Universul, iunie 1938 (Anul 55, nr. 163-177)
1938-06-16 / nr. 163
s CĂLDURILE OMOARĂ Cel mai bun mijloc de a vă conserva vitalitatea ji energia in timpul »erei, este de a vă supra-alimenta sângele şi nervii făcând o cură de Quintonine. lată această scrisoare e D-lui E. PERRAUD, 9, rue Bernard-Pelissy din Tours : . Vinul fortifiant obţinut amestecând un flacon de puintonine cu un litru de „Simfindu-mă foarte deprimat vin de masă — și din care se ia un rdin cauza cardurilor, am intreba- păhărel înaintea fiecărei mese — este vitat excelentul Dv. Quintonine Și de un gust delicios. Acela care îl vni'« pot asigura Că el mi-a dat trebuinfea să păstrează intactă — sau repede forţele şi buna, mea di- îţi regăseşte — vitalitatea sa, ţi poate Siozitie“ să se bucure din plin, de sezonul frumos QUINTONINE PRODUS FRANCEZ. — LABORATOARELE HELIN Dă înfăţişare buna IA FARMACII ŞI DROGUERII LEI 76 LEI trimiteţi direct Secţiunii „UNIVERSUL“ a Societăţii „FRANCOROMANE“ Bucureşti, Calea Griviţei 23, şi veţi primi ş O POLIŢA DE ASIGURARE DE LEI 20.000 cu începutul 1 Iunie 1938, cu un număr pentru tragerea lunară de lei 20.000 şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi: ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU DE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT, într’o frumoasă casetă căptuşită cu mătase. Grăiţi-vă ca sa luaţi parte la tragerea din 15 iunie 1938 Problema oţetului din vin Oţetul să fie fabricat numci din vin nobil S’a publicat în Universul, de Duminică, memoriul Federaţiei naţionale a cooperativelor viticole. Printre altele se discută concentrarea şi purificarea oţetului din vin, cerându-se fabricaţiunea lui numai din vin nobil. De asemeni prin avizul Uniunii generale a sindicatelor viticole şi pomicole, cerut recent de d. Ionescu-Siseşti, ministrul agriculturii, se preconizează purificarea şi concentrarea până la 50° a oţetului din vin, precum şi fabricaţiunea exclusivă din vin, de viţă altoită. Chestiunea oţetului are mare importanţă în rezolvarea în parte a crizei, în care se găseşte a doua ramură de producţie a ţării, viticultura. Legea pentru apărarea viticulturii, din 1936, care a fost votată în spiritul desfiinţării treptate a plantaţiilor de hibrizi — interzicând, pe viitor, cu desăvârşire, orice plantaţie, — stabileşte un regim diametral opus bunei intenţii a legiuitorului. Prin această lege se încurajează — deşi pare un paradox — plantările de hibrizi. Desigur, că legea le opreşte în mod categoric. Ştim însă, pentru că s’a protestat în fiecare an de Uniunea viticolă, — că plantările de hibrizi au continuat mai intens după votarea acestei legi, ajungându-se la un adevărat flagel al hibrizilor, cum foarte bine caracteriza situaţia, într’un articol de fond, ziarul Universul. Locuitorii dela şes erau determinaţi să nu ţină seama de prescripţiile legii, pe de o parte din cauză că puterea executivă, sub regimul de emi, era stăpânită de interese electorale şi, ca atare, nu o aplica, iar, pe de altă parte, din cauza rentabilităţii acestei plante sălbatice, căruia totuşi legiuitorul îi creia debuşeu pe piaţă, prin însăşi legea pentru apărarea viticulturii. Incontestabil, că legiuitorul n’a avut intenţii rele, — dar prin aplicarea parţială a legii s’a ajuns la aceste paradoxale rezultate. Legiuitorul pentru a descongestiona piaţa de vinurile de hibrizi, atât de dăunătoare sănătăţii, a impus fabricanţilor de oţet şi de spirt — să prelucreze o parte din aceste vinuri. Dar prin această soluţie legiuitorul nu şi-a dat seama că se calcă cel mai elementar principiu de economie politică: crearea debuşeului pentru un produs — duce la desvoltarea culturii plantei producătoare. întinderea plantaţiilor de hibrizi, după votarea legei, care oprea plantarea, este în plus. Uniunea generală a sindicatelor viticole şi pomicole, a protestat, dar protestul ei n’a fost luat în seamă. Astăzi — sub regimul primatului categoriilor producătoare sub ministeriatul d-lui Ionescu-Siseşti . Uniunea a semnalat păcatul originar al legii şi de aceea a cerut ca oţetul şi spirtul să se fabrice numai din vin nobil. D. Ionescu-Siseşti sezizat de Uniunea generală a sindicatelor viticole şi pomicole s’a declarat de acord pe această chestiune — de a nu se mai încuraja hibrizii sub nici-o formă —şi de aceea a cerut avizul asociaţiilor podgoreneşti pentru modificarea dispoziţiunilor din legea viticulturii referitoare la fabricaţiunea oţetului din vin. Comitetele de direcţia ale Uniunii generale a sindicatelor viticole şi Federaţiei naţionale a