Universul, aprilie 1939 (Anul 56, nr. 89-115)
1939-04-01 / nr. 89
V" 4- k ffumal 53-Isa Nr. 89 Sâmbăta 1 Aprilie 1650 SĂPTĂMÂNA SCUTURATULUI Sfintele sărbători apropie săptămâna scuturatului. Gospodinele bune o cunosc dintr’o veche datină, cu spoit şi curăţat. In multe ţinuturi e o mândrie săvârşirea deretecărilor, fără de care Paştele nu trebue prăznuit. In alte părţi obiceiul a căzut în lene. Şi totuşi cât de binefăcătoare pentru sănătatea întregii ţări această săptămână de luptă împotriva prafului şi a murdăriei. E nevoie de a se deschide larg ferestrele prin case, fabrici şi şcoli. O asemenea ofensivă intra odinioară numai în atribuţiunile feminine — dar merită să fie ajutată de toţi, mai ales la ţară. E o muncă pe care nu totdeauna a ajutat-o priceperea. Răscolirea prafului şi răsturnarea mobilelor cu sau fără vânătoare de insecte, e săvârşită uneori atât de nepriceput încât mai nu aduce folos. Sunt mulţi şi multe — începând de la copii până la bătrâni, care nu au învăţat cum se ţine curat o casă. Pe cât aud , pentru cei câţi trăiesc în locuinţe bloc o asemenea silinţa ramane iluzie, cana dealungul ţevilor de calorifer gângăniile circulă mai abitir decât cu ascensorul. Nici satele, dar nici oraşele noastre nu strălucesc în curat. E îngrozitoare proporţional cu populaţia lipsa de băi publice, ba chiar de albii particulare. Săpunul şi dezinfectante lipsesc din multe oase unde încearcă să ţie loc mincinos parfumul. Fireşte, nu prin discursuri vom înlocui lipsa măturilor şi a făraşelor, dar poate că duhoarea grea din unele mijloace de transport publice, din unele instituţiuni şi din unele case va izbuti să se premenească — prin mai multe săptămâni — cu săpuneală, scuturătură şi cu inele de bătut... praful. ADRIAN MANIU Maxime şi cugetări Un gând frumos poate să fie ca o biserică,in care omul îşi odihneşte sufletul. Regina Maria Un campion Acest minuscul reprezentant al rasei canine e un specimen foarte rar, care a fost mult admirat, de curând, la o expoziţie londoneză. Acest campion e foarte inteligent şi are pentru stăpânul lui o mare afecţiune. Fruct, sau legumă ? Oricât de curios s’ar părea, horticultorii nu sunt încă de acord dacă pătlăgeaua roşie sau tomata e un fruct sau o legumă. In Franţa, s’a recurs la un compromis şi e clasată ca legumă-fruct. In Anglia însă, opinia generală e că trebue plasată in categoria fructelor. Această părere a fost confirmată de curând, în urma unor lungi şi serioase discuţii, de către membrii Societăţii de horticultură din Edimburg. Cei cari spun că e o legumă, pretind că ea nefiind în general, mâncată crudă, ci fiartă sau coaptă, nu poate fi un fruct. Ceilalţi protestează, cu drept cuvânt, arătând că, în definitiv, mai sunt şi alte fructe care se mănâncă fierte, ca: prunele, perele, merele, etc. şi că pătlăgeaua roşie poate, cu succes, fi servită sub formă de dulceaţă, fără a mai pune la socoteală că zeama ei servită crudă e tot atât de gustoasă ca sucul portocalelor sau al strugurilor... Atunci?... Nu vedem de ce ne-am mai bate capul și n’am consuma-o cu plăcere sub orice formă și sub orice denumire, lăsând specialiștilor grija de a o clasa. Aur pribeag Aurul Europei a luat drumul pribegiei... Cel puţin aşa se pare, după ştirile ce ne vin din Londra. Ziarele engleze anunţă că în interval de 6 zile au plecat din Anglia spre