Universul, decembrie 1938 (Anul 55, nr. 328-342)
1938-12-01 / nr. 328
Anul al 55-lea 12 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL*« S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov In Romania 8 lei ^ In străinătate 6 lei EXEMPLARUL { ţpata poştală plătită la ppiei, conform aprobării fllr. 0-1« F. T. T. No. 180. CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10: SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 SS=5=S=S=B UN ACT DE DREPTATE Ministerul de finanţe a publicat următorul comunicat: „Mandatul de arestare emis contra controlorului şef Stelian Frâncu in urma unui a denunţ anonim, a fost infirmat, din lipsă de dovezi, de Camera de punere sub acuzare a Curţii de apel din Constanţa“. Acest comunicat, care ese din comun, trebue să fie pus în legătură cu un fapt întâmplat in vara trecută. Presa a luat act cu satisfacţie atunci despre ofensiva organelor financiare din Constanţa împotriva evaziunii fiscale ce luase proporţii. Astfel, s-a constatat că un mare număr de întreprinderi de export, de expediţie, de restaurante, de bodegi, etc., conduse în cea mai mare parte de străini fără acte în regulă, se sustrăgeau de la plata unor sume considerabile prin cooperarea isteţimei lor cu slăbiciunea, sau bunăvoinţa unora dintre cei însărcinaţi cu stabilirea şi încasarea impozitelor şi taxelor. Diferite firme lucrau cu o singură centrală şi cu mai multe sucursale, cauzând încasărilor fiscului pagubele echivalente diferenţelor dintre impunerile principale şi isecundare. Exportatorii ce obţineau fiu preţuri derizorii grânele producătorilor mici, cari nu pot să aştepte mijloacele oficiale pentru realizarea preţurilor raţionale, practicau sisterne ingenioase de ridicare la maximum a beneficiilor ilegale prin tranzacţii ■fictive cu elemente de legătură din diferite porturi străine. Şi alte metode tot atât de fructuoase pentru autori şi de dăunătoare pentru încasările statului. Reacţiunea contra acestor abuzuri devenite sistem a fost crâncenă, parchetul a operat arestări, procese sunt în curs. Printre numele celor devotaţi acestei lăudabile cauze s’a citit atunci şi acela al controlorului pomenit in comunicatul ministerial. Contra acţiunea, celor încolţiţi şi a celor cuprinşi fie panică prin efectul ofensivei deslânţuite împotriva evaziunii fiscale din cel mai mare port al ţării, unde tranzacţiunile economice deţin recordul, n’a întârziat să se afirme şi arestarea unuia dintre ei s’a produs. împrejurările în care ea s’a produs sunt arătate de ministerul de finanţe, în urma unui denunţ anonim şi în lipsă de dovezi. Două circumstanţe ce exclud justificarea unei arestări preventive, care, fiind o excepţie dela libertatea individuală, este îndreptăţită şi legală numai atunci când plângerea nu este anonimă şi când dovezile nu lipsesc. Venită de la vârful unei autorităţi, această comunicare publică a reparaţiei unui abuz săvârşit in zona altei autorităţi, constitue în acelaş ■timp o satisfacţie dată sentimentului de justiţie şi funcţionarilor conştienţi de datoria lor, şi o speranţă că devotamentul în serviciul statului nu se va mai izbi de uneltirile infractorilor. wwmang»« annn inimi Membri ai guvernului şi ai corpului diplomatic în gara Mogoşoaia Paris, Noembrie O înseninare pe cerul de toamnă. Un Rege şi Fiul Său la Paris! Regele Carol şi Marele Voevod Mihai... doi prieteni pe cari Capitala i-a primit aşa cum ar primi doi vechi parisieni. încă odată, republica şi republicanii au strigat: „Trăiască Regele!