cooperativelor viticole, întrunite într’o şedinţă comună, au hotărît să dea un aviz comun. Acest aviz, cuprinde, ca prim punct, cum era şi firesc, exclusivitatea fabricaţiunii oţetului din vin nobil. Avizul nu se opreşte aci. Pentru a se evita orice fraudă, pentru a se evita orice cumpărare de mii de hibrizi şi, mai cu seamă, pentru a se evita fabricaţiunea oţetului din esenţă de lemn — organizaţiile podgoreneşti, cer, pe bună dreptate, un control efectiv la fabricaţiune, făcut de reprezentanţii ministerului de agricultură şi asociaţiilor podgoreneşti. De asemeni se mai cere, în acest aviz, ca preluarea din podgorii a vinului destinat fabricaţiunii oţetului să fie efectuată prin sindicate şi cooperative, cu un preţ stabilit de o comisie formată din reprezentanţii ministerului, asociaţiilor podgoreneşti şi fabricii respective. Comisia impunând un preţ echitabil, va înlătura astfel concurenţa neloială a terasului. Fără îndoială, că realizate dezideratele de mai sus nu vor rezolva decât într-o oarecare măsură criza viticolă Totuşi este bine, că sub influenţa asociaţiilor podgoreneşti, se repară o mare greşeală, strecurată la votarea legii pentru apărarea viticulturii. Se face un început promiţător de rezolvare definitivă a problemei viticole, căreia ziarul Universul a ştiut să-i dea sprijinul, ca unei adevărate chestiuni de ordin naţional. VICTOR BIANU Secretar general al Uniunii generale a sindicatelor viticole şi pomicole. Calendar* MIERCURI, 15 IUNIE Ort.: Proorocul Amos (785 în. Chr.). (Deslegare de post). Cat.: Sf. Modestii. Prot.: Vitus. Evreesc: 16 Bivan 5698. Mahomedan: 16 Rebi-el-Ahir 1857. & Răs. soarelui 4.32. Apusul 20.0. UNIVERSUL &cut)& MIERCURI, 15 IUNIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineață (disc.): Uvertură la „Califul din Bagdad” de Boieldieu; Potpuriu din „Văduva veselă” de Lebar; Fragment din baletul ,,Cei doi porumbei” de Messager; Sardana de Bou şi Sardana de Viladomat. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. — Culturale. — Sport. — Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz (disc.). Muzică uşoară executată din instrumente diferite: Piesă caracteristică de Pörschmann (bandonion şi orch.); Pe albastrele ape hawaiene de Ketelbey (orch. de havaiene); Selecţiuni de cântece de dans exec. la pian de Peter Kreuder); Doamna în roşu, fox de Weubel şi Melodie de Berlin (saxofon şi pian); Vals de Robrecht (Wurlitzer orgel d. Gerd Thoman); Polca şi fox de Kletsch (armonică: Ludwig Kletsch); Marş şi Melodie de Engel (xilofon: Kurt Engels); Marş de Freundorfer (difceră: George Freundorfer). 14.15: Ora. — Mersul vremii. — Radio-jurnal. 14.30: I. Romanţe sentimentale vechi — Petre Alexandru (canto, acomp. la pian de Corneliu Hugo): Mi-edor de nopţi cu lună plină de Băjescu-Oardă; Dacă 'n douăzeci de toamne, de Corlson; De la fereastră; Nu plânge că te dau uitării; Am întâlnit doi ochi frumoşi. 14.55. II. Muzică populară românească (discuri): Hora caiu şi Ceasornicul; Fir-ai inimă să fii de Dendrino şi Mână măi că s’a ’noptat de Boldeanu (voce: Ion Luican); Selişteanca şiHaţegana; Hora din nai (nai: Fănică Luca). 15.20: Publicaţii. — Ecoul zilei. 19: Ora. — Mersul vremii. 19.02 : Cărţi şi reviste. 19.15: Concert de după amiază — Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu. Pe o piaţă persană de Ketelbey; Pizzicati de Helmund Mayer; Aubade de d’Ambrosio; Aur arab de Rust; Diavoliţa de Heinz Lindemann. 19 45: Pictorul Grigorescu, de Gr. Trancu-Iaşi. 20. Continuarea concertului: Fatinitza de Suppé;Nocturna de Chopin; Humoresca de Dvorak; Dans spaniol de Sarasate; Bonboane vieneze, vals de Job. Strauss. 20.35: Cântece românești — Maxim Vasiliu (canto); Crizanteme de Sabin Drăgoi; Cântec de adormit Mitura de Paul Constantinescu; Foi de toamnă de Nona Ottescu; Când perdeaua dragii mele de Alfred Alessandrescu; Dorurile mele de Luciliu Olteanu; Naiada de Luciliu Olteanu. 21 : Copiii noştri, de Prof. Dr. M. Manicatide. 21.15: Concert de violoncel — George Cocea; Sonata în mi minor de Vivaldi (4 părţi); Intrada de Desplanes; Orientală de Cesar Cui; Tristeţe de Chopin; Andaluza de Granados; Micul negru de Debussy. 21.50; Cabaret muzical (discuri): Carioca de Radeke şi Tango de Dios; Marechiare de Tosti (voce: Joseph Schmidt); Două melodii de Tavares; De ziua copilului de Ronell şi Zece cenţi dii dans de Rodgers (pian: Billy Mayerl); Fără un cuvânt de Legay şi In timpul cireşelor de Renard (voce: Louis Lynel); Selecţiuni din filmul ,,Pe stradă” de Berlin; Rumba de Scarpenter. 