Universul, ianuarie 1939 (Anul 56, nr. 14-29)

1939-01-16 / nr. 14

Abul al 56-lea Nr. 14 Luai 16 Ianuarie 1930 U­N COPIL MARE... Marele dues Dimitri, şeful la­­i tronul Rusiei, nu cunoaște alta maiei Romanoff, pretendent la­­ distracție mai plăcută decât să se joace cu un tren miniatura instalat in locuința sa. onficare­nt Cartea frumoasă Una din preocupările culturale mai puţin obişnuite la noi, a fost acela de a preschimba cartea un o­­biect de artă. îmi dau seama că o piedică serioasă rămâne faptul ris­curilor materiale de care se sperie cei mai mulţi editori, apoi şi lipsa discernământului pentru o fericită alegere a ilustratorilor. Salonul „alb negru“ nu a izbu­tit cu toate încurajările oficiale să trezească o modă sau un curent — iar bibliofilii care totuşi există cât pentru un început — au rămas tot colecţionari de tipar străin. Va veni vremea când intelectualul nostru să se mândrească de pri­mele tipărituri ale clasicilor ro­mâni, şi de vechile cărţi bisericeşti împodobite în gravuri de lemn. Deocamdată însă legătura dintre artiştii noştri plastici şi literatură e foarte rară în stângăcie. Cartea nu e în stare să înflorească întâl­niri fericite dintre desen şi slovă, spre a aduce o interpretare în în­trecere de gând. Şi totuşi nevoia de frumuseţe e departe de a se îndestula din ta­blouri. Gravura cât şi litografia pot insă ajuta nepreţuit o nouă în­făţişare a­ graficei. E o prejudecată care mai dăinueşte­­ credinţa că ar fi prea costisitoare mijloacele tehnice spre a se alcătui publica­ţii cu mai mult gust. Dacă răsfoim publicaţii de acum un veac, ne minunăm întotdeauna văzând cu ce mijloace eftine, şi fără prea multă cheltuială se putea ajunge la înfăţişări atrăgătoare. Avem însă tot mai deplin simţă­mântul că o întoarcere pe calea aceasta se apropie în preocupările de azi ale tinerelor talente se în­trezăreşte această preocupare — iar atunci când ea se va produce pentru mulţumirea tuturor — ti­parul din fiecare an va cuprinde în oglindire mişcarea artei contim­porane. ADRIAN MANIU Lacul dispărut In munţii Anzi se găseşte un lac numit Lacul Senoret. Dar, ca să film mai exacţi, ar trebui să spunem : se găsea... Turmele de oi veneau să se adape din apele lui şi pe malu­rile lui pitoreşti se construiseră câteva sanatorii. Acum câtva timp insă, lacul a dispărut subit în cursul unei nopţi. E lesne de închipuit sur­priza locuitorilor din împreju­rimi, când s’au deşteptat fără lac. S’a numit o comisie de ex­perţi spre a lămuri misterul. a am cituizeci de ani Citim in „UNIVERSUL“ din 15 Ianuarie 1889. = Camera, în şedinţa de eri, a respins proectul de lege pentru restabilirea porturilor france la Galaţi şi Brăila. = Napoli. — Erupţiunea Vezu­­viului a reînceput cu o mare in­tensitate. O cantitate mare de fum iese din crater şi lava curge pe partea sud-estică.­­ Ministerul domeniilor a rugat pe inginerii care ocupă mai multe funcţiuni salariate de stat să op­teze pentru una dintre ele­­. In consiliul de miniştri s'a decis ca împrumutul de 26 milioane să se emită în ţară, prin subscrip­ţie publică. URÂTA No. 1 Toată lumea, a auzit de „ina­micul public No. 1 al Americei“ şi de Gman-ul No. 1 (poliţistul) care duce împotriva gangsteri­lor un­­război atât de aprig. Dar, americanii au acum un personaj mult mai senzaţional şi­­care poartă acelaş număr de ordine. Aceasta e „Sluta No. 1“ cu alte cuvinte cea mai urâtă femee din cuprinsul Statelor­ Unite. Această interesantă persoană e tânără căci are abia 20 de ani şi,—lucru extraordinar,—nu numai că-şi recunoaşte urâţe­nia, dar o şi proclamă sus şi tare. Iată în ce termeni descrie ea „farmecele“ cu care a înzes­trat-o natura: „Sunt un monstru de urâciu­ne şi, fără îndoială, cea mai po­cită femee din America. Am un nas diform. Sunt şaişie. Am ure­chile late ca nişte foi de varză şi pe deasupra şchioapăt!...