Universul, noiembrie 1938 (Anul 55, nr. 298-312)
1938-11-01 / nr. 298
ORCHESTRA MAESTRULUI PICTOR PREDESCU concertează începând de MARŢI 1 NOEMBRIE Is RESTAURANTUL 8ÄR-P0TC0ÄVÄ 5266 Şi părul îmbătrâneşte! Se spune cu drept cuvânt: imul are vârsta părului său”, mic nu îmbătrâneşte într’atâta obraz ca un păr, care rupe să încărunţească, să se urce şi să cadă. Contra tuturor acestor rele istă un singur mijloc: regeratorul de păr „MONOPOL”Monopol hrăneşte părul, redâni-i seva, pe care înaintarea Irstei i-a răpit-o. In acest fel părul tratat cu Monopol îşi recapătă vitalitatea, se moaie şi deci nu se mai rupe şi nu mai cade. Monopol distruge mătreaţa. La farmacii, drognerii şi partenerii. Dep. general E. & L. Cioară, Bucureşti 3, Str. Speranţei 37, 1512 Citiţi „Universul Copiilor“ Discursul d-lui Georges Bonnet D. Bonnet şi-a început discursul reamintind că partidul radical-socialist a fost de 33 ani cel mai mare partizan, al amiciţiei franco-engleze. „Nu credem, a adăugat d. Bonnet, nici în fatalitatea războiului, nici în fatalitatea păcii. Doctrina partidului nostru a fost de a lua toate garanţiile cu putinţă pentru a salvgarda patria şi de a nu refuza nici oposibilitate cât de mică ar părea pentru menţinerea şi consolidarea păcii“. In ce priveşte chestiunea sudetă, d. Bonnet a arătat că ea este o veche ceartă. „încă din 1919, precizează d-sa, cu prilejul negocierii tratatului de la Versailles, o aprinsă discuţie s-a iscat în această chestiune. Cancelarul austriac, social-democratul Renner, protestând împotriva traseului nouei frontiere, afirma că niciodată minoritatea germană nu se va lăsa absorbită de majoritatea cehă. După Anschluss, dificultăţile s’au agravat. Prevenit, guvernul francez s’a străduit să ajute Cehoslovacia spre a rezolva litigiul. Guvernul şi-a dat seama că cea dintâi sforţare care trebuia încercată era aceea de a armoniza atât din punct de vedere diplomatic cât şi din punct de vedere militar, dacă ar surveni un război, acţiunea Angliei şi a Franţei“. D. Bonnet reaminteşte apoi atitudinea adoptată de Anglia pe care nici un pact nu o angaja faţă de Cehoslovacia şi care a acceptat să ajute Franţa datorită acţiunii d-lui Daladier. Ministrul afacerilor străine face istoricul dramaticelor zile din Septembrie şi respinge criticile celor care-l acuză de a fi cedat unui ultimatum al forţei. Raporturi normale cu ţările vecine Ocupându-se după aceea de destinderea europeană care a urmat păcii de la Muemchen, d. Bonnet declară : „Voim ca raporturi normale să se stabilească între Franţa şi ţările vecine. Dorim ca între Franţa şi Germania să poată interveni o sinceră cooperare şi ca să fie înlăturată în aceste două ţări teama unuii conflict care ar nimici în scurt timp toate progresele realizate cu preţul atâtor străduinţe în Franţa ca şi în Germania. Intre Franţa şi Italia au fost reluate acum relaţile normale. Faptul ne bucură deoarece nimeni n’a dorit mai mult decât nou întărirea tradiţionalelor legături de amiciţie dintre Franţa şi Italia”. MAI AGREABIL CUL PERDELE ■«COVOARE STOFEe MOBILE LINOLEU STR. BĂRAŢIEI 2 (Piaţa Sf. Gheorghe) STR. BÂRAŢIEI6, CAL. GRIVIŢE1117 Expunerile d-lor Georges Bonnet si Herriot in fata congresului de la Marsilia Cei doi fruntaşi radicali - socialişti subliniază dorinţa de pace a Franţei Moţiunea generală a congresului proclamă ruptura definitivă cu comuniştii Marsilia, 29 (Rador). — Şet După un delegat care a credinţa de azi dimineaţă a con- j