Universul, septembrie 1938 (Anul 55, nr. 237-251)

1938-09-10 / nr. 246

át . Anul al IS-lea Nr. 246 Sărabătă 10 Septembrie 1938 V­Y O nouă lebădă: „Transilvania“ Constanţa, 6 Septembrie Una câte una, bătrânele lebede, cari au brăzdat mările în lung şi în lat, purtând peste întinderile de ape cu cinste şi mândrie tri­colorul românesc, vor fi pensio­nate în foarte scurt timp.­­Statul lor de serviciul este în­cărcat de ani şi glorie. Pagini în­­tregi sunt pline cu minunatele lor isprăvi pe ape, în furtuni nă­prasnice, lovituri de colţurile stâncilor perfide ce nu se zăreau de sub luciul apei. Marea tragedie a­ răsboiului, când toate au fost zălogite vremelnic de revoluţio­narii bolşevici, scăpând doar prin eroismul comandanţilor şi vitejia echipajului, ocupă locul de cins­­te* In istoria serviciului maritim. CELE PATRU LEBEDE Cine a botezat „lebede“ cele patru poştale ale S. M. R. a avut o fericită inspiraţie. „Principesa Maria“, „Regele Carol“, „Româ­nia“ şi „Dacia“, yacht-uri cu forme graţioase şi cu minunate interioare au dus pe puntea lor miliardari americani, diplomaţi de toate neamurile, urmaşi ai sultanilor; maharadjahi cu suite strălucitoare, etc., mulţumindu-i pe toţi, fie prin serviciul fără critică, fie prin bucătăria aleasă, a cărei faimă s-a întins în toată Mediterana. Toate aceste patru lebede albe ca zăpada cu catarge aurii, tăind apele înspumate şi bravând fur­­tunile cu valuri cât muntele, au adus ţării servicii nepreţuite. Prin ele ne-am făcut cunoscuţi, cu a­­jutorul lor numele ţării noastre a fost purtat din gură în gură prin porturile Levantului, Siriei sau Egiptului. Acum le-a venit rândul să se odihnească. După „Principesa Maria“, ajunsă o jalnică epavă de fer ruginit şi lemnărie pu­tredă, cel de al doilea poştal în­semnat pentru scoatere din cir­culaţie îşi va mai purta bătrâ­­neţele prin porturi încă unul sau două drumuri. Locul lui va fi luat de „Tran­silvania“, noua moto­navă, care, primitoare şi graţioasă, aşteaptă să poarte ma­i departe stindardul naţional pe aceleaşi drumuri de ape, ca şi înaintaşii ei.,­curile, ceia ce s-a confirmat cu o­­cazia celor două escursiuni fă­cute până acum. Y TRANSILVANIA Comandată când se simţea atât de mult nevoia sporirii parcului naţional de vase poştale, din cau­za măririi numărului de pasageri, cari cu toată concurenţa ce ni se făcea de companiile străine, pre­ferau totuşi vasele noastre, „Transilvania“ a venit la timp să umple un mare gol şi să continue tradiţia împământenită pe poşta­lele noastre de a asigura drume­ţului o călătorie în condiţiuni bune, o bucătărie aleasă şi o cu­răţenie nedesminţită. Chila vasului a fost pusă la 20 Mai 1937, iar lansarea s-a făcut la 11 Februarie 1938, probele teh­nice executându-se cinci luni mai târziu, în prezenţa delegaţilor noştri. Lungimea totală a vasului este de 129.972 m., între perpendicu­lare având 123.440 m., lăţimea 17,61 m., cu un tonaj brut de 6672,31 tone şi tonaj net 3917,54 tone. Putinţa de încărcare ma­ximă este de 2150 tone, capacita­tea calelor este de 100.000 picioa­­re cubice, iar tancurile pot lua 800 tone motorină pentru maşini. Având 14.400 cai putere, poate atinge o viteză de 22,5 noduri. Cine o vizitează se entuzias­mează de mărimea şi eleganţa ei. Am fi prea şovinişti dacă am spune că e o navă mare, faţă de altele de 5—6 ori mai­ mari. Pentru noi este într'adevăr mare. Ceiace „Roma“ este pentru ita­lieni, „Transilvania“ este pentru români. fcfc Plămânul navei: maşinile Dintre miile de vizitatori ai vasului nici 2 la sută nu au văzut uriaşele motoare. Deaceia voi face pe scurt descrierea camerelor maşinilor. Motoarele sunt instalate în două camere. In camera de la pupă se găsesc motoarele prin­cipale cu pompele ce-i aparţin, iar în compartimentul de la pro­vă sunt motoarele auxiliare, căl­dările încălzite cu motorină şi pompele. Aparatul de propulsiune constă din două motoare cu 12 cilindri, în doi timpi, cu simplu efect, ca­pabile de a desvolta împreună o putere de 14400 ca. Motoarele auxiliare, în număr de