“ Sinceritatea d-rei Foutz­ — aşa se numeşte această fată.— şi-a găsit însă răsplata. Acei cari au provocat-o la această mărturisire, organizând un con­curs de urâţenie, ii vor da acum mijloacele de a corecta ceea ce a greşit natura. I se va pune in mod absolut gratuit la dispoziţie toate re­sursei© chirurgiei faciale şi ale artei cosmetice, in care se ştie cât de neîntrecuţi sunt spe­cialista americani şi nu va tre­ce mult până ce urâta de ieri va deveni o femee plăcută, ba poate chiar frumoasă. Va fi o splendidă demonstraţie spre a dovedi că, azi, nu mai sunt u­­râte de­cât acelea care vor cu tot dinadinsul. O descoperire ciudată Examinând trei mumii egip­­tiene din muzeul naţional din Budapesta, savanţii au consta­tat cu mirare nişte grosimi inexplicabile in dreptul inimii şi a coapselor acestor morţi. Spre a nu deteriora mumiile desfăcându-le ba­ndele rele s’a recurs la razele X şi astfel s’a putut constata că acele tumori nu erau aiteava de cât mici animate sacre mumificate, ca pui de crocodili, pasări și șerpi. Maxime şi cugetări Cea mai frumoasă parte a omului este sufletul; el este viaţa care tresaltă şi vibrează în noi Goethe Jocurile noastre Seria SSVII-a Hr. 3. — Re­constituire Din cele opt fragmente ce al­­cătuesc acest dreptunghiu, să se reconstitue literele ce com­pun numele unui celebru ro­mancier englez. *• N. B. — Deslegările se tri­mit după terminarea seriei de șease jocuri. * Duminecă 22 Ianuarie 1939, la ora 11 jumătate dimineaţa,­­ se va face in sala de festivi­­t­­ăţi a ziarului „Universul”, Str.­­ Brezoianu Nr. 23—25, Bucu­reşti, tragerea premiilor ofe­rite deslegătorilor jocurilor se­riei a XXXVI-a. Dezlegătorii şi cititorii sunt invitaţi a asista la tragere. SERIA XXXVII-3 CUPON PENTRU I JOCURI I Nr. 3 1 15 ianuarie 1939 „UNIVERSUL“ Firme cu pietre pre­ţioase Brazilia nu e numai patria ca­felei, ci şi a pietrelor preţioase,­­ care au acolo o întrebuinţare­­ destul de deosebită celei ce li se dă la noi. In această tară diver­sele profesiuni si meserii nu se semnalează atenţiei publicului , printr’o firmă, ci printr’o piatră preţioasă. Astfel, un dentist se cunoaşte după topazul care-l poartă la deget, un medic după smaraldul încrustat in vid. Un avocat poartă un rubin, un in­giner un safir şi aşa mai departe ! Din nefericire însă criza econo-­­­mică se simte şi în Brazilia şi profesiunile zise libere sunt cele mai lovite. Spre a-şi face clientelă, aceşti profesionişti au nevoie să fie cunoscuţi şi acest mod discret de a atrage atenţia începe să fie considerat prea slab. Profesioniştii tineri vor să-şi puie firme ca in alte ţări. Bijutierii brazilieni, în faţa a­­cestei hotărîri, s-au gândit să gă­sească un mijloc de a împăca noua tendinţă cu interesele lor şi atunci au propus să se facă firme ornamentate cu piatra pre­ţioasă respectivă. Ce e drept, ar fi frumos, mai cu seamă seara la luminile felinarelor, dar şi cos­tisitor totdeodată şi iată de ce tinerii profesionişti sunt încă în căutarea unui sistem de reclamă care să împace tradiţia cu ce­rinţele timpului. Lupta împotriva ceţii Printre alte calamităţi de care binecuvântata noastră