“ şi cu câtă dragoste încă.'... * Vai! cu o floare nu se face primăvară. Nici cu două nici măcar cu trei. Căci iată că, după Câteva ceasuri de la venirea Regelui României, un personagiu foarte important a debarcat pe malurile Senei. E vorba de d. Guariglia, ambasadorul Italiei. „Revn la prima mea iubire“. (Continuare In pag. 2-a) SCRISORI DIN PARIS Un rege la Paris.—O comisie a finanţelor.—Energia d-lui Daladier de RENE SAIVE M. S. REGELE $I MARELE VOEVOD MIHAI AU SOSIT LUNI IN CAPITALĂ PRIMIREA OFICIALA DIN GARA MOGOSOAIA. ENTUSIASTA MANIFESTAŢIE A POPULAŢIEI PENTRU SUVERAN Capitala a primit Luni cu o deosebită însufleţire pe M. S. Regele Carol al ll-Lea şi pe Măria Sa Marele Voevod Mihai. A fost manifestarea acelui profund sentiment dinastic care constitue chezăşia viitorului ţării noastre. A fost, în acelaş timp, şi manifestarea recunoştinţei pentru nepreţuitele servicii pe care Suveranul le-a adus intereselor vitale ale neamului şi statului nostru în îndeplinirea înaltei Sale misiuni de pace. Conştientă de însemnătatea activităţii desfăşurată de Suveranul ţării, populaţia Capitalei, din toate categoriile sociale, a ieşit în întâmpinarea Maiestăţii Sale şi a Marelui Voevod, spre a Le ura bun venit şi spre a-şi afirma odată mai mult devotamentul ei faţă de Coroană, faţă de Rege şi de Fiul Său. A fost o adevărată zi de sărbătoare, şlefuită, se resfrângea sclipirea scânteietoare a fireturilor, decoraţiilor şi a uniformelor. Alături de negrul mat al fracurilor şi de pata albă a plastroanelor imaculate, se desprindeau majestoasele togi roşii ale magistraţilor celui mai înalt for de justiţie al ţării, uniformele încărcate cu aurul patinat ale diplomaţilor, chiverele de argint şi căciulile împanaşate ale oştenilor, profunzimea scânteierilor a mii de decoraţii cari cuprindeau în smalţul şi panglicile lor, frânturi de curcubeu, tot soiul de uniforme împodobite cu colane, eghileţi şi furajere, totul se contopea într’o simfonie vie de culori, peste care domnea ------------------------- atmosfera de mare sobrietate Peste tot, în lumina cristale şi înaltă măreţie a gării regale, lor şi a dalelor de marmoră (Asistenţa în pag. 3). In sala de onoare a gării regale Mogoşoaia înalţii demnitari ai statului au început să sosească dela ora 12. Pentru ca circulaţia să nu fie stânjenită, s’au luat întinse măsuri de ordine, modifiicânduse traseul tramvailor, autobuzelor şi al tuturor vehiculelor pe anumite străzi. De la ora 12 şoseaua Kiseleff, de la gara Mogoşoaia până la piaţa Victoriei şi bdeie Lascăr Catargiu şi Tache Ionescu şi str. C. A. Rosetti, până la palatul regal, erau tixtite de lume care aştepta trecerea cortegiului regal. Agenţii de poliţie, în mare ţinută, înşiraţi pe tot parcursul, menţineau ordinea. LA GARA MOGOŞOAIA M. S. Regele, urmat de Marele Voevod Mihai,, trece în revistă, pe peronul gării Mogoşoaia, , ■ tompsnîade onoare Capitala in sărbătoare Din zorii zilei, Capitala, s’a îmbrăcat în sfera© de sărbătoare. Toate edificiile publice, ministerele, şcoalele, primăriile, teatrul Naţional, Fundaţia Carol, Cercul militar, administraţiile financiare, etc., erau pavoazate cu mari drapele şi cu stema României cu cifrul regal. Magazinele au arborat deasemenea tricolorul, iar vitrinele erau împodobite cu portretele M.S. Regelui şi a Marelui Voevod Mihai. Pe drumul de la gara Mogoşoaia la palatul regal din calea Victoriei, toate casele particulare au împodobit ferestrele şi balcoanele cu drapele, covoare şi flori. De la ora 8 dimineaţa, străzile