tîicat politien urmată de giuvem gresului radical - socialist s a , în chestiunea cehoslovacă, a deschis azi dimineaţă la ora 9 a luat cuvântul d. George Bonţi 30, sub preşedinţia d-lui Jeannet, ministrul afacerilor străi- Chiihery. I ne cut în revistă diferitele acorduri încheiate în afara pactului Societăţii Naţiunilor şi a declarat: „Cine mai vorbeşte azi de angajamente luate cu zece ani în urmă? Oare Cehoslovacia n’a semnat în 1925 la Locarno împreună cu Germania un pact de arbitraj? Acest acord n’a cântărit nimic în ultimele evenimente”. Oratorul s’a întrebat deasemeni ce s’a ales din tratatul celor nouă puteri, care s’au angajat să respecte integritatea teritorială a Chinei. „In felul acesta, Societatea Naţiunilor, pacte, convenţii, tratate particulare, toate s’au prăbuşit. Asistăm la înlăturarea unei morale internaţionale care ni se părea a fi în stare să salvgardeze pacea. In această atmosferă se vor putea oare încheia alte acorduri ? Se va putea oare, pe baza dreptului ginţilor, interzice bombardarea oraşelor deschide? Se va putea interzice utilizarea gazelor asfixiante? Aceste acorduri între vecini eu le doresc. Noi, radicalii, am fost aceia cari, pentru prima dată, am întins mâna Germaniei. Nu este vina noastră dacă gestul nostru n’a dat rezultate”. Și d. Herriot a adăogat: Suntem contra oricăror dispute cu caracter ideologic pe plan internaţional, dar cu condiţia ca nici nouă să nu ni se impună baraje ideologice. Insist asupra dreptului Franţei de a avea un acord cu Rusia Sovietică. Nu accept ideia unei reţele de sârmă ghimpată în jurul acestei ţări de 140 milioane de locuitori. Amintesc şi acordurile noastre parrticulare cu puterile din Europa Centrală. Franţa nu poate renunţa la securitatea colectivă. „Nădăjduiesc că voiu vedea într-o zi popoarele înţelegând necesitatea securităţii colective. Rămâne ca aceste popoare să transforme acest instinct în voinţă şi în alianţă, care să nu fie ofensive decât contra răsboiului. „Pentru a se redresa Societatea Naţiunilor şi securitatea colectivă, trebuie ca Franţa să facă un efort excepţional. Altfel vom recădea în barbarie şi în haos”, lege la sforţările tuturor cetăţenilor“. Congresul dă mandat delegaţilor radical-socialişti sau comitetului naţional să ia act de ruptura a cărei responsabilitate o poartă numai partidul comunist şi să arate voinţa partidului radicalsocialist de a continua colaborarea sa cu partidele democratice. In împrejurările de faţă congresul se declară favorabil unei modificări a modului de scrutin, care va garanta tuturor partidelor independenţa lor într’o reprezentare. Ferm ataşat regimului parlamentar, partidul doreşte să-l întărească printr’o reformă care să asigure autoritatea şi stabilitatea guvernamentală. Contra revendicărilor coloniale ale unor puteri străine La terminarea şedinţei s’a votat o ordine de zi în care se cere guvernului să respingă energic toate revendicările coloniale sau de ordin teritorial putând fi eventual formulate de puteri străine * cu privire la populaţiile care aduc în fiecare zi Franţei dovada mişcătoare a patriotismului lor şi să se limiteze exclusiv negocierile posibile la studiul echitabil al repartizării materiilor prime. Ordinea de zi cere să se continue în mod activ punerea în stare de apărare a coloniilor, să se organizeze recrutările printre indigeni, să se extindă bazele navale şi aeriene din colonii şi să se procedeze la reorganizarea justiţiei pentru