New-York vreo opt miliarde de franci aur. Vapoarele transatlantice ,,Aquitania“, „Ascania“ şi „Andania“ au transportat Sâmbăta trecută 3 miliarde de franci din acest preţios metal, pe când vasul „Normandie“ încărca la Southampton vreo 500 milioane de franci. Recordul de încărcătură preţioasă îl deţine însă vasul „Manhattan“ cu peste 3 miliarde de franci. In clipa încărcării n’a lipsit nici clipa de emoţie dramatică : o ladă cu aur lipsea... Plecarea vaporului a fost întârziată cu câteva minute. Din fericire, cercetându-se cu atenţie, se dovedi că nu era vorba de o lipsă, ci că se făcuse o eroare la numărat. ■ÉÜW Gracie Fields, idolul Angliei Scena pe care o reproduce ilustraţia noastră nu e luată din vreun film american, ci din viaţa de toate zilele a Marei Britanii. Mai zilele trecute, Gracie Fields, cea mai iubită actriţă şi cântăreaţă a Angliei, a pus temelia unui teatru , dar lucrătorii au vrut să-şi aibă şi ei partea la această serbare şi atunci Gracie, fără să stea la gânduri, s’a urcat pe o scară şi le-a cântat câ- I teva din cele mai populare bu- căţi din repertoriul său... La 6 ani Gracie, fiica unei spălătorese din Rochdale, se mulţumea să câştige câţiva „pennies“ cântând pe stradă. Azi ea câştigă câteva mii de lire într’o singură seară. Veniturile ei de la filme, teatru, radio şi plăci de gramofon se urcă la vreo 90 milioane de franci pe an. Sunt douăzeci de ani de când această actriţă, care azi nu mai e aşa de tânără şi n’a fost niciodată frumoasă, ţine sub farmecul ei întregul popor englez, care vede în ea întruchiparea humorului şi fanteziei britanice. Ea a debutat în 1914 în rolul unei prinţese marocane dintr’o pantomimă de mare spectacol. Apoi, obţinu succese din ce în ce mai răsunătoare mai în toate domeniile artei dramatice. Cântăreaţă fantezistă, „diseuză“ incomparabilă, ea nu e numai cea mai bine plătită dintre artistele engleze, dar şi cea mai populară femeie a Marei Britanii. Cu pJUllCJUJ. UXblilldujL alegcni, 200 de candidaţi şi candidate au rugat-o să vorbească la întrunirile lor, fiind siguri că-şi vor asigura astfel simpatia marelui public. Gracie însă a refuzat aceste invitaţii, după cum a refuzat şi candidatura ce i se propunea. In schimb ea nu-şi refuză niciodată concursul când e vorba de o operă de binefacere şi poate fi văzută adeseori cântând, lucrând, sau făcând colectă în folosul săracilor. Mulţumită generozităţii ei s’au putut deschide in capitala Angliei nenumărate „leagăne“ şi dispensării. Imtr’un cuvânt, Gracie e idolul Angliei şi nu e de mirare că şi ea răspunde cu aceleaşi sentimente dragostei ce i se arată, fiind totdeauna gata să-şi puie marele ei talent în serviciul mulţimii şi chiar al indivizilor izolaţi. Iată un exemplu: un veteran slujbaş al statului, septuagenarul Campbell, şi-a celebrat cincizeci de ani de serviciu pe un vaporpoştal Aflând despre acest mic jubileu, Gracie s-a dus imediat pe bord să felicite şi să înveselească pe sărbătorit şi pe toţi ceilalţi marinari cu glumele ei spirituale şi cântecele ei amuzante. a aimduizeci de or. Citim în UNIVERSUL din 31 Martie 1889. — Londra. — Corespondentul ziarului „Standard“ la Berlin anunţă ziarului său că menţinerea raporturilor cordiale între Germania şi Anglia este cuvântul de ordine al politicii coloniale germane. Germania, zice dânsul, consimte cu plăcere să împartă