erau un furnicar de lume. Elevii şi elevele şcoalelor, în uniforme străjereşti, se îndreptau spre locul fixat dinainte, unde trebuiau să aştepte trecerea M. S. Regelui Carol I şi a M. S. Marelui Voevod Mihai. Funcţionarii publici, în grupuri, grupuri, mergeau de asemenea să ocupe din timp locuri pe parcurs. De la ora 10 toate instituţiile particulare şi-au suspendat şi ele activitatea, spre a da putinţa funcţionarilor lor să ia parte la primirea Suveranului. f^inwuŢCa^lel, d, gen kV w SOSIREA SUVERANULUI Deşi trenul regal era anunţat pentru ora 12.30, n’a ajuns în gara Mogoşoaia decât la ora 1.15, din cauza opririlor de la gările din parcurs, unde s’au făcut Suveranului entusiaste manifestaţii. La intrarea în gara Mogoşoaia a trenului regal, a cărui locomotivă era frumos împodobită cu ghirlande de verdeaţă, drapelul ţării şi cifrul regal, muzica batalionului de gardă a intonat „Imnul Regal“. Vagonul regal s-a oprit în dreptul peronului, în dreapta şi în stânga căruia erau înşiruiţi membrii Casei civile şi militare a M. S. Regelui. In timp ce se sfârşiau notele prelungi ale Imnului naţional, M. S. Regele a apărut surâzător la portiera vagonului, întovărăşit de Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia. Majestatea Sa şi Marele Voevod Mihai erau în civil şi de îndată ce au păşit pe marele covor de pluş roşu, ce conducea spre sala de recepţie, au fost întâmpinaţi de I. P. S. Patriarh care Le-a urat bun sosit. După ce Suveranul, întovărăşit de Moştenitorul Tronului a trecut în revistă compania de onoare a escortei de gardă călare, care dădea onorul, în uratele nesfârşite ale celor prezenţi, a strâns mâna tuturor membrilor Casei Regale cari erau aşezaţi la rând, conform protocolului. Majestatea Sa Regele, împreună cu Marele Voevod Mihai, s’a îndreptat apoi spre marea sală de primire a gării regale, unde erau toţi înalţii demnitari şi marii sfetnici şi oşteni ai ţării. Aci, membrii guvernului erau aşezaţi în mijloc, având în dreapta pe consilierii regali, şi în stâarga pe reprezentanţii corpului diplomatic, înalţii magistraţi, ofiţerii generali şi ceilalţi şefi ai autorităţilor civile şi militare. Suveranul, în momentul păşirii în marea sală de recepţie, a fost întâmpinat de d. general Dombrowschi, primarul general al Capitalei, care i-a prezentat tradiţionala pâine şi sare, spunându-i: Majestate, cu deosebit respect şi cu profund devotament cetăţenii Capitalei vă zic din toată inima: Bine aţi venit (urale). Ajuns în mijocul tuturor celor de faţă, Suveranul s-a oprit pentru a asculta cuvântul I. P. S. Patriarh. Cuvântarea I. P. S .Patriarh MAIESTATE. Supuşii Maiestăţii Tale au urmărit cu cel mai viu interes, pas de pas, călătoria în Anglia, Franţa, Belgia şi Germania a Maiestăţii Tale, însoţit de Marele nostru Voevod Mihai. Cu adânc simţită bucirie şi chiar cu o legitimă mândrie naţională am asistat cu toţii, sufleteşte, la călduroasele manifestaţii de simpatie, pe care îndeosebi marele popor englez le-a arătat nu numai strănepoţilor puternicii Dinastii Britanice, ci mai ales personalităţii iubitului nostru Rege, pentru calităţile Sale superioare, prin care cucereşte pe toţi câţi au binevenita ocazie a le cunoaşte, şi a le constata. Astfel, ai devenit cel mai iscusit Ambasador al Ţării. De aceea, Maiestate, Guvernul şi întreaga Ţară şi toţi supuşii Maiestăţii Tale îţi sunt adânc recunoscători pentru modul strălucit cum ai ştiut reprezintă şi ridica pretutindeni prestigiul Ţării, reîmprospătând deoparte vechile