trei, cu şase cilindri, pot desvolta fiecare câte 360 cai pu­tere. Pistoanele motoarelor princi­pale sunt răcite cu ulei, în timp ce cilindrii şi culasele sunt răcite cu apă. Fiecare motor principal are circuitul său particular de apă de răcire şi de ulei de un­gere. Instalaţia mai cuprinde în plus două uriaşe butelii de aer de pornire şi două compresoare ac­ţionate electric. Instalaţia căldărilor se compu­ne din patru căldări dintre care două sunt încălzite cu motorină, iar două încălzite cu gazele de evacuare ale motoarelor princi­pale. Toate patru căldări sunt legate la un rezervor comun de aburi. Axa principală, care învârteşte elicele, e un triunchi uriaş de me­tal, care ocupă o mare parte a unei camere. Cele două elice sunt făcute dintr'un bronz special. Prin construcţia lor s-a căutat să se înlăture vibraţiunile şi so­ Conferinţa secretarilor generali de ţinuturi Secretarii generali ai celor zece ţinuturi au fost convocaţi miercuri, la ministerul de inter­ne, într-o conferinţă, ce a fost prezidată de d. ministru Ar­mand Călinescu. La această conferinţă au participat şi directorii generali din minister, pre­cum şi secre­tarul general d- Th. Marinescu. Secretarii generali au infor­mat pe d. ministru de interne asu­pra problemelor adminis­traţiei locale, în ţinuturile res­pective. D. ministru a dat instruc­ţiuni cu privire la organizarea serviciilor ţinuturilor, încadra­rea personalului şi alcătuirea bugetelor ţinuturilor. D­-nii Paul Goma şi Iiie Gâr­nescu, secretari generali ai ţi­nuturilor Bucegi şi Olt, au fost însărcinaţi să alcătuiască sche­mele necesare organizării ser­viciilor ţinuturilor. ZONELE INTERZISE SBORULUI AVIOANELOR CIVILE „Monitorul Oficial“ publică ur­mătorul jurnal al consili­ului de miniștri: Art. I. — Se aprobă delimita­rea zonelor interzise sborului a­­vioanelor civile şi a culoarelor de intrare în țară, după cum ur­mează-A. Frontiera de Vest a) Zone interzise, de la frontie­ra cehoslovacă, o bandă de 5 km. adâncime, până la Satul-Ma­­re (exclusiv), Arded-Șimleul Sil­vani­ei-Alșed-Holod-Ineu-Pâncota Sf. Ana-Macea-frontiera ungară; b) Culoarul de intrare spre A­­rad, limitat la Nord: limita de Sud a zonei interzise; Macea-Sf. Ana-Pancota. La Sud: C. F. Bat­­tonya-Pecica. Culoarul de trecere a frontierei între România-Ungaria, 5 km. de o parte şi alta a căii ferate A­­rad-Curtici-Bekescsaba; c) Frontiera interzisă de la Pe­­cica-Balta Veche; d) Zona interzisă Reşiţa, deli­mitată de localităţile: Jamul Mare - Bocşa Română - Scăiuş- Rugi - Văliug - Bozovici - Sopotul Nou-Baziaş-frontiera cu Iugos­lavia între Baziaş-Jamul Mare. B. Frontiera de Sud Culoare de intrare şi ieşire: a) Ghidierd (la 21 km. S.-E Ca­lafat), delimitat de localităţile: la Vest: Piscul Nou-Ghidierd; la Est: Coveiul-Negoiul; b) Bechet, delimitat astfel: la Vest: Comneșteni-Balta Nedeia; la Est: Ianca-Balta Potelu; c) Giurgiu, delimitat: la Vest: Ghisdaru-Balta Mahărul; la Est: Băneasa-Oinac; d) Bazargic, între punctele: Ar­­năut Cuius-Alorman. C. Litoralul Maritim Culoare de intrare şi ieşire­a) Balene, între: Take-Cavarna; b) Constanţa, între: Lacul Te­­chirghiol-Suttghiol. D. Frontiera de Est Culoare de intrare şi ieşire­a) Cetatea-Albă, între Palanca- Marea-Neagră; b) Tighina, pe Nistru, între Varniţa-Ghiţcani; c) Iarova (21 km. N. V. Soro­­ca), pe Nistru, între Viscosa-Bu­­diceni, direcţia spre Mânăstireni. E. Zona Centrală interzisă Teiuş-Sf. Gheorghe-Mizil-Târ­­govişte-Deva-Zlatna, delimitată de localităţile: Zlatna-Teiuş-Sân Miclăuş-Copşa Mică-Vânători-Sf. Gheorghe-Mizil-Ploieşti-Târgovi­­şte-Spini-Pietrosul (1.712), Mun­­celul Mare 1.895-Topliţa. Culoar de traversare a zonei centrale interzise, delimitat ast­fel: La Vest: Sân Miclăuş-Turnişor- Pietrosul (1.712). La Est: Copşa Mică-Bradu-Spini. Defraudatorn din Soroca la comisia de control a averilor Soroca, 7 Septembrie In urma fraudelor descoperite la Soroca şi cari au dus la ares­tarea vinovaţilor, au fost trimişi la comisia de control a averilor de pe lângă Curtea de apel din