22.30: Radio-jurnal. — Sport. 22.45: Concert de noapte al Orchestrei lone! Giurgea transmis de la restaurantul „Modern”. 23.45. Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. Deutschlandsender 1071 m„ 191 kHz., 60 kw. — 21.15. Concert de muzică militară ; 22.30. Plăci; 23. Inf., Meteor, Sport; 28.20. Ecou; 23.30. Concert nocturn ; 28.45. Inf.; 24. Viena. Concert; 1. Concert nocturn. Varșovia, 1339 m„ 224 kHz., 120 kw. — 20.30. Muzică de dans pe plăci; 20.50. Emisie pentru săteni; 21. Concert simfonic: Simfonia în si minor (Paderewski) ; Lied (Palester) ; 23.05. Sport; 28.15. Reportaj ; 24. Inf. Budapesta 549 m„ 546 kHz., 120 kw. — 21. Concert de orchestră ; 23.15. Orchestră de ţigani; 24. Inf.; 0.10. Recitări; 0.25. Orchestră de Jazz ; 1.06. Inf. Viena 507 m., 592 kHz., 150 kw. 20.10. Concert de seară; 21. Program variat; 22. Ora tinerei naţiuni ; 22.30. Quartet de coarde în G-dur (Beethoven) ; 23. Inf.; 23.30. Concert de orchestră: 1. München. Concert nocturn. Fraga 470 m., 638 kHz., 120 kw. — 21.55. Conf ; 22.10. Povestire ; 22.45. Plăci; 22.55. Inf. ; 23. Ora, Inf. Cronica zilei, Sport; 23 îs Reportaj ; 24. Inf. Belgrad 437 m., 686 kHz, 25 kw. — 19.20. Concert de orchestră; 20.30. Ora naţiunii; 20 50. Reportaj ; 21. Orchestră de balalaici ; 21.30. Humor; 22.30. Melodii populare ; 23. Inf. Roma 713 kHz., 420,8 m. — 20 40. Muzică variată ; 21. Ora Inf Radiojurnal ; 21.30. Muzică variată; 22. Concert de orchestră ; 22.50. Conf.; 23. Concert de pian ; 24. Radio jurnal; 0.15. Muzică de dans. JOI, 16 IUNIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă . (discuri) : Vis de dragoste după bal de Czibudka şi Indira vate de Linka. Séguedifia, de Romero şi Dans de Manuel; potpuriu de cântece vieneze de Dostail. In grădina unei pagode şi Pendula şi figurinele din Saxa de Ketelbey. —• Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării 13.25: Concert de prânz, Orchestra Jean Sibiceanu: Romanţe şi Arii populare bătrâneştii; Ciribbibin, de Pestalozza. a) Hora de la Ciocăneşti; b) Brâul proţapului; c) Suleandra; d) Sârba, lui Moş Puiu; Tango de Aflfoamte şi Vals ’boston din filmul „Mazurca”. Arii naţional. 14.15: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30: Continuarea concertului: Hora della Plevna, şi Hora boerească, de Jean Stibiceanu ; Potpuriu de tangone; Fascinaţie, vals lent de Marchetti; Romanţe şi Arii naţionale ; Selecţiuni de valsuri; Arii naţionale. 15.20 : Publicaţii; Actualităţi străine; Radiofonice. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi artistice. 19.15: Muzică de dans, Jazzul „Columbia”, când. de Mihail Daia; Un swing, fox de Jus Deloof; Vrei să-ţi aminteşti, dans din filmul „Maytime” de Romberg; Dragoste stranie, tango argentin de Bergamini; In liniştea nopţii, sowfox din filmul „Rosalie” de Porter; Toodloo. foxtrot de John Jacob; Dacă nu te cunoşteam, tango de Mişu Constantimiescu; Buenas Madres. rumba de Power; Cântecul munţilor, fox din filmul cu acelaş nume, de Coslow; Iartă ! tango de Tana Nanescu ; Un fox din filmul ,,Red Hot and Blue“ de Porter; La moara din răscruce, vals tirotez de Vilinov; Mi-aş da viata pentru tine, tango de Mario Schisa; In luna Mai, foxtrot cubam din filmul „Detunături în cabina 7”, de Michael Jary; Dragul meu, amicul meu, vals lenit de Robert Stolz, întotdeauna sihowfox din filmul „Manechin” de Edward Ward: Mă întreb de ce mă iubeşti, foxtrot din filmul „College Swing” die Lame; Sub cerul Florenţei, tango de Richli; Bătrânul trombonist, foxtrot de Chase. 20.20: In ţara Jiului de Sus, de Ion Conea. 20.40: Muzică de Debussy. D-na Martinne-Barbillon- Ştefănescu (vioară, acomp. la pitan de d-na Edinac (Filip) : Sonată; Fata cu păr bălai: Micul Ciobănaş; Minstrels. 21.15: Marea în plastica românească,, de Marius Bunescu. 21.30: Concert de sală: Mircea Lazăr (canto) şi Orchestra Radio, dirrij. de Th. Rogalski: Uvertură la „Balul Opării” de Heuberger; Fantezie din opera „Zaza“ de Leoncavallo; Două arii din „Manon” de Massenet (voce: Mircea Lazăr) ; Serenadă de Gyldmark; Marionete de Lindow; Arie din „Maeştrii cântăreţi” de Wagner (vow Mircea Lazăr); Serenada dragostei de Luhr; Hataimeira de Chabrier; Piiatra de hotar, marş de Olteanu. 22.30: Radio-jurnal; Sport. 22.45: Concert de noapte (discuri); Rumba de Roig şi Cântec popular american; Două foxtrotun de Gordon; Potpuriu din opereta „Doamna Luma’ de Loncke; Selecţiuni de cântece de dams (pian: Peter Kreuder); Cântec de Mascheroni şi Romantă-Tango de Lazzaro (voce: Micul Mircea); Selecţiuni din filmul „Stelele strălucesc’' de Leux-Kirsch (două piane: Ernst Risch şi Oskar Jerophnk) ; Serenadă de Miche; Aştept iar astă seară de Tombuill'B (ansiamblul Dalia); Fă nani puişorul meu de Dendrino (voce : Joujou Pavelescu) și la noi acasă de Viltoov (voce : Joujou Pavelescu şi C. Antoniu). 