprin­derea e organizată de proprie­tarii ei, preveniţii: Mihail Gâr­­leştianu şi D. Zahareanu; că operaţiile contabile erau dirijate de prevenitul M.­­Trachtenbrot- Triteanu; şi că absolut toate vărsămintele de lei, constituite in cassa firmei pentru cumpă­răturile de aur, le-a efectuat co-inculpatul (plecat, înainte de delănţuirea afacerii, în Franţa) Costache Flavian, fost director La Wagons-Lits. Ordonanța definitivă se va putea da astfel chiar în cursul acestei săptămâni. Falimentul băncii româno-americane Trib. Ilfov s. IV — format cu d-nui judecătorii Eug. Enescu, Armand Constantinescu și pro­curor Deleanu—a judecat Vineri în continuare, procesul fali­mentului bancrutar făcut de banca Româno - Americană precum şi escrocheria, cu galoşi sovietici, comisă sub auspiciile băncii falite în dauna comer­ciantului elveţian, Robert Ake­­ret. Inculpaţii au răspuns în ins­tanţă, de astădată, toţi: S. Kohn, g-ral Va­sil­escu, I. Lan­­phaus, C. Cantacuzino ş. c.­­. S’a ridicat însă un nou inci­dent tinzând la disjungerea, tu­turor acţiunilor civile grefate pe cea penală pendinte, pe motiv că din moment ce tribu­nalul a luat această măsură in ce priveşte pe moştenitorii co­­inculpatului Adolf Iacobsohn— decedat între timp — nu se mai poate concepe o hotârîre unitară în cauză, asupra da­unelor, decât soluţionându-se toate cererile de acest fel laolaltă. Discuția a rămas în conti­nuare la 20 ort. Procesul fraudelor dela c. f. r. Curtea de apel s. r. urma să judece Vineri procesul fraudelor peste 100 milioane lei ce s’au comis în dauna căilor ferate române prin recalcularea voit eronată a taxelor de transpor­turi, efectuate și prin restitu­irea diferențelor pretins înca­sate in plus pentru aceste tran­sporturi. E vorba, anume, de operațiile ce s’ar fi comis pe vremea cănd directorul „comercialului“ c. f. r. era inculpatul apelant ingi­ner I. Ioanid, de o ceată de technicieni in material (Efr. Trib. Ilfov s. IV, a continuat Vineri judecarea sustragerii, in­genioase, de rente de stat din arhiva ministerului finanţelor (Casa de amortizări), făptuită de Niculae Dociulescu, fost func­ţionar al instituţiei, cu concur­sul lui Aurel Baroncea, care a plasat efectele pe piaţă, vânzân­­du-le unei băncuţe şi birouri de schimb, mai puţin scrupuloase în examinarea titlurilor de pro­prietate exhibate de clienţi. S-au audiat martorii prezenţi: Schachter, Vladimir Golgorschi ş a.) cu complicitatea câtorva funcţionari, de toată mâna ai c. f. r.-ului). Precum se ştie, inculpaţii — în număr de aproape 100 — au fost osândiţi de trib. Ilfov s. r, format cu d-nii Florin Foişo­­reanu şi Carol Mayer, la pe­depse variind între şase luni şi cinci ani închisoare însumând circa 100 de ani ! Curtea a amânat desbaterea cauzei la 22 iunie a. c. din ca­uza procedurii necomplete. Şi s-a examinat apoi inciden­tul ridicat de ministerul public de a se disjunge procesul (spre a se desbate separat acţiunea publică deschisă contra patro­nilor băncuţelor şi agenţiilor de schimb, în chestiune, care au negociat titlurile furate). Tribunalul a admis cererea şi, în interesul unei cât mai bune administrări a justiţiei, a dis­juns cauza, sorocind termen de judecata primită la 20 Mai, iar