Chişinău. Alex. Mihăilă, fost pre­fect, deputat şi senator, Teodor Eremia, fost prefect, Ion Luciu, fost pretor, Haralamb Graur, fost consilier judeţean, Afanase Dâncu, fost consilie judeţean, Teodor Surugiu, fost primar, Vla­dimir Muscinski, secretar casier com. Voroncău, Efimie Onilov, fost şef de secţie la adiţia finan­ciară, Mihel Cherţman fost se­­cretar Briceova, N. Ciubotaru, fost notar Briceova, Teodor Vrânceanu, fost pretor, Petre Co­­zodrev, fost primar, Pavel Pro­­dan, notar Căpreşti şi Timofte Postovic, Coşerniţa. Termenele au fost fixate la 30 Septembrie şi 7 Octombrie. INTERIORUL Saloanele, cabinele dela cele de lux până la cl. IlI-a sunt lu­crate cu mult gust şi linia lor simplă farmecă privirea. S‘a avut în vedere că vasele noastre au foarte mulţi călători orientali şi de aceia în ornamentaţii şi a­­menajeri s‘a combinat gustul mo­dern cu cel al orientalului, care preferă coloritul mai bogat în nuanţe. Peste tot s-a folosit cel mai bun lemn. Restaurantele de cl. I, II şi III sunt atât de bine orânduite şi inspiră atâta plăcere, încât nu numai mărimea lor, dar, în spe­cial, curăţenia, le face să riva­lizeze cu cele mai elegante res­taurante bucureştene. Sălile de fumat cu barurile în stil american, salonul de muzică, sălile de lectură cu confortabile fotolii îmbrăcate în piele, cu pe­reţii în placaj şi furnir, învest­mântează interiorul vasului într-o haină mândră şi curată. Câteva vederi din Transilvania lucrate în placaj şi furnir cu multă artă de un meşter român, d. Ştefănescu, şi orânduite cu multă pricepere pe pereţii saloanelor, atrag aten­ţia. Lemnul de lămâi lustruit, cele mai trainice esenţe lemnoase, metalul cromat, saltele moi, pătu­rile călduroase, sunt răspândite peste tot cu dărnicie, neprecupe­­ţindu-se nici o cheltuială spre a se asigura călătorului cât mai mult confort. Totul este luminat cu dărnicie şi chiar risipă. Cornişele şi pa­ravanele pentru reflecţia şi reţi­nerea luminii sunt îmbrăcate în foiţe de aur, spre a da o lumină plăcută, care nu oboseşte ochiul. Bucătăriile tuturor claselor au sobe electrice; spălătoare de vase mecanice; suporturi pentru apă­rarea farfuriilor şi vaselor în tim­pul furtunilor. Brutăria cu malaxor electric şi cuptor cu încălzire mecanică poate fabrica pâinea pentru toţi călătorii în orice vreme. Cabina de comandă este înzes­trată cu toate aparatele născo­cite de mintea omenească şi per­fecţionate de tehnica modernă. Nu lipseşte nimic pentru sonda­rea adâncimii apei şi navigaţiei pe orice vreme. Tot de aci sunt conduse aparatele pentru stin­gerea focului, în orice parte a vasului ar isbucni. Aşa cum se prezintă moto­nava, atât prin înfăţişarea ei mă­reaţă cât şi prin interiorul ei luxos şi găzduitor, pentru noi românii constitue o mare biru­inţă asupra companiilor de na­vigaţie străine, cari ne au pierdut nădejdea că ne-ar putea cândva lua locul în traficul cu Orientul. Este victoria banului românesc, care a fost folosit acolo unde trebue. NIC, LUPU ISO de ofiţeri de la şcoala superioară de război au vizitat Constanţa şi împrejurimile Constanţa, 6 Septembrie Cu trenul de 10.30 dim., au so­sit ieri în localitate 150 ofiţeri cari urmează cursurile şcolii su­perioare de război din Capitală. Grupul de ofiţeri a vizitat ori şi astăzi oraşul, portul cu silo­zurile, staţia de petrol şi bazinul petrolifer. Deasemenea a mai vi­zitat motonava „Transilvania“ Cu autobuzele, au mers apoi în staţiunile Eforia, Carmen Syl­­va, Techirghiol şi Mamaia. — UNIVERSUL Când omul mai are de trăit Comâneşt, 6 Septembrie In ziua de 2 Septembrie, s’a abătut asupra localităţii o ploaie torenţială cu descărcări electri­ce. In aceiaşi zi, în satul po­­deiu se lucra la instalarea mai multor sonde pentru extragerea petrolului, de către soc. petro­liferă „Petrol-Mima“, la care sunt angajaţi mai mulţi lucră­tori aduşi special din juid. Pra­hova. La o înălţime de 18 m, lu­cra maistrul lemnar Nec. Moi­­sescu. La un moment dat s-a produs un trăznet. Omul a fost trântit jos, pe pod. In acelaş timp, jos, lucrau patru munci­tori maistrul sondor Ioan N. Dumitru şi şeful lucrărei Con­stantin Ghiculescu care la des­cărcarea trăznetului toţi au scăpat mâna de pe un crivat ce ridica nişte roţi, suis,­ la sonda. Roţile au început să coboare vertiginos. Şi dacă maistrul sondor I. N. Dumitru, nu ar fi avut prezenţa de spirit să îm­piedice coborîrea roţilor, desi­gur că toată greutatea cădea pe bieţii lucrători cari ar fi fost omorâţi. -------xX®*®Xx-----— # In schimbul petrolului Italia ne va construi vase Galaţi. 