23.45. Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 21,45. Radiojurnal; 21.55. Conf.; 22. Muzică distractivă; 22.40. Sport; 23. Concert de muzică de cameră; 24. Inf. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 21. Teatru radiofoniile; 21,50. Inf.; 22,15. Orchestră de jazz; 24. Inf.; 0,10. Orchestră de țigani; 1,05. Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 21. Concert de seară; 23. Inf.; 23,30. Stuttgart. Concert de muzică populară: 1. Königsberg. Concert nocturn. Fraga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20,36. M. Ostrava; 22,05. Brno; 22,15. Concert de muzică religioasă; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23,20. Plăci. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20. Plăci; 20,30. Ora națiunii; 20,50. Reportaj; 21. Concert simfonic; 22.30. Recita de vioară; 23. Inf. Roma, 713 kHz. 420,8 m.—20.40. Concert de muzică de dans; 21. Ora, Inf., Radiojurnal; 21.30. Muzică variată; 22 .„Cavalerul rozelor”, Operă de Strauss. Aspecte sociale din Ardeal (Urmare din pag. I-a) depe necazurile altor ţări, cari şi ele suferă din aceleaşi cauze. Să n sie spună că, în toată lumea, cinstea oamenilor a scăzut, că dările sunt grele, că vieaţa e nesigură, ca şi la noi. Dar propaganda ce s’a făcut a fost de-a dreptul criminală în raport cu necesitatea uniifijcarii sufleteşti şi a consolidării unirii. Luptei de partid i-au fost bilne venite toate miseriile de după unire, pentru a le exploata împotriva partidului contrar, a guvernului, în deosebi. Nu s’a încercat domolirea focului nemulţumirilor fatal legate de stările de după războiul, ci toată lumea a suflat în ea, cu o inconştienţă uimitoare să-l schimbe în flacără. Acesta e punctul cel mai negru din cele două decenii de după urnire. Cred că azi e văzut şi recunoscut de toată lumea. O astfel de exploatare a greutăţilor şi museriilor de după războiu, putea fi fatală consolidării unirii, pe lângă o mai slabă conştiinţă naţională a maselor. Dar conştiinţa noastră naţională a resistat, şi la desiluzia firească, adusă de realitate faţă de ideal. Şi la desiluzia artificial alimentată de propaganda politică. Ca o dovadă cât de puternică era şi este această conştiinţă la românii din Ardeal. A urmat, desigur, cum era firesc, o scădere a însufleţirii şi a fericirii din primele săptămâni şi luni ale unirii. S-a întunecat, în parte, optimismul sănătos al naţiei. Vremile grele de după război, au început, totuşi, să fie mai uşor înţelese în anii din urmă, decât oamenii cari pricinuesc nedreptăţi şi nenorociri. I. AGÂRBICEANU Situaţia agricolă din ţară in prima săptămână a lunei Iunie Semănăturile se desvoltă bine, promiţând recolte frumoase. Timpul călduros s’a transformat pe alocurea în secetă, fapt care a stânjenit puţin vegetaţia. Ploile care au căzut în ultimul timp — şi despre care nu avem încă date precise — au înviorat desigur câmpul în judeţele lipsite de umezeală. Dăm mai jos situaţia agricolă pe judeţe. DOROHOI: Situaţia câmpului şi a timpului bună. Se face praşila întâia la porumb. BOTOŞANI: Semănăturile foarte bune Timpul bun. IAŞI: Semănăturile foarte bune. Timpul bun. Lipseşte porumbul de hrană pentru plugari. Au apărut gândacul de floare la răpită şi rugina brună cu puncte la grâu. ROMAN: Starea timpului şi a semănăturilor bună. Se fac tratamente preventive la animale. VASLUI: Câmpul se prezintă bine. Timpul variabil. FALCIU: Semănăturile şi timpul sunt bune. . . TUTOVA: Culturile şi timpul sunt mulţumitoare. Se prăşeşte porumbul. . COVURLUI: Starea timpului şi a semănăturilor este potrivită. Se simte nevoie de ploaie şi căldura. TECUCI: Vegetaţia se prezintă bine. Timpul potrivit. R.SARAT: Timpul şi semănaturile sunt bune. Pe ogoarele bătute de grindină se seamănă iarăş porumb şi plante furajere. Pagubele cauzate de grindină se evaluiază la 50 milioane lei, întinderea fiind socotită pe circa 3.890. BAIA: Vegetaţia, şi timpul sunt bune. Cazuri izolate de antrax şi holera păsărilor. NEAMŢ: Culturile şi păsările sunt bune. „ .. JBACA.U: Starea semănăturilor bună. Timp favorabil. PUTNA: Semănăturile şi timpul se prezintă bine. Musca ferăstrău a cauzat pagube pe alocuri 30 ha sută BUZĂU: Culturile bune, timpul secetos. Cazuri sporadice de pesta şi rugină la grâu. PRAHOVA: