Universul, septembrie 1938 (Anul 55, nr. 237-251)
1938-09-10 / nr. 246
át . Anul al IS-lea Nr. 246 Sărabătă 10 Septembrie 1938 VY O nouă lebădă: „Transilvania“ Constanţa, 6 Septembrie Una câte una, bătrânele lebede, cari au brăzdat mările în lung şi în lat, purtând peste întinderile de ape cu cinste şi mândrie tricolorul românesc, vor fi pensionate în foarte scurt timp.Statul lor de serviciul este încărcat de ani şi glorie. Pagini întregi sunt pline cu minunatele lor isprăvi pe ape, în furtuni năprasnice, lovituri de colţurile stâncilor perfide ce nu se zăreau de sub luciul apei. Marea tragedie a răsboiului, când toate au fost zălogite vremelnic de revoluţionarii bolşevici, scăpând doar prin eroismul comandanţilor şi vitejia echipajului, ocupă locul de cinste* In istoria serviciului maritim. CELE PATRU LEBEDE Cine a botezat „lebede“ cele patru poştale ale S. M. R. a avut o fericită inspiraţie. „Principesa Maria“, „Regele Carol“, „România“ şi „Dacia“, yacht-uri cu forme graţioase şi cu minunate interioare au dus pe puntea lor miliardari americani, diplomaţi de toate neamurile, urmaşi ai sultanilor; maharadjahi cu suite strălucitoare, etc., mulţumindu-i pe toţi, fie prin serviciul fără critică, fie prin bucătăria aleasă, a cărei faimă s-a întins în toată Mediterana. Toate aceste patru lebede albe ca zăpada cu catarge aurii, tăind apele înspumate şi bravând furtunile cu valuri cât muntele, au adus ţării servicii nepreţuite. Prin ele ne-am făcut cunoscuţi, cu ajutorul lor numele ţării noastre a fost purtat din gură în gură prin porturile Levantului, Siriei sau Egiptului. Acum le-a venit rândul să se odihnească. După „Principesa Maria“, ajunsă o jalnică epavă de fer ruginit şi lemnărie putredă, cel de al doilea poştal însemnat pentru scoatere din circulaţie îşi va mai purta bătrâneţele prin porturi încă unul sau două drumuri. Locul lui va fi luat de „Transilvania“, noua motonavă, care, primitoare şi graţioasă, aşteaptă să poarte mai departe stindardul naţional pe aceleaşi drumuri de ape, ca şi înaintaşii ei.,curile, ceia ce s-a confirmat cu ocazia celor două escursiuni făcute până acum. Y TRANSILVANIA Comandată când se simţea atât de mult nevoia sporirii parcului naţional de vase poştale, din cauza măririi numărului de pasageri, cari cu toată concurenţa ce ni se făcea de companiile străine, preferau totuşi vasele noastre, „Transilvania“ a venit la timp să umple un mare gol şi să continue tradiţia împământenită pe poştalele noastre de a asigura drumeţului o călătorie în condiţiuni bune, o bucătărie aleasă şi o curăţenie nedesminţită. Chila vasului a fost pusă la 20 Mai 1937, iar lansarea s-a făcut la 11 Februarie 1938, probele tehnice executându-se cinci luni mai târziu, în prezenţa delegaţilor noştri. Lungimea totală a vasului este de 129.972 m., între perpendiculare având 123.440 m., lăţimea 17,61 m., cu un tonaj brut de 6672,31 tone şi tonaj net 3917,54 tone. Putinţa de încărcare maximă este de 2150 tone, capacitatea calelor este de 100.000 picioare cubice, iar tancurile pot lua 800 tone motorină pentru maşini. Având 14.400 cai putere, poate atinge o viteză de 22,5 noduri. Cine o vizitează se entuziasmează de mărimea şi eleganţa ei. Am fi prea şovinişti dacă am spune că e o navă mare, faţă de altele de 5—6 ori mai mari. Pentru noi este într'adevăr mare. Ceiace „Roma“ este pentru italieni, „Transilvania“ este pentru români. fcfc Plămânul navei: maşinile Dintre miile de vizitatori ai vasului nici 2 la sută nu au văzut uriaşele motoare. Deaceia voi face pe scurt descrierea camerelor maşinilor. Motoarele sunt instalate în două camere. In camera de la pupă se găsesc motoarele principale cu pompele ce-i aparţin, iar în compartimentul de la provă sunt motoarele auxiliare, căldările încălzite cu motorină şi pompele. Aparatul de propulsiune constă din două motoare cu 12 cilindri, în doi timpi, cu simplu efect, capabile de a desvolta împreună o putere de 14400 ca. Motoarele auxiliare, în