cu Anglia hegemonia universală. Ea va domni pe continente, iar Anglia pe mări. = Nici o linie nouă de drum de fier nu se va pune în lucru în vara aceasta. = Lucrătorii din portul Galaţi s’au pus in grevă, cerând a li se urca preţul muncii lor dela 7 la 8 lei pe zi. iiVânători“ de fiare sălbatice Vânătorile de fiare sălbatice, care au făcut şi fac încă pe mulţi să viseze isprăvi eroice au fost puse la îndemâna tuturor de o societate de vânătoare, care se oferă în schimbul unei remuneraţii adecvate să îi transporte în splendide regiuni, fiind închişi în adăposturi betonate, de unde vor putea trage asupra celor mai grozave fiare, fără nici cel mai mic risc. Această societate americană, — mai era nevoie să precizăm? — care are sediul la Nairobi, pune la dispoziţia vânătorilor arme, muniţii, permisuri de vânătoare, călăuze, mijloace de transport, provizii şi însoţitorii necesari. Societatea mai garantează apoi fiecărui client că va ucide minimum patru lei şi un struţ, douăsprezece gazele, cinci zebre, etc. Şi toate aceste nu-l vor costa decât 400 de lire sterline. Nu e aşa, că perspectiva e ispititoare? Desigur că se vor găsi foarte mulţi cari să profite de această ocazie unică. Nu ne mai rămâne însă decât să plângem pe bietele animale, care mulţumită acestui sistem de „exterminare fără greş“ vor pieri într’un viitor apropiat de pe suprafaţa globului, afară numai dacă nu se va creea între timp protecţia blândelor gazele, a graţioaselor antilope şi a tuturor aşa ziselor fiare sălbatice, mai bune în orice caz decât oamenii... LA ANTIPOZI Majestatea Sa regina Salate Tuban și-a celebrat a 20-a aniversare de la urcarea ei pe tronul statului Tonga. Regina Salate e suverana a trei mici grupuri de insule din Pacific pe care căpitanul Cook în 1773 le numea „Insulele amicale“. Actuala regină e a treia din dinastia întemeiată de bunicul eui George I, care a reailziat mniumiea insulelor. Supuşii acestei suverane exotice sunt polinezieni de rasă puiră, aproape albi la faţă, de religie creştină şi, detaliu demn de relevat, printre ei nu se găseşte niciun analfabet... SFATUL MEDICULUI CEAPA Cea mai întrebuinţată dintre legume se bucură de un trecut dintre cele mai respectabile. Galen şi Dioscoride, marii medici ai antichităţii, socoteau că ceapa este în stare a provoca o mare cantitate de urină, mai ales dacă e coaptă. Discipolii lor de mai târziu adăugau că ceapa deschide pofta de mâncare, subţiază sângele, încălzeşte şi sporeşte activitatea genezică ! Chiar dacă ciracii medievali ai lui Esculap exagerau din plăcerea ce aveau pentru această legumă, rămâne până astăzi stabilit faptul că ceapa se bucură de însemnate proprietăţi diuretice. Ştiinţific a fost demonstrat acest lucru printr-o comunicare făcută la o societate de medicină din Bordeaux, acum câţiva ani. Dar poate că nici nu era nevoe de o comunicare ştiinţifică, deoarece toată lumea ştie cât de diuretică este „supa de ceapă“ a francezilor. De altfel asemenea preparaţii simple şi igienice au toate popoarele. Acţiunea diuretică a cepii este cu deosebire bine venită când este vorba de gută: ea duce odată cu cantitatea mărită de urină şi diverse substanţe toxice. Aceasta, cu atât mai mult cu cât ceapa se mistuie destul de uşor când e coaptă sau fiartă; din păcate este trecută pe nedrept printre alimentele inferioare, deşi e, cum