complicitatea lor la 10 Iunie. Fraudele de la Casa de amortizări Cinstiri cari scoboara (Urmare din pag. I) furiseşte­­sub semnătură în editorialul aceluiaş „Grin­­goire“, cu nr. 479 din 14 Ia­nuarie 1938, zicând că în Dec­ermbrie 1918, când a venit Ion Brătianu le Paris, i-au [ „trebuiit 15 zile de sforţări , pentru a putea restitui Ro­­­­mâniei calitatea de aliată” pe care Wilson, Clemenceau şi Lloyd George, nu i-o mai recunoşteau, pentru că sem­nase — Dumnezeu ştie cum — pace separată cu Germa­nia. Mai adaugă, printre al­tele, că „în 1918 a sosit izbân­da. România a intrat din nou în luptă, cu 15 zile înainte de sfârşit, sub ordinele gene­ralului Berthelot. In urma a­­cestui fapt, a crezut în le­­giuitatea participării ei la bi­ruinţă !“ Şi totuşi, în Mar­tie 1936, in faţa parlamen­tului, d. Harriot a recunoscut neputinţa României să facă altfel, atunci când fusese pă­răsită de prietenia (?) ru­sească. Din nenorocire, peste tot, din lipsa propagandei noas­tre, se nesocoteşte scăparea Europei centrale de bolşe­vism de către România. In marile capitale se nasc isto­rici de porunceala cari repe­tă neadevăruri. Mi-amintesc de „Journal de Généve“ în care un „istoric“ scria acelaş sfruntat neadevăr, prin care amiralul Horthy era numit „cap al mişcării poporului maghiar, conştient de misiu­nea ce a avut in 1919 să sca­pe Europa şi civilizaţia de bolşevism“. Acei cari au trecut Tisa, după ce au înecat în apele ei parte din pleava iudeo-co­­munistă a lui Bela Kuhn, şi poartă pe cruciuliţa de ara­mă milesimul „1919“, nu-şi amintesc să fi văzut pe acest cap al mişcării populare de scăpare, nicăeri. Ei ştiu că guvernul bolşevic luase fiin­ţă cu Învoirea fostului prim­­ministru contele Karolly, care deschisese larg uşile temni­ţelor, dând drumul osândiţi­­lor de drept comun. Acestui „părinte al dictaturii prole­tare“, magnat maghiar, se datoreşte înscăunarea bolşe­vismului in Ungaria, iar gu­vernul roşu al corciturii, slu­gă a Moscovei, două zile după intrarea românilor în Pesta, adică „la 7 August a fost si­lit să abdice“, zice relaţia o­­ficială maghiară, fără altă arătare a pricinii abdicării. De fapt, Bela Kuhn părăsise prin fugă saloanele aristo­cratice ale hotelului „Hunga­ria“, la vestirea intrării noa­stre în cetatea de scaun a Sfântului Ştefan. Cât despre amiralul Horthy, ia-l de unde nu-i, îşi croia, pare-se, în alte părţi ale Ungariei, cu ajuto­rul francez, trupe cu gândul izgonirii bolşevicilor, trupe­­ cari au intrat în Budapesta­ după distrugerea bolşevismu­­lui de noi şi după plecarea noastră de acolo, lăsând în urma noastră orânduiala şi liniştea. Aşa se scrie istoria, ne­­dreptăţind cu seninătate un popor care şi-a avut rostul în potolirea tulburărilor cari nu puteau fi stăvilite de al­ţii. Dar ce este mai straniu, este lipsa de conştiinţă a a­­celor cari primesc laude ne­întemeiate şi nu-şi dau sea­ma că, fără să poată dărîma adevărul istoric, se s­coboară ei înşişi prin această împo­dobire cu penele altora. Cuisurul cel mare al no­­­stru de a privi cu seninătate toate atingerile la fiinţa noastră ne este păgubitor din cale afară. Este mai gre­u să faci să se creadă adevă­rul după ce el a fost denatu­rat, decât să facă