număr de trei, cu şase cilindri, pot desvolta fiecare câte 360 cai putere. Pistoanele motoarelor principale sunt răcite cu ulei, în timp ce cilindrii şi culasele sunt răcite cu apă. Fiecare motor principal are circuitul său particular de apă de răcire şi de ulei de ungere. Instalaţia mai cuprinde în plus două uriaşe butelii de aer de pornire şi două compresoare acţionate electric. Instalaţia căldărilor se compune din patru căldări dintre care două sunt încălzite cu motorină, iar două încălzite cu gazele de evacuare ale motoarelor principale. Toate patru căldări sunt legate la un rezervor comun de aburi. Axa principală, care învârteşte elicele, e un triunchi uriaş de metal, care ocupă o mare parte a unei camere. Cele două elice sunt făcute dintr'un bronz special. Prin construcţia lor s-a căutat să se înlăture vibraţiunile şi so Conferinţa secretarilor generali de ţinuturi Secretarii generali ai celor zece ţinuturi au fost convocaţi miercuri, la ministerul de interne, într-o conferinţă, ce a fost prezidată de d. ministru Armand Călinescu. La această conferinţă au participat şi directorii generali din minister, precum şi secretarul general d- Th. Marinescu. Secretarii generali au informat pe d. ministru de interne asupra problemelor administraţiei locale, în ţinuturile respective. D. ministru a dat instrucţiuni cu privire la organizarea serviciilor ţinuturilor, încadrarea personalului şi alcătuirea bugetelor ţinuturilor. D-nii Paul Goma şi Iiie Gârnescu, secretari generali ai ţinuturilor Bucegi şi Olt, au fost însărcinaţi să alcătuiască schemele necesare organizării serviciilor ţinuturilor. ZONELE INTERZISE SBORULUI AVIOANELOR CIVILE „Monitorul Oficial“ publică următorul jurnal al consiliului de miniștri: Art. I. — Se aprobă delimitarea zonelor interzise sborului avioanelor civile şi a culoarelor de intrare în țară, după cum urmează-A. Frontiera de Vest a) Zone interzise, de la frontiera cehoslovacă, o bandă de 5 km. adâncime, până la Satul-Mare (exclusiv), Arded-Șimleul Silvaniei-Alșed-Holod-Ineu-Pâncota Sf. Ana-Macea-frontiera ungară; b) Culoarul de intrare spre Arad, limitat la Nord: limita de Sud a zonei interzise; Macea-Sf. Ana-Pancota. La Sud: C. F. Battonya-Pecica. Culoarul de trecere a frontierei între România-Ungaria, 5 km. de o parte şi alta a căii ferate Arad-Curtici-Bekescsaba; c) Frontiera interzisă de la Pecica-Balta Veche; d) Zona interzisă Reşiţa, delimitată de localităţile: Jamul Mare - Bocşa Română - Scăiuş- Rugi - Văliug - Bozovici - Sopotul Nou-Baziaş-frontiera cu Iugoslavia între Baziaş-Jamul Mare. B. Frontiera de Sud Culoare de intrare şi ieşire: a) Ghidierd (la 21 km. S.-E Calafat), delimitat de localităţile: la Vest: Piscul Nou-Ghidierd; la Est: Coveiul-Negoiul; b) Bechet, delimitat astfel: la Vest: Comneșteni-Balta Nedeia; la Est: Ianca-Balta Potelu; c) Giurgiu, delimitat: la Vest: Ghisdaru-Balta Mahărul; la Est: Băneasa-Oinac; d) Bazargic, între punctele: Arnăut Cuius-Alorman. C. Litoralul Maritim Culoare de intrare şi ieşirea) Balene, între: Take-Cavarna; b) Constanţa, între: Lacul Techirghiol-Suttghiol. D. Frontiera de Est Culoare de intrare şi ieşirea) Cetatea-Albă, între Palanca- Marea-Neagră; b) Tighina, pe Nistru, între Varniţa-Ghiţcani; c) Iarova (21 km. N. V. Soroca), pe Nistru, între Viscosa-Budiceni, direcţia spre Mânăstireni. E. Zona Centrală interzisă Teiuş-Sf. Gheorghe-Mizil-Târgovişte-Deva-Zlatna, delimitată de localităţile: Zlatna-Teiuş-Sân Miclăuş-Copşa Mică-Vânători-Sf. Gheorghe-Mizil-Ploieşti-Târgovişte-Spini-Pietrosul (1.712), Muncelul Mare 1.895-Topliţa. Culoar de traversare a zonei centrale interzise, delimitat astfel: La Vest: Sân Miclăuş-Turnişor- Pietrosul (1.712). La Est: Copşa Mică-Bradu-Spini. Defraudatorn din Soroca la comisia de control a averilor Soroca, 7 Septembrie In urma fraudelor descoperite la Soroca şi cari au dus la arestarea vinovaţilor, au fost trimişi la comisia de control a averilor de pe lângă Curtea de apel din