ţară e ferită­­ şi aceea a ceţii. Se în­tâmplă ce e drept şi pe la noi să se lase asupra pământului o perdea groasă ce pare un fum umezit dar cazurile de acest gen sunt destul de rare şi niciodată de nu iau aspectul grav al ce­tei londoneze, de pildă. Acolo ceaţa e mai normală decât timpul frumos la noi şi tondonezii s’au deprins cu a­­r­est rău, care dă o notă atât de caracteristică marei lor metro­pole. Totuşi, nu trebue să se ’ creadă că nu s’au căutat mij­loace de a scăpa de ea. In labo­­ratorii, zeci de savanţi au stu­diat chestiunea fără să ajungă la un rezultat practic. S’a cău­tat mijlocul de a dizolva ceata in mod artificial şi, din neferi­cire, nu s’a găsit nimic cu ade­vărat eficace. Londonezii au trebuit deci să se mulţumească cu o apărare pasivă. S’au creat­­ astfel foruri speciale pentru au- i­­­tomobile, destul de puternice , ! spre a străbate prin ceaţă la o . i oarecare distanţă. S’a uzat apoi­ I de faruri aşezate foarte jos, i I cari fac vizibilitatea mai bună, j j din pricină că ceaţa e relativ mai puţin densă până la 50 cm.! deasupra solului. S’a întrebuin- | ţat iarăşi sticla galbenă, lumi­na de această culoare fiind mai­­ pătrunzătoare decât cea albă.­­ Dar, in afară de aceste slabe precauţiuni, nu s’a mai găsit ni­mic şi cei cari circulă pe stră-­­ zile Londrei pe timp de ceaţă I se bazează încă şi azi pe ins­tinctul lor de orientare şi pe noroc. Doua ajutoare­­ indispensabile de frumuseţe pentru toate Doamnele sunt R IS A S A N A ROŞU DE FAŢĂ ŞI ROŞU DE BUZE. Ele întineresc şi înfrumuse­ţează faţa şi buzele împrumu­­tâmdu-le frăgezimea şi o înfă­ţişare naturală de tinereţe. Ambele rezistă timpului, apei şi sărutului. Pentru fardare discretă: Su­perb, pentru fardare mai vie: Koralle sau Karmin. KHASANA UNIVERSUL 5103 »»+■»♦♦♦ ++♦■+»♦♦»+»♦♦♦♦+'4 »♦♦♦♦»♦ ♦♦♦♦♦♦♦ INAUGURAREA BĂNCII DE NORD Se inaugurează în capitala Bucovinei, „Banca de Nord“, in­­stituţiune care reprezintă ten­dinţa de consolidare a creditu­lui românesc in nordul ţării. La această operă contribue în primul rând institutul nostru de emisiune, precum, şi câteva in­stituţii importante de credit de la noi din ţară. Distribuirea creditelor se va face pe criterii obiective de or­­­­din etnic, întrucât se caută în­­ primul rând sprijinirea şi pro­­movarea elementului românesc, care a fost atât de nedreptăţit până acum în această regiune îndepărtată. Inaugurarea acestui institut de credit constitue un eveniment important în viaţa economică din Cernăuţi, unde a plecat Vineri seară — spre a participa la a­­ceastă solemnitate — o impor­tantă delegaţie in frunte cu d. Mitiţă Constantinescu, ministrul economiei naţionale şi guverna­torul Băncii Naţionale. D-sa este însoţit de d-nii: C. Teodorescu, vice - guvernatorul Băncii Naţionale şi preşedintele institutului naţional al coopera­ţiei; Renée Râmniceanu, direc­torul general al Institutului na­ţional al cooperaţiei; P. Cârbo­­viceanu, comisarul guvernului la institutul naţional al cooperaţiei; Al. Dimitriu, director Creditul Industrial; prof. I. Finţescu, di­rectorul contenciosului la Credi­tul Industrial; Al. Dimitriuc, şe­ful serviciului de studii la Banca Naţională şi N. Bălău, referent la Banca Naţională şi directorul de cabinet al d-lui guvernator Mitiță Constantinescu. MODA Continuăm cu câteva modele pentru mantouri scurte de sea­ră : Fig. I Mantou scurt de seară, din vi­zon, cu platcă, ce se prelungeş­te in guler. Fig. II Mie bolero de seară din hermi­nă, strâns pe talie, mâneci largi. Fig. II Elegantă capă din vizon, pu­tând să se poarte, ziua, cât și seara. Fig. IV Bolero compus din frumoase I vulpi argintii, mâneci scurte, ri­dicate mult la umeri­ Fig. V Jachetă dreaptă pentru seară din hermină albă. M. C. --------xXGROXZ-------­ f.»