Semănăturile foarte bune, timpul bun. Au apărut aphididele. Se cosesc trifoistele. DAMBOVIŢA: Semănăturile bune. Tendinţa de secetă. Islazurile se prezintă bine. Pagubele cauzate de grindină, se evaluiază la circa 100 milioane Iei. Pe alocurea a apărut tăciunele la arz. MUSCEL: Timpul şi semănăturile bune. Păşune suficientă. Se stropesc pomii şi viile. ARGEŞ: Starea semănăturilor şi timpului bună. Cazuri izolate de pestă. VALCEA: Semănăturilie se prezintă potrivit. Timpul bun. Au apârut purecii veri la pomi. Prunele au fost distruse de Expascus defformamis. Cazuri izolata da dalac. A apărut tăciunele la grâu. Timpul şi vegetaţia se prezintă bine. Cazuri izolate de pestă. Sătenii îşi păzesc vitele de musca columbacă. MEHEDINŢI: Semănăturile bune. Timpul potrivit. Se cosesc lucernierele. DOLJ : Starea vegetaţiei şi a timpului bună. ROMANAŢI: Câmpul şi timpul se prezintă bine. Se întorc culturile de grâu bătute de grindină şi se seamănă porumb. OLT: Timpul şi semănăturile bune. A apărut gândacul negru la răpită. Cazuri rare de pesta porcină. VLAŞCA: Semănăturile bune. Secetă. Omida rusească a atacat în unele părţi porumbul. S’a ivit tăciunele la orz şi grâu. Invazie de cărăbuşi. ILFOV: Vegetaţia e frumoasă, timpul potrivit. Se simte nevoile de ploaie. Se semnalează gândacul roşu la rapiţă IALOMIŢA: Semănăturile şi timpul bune. Se simte nevoie de ploaie pe alocuri. BRAILA: Culturile bune. Secetă şi vânt. A apărut parţial rugina la grâu. S’au semnala’ aphididele. TULCEA: Semănăturile bune. Timpul secetos. S’a semnalat omida neagră şi focare de lăcuste, iar la oi cârceag. Dunărea a inundat căteva islazuri. Cazuri mortale la vite de piroplasmoză şi lipsă de hrană. CONSTANŢA : Semănăturile bune, timpul potrivit, variabil. Gândacul roşu la rapiţă al cărui secerat a început. Cazuri izolate de morvă. DUROSTOR: Semănăturile se prezintă foarte bine. Timpul bun. CALIACRA: Câmpul se prezintă mulţumitor. Se simte nevoie de ploaie. HOTIN: Vegetaţia foarte dură. Timpul rău. SOROCA: Timpul şi semănăturile bune. Epizotii la cai. BĂLŢI: Starea timpului şi a semănăturilor bună. S’au semnalat musca ferăstrău şi molia mărului, iar la vii păianjenul. ORHEI: Culturile bune. Timpul favorabil. Musca ferăstrău la păr şi Zabrus gibus la grâu. LAPUŞNA: Starea semănăturilor şi a timpului bună.. Antrax izolat. TIGHINA: Semănăturile se prezintă potrivit, timpul bun. Boale infecţioase mortale la vite. CETATEA ALBA: Semănăturile bune. Timpul potrivit. CAHUL : Semănăturile potrivite. Seceta ISMAIL: Semănăturile potrivite, secetă. Anisoplia a cauzat pagube de 10-15 la sută; epizotii: antrax, turbare şi râie la cai. C.LUNG: Timpul şi semănăturile se prezintă bine. SUCEAVA: Semănăturile şi timpul favorabile. RĂDĂUŢI: Vegetaţia, foarte bună. Timpul bun STOROJINEŢ : Semănăturile şi timpul bune. Cărăbuşul in mare număr. Epizotii: cazuri izolate de râie, antrax, turbare, brâncă şi diaiac. CERNĂUŢI: Semănăturile foarte bune. Timpul potrivit. Pesta şi ruget.MUREŞ: Vegetaţia şi timpul bune. Grindina şi inundaţiile au cauzat pagube de circa 70 la sută in regiunile bântuite . A apărut gărgăriţa cenuşie. CNTC: Timpul şi semănăturile bune. ODORHEI: Vegetaţia şi timpul bune. Au apărut aphididele la mari şi pruni. TREI SCAUNE: Semănăturile bune; secetă; Invazie de cărăbuşi. BRAŞOV: Vegetaţia foarte bună. Timpul bun. FAGARAŞ: Semănăturile foarte bune. Timpul bun. TARNAVA MICA: Vegetaţia şi timpul bun. Cazuri izolate de pestă. TARNAVA MARE: Semănăturile foarte bune, timpul bun Cărăbuşi. SIBIU: Smănăturile foarte puţ *ne, timpul bun. Se seamănă porumb. ALBA: Semănăturile bune, timpul prielnic. HUNEDOARA: Timpul şi semănăturile bune. Cazuri izolate de tăciune la grâu şi orz. TURDA: Semănăturile potrivite. Timpul bun. Cărăbuşi. CLUJ: Semănăturile şi timpul bune Antrax şi pestă. SALAJ: Semănaturile şi timpul bune. Atac de pureci. Cazuri sporadice de antrax şi ruget. Lucernierele promit recoltă foarte bună. BIHOR: Timpul şi semănăturile bune. A apărut fluturele alb. Epizotii- râie, antrax şi pestă. ARAD: Timpul şi semănăturile bune Infecţie de perenospora TIMIS TORONTAL: Starea timpului şi a semănăturilor. Se fac ultimele insămânţări cu porumb. Cazuri izolate de pestă. CARAŞ: Timpul şi semănăturile bune. Cazuri sporadice de pestă. SEVERIN: Semănăturile şi timpul bune. Ultimele insămânţări de porumb. MARAMUREŞ: Timpul si semănăturile bune NASAUD: Situaţia semănăturilor şi a timpului butuc. Pagube de circa 20% provocate de grindină. Epizotii: cazuri izolate de pestă. SOMEŞ: Semănăturile