6 Septembrie Ştiri din Roma anunţă că gu­vernul italian a intrat în trata­tive cu guvernul român ca sa-i livreze vapoare al căror tonaj în total, să fie de circa 25.000 to11®- x- X. Guvernul italian pretinde din partea guvernului român ca plata să fie făcută astfel: 60 la sută în produse petrolifere, iar 40 al sută în bani. Altă ofertă a fost făcută gu­vernului mexican din partea guvernului italian ca, în schim­bul petrolului să i se dea tex­tile, maşinării şi diverse acce­sorii pentru vapoare. --------xxx®«xxxx--------­Cota apelor Dunării DIN PORTURILE ROMANEȘTI înscrierile la examenul de selecţionare pentru meserii înscrierile la examenul de se­lecţionare pentru absolvenţii şcoalelor superioare de meserii se vor face prin minister până la 15 Septembrie seara. Orice în­scriere după această dată nu va fi luată în considerare. Inspectoratele regionale vor grupa cererile primite şi le vor înainta ministerului, astfel ca pâ­nă la 15 Septembrie să fie toate ajunse la minister. Cererile de înscriere vor fi în­soţite neapărat de: certificatul de absolvire al unui liceu industrial; extractul de naştere; o declaraţie de opţiune la proba scrisă şi ora­lă între materiile lăsate la alege­rea candidatului; o fotografie a candidatului vizată de direcţia şcoalei, dacă nu are fotografia vi­zată şi lipită pe certificatul de absolvire; o a doua fotografie vi­zată de direcţia şcoalei o va avea candidatul tot timpul examenu­lui asupra sa. Nu se va putea face sub nici un motiv înscrierea unui candidat, fără actele de mai sus. Sub nici un motiv candidatul nu va putea schimba materia pentru care a optat în momentul înscrierii. Data examenului se va anunța ulterior. Numirea primarilor de municipii Miercuri s-a sed­­nat decre­tul prin care d. general Alex. Vlad a fost numit primar pe 6 ani la municipiul Arad. Totodată, a fost numit a­­jutor de primar, pe acelaş in­terval de timp, d. Romul Be­­jan. Aceasta e prima numire de primar, potrivit dispoziţiilor nouei legi administrative. Vor urma numirile de pri­mari şi în celelalte munici­pii din ţară, precum şi la mu­nicipiul Bucureşti. In fruntea municipiilor se vor numi personalităţi, cari au dat dovadă că pot fi buni gospodari. închiderea cursurilor premilitare la Tighina Tighina, 7 Septemrbie In ziua de 4 Septembrie s’a desfăşurat în localul cetăţii Ştefan cel Mare din oraşul no­stru solemnitatea închiderii cursurilor de pregătire premili­­tia­ră cu comandanţii die centre şi instructorii premilitari, cari au funcţionat timp de 10 zile s­ub conducerea d-lui maior E­­milian Ionescu, comandantul subinapectantului pregătirii premilitare din jud. Tighina. Cursurile au fost frecventate de un număr de 84 de coman­danţi de centre şi subcentre, de 110 in­tmatori prmilitari şi de 228 de tineri premilitari aleşi din întregul suibinspictorial al pregătirii premilitare din jud. Tighina. Cursurile au fost predate de către d. maior Emilian Ionescu, suibinspectorul pregătirii premi­­liltaire din judeţul nostim, aju- I tat fiind de d. căpitan Ursuleac,­­ ajutor de comandant al pregă-­­ tirii premilitare.