+++♦+■»■♦ 44 44+4-4 4-44 4-4-44 4 ♦ 44 *4+4 44-»*w * * vvT Cum se distrug Şobolanii, Şoarecii şi şoarecii de câmp Pentru a distruge în massă­­ aceste rozătoare atât de păgu­bitoare, se va întrebuinţa nu­mai preparatul cu mare renu­me „VIRUS-FULGER” care nu este o otravă, ci un lichid, con­ţinând o cultură de microbi, cari au proprietatea de a da guzganilor, şoarecilor de casă şi I de câmp o boală mortală. Un şobolan sau şoarece atras fiind de mirosul plăcut, con­sumând pâine sau grăunţe im* I bibate cu „VIRUSUL-FULGER”, I capătă boala pe care o trans- I mite apoi altor şobolani sau şoa- I reci cu cari vine în atingere , distrugându-i in massă. „VIRUSUL-FULGER” este ab­solut nevătămător pentru oa­meni, animale domestice, pă­sări şi vânat. Costul unui flacon let 120 liber de orice altă cheltuială. Pentru Mori, Moşii, Magazii de cereale, se fabrică la cerere fla­coane duble cu preţul de lei 200 franco. Instrucţiuni şi modul de În­trebuinţare ataşate la fiecare , flacon. Comenzile se vor adresa direct Laboratorului „VIRUS­­FULGER“, Bucureşti, Str. Re­gală No. 10 etaj, telefon 3­78/66. Lupii ataca satele in jud. Hunedoara • Orăştie, 13 Ian. Haite de lupi atacă satele de sub poalele munţilor mai ales, intrând în gospodăriile oame­nilor ziua, sfâşiindu-le şi răpin­­d­u-le animalele. Cu prilejul u­­nei goane organizată de socie­tatea vânătorilor din Orăştia, a fost împuşcat un lup şi o vul­pe. O vânătoare organizată în stil mare şi în pădurile Caps­­ului, este imperios necesară pentru stârpirea acestor fiare. Ut Baia de Criş, 12 Ian. In zilele de 9 şi 10 crt., o hai­tă de lupi a intrat in satul Juncul de sus, mâncând de la doi locuitori 1 porc şi 6 oi. Locuitorii înarmați cu pari abia au putut goni din sat fia­rele. Onor. Labanat. „Virus Fulger“ Bucureşti am făcut experienţă cu pre­paratul dvs., pentru distrugerea şobolanilor şi a şoarecilor, la moşia mea Predeşti din jud. Dolj. Aveam atât de mulţi şobolani in­cât nu mai credeam să scap de ei. După întrebuinţarea a 2 flacoane am scăpat definitiv de ei. Cu toată stima St. N. Stănescu Proprietar Predești Dolj, 10 August 1937 1808 RENUMITELE PEPINIERE Dr. ALFRED AMBROSI-Mediaş oferă VITE ALTOITE de calitate superioară din cele mai nobile varietăţi pe portul special Beri Rober­t BB. Comenzile se primesc şi la sucursala noastră din Bucu­reşti, Calea Victoriei, 122. Tel. 4.96.56. 5025 4+4 4 4 444.44 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4­44­4444-4-44444-444-444-44-3-4 FABRICA ROMÂNA DE CLOPOT* POLICANDRE ŞI SFEŞNICE BISERICESTI NICOLAE IOHESCU&FIU CEA MAI VECHE FIRMA ROMANEASCA Furnizorul Curţii Regale şi al Sf. Patriarhii 1 Bucureşti Splaiul Unirii 73­­ Telefon 3.94.54 Sucursale: Craiova, Chişinau, R. Vâlcea, Bălţi Numai vizitând cea mai mare expoziţie din ţară, de clopote, policandre şi sfeşnice veţi putea obţine o u Uitate superioară şi la un preţ rezonabil 5A­CUMPĂRĂM Semistabil cu grătar-trepte 80-100 H.P., — Gattere 30, 24, şi 18 ţoli. — Maşină-rândea pentru grosime. Maşină Nuth-Feder pentru duşumele. — Bandse­­guri şi circulare, etc.