frumoase. Timpul potrivit. Au apărut purecii verzi şi molia mărului. De , asemenea, pe alocuri, rugina brună. Atac de cărăbuşi la stejar, erinosă la viţă şi ploşniţa roşie la varză. SATU MARE: Semănăturile şi timpul bun. Se fac ultimele însămânţări de porumb. Epizotii: antrax şi febra aftoasă. Anul al 55-lea Nr. 163 Joi 16 Iunie 1938 Elogiul mamei (Urmare din pag. I) Marii noştri scriitori, Caragiale, Vlahuţă, Coşbuc, Eminescu nu uită nici ei pe mama lor. In celebra schiţă „Boborul“ povesteşte că mare simţ politic nu avea mama sa, dar a ştiut cum să-l împiedice să nu ia parte la revoluţia de la Ploeşti. N’avea simţ politic dar avea simţul mamei, care ştie să împiedice pe copii de a săvârşi fapte nechibzuite. Vlahuţă în „La Icoană" proslăveşte pe aceia „care de trei nopţi şi două zile bate drum fără de popas" ca să se închine prea sfintei pentru mântuirea copilului. Dar mama lui Coşbuc care îşi aşteaptă cu înfrigurare feciorul care nu vine ? Genialul şi nefericitul Eminescu spune cu sufletul sfâşiat : „O mamă dulce mamă din negura de vremi „Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi... Această comunitate de simţire a marilor noştri poeţi, se explică prin faptul că ei nu fac decât să redea în cuvinte, simţirea puternică a poporului românesc pentru mamă. Acest articol nu e pentru mine o simplă temă, ci o profesiune de credinţă, şi nu-l pot termina fără a evoca şi pe mama mea a cărei amintire sfântă e mereu prezentă în casa mea. Când plec la locul meu natal, unii mă întreabă: te duci la moşie? Răspund: da, mă duc la cea mai scumpă moşie care are doi metri pătraţi, mormântul mamei. De acolo sufletul meu trage cele mai mari comori de bogăţie spirituală. Cultul eroilor şi cultul mamei se confundă prin natura lor. Şi coincidenţa face să ne gândim în acelaş timp la aceste simboluri scumpe. Mamele sunt acelea care stimulează pe eroii din timp de pace şi din vremuri grele. Societatea „Principele Mircea" — când a luat această iniţiativă a meritat toată solicitudinea noastră, căci ea contribue nu numai la ridicarea materială a ţării ci şi la ridicarea ei spirituală, dându-ne posibilitatea, de a ne gândi şi la alte aspecte ale vieţii, decât acelea în care predomină numai utilul. GR. TRANCU-IASI Interesele României la gurile Dunării (Urmare din din pag. I) ne, făcute în cursul anilor 1934—1937, a rezultat existența de-a lungul coastei noastre a unui curent litoral puternic, a cărei viteză, în dreptul gurei Sf. Gheorghe, atinge chiar 2 km. pe oră. Este acelaș curent litoral, cunoscut de navigatori sub denumirea de „Curentul Dunărei spre Bosfor“, din cauză că el e alimentat cu apele marelui fluviu şi are direcţia N. S. spre Bosfor. Inginerul-şef Hartley, care a studiat în 1857, Delta Dunărei, în calitate de technician a Comisiei europene a Dunărei, a constatat şi el existenţa acestui curent litoral, căci iată c® seria în raportul său dela 17 Oct. 1857: „Există pe coasta Deltei un curent litoral, care în timpul vânturilor dominante dela N. şi N. E. şi în vremuri liniştite, curge constant spre Bosfor, adică dela N. lui S.“. Notăm, că tocmai acest curent litoral, atât prin viteza sa, cât şi prin aluviunile ce le transportă din braţele Dunărei, în cantităţi considerabile, mai cu seamă în epoca inundaţiilor, contribue la fenomenul natural al înaintării Deltei în mare şi la formaţiunea de câtva timp a marelui banc de nisip între gura Sulina şi Stari-Stambul. S’a constatat de la încheerea pacei încoace, că lucrările technice ce le-a’ executat C. E. D. la gura Sulimei şi anume prelungirea digurilor în mare şi dragajul, n’au pu- t tut să înlăture desvoltarea , bancului de nisip între Sulina şi Stari-Stambul şi nici să îndepărteze curentul litoral N.S. Iată pericolul. In „Bulletin de la section scientifique“, publicat zilele trecute de Academia Română, găsim câteva observaţii interesante ale d-lui Gr. Antipa, inginer consultant în C. E. D., cu privire la bazele geofizice a lucrărilor destinate să asigure navigabilitatea la gurile Dunării. Iată ce concluzie se trage în acest studiu : „...pericolul este atât de apropiat încât nu ne mai e îngăduit să pierdem puţinul timp ce a rămas disponibil cu experienţe atât de costisitoare şi primejdioase prin consecinţele lor. Mă cred, în sfârşit obligat să semnalez că prelungirea digurilor spre larg, pe mari distanţe, va avea un efect deplorabil, atât asupra regiunii situate la sud de gura Sulina, de natură să compromită chiar reuşita noului canal de derivaţie — având deschiderea la mare între gurile Sulina şi