Chişinău. Alex. Mihăilă, fost prefect, deputat şi senator, Teodor Eremia, fost prefect, Ion Luciu, fost pretor, Haralamb Graur, fost consilier judeţean, Afanase Dâncu, fost consilie judeţean, Teodor Surugiu, fost primar, Vladimir Muscinski, secretar casier com. Voroncău, Efimie Onilov, fost şef de secţie la adiţia financiară, Mihel Cherţman fost secretar Briceova, N. Ciubotaru, fost notar Briceova, Teodor Vrânceanu, fost pretor, Petre Cozodrev, fost primar, Pavel Prodan, notar Căpreşti şi Timofte Postovic, Coşerniţa. Termenele au fost fixate la 30 Septembrie şi 7 Octombrie. INTERIORUL Saloanele, cabinele dela cele de lux până la cl. IlI-a sunt lucrate cu mult gust şi linia lor simplă farmecă privirea. S‘a avut în vedere că vasele noastre au foarte mulţi călători orientali şi de aceia în ornamentaţii şi amenajeri s‘a combinat gustul modern cu cel al orientalului, care preferă coloritul mai bogat în nuanţe. Peste tot s-a folosit cel mai bun lemn. Restaurantele de cl. I, II şi III sunt atât de bine orânduite şi inspiră atâta plăcere, încât nu numai mărimea lor, dar, în special, curăţenia, le face să rivalizeze cu cele mai elegante restaurante bucureştene. Sălile de fumat cu barurile în stil american, salonul de muzică, sălile de lectură cu confortabile fotolii îmbrăcate în piele, cu pereţii în placaj şi furnir, învestmântează interiorul vasului într-o haină mândră şi curată. Câteva vederi din Transilvania lucrate în placaj şi furnir cu multă artă de un meşter român, d. Ştefănescu, şi orânduite cu multă pricepere pe pereţii saloanelor, atrag atenţia. Lemnul de lămâi lustruit, cele mai trainice esenţe lemnoase, metalul cromat, saltele moi, păturile călduroase, sunt răspândite peste tot cu dărnicie, neprecupeţindu-se nici o cheltuială spre a se asigura călătorului cât mai mult confort. Totul este luminat cu dărnicie şi chiar risipă. Cornişele şi paravanele pentru reflecţia şi reţinerea luminii sunt îmbrăcate în foiţe de aur, spre a da o lumină plăcută, care nu oboseşte ochiul. Bucătăriile tuturor claselor au sobe electrice; spălătoare de vase mecanice; suporturi pentru apărarea farfuriilor şi vaselor în timpul furtunilor. Brutăria cu malaxor electric şi cuptor cu încălzire mecanică poate fabrica pâinea pentru toţi călătorii în orice vreme. Cabina de comandă este înzestrată cu toate aparatele născocite de mintea omenească şi perfecţionate de tehnica modernă. Nu lipseşte nimic pentru sondarea adâncimii apei şi navigaţiei pe orice vreme. Tot de aci sunt conduse aparatele pentru stingerea focului, în orice parte a vasului ar isbucni. Aşa cum se prezintă motonava, atât prin înfăţişarea ei măreaţă cât şi prin interiorul ei luxos şi găzduitor, pentru noi românii constitue o mare biruinţă asupra companiilor de navigaţie străine, cari ne au pierdut nădejdea că ne-ar putea cândva lua locul în traficul cu Orientul. Este victoria banului românesc, care a fost folosit acolo unde trebue. NIC, LUPU ISO de ofiţeri de la şcoala superioară de război au vizitat Constanţa şi împrejurimile Constanţa, 6 Septembrie Cu trenul de 10.30 dim., au sosit ieri în localitate 150 ofiţeri cari urmează cursurile şcolii superioare de război din Capitală. Grupul de ofiţeri a vizitat ori şi astăzi oraşul, portul cu silozurile, staţia de petrol şi bazinul petrolifer. Deasemenea a mai vizitat motonava „Transilvania“ Cu autobuzele, au mers apoi în staţiunile Eforia, Carmen Sylva, Techirghiol şi Mamaia. — UNIVERSUL Când omul mai are de trăit Comâneşt, 6 Septembrie In ziua de 2 Septembrie, s’a abătut asupra localităţii o ploaie torenţială cu descărcări electrice. In aceiaşi zi, în satul podeiu se lucra la instalarea mai multor sonde pentru extragerea petrolului, de către soc. petroliferă „Petrol-Mima“, la care sunt angajaţi mai mulţi lucrători aduşi special din juid. Prahova. La o înălţime de 18 m, lucra maistrul lemnar Nec. Moisescu. La un moment dat s-a produs un trăznet. Omul a fost trântit jos, pe pod. In acelaş timp, jos, lucrau patru muncitori maistrul sondor Ioan N. Dumitru şi şeful lucrărei Constantin Ghiculescu care la descărcarea trăznetului toţi au scăpat mâna de pe un crivat ce ridica nişte roţi, suis, la sonda. Roţile au început să coboare vertiginos. Şi dacă maistrul sondor I. N. Dumitru, nu ar fi avut prezenţa de spirit să împiedice coborîrea roţilor, desigur că toată greutatea cădea pe bieţii lucrători cari ar fi fost omorâţi. -------xX®*®Xx-----— # In schimbul petrolului Italia ne va construi vase Galaţi. 