­­ Adresaţi-vă: „Ardeleana”, fabrică de lăzi, Bucureşti IV. Str. Unirii 79 ♦ * ♦♦ ♦ ♦ » »tT'rr-TTTT-rT-ri .TtTTTTTT - - - Preşedinţii şi membrii oficiului pentru asistenţa comercianţilor D-nii Adrian Oţoiu şi profe­sor C. Bungeţianu au fost nu­miţi, unul preşedinte şi al doilea vice-preşedinte al oficiului pen­tru asistenţa şi asigurarea co­­mercianţilor şi industriaşilor. Prin deciziunea d-lui M­itiţă Constantinescu, ministrul econo­miei naţionale, au fost desem­naţi ca membrii ai Oficiului pentru asistenţa şi asigurarea comercianţilor şi industriaşilor, până la I-a sa adunare gene­rală, d-na: G. Grigosiof, fost director general la societatea de asigurări „Dacia-România“, ing. Romulus Runcan, membru al comisiei interimare a Camerei de comerţ şi industrie Bucurşti; N. Martin, prşedintele camerei de comerţ şi de industrie Sibiiu; P. Fixu­că, comerciant, membru al Camerei de comerţ şi de In­dustrie Chişinău; Gr­igore Pope­­scu, preşedintele Camerei de comerţ şi de industrie Lugoj, I. P. Andreescu, industriaş, mem­bru al Camerei de comerţ şi de industrie Craiova. Au fost numiţi in comitetul de control al gestiunii oficiului pentru asistenţa şi asigurarea comercianţilor şi industriaşilor, d-nii: Const. Hurmuzache, Ioan Anton­iu şi prof. Iacobescu Sp., titulari: D. I. Dimitriu, Drago­­mir Urjoiu şi Ştefan Georgescu, supleanţi. BATOZE de TREER Originale ale Fabricei de Maşini a Statului Ungar (C. F. U.) Buda- K­­pesta. Tractoare americane şi ger­^ |X mane de petrol şi de motorina. SÎtj I /­I Reprezentanţa generală : INDUSTRIA-ECONOMIA S. A. ^ pentru Industrie şi comerţ. Str. Ion Brătianu 34. Telefon 43-57 Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal cu­­­eticheta abonamentului exultat. SANATORIU DE NAŞTERI .MODERN“, Str. D. Onciul 10. Tel. 2.99.23. Instalații și personal de specialitate- Rezerve de la Del 200 pe zi, îngrijire ireproşabilă. 255 4 4 44.444444 44 4 4 444444 4­4. Dr. H. MARTIN Boalele sufletesti Psillon8ffCZI­NEVROZA SEXUALA PSICHO-FIZIOTERA­PIE Consult. 8-11. 2­8.Telef. 40538 B-DUL ET­ISABETA 3 A— I im 1 I" — Dr. A. SAVULESCU REUMATISM BOLI DE INIMA sip. I. a. Dica (fast Comă!«) ro. 32 Tel. 2.60.44 Cons. 3—6­0-44»4 444-4-4-4-44-4-4-44-»-»-»4 4 44 REUMATICI Calificarea măcelarilor anosişti Demersul Camerei de comerţ din Capitală Printr’o nouă dispoziţiune a ministerului muncii, ar urma ca de aci înainte măcelarii angro­sişti şi detailişti să fie conside­raţi pe viitor meseriaşi, încetând astfel de a mai fi comercianţi Această măsură a determinat demersul Camerei de comerţ din Capitală, demers unde se arată deosebirea între lucrătorul cali­ficat din abatoare şi măcelarul angrosist sau detailist, care­ dis­­tribue carnea ca orice comer­ciant. Şi apoi ar fi greu acum să se facă calificarea unor oameni care profesează comerţul acesta de mai bine de 30 de ani, constată n­­du-se mai ales că majoritatea măcelarilor din Capitală nu sunt calificaţi întrucât măcelarii sunt consi­deraţi comercianţi chiar de fisc, prin impozitele la care sunt su­puşi, Camera de comerţ a cerut, sa rămână în vigoare decizia mi­nisterului muncii din 18 Martie* 1937, în sensul de a fi calificaţi măcelarii angrosişti şi detailişti drept comercianți. se tratează la SANATORIUL CENTRAL Călăraşi 20 prevăzut cu toate cele necesare pentru diagnosticul şi trata­mentul reumatismului — Telefon 3.75.59 și 3.01.52 — 1450 L A A A -A A A A BLENORAGIA CISTITA. ORCHITA, PROSTA­­TITĂ, se tratează rapid și fârâ complication! cu care se ia pe râie c u c a I â. De vânzare la toate farmaciile și contra ritm curs la farmacia ..LA URS” București. Str. Oituz 21 Cutia.*350 iei.­­ — —

Next