să fie pri­mită minciuna drept adevăr. Acest din urmă sistem este cel întrebuinţat de maghiari in întinsa, neîncetata şi ne­dreapta lor propagandă îm­potriva noastră. Ei nu se dau Înlături de la nicio încercare de micşorare a noastră, fie direct, fie prin alţii din a­­fără. La fel se petrece şi cai des­­scrierea faptelor mai vechi ia legătură cu trecutul. In căr­ţile de istorie scrise fie de maghiari, fie de străini, Un­garia este arătată drept scut al creştinătăţii împotriva Is­lamului, la­ România vasală, care se afla cea dintâi in ca­lea turcilor şi care primea lo­viturile proaspete ale lor, îşi irosea vlaga şi bogăţiile lup­tând cu înverşunare împo­triva unui duşman care ieşea sleit din luptele date aci, pen­tru ca Apusul să-şi poată desfăşura mai departe civi­lizaţia la care ne-am putut şi noi adapa. Fiecăruia să-i fie dat ce este al lui. Iar când ne apărăm, sun­tem batjocoriţi, uitându-se clipele grele în care felul de a ni se vorbi se schimbă din atâtea şi atâtea pricini in­teresate, pe cari, cu senină­tatea cu care suntem însuşiţi (de fapt slăbiciune), le luăm drept semne netăgăduite de iubire. In vremurile de astăzi, când interesul şi câştigul au pre* cădere, la toţi şi în toate, a­­supra oricăror altor simţii* minte, este o adâncă greşea*­lă să nu fii veşnic treaz şi sâ moţăi Intr’o linişte pe care numai o încredere sigură în ceilalţi — din păcate dovedi­tă îndoelnică — ţi-ar putea.o da. Ori de câte ori poţi vorbi de drepturi, când îndatoriri­le sunt îndeplinite cu priso­sinţă, să o faci. Să te aperi este bine, dar să prevezi lo­viturile şi mai bine. EMANOIL HAGI MOSCQ Intre Banca Naţională şi Redevenţa Banca Naţională a României a deferit acum doi ani Par­chetului reprimarea contra­venţiei la legea devizelor făp­tuită de s. a. Redevenţa prin aceea că — măsluind docu­mentele de exporturi expediate primelor ei corespondente — a fraudat interesele ţării cu a­­proape 30 milioane lei. Plângerea însă, aşa cum am scris la timp, s’a clasat. Institutul de emisiune, ca mandatar al Statului, s’a adre­sat de aceea direct tribunalului cu acţiunea sa penală. A stăruit în aplicarea rigori­lor legii suscitate contra învi­ Procesul Grosz-Cagero Trib. Ilfov s. IV, — format cu d-nii preşedinte Bogdan, jude Broşteanu şi procuror De­leanu—a continuat Vineri ascul­tarea martorilor in procesul faimoasei panamale Grosz Ca­ge­ro. S-au audiat: dd. Ion I. Ior­­gandopol, funcţionar la s. a. Steaua Română; O. Nichtin­­gher, director în s. a. Dreiffus, Weinbaum Moise, funcţionar comercial s. a. Judecata s-a sorocit apoi la 20 crt. m­itei ; a arătat că procedeul „Redevenţei“ i-a căşunat da­une morale şi materiale. Procesul, de evident interes, urma să se judece Vineri. Tribunalul a amânat însă desbaterea la 20 iunie — ceea ce însemnează că nu se aplică prevederile legii pentru apă­rarea patrimoniului public, in materie — pentru când recla­manta, Banca Naţională a Ro­mâniei, a fost obligată să pro­beze că afacerea s’a clasat la Parchet (numai cu această condiţiune acţiunea penală di­rectă fiind admisibilă). Diverse Stanca Vasile, om de servi­ciu la Băile Eforia, a fost osân­dit Vineri la un an închisoare pentru viol. si­ Ca­mera de acuzare a respins