­­ In seara, aceleaşi zile a fost­­ la restaurantul „Carpaţi“ o masă camaraderească de des­părţire, dată de comandanţii de centre şi subreiere în onoa­rea şefilor lor, la care a par­ticipat şi de cornel Filip, pre­fectul judeţului Razia de Miercuri seară in Capitală­ Expoziţia grâu­lui la Făgăraş Poliţia a făcut Miercuri seară o razi© generală atât in centru cât şi prin cartierele periferice ale Capitalei. Au fost oprite şi vehiculele ca: tramvaie, auto­buze, taximetre, etc. Cu acest prilej au fost aduşi la Prefectura poliţiei câteva sute de bărbaţi şi femei, găsiţi fără acte asupra lor. In cursul nopţii au lucrat la Prefectură,la triarea celor are­staţi, comisarii-şefi Victor Pi­ţurescu şi Const. Ţurai, de la po­liţia judiciară, secondaţi de co­misarul Vlad de la acelaş ser­viciu. Marea majoritate din cei a­­restaţi putând face dovada că, au ocupaţiuni avuabile, au fost puşi imediat în libertate. A fost reţinut un număr redus, printre cari figurează câţiva inşi certaţi cu justiţia, dezertori sau nesupuşi la încorporare, etc. Membri ai corpului didactic scoşi la pensie Ţinutul Mureş JUDEŢUL ALBA Albu Gheorghe, Sebeş; Bica Ga­­laction ,Cioara; Lucaciu Ion, Teiuş; Oniciu Vasile, Alba Iulia; Pauletti Silviu, Mirislău; Pavel Ioan, Lan­­crăm­; Lupescu Remus, Aiud; Simu­­lescu loan, Abrud; Stoica Niculae, Vinţiul de jos; Trifa Teodor, Alba Iulia. JUDEŢUL TURDA Maria Fekete, Câmpia Turzii; Ma­ria Cadar şi Pamfil Giurgiu, Turda, nr. 1. JUD. TARNAVA MICA Macavei Zaharia, Blaj; Ban Iile, Burcerdea Grânoasă; Petrescu Nic., Broşteni; Nemeş Petru, Ţapu; Dar­­vasiu Maria, Blaj gr. c. JUD. TARNAVA mare Augustin Bela, Ghijasa de sus; Pompiliu Const., Daneş; Mardan loan, Mesendorf; Niciu Gh., Cuciulata. JUDEŢUL SIBIU Olariu Petru, Nr. 1 b.,Sibiu; Tăna­­se loan, Nr. 1 b., Sibiu; Borcoman Sultana, Nr. 1 b, Sibiu; Farcaş Ni­­colae, Apaidul de jos; Ranga Mihail, Avrig; Crăciun Eugen, Răşinari; Pam­­filiu Pop, Braşov. JUDEŢUL CIUC Nedelcu loan, Joseni. JUDEŢUL ODORHEIU Veres Donat, M. Bcciean. JUDEŢUL FAGARAŞ Pop Laurenţiu, Comana de sus; Brumbea loan, Cincul; Popa Sofron, Iudişor; Bârsan Moise, Beclean; Bica loan, Voivodenii Mari; Tudor Adam, Arpaşul de sus; Popianaş Vasile, Po­­rumbacu de Jos. JUDEŢUL MUREŞ Burescu Vasile, Topliţa Ciobotani; Brăteanu Const., Hodac Pădure; Iaslo Petru, Tg. Mureş; Moldovan loan, Tg. Mureş; Runcu Ioan, Tg. Mureş; Tăsleanu Petru, Bilbor; Truţa Nicolae, Corbu. Monumentul Doamnei Stanca, la Fagăraş Făgăraş, 5 Septembrie Făgăraşul va fi înzestrat cu un monument, primul monument al oraşului, bustul Doamnei Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, care a stat câtva timp în cetatea Făgă­raşului, în timp ce soţul său Mi­hai se lupta la Mirăslău şi Go­­răslău. Mihai Viteazul, după ce a cuce­rit cetatea din Făgăraş, la 25 Au­gust 1599, a dăruit-o soţiei sale, Doamna Stanca, care s’a aşezat aci împreună cu copiii ei, Nicu­lae Pătraşcu şi Domniţa Florica. A locuit în Cetatea Făgăraşu­lui, în câteva camere dela in­trare, unde azi se găseşte popota ofiţerilor batalionului de grăni­­­ceri. In partea de miază zi a cetăţii, Mihai Viteazu a construit o bise­rică ortodoxă. Doamna Stanca îşi aranjase în această bisericuţă un paraclis. Chiar în timpul luptei de la Mirăslău, 18 Septembrie 1600, Doamna Stanca şi copiii ei sunt ţinuţi ca ostatici în castelul lor, iar după uciderea mişelească a marelui Domn, pe câmpia Turdei, au stat aci ca robi. Printre cele dintâi măsuri ale lui Mihai, a fost şi aceea de a a­­sigura stăpânirea Făgăraşului pentru urmaşii săi. Desele cereri şi intervenţii la împăratul Rudolf, au rămas însă fără nici un rezul­tat. Când învins, el e silit să-şi dea nevasta, mama, copiii în paza străinilor, aici, în cuprinsul zidu­rilor făgărăşene se închide du­rerea nemângâiată a Doamnei Stanca cu ochii în lacrimi, aţin­tiţi asupra plăpândului copil care s’a chemat o clipă Niculae Vodă al Ţării Româneşti şi nu mai e a­­cum decât fugarul, robitul fecior de Domn, Petraşcu. Spre acest Făgăraş cu zăvoarele trase asu­pra comorilor inimii sale, se în­dreaptă, după biruinţa răsplăti­­toare de la Gorăslău, gândul în­grijorat, a lui Mihai. Era să plece întracoace, când suliţele-i intrară în „cinstitul trup“ pe câmpia Turdei. Ce a urmat după aceea se ştie. Cetăţii i s’a zis până în zilele noastre, „Cetatea Mihai Vitea­­­zul“. Ca o aducere aminte a aceleia care a suferit cândva pentru Ţara Românească, femeile române din oraşul nostru au luat hotărîrea de a ridica