indigeni. Chestiunea spaniolă In ce priveşte chestiunea spaniolă, ministrul afacerilor străine a declarat: Suntem convinşi că rezolvarea conflictului care sfâşie pe vecinii noştri va fi cu putinţă in ziua în care toţi voluntarii străini vor fi fost retraşi şi când spaniolii vor rămâne faţă în faţă între ei. Suntem convinşi că atunci mediaţia va putea fi încercată cu folos şi că pacea va putea fi din fericire restabilită“. Pentru menţinerea alianţelor D. Bonnet adaugă că nimic în concepţia politică expusă de d-sa nu se opune ca Franţa să rămâie legată de amiciţiile sale particulare cu Uniunea Sovietelor, România, Polonia, Iugoslavia şi Belgia. D-sa socoteşte că pentru a se realiza idealul cu pasiune dorit al unei organizări pacifice a Europei este necesar să se pregătească o organizaţie economică mai bună decât aceia în care se sbate astăzi. Ministrul afacerilor străine se rosteşte în favoarea „unei organizaţii raţionale a producţiei mondiale şi pentru punerea în valoare a resurselor în mare parte încă neexploatate, în favoarea unei înţelegeri monetare internaţionale care să îngăduie a se asigura consumul şi circulaţia produselor“. FRANŢA TREBUE SĂ FIE TARE Vorbind apoi despre sforţarea pe care Franţa trebue să o îndeplinească pentru a-şi regăsi întreaga sa putere, d. Bonnet a spus: „Trebuie ca în ziua când se va pune necesarmente problema dezarmării, Franţa să poată vorbi pe picior de egalitate cu oricare dintre parteneri... Voim să dovedim că democraţiile sunt tot atât de capabile ca şi oricare alt regim pentru rolul de jucat în lumea modernă“. După ce adresează câteva cuvinte emoţionante foştilor luptători din marele război, d. Bonnet încheie: „Cetăţeni, oricât de arzătoare ar fi iubirea noastră pentru pace, nu acceptăm ca Franţa să o cumpere cu preţul unui fel de abdicare de la drepturile sale sau de renegare a tradiţiilor sale, înţelegem ca Franţa să rămână demnă de trecutul său“. I D. Herriot arată falimentul securităţii colective Oratorul a evocat chestiunea cehoslovacă, notând cu părere de rău falimentul securităţii colective şi deplângând insuccesul eforturilor făcute pentru a se asigura triumful formulei „prin securitate colectivă la dezarmare”. Şi d. Herriot a adăugat: „Societatea Naţiunilor, care era cea mai scumpă aparenţă a noastră, nu numai că nu a răspuns aşteptrilor, dar trebuie să constatăm că, printr’o ciudată deformaţiune, a ajuns să dea sprijinul autorităţii sale nu victimei, ci agresorilor”. Preşedintele Camerei a tre UNIVERSUL" Un apel către prietenii Franţei din Statele Unite D. Herriot s-a adresat apoi prietenilor Franţei din Statele Unite, cărora le-a făcut un călduros apel, cerându-le să participe la opera de pace. „Am salutat cu toţii cu recunoştinţă mesagiul preşedintelui Roosevelt. Să binevoiască şi să mă asculte din nou şi să recunoască că pacea cere ceva mai mult decât o conferinţă internaţională. Statele Unite nu se mai pot desinteresa de o Europă desbinată. Evenimentele recente au dovedit acest lucru. „Cât despre Franţa, ea trebuie să rămână credincioasă politicii sale de pace“. Oratorul a subliniat că toate ţările din lume se înarmează pe o scară întinsă şi a adăugat, în aplauzele întregei săli, la care d. Daladier a dat semnalul: „Spun împreună cu Daladier: să fim tari, să fim din ce în ce mai tari“. PUTEREA MILITARĂ A FRANŢEI Trecând la politica internă, d. Herriot a subliniat că Franţa are „prima armată de uscat din lume“ şi a adăugat că nici marina