Sf. Gheorghe — prin ecranul ce-l va constitui“. In consecinţă, nu mai putem lăsa problema aceasta importantă, fără soluţia logică şi practică impusă de interesele superioare ale României. R. SEIŞANU P*? Acţiunea Uniunei generale a funcţionarilor particulari La sediul Uniunii generale a funcţionarilor particulari din str. Blănari nr. 14, a avut loc luni o şedinţă a comitetului de conducere a asociaţiei funcţionarilor din comerţ şi birouri afiliate Uniunei generale. Au participat întregul comitet precum şi unii delegaţi pe întreprinderi. După discuţiunile urmate s’a hotărât între altele următoarele: Trimiterea unei adrese tuturor organizaţiilor de funcţionari particulari pntru constituirea unui front comun, în vederea ralizării imediate a unui orar de vară pe principiul celor 8 ore de muncă promis de către actualul ministru al muncii d. Mihail Ralea, începerea unei vii acţiuni pentru aplicarea orariului şi a repausului duminical. Comitetele afiliate Uniunii generale au decretat data de 15 iunie—15 iulie ca lună de propagandă pentru aplicarea tuturor legilor ce ocrotesc munca şi înregimentarea tuturor funcţiorilor particulari neorganizaţi în rândurile Uniunii generale. Faţă de frontul comun al tuturor organizaţiilor funcţionăreşti ce se preconizează şi a cărui iniţiativă a pornit concomitent şi din partea Uniunii, comitetul a hotărât să ceară cu ocazia constituirii lui front, ca din el să facă parte absolut toate organizaţiile funcţionăreşti din ţară în a căror program sunt înscrise revendicări similare în ceea ce priveşte orariul şi repausul Duminical, precum și celelalte revendicări comune ale funcționarilor. 99 Citiţi în fiecare Sâmbătă UNIVERSUL LITERAR“ care publică săptămânal un material ales, atrăgător şi instructiv. T Revista clasica Revista clasică, de sub conducerea d-lui N. I. Herescu, prof. de Limba latină la facultatea de litere din Capitală,apare din 1929, cu scopul binedeterminat, de a întemeia în ţară „o activitate proprie în domeniul clasicismului”. Această activitate a avut de la început un caracter particular şi desinteresat, fiindcă ea s’a desvoltat împotriva vederilor oficiale ale statului român, care, — în urma reformei învăţământului secundar, — a arătat că socoteşte nefolositoare predarea limbilor clasice în şcoli, dând acestor discipline o importanţă secur .Iară în programa analitică. Apariţia „Revistei clasice” reprezintă aşadar preţuirea clasicismului în opoziţie cu desconsiderarea de care acesta se bucură în publicul românesc şi în pătura conducătoare a ţării. Cum însă dispreţul faţă de clasicism constituie „o gravă anomalie spirituală”, în special într’o ţară latină ca a noastră, programul revistei a fost fixat astfel încât să ducă nu numai la o şcoală de filologie românească, dar să determine şi o schimbare în mentalitatea publicului şi a oficialităţii, urmărind să ajungă la producerea unui interes pentru valorile latinităţii, încă din 1926, d. prof. N. I. Herescu scotea la Craiova, revista cu conţinut clasic Favorius. Din această vreme chiar, principiile călăuzitoare, prin care d-sa voia să reformeze şi gentalitatea publică, şi să dea clasicismului o funcţie de renaştere, în cultura noastră modernă erau foarte clare. D. prof. N. I. Herescu a pornit la drum, având stabilit, faptul esenţial, cu valoare de lege : „clasicismul însemnează tinereţe“. Orientarea în studiile greco-labine avea să se desfăşoare dieici după criteriul: clasicism însemnează tinereţe. „Ceea ce face perenitatea literaturilor clasice este tocmai putinţa pe care ele o dau fiecărei epoci, de a le privi centripetal”, spune... N. I. Herescu, înţelegând prin centripetal un caracter de continuă actualitate, o prezenţă vie în fiecare epocă, o permanentă devenire. (Favonius, Cuvânt înainte). Sufletul nostru se suprapune prin urmare peste sufletul antichităţii, de aceea literaturile clasice trebuesc înţelese cu sufletul nostru de azi, iar ceea ce ne interesează este atât : „cât valorează pentru noi”. (Loc. cit.). La chestiunea cf.1 valorează pentru noi, d. prof. N. I. Herescu răspunde socotind clasicismul nu numai o ştiinţă, cu un domeniu special şi limitat, „ci şi o disciplină etică şi estetici,, cu un rol cardinal în învăţământ“. Stabilind principiul că litera- , turile clasice, cu proprietatea lor de a se suprapune sufletului uman şi în măsura în care noi ne apropiem de ele cu sufletul nostru de azi, au valoarea de disciplină etică, estetică şi pedagogică, d. prof. N. I. Herescu a condus revista „Favorius”, până în Decembrie, 1928, — când