un bust Doamnei Stanca. Propunerea pentru acest lucru a făcut-o de prof. N. Iorga, acum 3 ani, cu ocazia unei con­ferinţe pe care a ţinut-o aci, des­pre Doamna Stanca şi stăpânirea lui Mihai Viteazul în Ardeal. S’a format un comitet, în frunte cu d-na colonei Maria Budeanu, care a început acţiunea. Popu­laţia şi autorităţile înţelegătoare, au dat tot concursul, strângân­­du-se astfel suma de aproape o sută de mii lei. Bustul a fost executat în bronz de sculptorul Spiridon Georgescu din Bucureşti. Acum câteva zile, a fost adus în localitate şi depus în birourile cercului de recrutare. De la adu­cere şi până acum, a fost ad un adevărat pelerinaj. Soclul a fost lucrat în mar­moră de un sculptor din Craiova. Zilele acestea va fi adus la Făgă­raş. Se crede că desvelirea bustului se va face, cu mari festivităţi, în cursul lunei Septembrie. Bustul Doamnei Stanca Condamnări la tribunalul militar din Cluj -hiar în­fericire nimtui. lopoi In1 Perl.­u Cluj, 7 Sept. Marţi dimineaţa tribunalul miltar din localitate, de sub preşedenţia d-lui lt. col. V. Pantelimonescu, procuror mili­tar fiind d. it. col. D. Negu­­lescu1, a desbătut numeroase procese, dintre cari cele mai importante au fost următoa­rele : — Desbaterile instanţei mi­litare amintite s’au deschis cu procesul străinilor Simion Weis din Ungaria şi Benedict Dvorak din Cehoslovacia, cari au fost daţi în judecată pentru trece­rea clandestină a frontier!! După o lungă deliberare a com­pletului de judecată, primul a fost condamnat la 6 luni închi­soare şi expulzare după ispăşi­rea pedepsei, iar cel de-al doi­lea la 1 lună închisoare.­­ S-a desbătut apoi procesul soldaţilor dezertori Ioan Hen­tes din infanterie şi Nicolae Orâşeanu din artilerie. Amân­doi acuzaţii au fost condamnaţi le câte 1 an şi 6 luni închisoare, deoarece nu erau la prima lor ispravă de acest fel . Procesul soldatului Ioan Tudorache din regiunea de jan­darmi Cluj, dat în judecată pentru insulta superiorului, s-a deisbătut de asemenea Marţi di­­­mineaţa. Din ordonanţa de­­ dare în judecată, a reeşit că în­­ comuna Rogojel (Cluj), unde se afla în concediu, acuzatul , nemulţumindu­-se numai cu scandalul provocat la cârciuma satului, l-a silit pe plutonierul de jandarmi din aceiaş comu­nă să se depărteze de la masa lui, unde venise ca să-l sfătu­iască să fie liniştit, după care a descărcat 10 gv-i­v.g de armă­­ Că, tribunalul militar din Cluj­ l-a condamnat la 6 luni şi o zi închisoare.­­ Un proces aproape identic cu cel relatat mai sus a fost şi acela al sătenilor Petru Leu­­cuţa, Ioan Leucuţa şi Ioan Po­pa, din comuna Lanjdia (Bi­hor), cari au fost daţi în jude­cată pentru încurajare la de­zordinea şi care am­ fost condam­naţi de instanţa militară la câte 1 lună închisoare, precum şi al ţăranilor Francisc Varga, An­drei Varga şi Andrei Petrea din comuna Tărian (Bihor) vi­novaţi de rebeliune, pentru care primul din ei a fost condam­nat la 2 luni închisoare, iar cei­lalţi doi la câte 15 zile închi­soare.­­ Şedinţa de Marţi diminea­ţa a tribunalului militar, s-a terminat prin procesul meseria­şului Gheorghe Andreicu din comuna Soluduba (Satu Mare), trimis în judecată pentru­ ul­tragierea unui funcţionar fi­nanciar. El a fost condamnat pentru această faptă la 1 lună închisoare şi 2000 lei amen­dă. : ă i-R d.p --------xX®*®Xx------— Mişcarea vapoarelor in portul Galaţi 6 Septembrie Intrate: HAR­ZION, englez, cu 17 tone lăzi cu lămâi dela Haifa; NICOLAOS NOMICOS, elen, de­sert, dela Pireu; „BENTE MA­­ERSK, tanc petrolifer, danez, de , la Napoli; CĂTINĂ P., elen, de­sert, dela Pireu. Estc: NICOLAOS NOMICOS,­­ den, cu 200 capete vite la Pireu. I Făgăraş, 5 Septembrie In judeţul nostru, expoziţia şi premierea agricultorilor cu cel mai bun grâu a avut loc­eri la ora 5 d. a., în localul Camerei de agri­cultură din localitate. Comisia de selecţionare, a fost compusă din inginerii specialişti, care au lucrat mai multe zile la analiza de labo­rator a seminţelor depuse. Au concurat 92 ţărani din judeţ. Deşi producţia bună pe ţară este de 