nu poate fi criticată. In materie de aviaţie, el recunoaşte că există anumite lacune. Această situaţie pune, desigur, o problemă gravă. Nu ştie ce vor face technicienii, dar crede că aceştia vor trebui să facă ceva. Problema forţei militare a ţării este legată de aceia a forţei sale industriale. „Dacă nu vom avea o producţie suficientă, toate eforturile armatei noastre vor fi zadarnice“. Şi oratorul arată că nu trebuie să se vorbească numai de „lenea muncii“, ci şi de „lenea capitalurilor“. El cere să se producă în Franţa anumite produse ce sunt importate, pentru a se remedia deficitul balanţei comerciale. Protestează contra ocupării uzinelor de către lucrători şi arată că republica nu trebuie să fie un regim de facilitate, ci că în Franţa trebuie să se restabilească spiritul de sacrificiu. D. Herriot încheie făcând apel la toţi francezii „fără să arunce anatema asupra niciunuia dintre ei“, pentru ca prin muncă să contribuie la redresarea Franţei şi a idealurilor sale, care pot fi concretizate în formula „apărarea democrației“. Congresul proclamă ruptura de comuniştii Marsilia, 29 (Rador). — încheind desbaterile de politică generală, congresul partidului radical-socialist a fost chemat să voteze o moţiune, în care adresează d-lui Daladier şi guvernului expresiunea întregei sale încrederi. Moţiunea declară următoarele: „Congresul radical-socialist, drept încheiere a desbaterilor de politică generală, a doua zi după clipele tragice prin care a trecut ţara, adresează preşedintelui consiliului de miniştri şi membrilor guvernului expresiunea întregei sale încrederi şi a cordialei sale afecţiuni. Congresul aprobă în totul politica sa externă de pace în demnitate şi politica sa internă în ordinea republicană. Congresul dă întreaga sa adeziune sforţării curagioase a guvernului de a restaura onoarea muncii. Congresul regretă că această operă de pace şi de muncă, indispensabilă salvării naţiunii, a fost compromisă şi îngreuiată în acelaş timp de atitudinea partidului comunist, prin gesturile necugetate ale unor pretinşi naţionalişti şi prin atacurile violente din partea unor adversari declaraţi ai Republicei. Congresul este convins că poporul din oraşe şi sate va răspunde la acest apel şi va susţine cu curaj această operă de apărarea republicană şi de redresarea naţională. Congresul cere guvernului să ia măsuri riguroase impuse de situaţia economică şi financiară a ţării. El îi acordă încredere pentru ca aceste măsuri, inspirate de spiritul democratic, să ape VOTAREA MOŢIUNI Congresul adoptă în unanimitate minus 10 voturi, dintr’un total de 2.000 congresişti prezenţi, moţiunea congresului asupra politicei generale. *1* D. Daladier a fost reales preşedinte al partidului prin aclamaţii. ❖ Lucrările congresului au fost apoi declarate închise. D. Ribbentrop a plecat dela Roma Roma. 29 (Rador). — D. von Ribbentrop, ministrul de afaceri străine al Germaniei, s’a dus la ora 15 la palatul Veneţia, unde a avut a doua întrevedere cu d. Mussolini. Părăsind palatul Veneţia, d. von Ribbentrop s’a dus imediat la palatul Chigi, unde a avut o întrevedere cu contele Ciano. * Roma, 29 (Rador). — D. von Ribbentrop, ministrul de externe al Reichului a părăsit Sâmbătă seara Roma, plecând la Berlin. # Roma, 29 (Rador). — Inainte de a părăsi capitala Italiei d. Ribbentrop a declarat reprezentanților presei germane din Roma că întrevederile au purtat asupra tuturor problemelor de politică europeană și că ele au avut loc într’im spirit de perfectă cordialitate. întrevederile, a adăugat d. Ribbentrop, au arătat din nou că problemele politice actuale vor găsi din partea Germaniei și Italiei o rezolvare bazată pe axa Roma—Berlin într’un spirit de amiciţie şi de colaborare strânsă. Dr. H. MARTIN Boelele sufletesti Psihionevroze NEVROZA SEXUALA PSICHO-FIZIOTERAPIEI Consult. 