amiciţii, iar de altă parte câştigând nouă şi bune legături pentru iubita noastră Românie, care nu urmăreşte alt ţel, decât a păstra şi a creea amicale legături cu toate statele cari respectă drepturile ei, conlucrând astfel şi slujind scopul final care este pacea generală între popoare. Fie, Maiestate, ca legăturile aceste vechi şi noui să contribue la propăşirea României şi la frăţietatea dintre popoare. Trăiască Maiestatea Sa Regele şi Măria Sa Marele Voevod Mihai! (Urale şi ovațiuni puternice). RĂSPUNSUL M. S. REGELUI înalt Prea Sfinţia Ta, Ilicit că, prin călătoria pe Mulţumesc din tot sufletul pentru caldele cuvinte de bun venit ce Mi le-aţi rostit în numele Guvernului şi al întregei ţări. Nu am de spus cât un singur lucru: Sunt fe* (Continuarie in pag. 3.a) care am făcut-o, am putut fi încă odată folositor ţării Mele. (Urale şi aclamaţiuni prelungite au acoperit cuvintele M. S. Regelui). Hn. 121 Joi 1 Decembrie 1958 12 Pagini Pilii ******* O ’ MN tara ” pe un an la UNIVERSUL COPIILOR ZIARUL CĂLĂTORIILOR, VESELIA, RADIO UNIV. * UNIV. LITERAR cât. 220 lei ILUSTR. ROMANA si UNIV.SPORT cftt© 100 lei DIRECTOR §1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Raporturile polono-sovietice Un nou eveniment internaţional, care nu poate decât să bucure pe toţi acei care urmăresc o politică de destindere internaţională, este declaraţia polonosovietică cu privire la menţinerea relaţiilor contractuale între Uniunea Sovietelor şi Polonia. Aceste relaţii contractuale datează din Iulie 1932 când cele două state au încheiat între ele un pact de neagresiune, care în Mai 1934 a fost prelungit până la 1945. In cercurile politice internaţionale rezultatul favorabil al recentelor convorbiri între d-nii Litvinoff, ministrul de externe sovietic şi Grzybowski a produs senzaţie şi surprluere, întrucât se ştia că deşi, contractual, cele două state îşi luaseră angajamente reciproce, totuşi în ultimul timp relaţiile dintre ele nu erau din cele mai amicale. Restabilită în independenţa ei naţională prin tratatele de pace, Polonia a trebuit să urmeze din primul moment al reconstituirei ei o politică de echilibru faţă de cele două mari puteri vecine: Germania şi Rusia Sovietică. In punctul al 13-lea din adresa preşedintelui Wilson trimisă la 8 ianuarie 1918 congresului Statelor Unite se preciza că: „Un stat polonez independent va trebui să fie creiat şi acest stat va trebui să cuprindă teritoriile locuite de populaţiuni incontestabil poloneze, cărora li se va asigura un acces la mare, independenţa lor politică şi economică, ca şi integritatea lor teritorială vor trebui să fie asigurate printr’un acord internaţional“. La încheerea păcii, pe temeiul acestui text a fost constituit noul stat polonez. Dar, frontierele orientale ale Poloniei erau încă nedefinite întrucât armatele sovietice ocupau poziţiuni importante şi continuau să ameninţe integritatea noului stat. In August 1920, armatele sovietice ajunseseră până la porţile Varşoviei. Armata poloneză, sub comanda mareşalului Pilsudski şi cu sprijinul Franţei, a reuşit totuşi să respingă trupele sovietice iar la 18 Martie 1921, Polonia şi Rusia Sovietică au încheiat pacea dela Riga. Câteva zile înainte intervenise între România şi Polonia un tratat de alianţă care privea în deosebi securitatea frontierelor lor orientale. După încheerea păcii dela Riga relaţiile polono-ruse s’au dezvoltat în mod normal, îngrijorările statului polonez erau îndreptate spre frontiera de vest, spre acel culoar al Danzigului