această publicaţie, fuzionând cu Orpheus din Bucureşti, s’a transformat în Revista clasică, publicată de un comitet compus din d-nii : g. Alexandrescu, D. Burileanu, Th. Carpidan, D. Evolceanu, Valentin Al. Georgescu, N. I. Herescu, George Muniu, Teodor A. Naum, Matei Nicolau, Cezar Papacostea, D. M. Pippidi, G. Popa-Lisseanu, I. Valaori. Conducerea a avut-o mai departe de prof. N. I. Herescu, care şi-a continuat şi şi-a amplificat principiile normative din Favorius. Păstrându-şi deci caracterul de activitate particulară şi desinteresată, în domeniul clasicităţii, şi încercând să înfrângă neînţelegerea publicului şi a oficialităţii prin argumentele de cultură expuse mai sus. Revista clasică şi-a împlinit programul său, de la 1929, până astăzi, apărând în 8 tomuri anuale, de 160—450 pagini. Lărgindu-şi planul redacţional, căutând colaborarea savanţilor de specialitate, streini, publicând, pe lângă limba română, articole în limba franceză şi germană, ea este în momentul de faţă una din cele mai bune publicat asupra ştiinţei antichităţii, din câte apar în ţările de cultură. Rezultatul frumos al revistei, după aproape zece ani de activitate este şi acela că în paginile ei s’a format, sub îndiframarea d-luii prof. Herescu, o laborioasă echipă de tineri filologi, ale căror lucrări sunt luate în consideraţie şi folosite de specialiştii din toată lumea. Ca o mărturie a chipului cum e prețuită Revista clasică în străinătate, cităm dintr’o dare de seamă a d-lui G. Heuten, apărută în Antiquité classique: C’est une fort belle revue que public nos confreres les philologues roumains, digne de notre admiration, et qui mériterait une large diffusion infermationale... La revue compte une belle équipe de spécialistes qui lui ! donnent réguliérement, chacun I dans sa brauche, la preuve d’une remarcabe activité scientifique. ...On voit que rien ne manque ă cet ensemble : que la Revista clasică rests ells-méme — nous le lui souhaîtons pour de longues années — et eile sera une des grandes revues de Philologie du monde. Rezervându-şi ca ramură specială de cercetare istoria literaturii latine, d. prof. Herescu, a publicat numeroase rectificări cronologice, ca acelea asupra biografiei lui Cicero şi Marţial, precum şi valoroase eseuri dintre care trebue să pomenim: Un theme traditionnnel de la poésie latine: le naufrage. D. Pippidi publică studii în deosebi despre istoria păgânismului, cercetând isvoarele arheologice şi făcând valoroase conepţiiuni. D. I. Coman cercetează literarkuria, creştină latină şi greacă, iar d. Valentin Al. Georgescu are ca specialitate, dreptul roman. Se întâlnesc în paginile revistei,,şi cercetări asu-, pra autorilor sau problemelor [ mai puţin cunoscute, aparţinând latinei scrise ir», evul mediu. Pe lângă studii şi cercetări, Revista clasică a căutat să ducă la o înflorire a clasicismului, şi prin alt punct din programul său, care constă din: Traducerea monumentelor literare ale antichităţii. Rostul traducerilor alcătuite după norme serioase de creaţie literară este să facă din literatura clasică, pentru publicul românesc cult, obiect de reală emoţie estetică. ^Dezideratul s’a transformat până acum, de două ori în fapt: traducerea lui Horaţiu şi a lui Catul, de d. N. I. Herescu, a cărei publicare anul trecut,’ a întâmpinat un succes plin de cele mai bune simptome. A constituit un semn că întreprinde- rea d-lui Herescu de a deter- mina în cultura noastră, un curent de întoarcere spre Latinitate, va fi, până la urmă, încununată de biruinţă. In momentul de faţă, Revista clasică se încadrează in activitatea mai largă a Institutului de studii latine, căruia d. prof. Herescu i-a pus recent temelia, în năzuinţa de a creia „un centru de cercetări ştiinţifice, un organ de răspândire a culturii, şi un instrument în serviciul latinităţii noastre. Faptul de a apărea astăzi sub auspiciile Institutului de studii latine, poate fi socotit pentru revistă, ca un triumf al ei. De zece ani ea a pregătit terenul, a căutat să producă interes în public, desconsiderarea lui s’o transforme în preţuire, nepăsarea lui în dragoste. La apelul die adeziune pentru înte- ^ meierea Institutului, răspunzând sincer un mare număr de cărturari din toate categoriile sociale, această aprobare spontană mărturiseşte că pătura cultă a devenit un mediu prielnic de asimilare a valorilor din literaturile clasice, aşa cum a înţeles să le actualizeze d. N. I. Herescu, cu scopul de a produce un curent de renaștere latină în cultura românească. C. FANTANERU -xxx®«@xxx--------- dl