6 Septembrie Ştiri din Roma anunţă că guvernul italian a intrat în tratative cu guvernul român ca sa-i livreze vapoare al căror tonaj în total, să fie de circa 25.000 to11®- x- X. Guvernul italian pretinde din partea guvernului român ca plata să fie făcută astfel: 60 la sută în produse petrolifere, iar 40 al sută în bani. Altă ofertă a fost făcută guvernului mexican din partea guvernului italian ca, în schimbul petrolului să i se dea textile, maşinării şi diverse accesorii pentru vapoare. --------xxx®«xxxx--------Cota apelor Dunării DIN PORTURILE ROMANEȘTI înscrierile la examenul de selecţionare pentru meserii înscrierile la examenul de selecţionare pentru absolvenţii şcoalelor superioare de meserii se vor face prin minister până la 15 Septembrie seara. Orice înscriere după această dată nu va fi luată în considerare. Inspectoratele regionale vor grupa cererile primite şi le vor înainta ministerului, astfel ca până la 15 Septembrie să fie toate ajunse la minister. Cererile de înscriere vor fi însoţite neapărat de: certificatul de absolvire al unui liceu industrial; extractul de naştere; o declaraţie de opţiune la proba scrisă şi orală între materiile lăsate la alegerea candidatului; o fotografie a candidatului vizată de direcţia şcoalei, dacă nu are fotografia vizată şi lipită pe certificatul de absolvire; o a doua fotografie vizată de direcţia şcoalei o va avea candidatul tot timpul examenului asupra sa. Nu se va putea face sub nici un motiv înscrierea unui candidat, fără actele de mai sus. Sub nici un motiv candidatul nu va putea schimba materia pentru care a optat în momentul înscrierii. Data examenului se va anunța ulterior. Numirea primarilor de municipii Miercuri s-a sednat decretul prin care d. general Alex. Vlad a fost numit primar pe 6 ani la municipiul Arad. Totodată, a fost numit ajutor de primar, pe acelaş interval de timp, d. Romul Bejan. Aceasta e prima numire de primar, potrivit dispoziţiilor nouei legi administrative. Vor urma numirile de primari şi în celelalte municipii din ţară, precum şi la municipiul Bucureşti. In fruntea municipiilor se vor numi personalităţi, cari au dat dovadă că pot fi buni gospodari. închiderea cursurilor premilitare la Tighina Tighina, 7 Septemrbie In ziua de 4 Septembrie s’a desfăşurat în localul cetăţii Ştefan cel Mare din oraşul nostru solemnitatea închiderii cursurilor de pregătire premilitiară cu comandanţii die centre şi instructorii premilitari, cari au funcţionat timp de 10 zile sub conducerea d-lui maior Emilian Ionescu, comandantul subinapectantului pregătirii premilitare din jud. Tighina. Cursurile au fost frecventate de un număr de 84 de comandanţi de centre şi subcentre, de 110 intmatori prmilitari şi de 228 de tineri premilitari aleşi din întregul suibinspictorial al pregătirii premilitare din jud. Tighina. Cursurile au fost predate de către d. maior Emilian Ionescu, suibinspectorul pregătirii premililtaire din judeţul nostim, aju- I tat fiind de d. căpitan Ursuleac, ajutor de comandant al pregă- tirii premilitare. In seara, aceleaşi zile a fost la restaurantul „Carpaţi“ o masă camaraderească de despărţire, dată de comandanţii de centre şi subreiere în onoarea şefilor lor, la care a participat şi de cornel Filip, prefectul judeţului Razia de Miercuri seară in Capitală Expoziţia grâului la Făgăraş Poliţia a făcut Miercuri seară o razi© generală atât in centru cât şi prin cartierele periferice ale Capitalei. Au fost oprite şi