Vineri in acel cererile de liberare provizorie încercate de O. Schä­chter şi de Verban Stellan. im­plicaţi în afacerea falsurilor de bilete de tren. Parch­etul local a făcut Vineri apel contra jurnalului tribuna­­luilui local s. N­ prin care s’a infirmat mandatul de arestarea lui I. T. Vântu, implicat în afa­cerea fraudelor şi traficurilor comise în Direcţiunea generală p. t. t. E i/anul a 1 £5-­­ea Nr. 132 Limii 16 Mai 1936 Vizita aviatorilor polonezi la Constanţa Vineri dimineaţă, la ora 8:30 cele 15 avioane poloneze au pă­răsit aeroportul Băneasa îndrep­­tându-se spre Conştiinţa. Pe ae­roportul local oaspeţii au fost în­tâmpinaţi de autorităţi de faţă fiind d-nii: general Macici, ge­neral Florin Georgescu, c-dor Rătescu, c-dor Negru, c-dor Su­­teu, col. Ghiorghiade, col Mirea, prefectul judeţului, avocat Bu­­iuc din partea primăriei oraşu­lui, av. Goruneanu, consulul po­lon, Dimitriu ,consulul cehoslo­vac, căp. Cicerone Olărescu, o centurie de străjeri şi străjeriţe. ARPA a trimis şi de astă da­tă un avion cu o delegaţie a ei, compusă din d-nii: Vârnav, Svi­­locosici şi Niculescu, care a în­soţit grupul de avioane al oas­peţilor atât la duş cât şi la îna­poierea de la Constanţa. Oaspeţii au fost conduşi, după aceia, cu un autobuz la Mamaia, unde au vizitat staţiunea şi ho­telul Oficiului Naţional de Tu­rism. Au vizitat apoi portul Constanţa şi oraşul, după care li s-a oferit de către prefectura ju­deţului o masă la restaurantul Veneţia. Către orele 4 după amiază, a­­vioanele polone au decolat de la Constanţa şi după ce au făcut un viraj pe mare trecând pe dea­supra staţiunei Carmen Sylva, s’au îndreptat spre Bucureşti unde au sosit la ora 6, făcând impresionante evoluţiuni de sbor în formaţii deasupra Bucureşti­lor. Citiţi azi UNIVERSUL LITERAR închinat memoriei măritor dispăruţi Octavian Goga şi Barbu DeLavrancea, despre care scriu articole ju­dicioase şi amintiri pline de duioşie, d-nii Emanoil Bucuţa, Tom­a Vlădescu, d-ra Margareta Wh­iler-Ver­­ghy, Victor Popescu, Dan Smântânescu şi Radu A. Sterescu. In restul sumarului d. Ovidiu Papadima sem­nează un admirabil esseu despre „O ordine creştină a noastră: rânduiala“; d. Carol Ardeleanu, un ex­celent „Manuscris găsit pe masa unei cafenele“; apoi, continuarea şi sfârşitul nuvelei „Paradisul pierdut“ de Vintilă floria, un esseu despre „Con­ceptul de constanţă culturală“, de Axente Sever Popovici, „Spovedanie“, proză literară de d-na Olga Cruşevan-Florescu, savuroasele „Chestii“ de Gri­­gore Olimp Ioan, etc. Poezia e reprezentată în numărul de faţă, prin d-nii Virgil Carianopol, George Fonea şi Ovid Ca­­ledoniu. Cronicile: literară, plastică, muzicală, teatrală, cartea franceză, semnate de d-nii C. Fântâneru, Paul Miracovici, Romeo Alexandrescu, Cicerone Theodorescu şi Mihai Niculescu, prezintă, ca de o­­bicei, o largă informaţie şi judecăţi critice obiective. Cronica măruntă, radio, cinematograful şi poşta redacţiei completează cuprinsul acestui in­teresant număr, ilustrat cu admirabile reprodu­ceri fotografice şi desenuri de Geo Zlotescu, R. Drăguţescu şi Gh. Iliescu. Cereţi pretutindeni, la chioşcuri şi librării, ntr. 13 din UNIVERSUL LITERAR, Exemplarul 5 lei. I y i . I

Next