1800 kg. la hectare, totuş mulţi ţărani au obţinut anul acesta 2300 kg. grâu selecţionat. La Fă­găraş, meşteşugul agriculturii a fost bine prins de ţărani. Decernarea premiilor s-a făcut cu o solemnitate deosebită. Erau de faţă, toate autorităţile civile din localitate, in frunte cu prefectul judeţului de colonel Papadopol Mi­hail, Ioan Georgescu. Inspector din ministerul agriculturii, Caton Păl­­tineanu şeful serviciului agricol, ţăranii premiaţi şi mult public. Preotul TRAIAN PACALA a oficiat u­n serviciu divin, după care d. prefect Papadopol a ţinut o scurtă cuvântare, scoţând in relief calităţile gospodarului ro­mân, analizând diferitele cauze ce au survenit după războiu, şi care au făcut să scadă preţul şi calita­tea grâului. D. inspector IOAN GEORGESCU arată că in judeţul nostru s’au semănat cu grâu în anul trecut 15 000 hectare, care au dat o pro­ducţie de circă 1700 kg la hectar. Grâul semănat, a fost­­„Secaci“ şi „Bancul 1201“, cu o producţie ad­mirabilă. S’a făcut apoi împărţirea premi­ilor. Au fost 18 premiaţi ai ministe­rului cu suma de 8500 lei, 43 de premiaţi ai eforiei de păşunat cu suma de 4300 lei şi 11 premiaţi ai Camerei de agricultură cu suma de 5200 lei. Iată numele premiaţilor minis­terului: premiul I: Iacob Taflan- Mîndra; premiul II: Leon Bela- Mîndra, Haralambie Opriş-Dridif; premiul III: Dumitru Opriş-Dridif, Teodor Simu-Dridif, Gh. Dan-Mîn­­dra, Ioan Dragoş-Dridif, Dănilă Strezea-Dridif. Menţiuni: Gh. Florea-Sâmbăta de Jos, Ioan Opriş-Dridif, Aurel Roman-Sâmbăta de Jos, Al. Şuteu- Sâmbăta de Jos, Andre­i Dan- Sâmbăta de Jos, loan Bera-Mîn­­dra, Pavel Costea-Sâmbăta de jos, Gh.­ Zară-Mandra, loan Bera-Mindra și Vasile Muşat-Sâmbăta de jos. Nouile dispoziţii sanitare ale primăriei Cluj Cluj, 7 Septembrie In speranţa de a da un aspect cât mai urban cartierelor peri­ferice ale oraşului şi a pune sta­vilă diferitelor epidemii din lo­calitate, la începutul acestei săp­tămâni, d. dr. Richard Filipe­­scu, primarul Clujului, de comun acord cu serviciul sanitar muni­cipal, a dat dispoziţii proprieta­rilor de case din localitate. In primul rând aceste dispo­ziţii prevăd repararea tuturor gardurilor din localitate şi cu­răţirea curţilor şi trotuarului din faţa casei, precum şi con­struirea gardurilor acolo unde acestea nu sunt încă, deoarece mai ales în noile cartiere ale Clujului se găseau destule clă­diri, ca să nu mai amintim şi­ locurile virane, complet neîn­grădite. De asemenea, tot proprietarilor de case le revine datoria de a curaţi şanţurile drumului până la cel mai apropiat canal de scurgere, iar în străzile canali­zate, proprietarii de case sunt obligaţi de a construi latrine recordate acestor canale, deoa­rece deşi unele străzi din locali­tate sunt de zeci de ani cana­lizate, aceste inovaţiuni nu s’au introdus, din cauza caselor vechi cari domină încă în Cluj. Cum prin această ofensivă se tinde la realizarea de condiţiuni igienice şi sanitare cât mai a­­vansate, dispoziţiile date cu o­­cazia ei, nu s’au mulţumit numai la ceea ce priveşte curăţenia şi buna întreţinere a clădirilor, ci şi la menţinerea aceleiaş cură­ţenii în toate locurile publice. Pentru ca aceste hotărîri să nu mai rămână doar literă moartă, ca până acum, odată cu anunţa­rea lor au fost stabilite pedepse aspre, pentru toţi acei cari nu vor respecta aceste măsuri, spe­­rându-se că în felul acesta se va face locuitorilor Clujului o edu­caţie sanitară. O sângeroasă agresiune la Cluj Cluj, 7 Septembrie Marţi dimineaţa, o sângeroasă agresiune s-a întâmplat în res­taurantul Schechter din calea Moţilor nr. 8, ai cărei trişti eroi au fost dulgherul Francisc Sza­bó din casa cu nr. 112 de pe­­ ceiaş stradă şi muncitorul Petru Martin din str. Grădinilor nr. 1. Cum în localul amintit nu se mai găsea nimeni, până­­ în prezent nu se cunoaşte cum s’a iscat această păruială de pomi­nă. Destul este că patronul lo­calului, care lipsise câteva clipe, la reîntoarcerea lui în sala cea mare a restaurantului şi-a gă­sit pe cei doi buni cunoscuţi ai Im, încăeraţi şi