vehiculele ca: tramvaie, autobuze, taximetre, etc. Cu acest prilej au fost aduşi la Prefectura poliţiei câteva sute de bărbaţi şi femei, găsiţi fără acte asupra lor. In cursul nopţii au lucrat la Prefectură,la triarea celor arestaţi, comisarii-şefi Victor Piţurescu şi Const. Ţurai, de la poliţia judiciară, secondaţi de comisarul Vlad de la acelaş serviciu. Marea majoritate din cei arestaţi putând face dovada că, au ocupaţiuni avuabile, au fost puşi imediat în libertate. A fost reţinut un număr redus, printre cari figurează câţiva inşi certaţi cu justiţia, dezertori sau nesupuşi la încorporare, etc. Membri ai corpului didactic scoşi la pensie Ţinutul Mureş JUDEŢUL ALBA Albu Gheorghe, Sebeş; Bica Galaction ,Cioara; Lucaciu Ion, Teiuş; Oniciu Vasile, Alba Iulia; Pauletti Silviu, Mirislău; Pavel Ioan, Lancrăm; Lupescu Remus, Aiud; Simulescu loan, Abrud; Stoica Niculae, Vinţiul de jos; Trifa Teodor, Alba Iulia. JUDEŢUL TURDA Maria Fekete, Câmpia Turzii; Maria Cadar şi Pamfil Giurgiu, Turda, nr. 1. JUD. TARNAVA MICA Macavei Zaharia, Blaj; Ban Iile, Burcerdea Grânoasă; Petrescu Nic., Broşteni; Nemeş Petru, Ţapu; Darvasiu Maria, Blaj gr. c. JUD. TARNAVA mare Augustin Bela, Ghijasa de sus; Pompiliu Const., Daneş; Mardan loan, Mesendorf; Niciu Gh., Cuciulata. JUDEŢUL SIBIU Olariu Petru, Nr. 1 b.,Sibiu; Tănase loan, Nr. 1 b., Sibiu; Borcoman Sultana, Nr. 1 b, Sibiu; Farcaş Nicolae, Apaidul de jos; Ranga Mihail, Avrig; Crăciun Eugen, Răşinari; Pamfiliu Pop, Braşov. JUDEŢUL CIUC Nedelcu loan, Joseni. JUDEŢUL ODORHEIU Veres Donat, M. Bcciean. JUDEŢUL FAGARAŞ Pop Laurenţiu, Comana de sus; Brumbea loan, Cincul; Popa Sofron, Iudişor; Bârsan Moise, Beclean; Bica loan, Voivodenii Mari; Tudor Adam, Arpaşul de sus; Popianaş Vasile, Porumbacu de Jos. JUDEŢUL MUREŞ Burescu Vasile, Topliţa Ciobotani; Brăteanu Const., Hodac Pădure; Iaslo Petru, Tg. Mureş; Moldovan loan, Tg. Mureş; Runcu Ioan, Tg. Mureş; Tăsleanu Petru, Bilbor; Truţa Nicolae, Corbu. Monumentul Doamnei Stanca, la Fagăraş Făgăraş, 5 Septembrie Făgăraşul va fi înzestrat cu un monument, primul monument al oraşului, bustul Doamnei Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, care a stat câtva timp în cetatea Făgăraşului, în timp ce soţul său Mihai se lupta la Mirăslău şi Gorăslău. Mihai Viteazul, după ce a cucerit cetatea din Făgăraş, la 25 August 1599, a dăruit-o soţiei sale, Doamna Stanca, care s’a aşezat aci împreună cu copiii ei, Niculae Pătraşcu şi Domniţa Florica. A locuit în Cetatea Făgăraşului, în câteva camere dela intrare, unde azi se găseşte popota ofiţerilor batalionului de grăniceri. In partea de miază zi a cetăţii, Mihai Viteazu a construit o biserică ortodoxă. Doamna Stanca îşi aranjase în această bisericuţă un paraclis. Chiar în timpul luptei de la Mirăslău, 18 Septembrie 1600, Doamna Stanca şi copiii ei sunt ţinuţi ca ostatici în castelul lor, iar după uciderea mişelească a marelui Domn, pe câmpia Turdei, au stat aci ca robi. Printre cele dintâi măsuri ale lui Mihai, a fost şi aceea de a asigura stăpânirea Făgăraşului pentru urmaşii săi. Desele cereri şi intervenţii la împăratul Rudolf, au rămas însă fără nici un rezultat. Când învins, el e silit să-şi dea nevasta, mama, copiii în paza străinilor, aici, în cuprinsul zidurilor făgărăşene se închide durerea nemângâiată a Doamnei Stanca cu ochii în lacrimi, aţintiţi asupra plăpândului copil care s’a chemat o clipă Niculae Vodă al Ţării Româneşti şi nu mai e acum decât fugarul, robitul fecior de Domn, Petraşcu. Spre acest Făgăraş cu zăvoarele trase asupra comorilor inimii sale, se îndreaptă, după biruinţa răsplătitoare de la Gorăslău, gândul îngrijorat, a lui Mihai. Era să plece întracoace, când suliţele-i intrară în „cinstitul trup“ pe câmpia Turdei. Ce a urmat după aceea se ştie. Cetăţii i s’a zis până în zilele noastre, „Cetatea Mihai Viteazul“. Ca o aducere aminte a aceleia care a suferit cândva pentru Ţara Românească, femeile române din oraşul nostru au luat hotărîrea