8-11.2-8. Telef. 4053 SUDUL ELISABETA 3 A. Standard LĂMPI SUPERBE EXPOZIŢIA FABRICII BUL. COL. MIH. CHICA 88 Rezultatul matehului de box de aseară ABANDON PE MIELU DOCULESCU Aseară s-a desfăşurat în sala A. C. T. din strada Luterană o gală de box internaţională. Mate hul vedetă dintre boxeurul de culoare Cheo Morejan 73.300) şi Mielu Doculescu (72. kg.), angajat pe distanţa de 10 reprize, a luat sfârşit la începutul reprizei a 7-a, prin abandonul lui Doculescu. -----xxx-8*xxx-----— In cazuri de îmbolnăvire a pericardului, a muşchilor şi nervlor inimei un mic pahar cu apă naturală purgativă FRANCISC IOSIF, luat dimineaţa pe stomacul gol, asigură fără să pricinuiască vreo neplăcere, golirea intestinului, înlesnind digestia. Consultaţi medicul Dr. 5015 -xXx®G®xXx- De la Asociaţia generală a absolvenţilor învăţământului muncitoresc Asociaţia ţine adunare generală anuală azi. Duminică, în sala de bibliotecă a cantinei muncitoreşti din Splaiul Independenţei nr. 5, la ora 9.30 dim. Se va face darea de seamă asupra activităţii în curs de 3 ani de la înfiinţare,, se vor discuta, posibilităţile prin care asociaţia să-şi clădească o casă a ei proprie. Washington, 29 (Rador). — Respingând unele acuzaţii aduse organelor de control al exportului de avioane, d. Huli, ministrul afacerilor străine, a declarat presei că aproximativ 40 de avioane americane, în piese detaşate, au putut fi livrate în Spania, trecând prin Canada. Aceste avioane au fost trimise în Spania, in loc să rămâie în Canada, aşa cum se specifica pe comenzi. D. Huli a anunţat apoi, că ministerul afacerilor străine a refuzat aprobarea pentru 22 de avioane, având destinaţia Grecia, când s’a aflat că ele nu erau destinate guvernului elen. 15 19 3 9 ă inujud Itt tedi& tăfc' K ATjc MICI LUN ARE ELECTROGAZ tMit&namiiJjrpvanmen■ 1 *4" CALEA VICTORIEI 5© CALEA G R IVI Ţ E I 33, 8 CALEA MO Ş IL OR 227 telor Standard ‘ Modele 1939 a AMPER S.A.R. Str. Smâran Nr.23 si B-du Brătianu Nr. 11 In rate mici lunare Dela 1 la 15 Noembrie 1938 obţineţi în mod cu TOTUL GRATUIT O elegantă măsuţă din PALISANDRU la cumpărarea oricărui aparat de Radio 5010 ! DEPARAZITAŢI SINGURI 1 Sigur şi eftin cu CIMEX GAZIFICARE COMPLECTA $1 RADICALA QMOARA JOIE PLOŞNIŢELE, OUĂLE LOR Cereţi pretutindeni — ORIGINAL CIMEX & 2700 La ARSURI, EXEME, îngrijirea sugacilor, etc. Pasta-HIRISAN (Hirisan Ges. Lepzig) este de o eficacitate neîntrecută. Tuburi a Lei 44 şi 85 la toate farmaciile şi drogueriile. Repr.: Mr. G. Hiefsch, Sibiu. 5310 EXPOZIŢIA ^ ^ RODIER“ CALEA VICTORIEI No. 23 etaj I vinde cu preţuri avantagioase: Lenauri, pentru rochi, tailleurs, manteaux Mătăsuri Fantezia şi Asortiment bogat în ultimele creaţiuni străine — Exclusivităţi— 13 ......... ......... CU OCAZIA MUTATULUI MAGAZINUL „ELECTRO-REGAL” Noile becuri TUNGSRAM KHYPTON până la 25 W. Lei 42 40 W. „ 45 BECURI până la 25 W. Lei 27 40 W. „ 30 Mare asortiment de lustre şi materiale electrice precum şi aparate de Radio în rate, cu preţuri foarte convenabile. Avioane americane trecute clandestin in Spania 15 Str. Regală 7. — Telef. 4.79.26 OFERĂ :