plini de sânge, lovindu-se cu ce le cădea în mână. Voind să se amestece ca să-l despartă, bătăuşii i-au atras a-­­ te gravă a­tenţia să stea liniştit dacă vrea să nu fie bătut. Văzând că bă­taia se înteţea şi că tot mobi­lierul restaurantului era amenin­ţat să fie sfărîmat, restauratorul s-a grăbit să anunţe poliţia. La sosirea gardienilor publici, cei doi beligeranţi au fost gă­siţi în nesimţire în mijlocul me­selor, scaunelor şi sticlelor pe care transformându-le în arme, le sfărîmaseră. La faţa locului a fost chemată imediat Salvarea care a transportat pe răniţi la clinica chirurgicală, unde au fost internaţi. Poliţiei i-a revenit datoria de a stabili cine a provocat acest enorm scandal, care nu este es­­cluis să se închee cu o viaţă o­­menească răpusă, deoarece sta­rea lui Petru Martin este foar­ Comemorarea luptei de la Porumbacu Ca şi în anii precedenţi aso­ciaţia luptătorilor de la Porum­bacu de sub preşedinţia d-lui general adjutant Gr. Berinde­ organizează Duminică, 18 Sep­tembrie, comemorarea luptei de la Porumbacu printr-un serviciu religios şi programul ce se va anunţa Individual aderenţilor. Plecarea din Bucureşti va fi la orele 5 dimineaţa cu auto­buze şi autocamionete, parcur­­gându-se acelaş drum ca şi în anul 1916, astfel ca fiecare par­ticipant să-şi readucă aminte poziţiile pe unde a trecut sau s-a dat lupte înainte de Porum­bacu. Participanţii sunt rugaţi să comunice din vreme adeziunea lor d-lui Ion Gh. Iliescu, secre­tarul asociaţiei, str. A. No. 3, parcelarea Vatra Luminoasă, Bucureşti IV, spre a se şti din timp numărul lor, renun­ţându­­li-se şi programul detailat de desfăşurarea festivităţilor. Asociaţia a intervenit la mi­nisterul apărării naţionale şi s’a aprobat ca d-nii ofiţeri ac­tivi, participanţi la lupta de la Porumbacu, să aibă permisie, asemenea regimentele ce au luat parte la luptă să fie reprezen­tate printr’un detaşament de trupă şi ofiţeri. In literatura tuturor ţărilor de cultură, nemuritoarea operă a lui Homer a fost tradusă şi încor­porată graiului naţional. Litera­tura românească, deşi destul de tânără, a avut norocul deosebit de a vedea lirada lui Homer atât de bine tradusă de d. prof. G. Murnu, încât pare a fi o epopee ţâşnită de la început în limba românească. Publicând recent o nouă edi­ţie a capodoperei antice, la „Car­­tea Românească“, d. prof. Mur­nu spunea despre ideea de a în­trupa în româneşte pe Homer: „In starea noastră de popor tâ­năr şi la răspântia în care ne găsim noi astăzi, în vremurile tulburi şi haotice în care trăim, vremuri de cumplită desorientare şi­ sărăcire etică şi estetică, de intervertire şi pervertire a tutu­ror valorilor valabile, am crezut că o întoarcere ad fontes, o că­­lire a sufletului nostru la fântâna fântânilor (de care noi Românii n'am­ avut parte mai niciodată în măsura dorită), ar fi putut să aibă o înrâurire din cele mai binefăcătoare“. Pornind cu acest gând, d. prof. Murnu a contribuit la „îmbogăţirea şi lărgirea ex­presivităţii limbii româneşti şi deci la deplina făurire şi desă­vârşire a celui mai mare organ de expresie „valahă“, nu un jar­gon de suburbie europeană, un mozaic disparat, ticluit dintr’un material de mixtură respingă­toare, ci exponentul fonetic de un pronunţat caracter romanic“. Recomandăm lectura acestei mari opere clasice. CĂRŢI NOU1 „IM lui Homer“ in româneşte de G. Murnu (Ediţie no­uă, 1938) O înţelegere europeană încoronată de succes Fabricile conducătoare de bomboane aproape din toate ţările europene s’au înţeles să producă o nouă bomboană. Fiecare fabrică işi are forţele proprii. In Suedia se ştie mai bine să se reproducă gustul natural al smeurei, iar în Au­stria au reuşit să conserve excepţional de bine gustul fragilor şi aşa mai departe. Noua bomboană „505 cu dun­gă“ întruneşte cunoştinţele speciale ale diferitelor ţări. Uşor de închipuit, că această bomboană are calităţi cu to­tul excepţionale. Ea poartă deci cu drept cu­vânt titlul de onoare: BOMBOANA EUROPEI. Produsă în România de „KANDIA“ S. p. A. TIMIȘOARA S29. I

Next