de a ridica un bust Doamnei Stanca. Propunerea pentru acest lucru a făcut-o de prof. N. Iorga, acum 3 ani, cu ocazia unei conferinţe pe care a ţinut-o aci, despre Doamna Stanca şi stăpânirea lui Mihai Viteazul în Ardeal. S’a format un comitet, în frunte cu d-na colonei Maria Budeanu, care a început acţiunea. Populaţia şi autorităţile înţelegătoare, au dat tot concursul, strângându-se astfel suma de aproape o sută de mii lei. Bustul a fost executat în bronz de sculptorul Spiridon Georgescu din Bucureşti. Acum câteva zile, a fost adus în localitate şi depus în birourile cercului de recrutare. De la aducere şi până acum, a fost ad un adevărat pelerinaj. Soclul a fost lucrat în marmoră de un sculptor din Craiova. Zilele acestea va fi adus la Făgăraş. Se crede că desvelirea bustului se va face, cu mari festivităţi, în cursul lunei Septembrie. Bustul Doamnei Stanca Condamnări la tribunalul militar din Cluj -hiar înfericire nimtui. lopoi In1 Perl.u Cluj, 7 Sept. Marţi dimineaţa tribunalul miltar din localitate, de sub preşedenţia d-lui lt. col. V. Pantelimonescu, procuror militar fiind d. it. col. D. Negulescu1, a desbătut numeroase procese, dintre cari cele mai importante au fost următoarele : — Desbaterile instanţei militare amintite s’au deschis cu procesul străinilor Simion Weis din Ungaria şi Benedict Dvorak din Cehoslovacia, cari au fost daţi în judecată pentru trecerea clandestină a frontier!! După o lungă deliberare a completului de judecată, primul a fost condamnat la 6 luni închisoare şi expulzare după ispăşirea pedepsei, iar cel de-al doilea la 1 lună închisoare. S-a desbătut apoi procesul soldaţilor dezertori Ioan Hentes din infanterie şi Nicolae Orâşeanu din artilerie. Amândoi acuzaţii au fost condamnaţi le câte 1 an şi 6 luni închisoare, deoarece nu erau la prima lor ispravă de acest fel . Procesul soldatului Ioan Tudorache din regiunea de jandarmi Cluj, dat în judecată pentru insulta superiorului, s-a deisbătut de asemenea Marţi dimineaţa. Din ordonanţa de dare în judecată, a reeşit că în comuna Rogojel (Cluj), unde se afla în concediu, acuzatul , nemulţumindu-se numai cu scandalul provocat la cârciuma satului, l-a silit pe plutonierul de jandarmi din aceiaş comună să se depărteze de la masa lui, unde venise ca să-l sfătuiască să fie liniştit, după care a descărcat 10 gv-iv.g de armă Că, tribunalul militar din Cluj l-a condamnat la 6 luni şi o zi închisoare. Un proces aproape identic cu cel relatat mai sus a fost şi acela al sătenilor Petru Leucuţa, Ioan Leucuţa şi Ioan Popa, din comuna Lanjdia (Bihor), cari au fost daţi în judecată pentru încurajare la dezordinea şi care am fost condamnaţi de instanţa militară la câte 1 lună închisoare, precum şi al ţăranilor Francisc Varga, Andrei Varga şi Andrei Petrea din comuna Tărian (Bihor) vinovaţi de rebeliune, pentru care primul din ei a fost condamnat la 2 luni închisoare, iar ceilalţi doi la câte 15 zile închisoare. Şedinţa de Marţi dimineaţa a tribunalului militar, s-a terminat prin procesul meseriaşului Gheorghe Andreicu din comuna Soluduba (Satu Mare), trimis în judecată pentru ultragierea unui funcţionar financiar. El a fost condamnat pentru această faptă la 1 lună închisoare şi 2000 lei amendă. : ă i-R d.p --------xX®*®Xx------— Mişcarea vapoarelor in portul Galaţi 6 Septembrie Intrate: HARZION, englez, cu 17 tone lăzi cu lămâi dela Haifa; NICOLAOS NOMICOS, elen, desert, dela Pireu; „BENTE MAERSK, tanc petrolifer, danez, de , la Napoli; CĂTINĂ P., elen, desert, dela Pireu. Estc: NICOLAOS NOMICOS, den, cu 200 capete vite la Pireu. I Făgăraş, 5 Septembrie In judeţul nostru, expoziţia şi premierea agricultorilor cu cel mai bun grâu a avut loceri la ora 5 d. a., în localul Camerei de agricultură din localitate. Comisia de selecţionare, a fost compusă din inginerii specialişti, care au lucrat mai multe zile la analiza de laborator a seminţelor depuse. Au concurat 92 ţărani din judeţ. Deşi producţia bună pe ţară este de 1800 