care părea mereu ameninţat de nemulţumirile Germaniei. Faţă de buna dezvoltare a relaţiilor ei cu Sovietele, Polonia a căutat să i le dea şi o bază juridică şi astfel la 9 Februarie 1929 ea a semnat protocolul de la Moscovă Reamintim că cu acel prilej Polonia a depus mari stăruinţe ca România să semneze şi ea acest protocol, iar la 25 Iulie 1932 a intervenit între Polonia şi Rusia Sovietică pactul de neagresiune citat mai sus şi care forrmează baza noului acord Încheiat acum două zile. Acesta este pe scurt istoricul diplomatic şi juridic al raporturilor polono-sovietice. In acest interval însă, în domeniul practic, relaţiile polono- ruse au avut de suferit. De unde, la un moment dat, grija Poloniei era pentru frontiera de vestit şi era atât de pronunţată incât atunci când a trebuit să fie prelungit tratatul de alianţă polonoromân, guvernul din Varşovia al cerut cu insistenţă ca el să fie transformat erga omnes — relaţiile polono-germane s’au îmbunătăţit treptat şi pe măsură cei deveneau mai puţin amical© raporturile cu Rusia Sovietică. In ultimul timp, şi mai ales înainte de criza cehoslovacă, acest© din urmă raporturi erau chiar încordate. Politica externă poloneză se apropiase din ce In ce mai mult de spiritul politicei germane. Polonia părea că uitase toate antagonismele reciproce, toate obstacolele ce le întâmpinase dela început din partea Germaniei, războiul vamal din 1925 şi multe alte litigii din cele mai serioase. Printr’o atitudine de conciliere raporturile polono-germane se îmbunătăţeau prin încheierea de tot felul de acorduri până ce s’a ajuns la încheierea intre cele două state a unui pact de amiciţie şi de ne(Continuare in pag. 2-a) Rezultatele convorbirilor teo-britanice de la Paris La Ultima oră, textul declaraţiilor făcute de d. Chamberlain în Camera Comunelor Studii ţărăneşti de A. CORTEANU Problema ţărănească este una din cele mai importante, dacă nu cea mai importantă problemă românească, din punct de vedere social-economic şi chiar politic. Procentul covârşitor de populaţie rurală faţă de populaţia orăşenească şi numărul mare de minoritari din oraşe face să se poată spune, cu drept cuvânt, că poporul românesc e un popor de ţărani, un popor de rurali, trăind din agricultură şi având numai funcţionarii, oamenii politici şi armata la oraşe. Importanţa problemei ţărăneşti nu scapă nimănui, dar din nenorocire, informaţia sau datele obiective asupra ei, lipsesc. In măsura în care au fost studiate diferitele aspecte ale problemei ţărăneşti s’au putut face şi îmbunătăţiri. Aşa de exemplu, ministerul educaţiei naţionale a putut spori necontenit numărul şcoalelor rurale, având ca îndreptăţire, statistica neştiutorilor de carte de la ţară. Acum în urmă, ministerul sănătăţii a întreprins o puternică acţiune sanitară la ţară şi a trezit interesul tuturor oamenilor de bine pentru sate, sprijinindu-se pe statistica mortalităţii copiilor de ţăran. Intr’o măsură oarecare, fiecare autoritate centrală este preocupată şi absorbită de grija pentru populaţia rurală. Institutul social creat şi condus de d .profesor Gusti, cu ajutorul fundaţiei regale culturale „Principele Carol“ lucrează de câţiva ani prin minunatele „echipe regale“ la ridicarea morală şi materială a satelor pe bază de material informativ adunat ştiinţificeşte. Monografiile şi studiile satelor făcute de „echipe“ şi publicate în broşuri speciale şi în revista „Socio(Continuare in pag. 2-a) Mt St Regele și Marele Voevod Mihai în drum spus Palatul regal .****__-l