kg. la hectare, totuş mulţi ţărani au obţinut anul acesta 2300 kg. grâu selecţionat. La Făgăraş, meşteşugul agriculturii a fost bine prins de ţărani. Decernarea premiilor s-a făcut cu o solemnitate deosebită. Erau de faţă, toate autorităţile civile din localitate, in frunte cu prefectul judeţului de colonel Papadopol Mihail, Ioan Georgescu. Inspector din ministerul agriculturii, Caton Păltineanu şeful serviciului agricol, ţăranii premiaţi şi mult public. Preotul TRAIAN PACALA a oficiat un serviciu divin, după care d. prefect Papadopol a ţinut o scurtă cuvântare, scoţând in relief calităţile gospodarului român, analizând diferitele cauze ce au survenit după războiu, şi care au făcut să scadă preţul şi calitatea grâului. D. inspector IOAN GEORGESCU arată că in judeţul nostru s’au semănat cu grâu în anul trecut 15 000 hectare, care au dat o producţie de circă 1700 kg la hectar. Grâul semănat, a fost„Secaci“ şi „Bancul 1201“, cu o producţie admirabilă. S’a făcut apoi împărţirea premiilor. Au fost 18 premiaţi ai ministerului cu suma de 8500 lei, 43 de premiaţi ai eforiei de păşunat cu suma de 4300 lei şi 11 premiaţi ai Camerei de agricultură cu suma de 5200 lei. Iată numele premiaţilor ministerului: premiul I: Iacob Taflan- Mîndra; premiul II: Leon Bela- Mîndra, Haralambie Opriş-Dridif; premiul III: Dumitru Opriş-Dridif, Teodor Simu-Dridif, Gh. Dan-Mîndra, Ioan Dragoş-Dridif, Dănilă Strezea-Dridif. Menţiuni: Gh. Florea-Sâmbăta de Jos, Ioan Opriş-Dridif, Aurel Roman-Sâmbăta de Jos, Al. Şuteu- Sâmbăta de Jos, Andrei Dan- Sâmbăta de Jos, loan Bera-Mîndra, Pavel Costea-Sâmbăta de jos, Gh. Zară-Mandra, loan Bera-Mindra și Vasile Muşat-Sâmbăta de jos. Nouile dispoziţii sanitare ale primăriei Cluj Cluj, 7 Septembrie In speranţa de a da un aspect cât mai urban cartierelor periferice ale oraşului şi a pune stavilă diferitelor epidemii din localitate, la începutul acestei săptămâni, d. dr. Richard Filipescu, primarul Clujului, de comun acord cu serviciul sanitar municipal, a dat dispoziţii proprietarilor de case din localitate. In primul rând aceste dispoziţii prevăd repararea tuturor gardurilor din localitate şi curăţirea curţilor şi trotuarului din faţa casei, precum şi construirea gardurilor acolo unde acestea nu sunt încă, deoarece mai ales în noile cartiere ale Clujului se găseau destule clădiri, ca să nu mai amintim şi locurile virane, complet neîngrădite. De asemenea, tot proprietarilor de case le revine datoria de a curaţi şanţurile drumului până la cel mai apropiat canal de scurgere, iar în străzile canalizate, proprietarii de case sunt obligaţi de a construi latrine recordate acestor canale, deoarece deşi unele străzi din localitate sunt de zeci de ani canalizate, aceste inovaţiuni nu s’au introdus, din cauza caselor vechi cari domină încă în Cluj. Cum prin această ofensivă se tinde la realizarea de condiţiuni igienice şi sanitare cât mai avansate, dispoziţiile date cu ocazia ei, nu s’au mulţumit numai la ceea ce priveşte curăţenia şi buna întreţinere a clădirilor, ci şi la menţinerea aceleiaş curăţenii în toate locurile publice. Pentru ca aceste hotărîri să nu mai rămână doar literă moartă, ca până acum, odată cu anunţarea lor au fost stabilite pedepse aspre, pentru toţi acei cari nu vor respecta aceste măsuri, sperându-se că în felul acesta se va face locuitorilor Clujului o educaţie sanitară. O sângeroasă agresiune la Cluj Cluj, 7 Septembrie Marţi dimineaţa, o sângeroasă agresiune s-a întâmplat în restaurantul Schechter din calea Moţilor nr. 8, ai cărei trişti eroi au fost dulgherul Francisc Szabó din casa cu nr. 112 de pe ceiaş stradă şi muncitorul Petru Martin din str. Grădinilor nr. 1. Cum în localul amintit nu se mai găsea nimeni, până în prezent nu se cunoaşte cum s’a iscat această păruială de pomină. Destul este că patronul localului, care lipsise câteva clipe, la reîntoarcerea lui în sala cea mare a restaurantului şi-a găsit pe cei doi buni cunoscuţi ai Im, încăeraţi şi plini de sânge, lovindu-se cu ce le cădea în mână. Voind să se amestece ca să-l despartă, bătăuşii i-au atras a- te gravă atenţia să stea liniştit dacă vrea să nu fie bătut. Văzând că bătaia se înteţea şi că tot mobilierul restaurantului era ameninţat să fie sfărîmat, restauratorul s-a grăbit să anunţe poliţia. La sosirea gardienilor publici, cei doi beligeranţi au fost găsiţi în nesimţire în mijlocul meselor, scaunelor şi sticlelor pe care transformându-le în arme, le sfărîmaseră. La faţa locului a fost chemată imediat Salvarea care a transportat pe răniţi la clinica chirurgicală, unde au fost internaţi. Poliţiei i-a revenit datoria de a stabili cine a provocat acest enorm scandal, care nu este escluis să se închee cu o viaţă omenească răpusă, deoarece starea lui Petru Martin este foar Comemorarea luptei de la Porumbacu Ca şi în anii precedenţi asociaţia luptătorilor de la Porumbacu de sub preşedinţia d-lui general adjutant Gr. Berinde organizează Duminică, 18 Septembrie, comemorarea luptei de la Porumbacu printr-un serviciu religios şi programul ce se va anunţa Individual aderenţilor. Plecarea din Bucureşti va fi la orele 5 dimineaţa cu autobuze şi autocamionete, parcurgându-se acelaş drum ca şi în anul 1916, astfel ca fiecare participant să-şi readucă aminte poziţiile pe unde a trecut sau s-a dat lupte înainte de Porumbacu. Participanţii sunt rugaţi să comunice din vreme adeziunea lor d-lui Ion Gh. Iliescu, secretarul asociaţiei, str. A. No. 3, parcelarea Vatra Luminoasă, Bucureşti IV, spre a se şti din timp numărul lor, renunţânduli-se şi programul detailat de desfăşurarea festivităţilor. Asociaţia a intervenit la ministerul apărării naţionale şi s’a aprobat ca d-nii ofiţeri activi, participanţi la lupta de la Porumbacu, să aibă permisie, asemenea regimentele ce au luat parte la luptă să fie reprezentate printr’un detaşament de trupă şi ofiţeri. In literatura tuturor ţărilor de cultură, nemuritoarea operă a lui Homer a fost tradusă şi încorporată graiului naţional. Literatura românească, deşi destul de tânără, a avut norocul deosebit de a vedea lirada lui Homer atât de bine tradusă de d. prof. G. Murnu, încât pare a fi o epopee ţâşnită de la început în limba românească. Publicând recent o nouă ediţie a capodoperei antice, la „Cartea Românească“, d. prof. Murnu spunea despre ideea de a întrupa în româneşte pe Homer: „In starea noastră de popor tânăr şi la răspântia în care ne găsim noi astăzi, în vremurile tulburi şi haotice în care trăim, vremuri de cumplită desorientare şi sărăcire etică şi estetică, de intervertire şi pervertire a tuturor valorilor valabile, am crezut că o întoarcere ad fontes, o călire a sufletului nostru la fântâna fântânilor (de care noi Românii n'am avut parte mai niciodată în măsura dorită), ar fi putut să aibă o înrâurire din cele mai binefăcătoare“. Pornind cu acest gând, d. prof. Murnu a contribuit la „îmbogăţirea şi lărgirea expresivităţii limbii româneşti şi deci la deplina făurire şi desăvârşire a celui mai mare organ de expresie „valahă“, nu un jargon de suburbie europeană, un mozaic disparat, ticluit dintr’un material de mixtură respingătoare, ci exponentul fonetic de un pronunţat caracter romanic“. Recomandăm lectura acestei mari opere clasice. CĂRŢI NOU1 „IM lui Homer“ in româneşte de G. Murnu (Ediţie nouă, 1938) O înţelegere europeană încoronată de succes Fabricile conducătoare de bomboane aproape din toate ţările europene s’au înţeles să producă o nouă bomboană. Fiecare fabrică işi are forţele proprii. In Suedia se ştie mai bine să se reproducă gustul natural al smeurei, iar în Austria au reuşit să conserve excepţional de bine gustul fragilor şi aşa mai departe. Noua bomboană „505 cu dungă“ întruneşte cunoştinţele speciale ale diferitelor ţări. Uşor de închipuit, că această bomboană are calităţi cu totul excepţionale. Ea poartă deci cu drept cuvânt titlul de onoare: BOMBOANA EUROPEI. Produsă în România de „KANDIA“ S. p. A. TIMIȘOARA S29. I