am spus, cea mai întrebuinţată în bucătărie. Nu putemvorbi de virtuţile medicale ale acestui aliment fără a aminti că un învăţat francez, G. Lakhovsky, a atras atenţia asupra coincidenţei dintre faptul că popoarele mari consumatoare de ceapă nu prea suferă de cancer. Intr’adevăr şi la noi în mediul rural, cancerul nu este răspândit ca la oraş. De aci el a tras concluzia că acest aliment apără de cancer. Fără a subscrie această concluzie, să admitem ceapa în hrana noastrăă, fără a o reduce exclusiv la ceapă, aşa cum din nenorocire se întâmplă cu mulţi dintre sătenii noştri. Ca aliment ceapa ne dă puţine albumine şi hidrocarbonate în doză moderată. Sărurile pe care ni le pune la dispoziţie sunt calciul, fosforul şi fierul. Ceapa mai conţine vitamine, în special vitamina B şi mai puţin vitamina C. Acestea sunt, pe scurt, calităţile copii şi iată că avem dreptul şi datoria să o consumăm, chiar dacă mirosul ei ne stinghereşte în unele treim g». . Dr. N. VATĂMANU UNIVERSUE fWwxrmToîWbW»TMv ▼ » ▼ T T T ▼ T T ▼ t t TTT T T T TTTTTTTTTT▼TTTTTT▼▼▼▼▼ CRONICA SATULUI Pulverizarea pprietăfi agricole Pentru economia noastră naţională, care se bizuie, in primul rând, pe randamentul agriculturii, problema proprietăţii capătă o însemnătate deosebită. De chipul cum e organizată, depinde, în mare parte, succesul economic al Statului. Intr’un regim de mare proprietate agricolă, problema se simplifică, pentru că, e fără nici un fel de îndoială, că randamentul de producţie e mai mare. Marea proprietate îngăduie, fără nici un impediment, o agricultură raţională, deci asigură o producţie mai rentabilă, care să acopere, atât nevoile consumului intern, cât şi interesele de fex,port. Faptul acesta ar fi de o, mare însemnătate îmtr’un stat,ai cărui locuitori nu s’ar sprijini exclusiv pe agricultură, într’un stat cu resurse industriale, pentru că atunci sursa principală de câştig nemaifiind în primul rând agricultura, e de la sine înţeles că o mână oarecare de mari proprietari ar putea să exploateze întinderile de teren pe o cale raţională şi ar produce, in mod sigur, mai mulți. La noi, însă, lucrurii fie se prezintă în cu tolbul alte condiţiuni, decât cele priielnice marei proprietăţi. Locuitorii ţării noastre sunt, în primul rând, agricultori. Viaţa industrială abia acum începe să-şi croiască făgaşuri de afirmare, şi până vom ajunge să se poată asigura, din resursele ei, traiul unui însemnat număr de oameni, va trebui să mai aşteptăm încă o bună bucată de vreme. Până atunci rămâne să ne limităm numai la ceea ce, ■ printr’un chibzuit simţ de gospodărie, ne produce agricultura. Dacă vom cunoaşte cu deamă- i nuntul, situaţia proprietăţii din România, ar trebui să fim însă într’adevăr îngrijoraţi. Proprietatea agricolă nu e stabilă şi pe zi ce trece se fărâmiţează tot mai mult şi, evident, randamentul de producţie, în astfel de împrejurări, scade. Studii amănunţite, lucrate după un plan comun de lucru, de către echipele regale studenţeşti în campania din vara trecută, au scos la iveală date importante, cari ne pot orienta spre o soluţie de îndreptare. O bună parte din ele au fost date publicităţii, într’un expozeu anume făcut presei. Astfel putem desprinde următoarele date din materialul adunat din satele unde au lucrat echipele: cele 13.271 de gospodării cercetate posedă 56.483 de ha, adică 4,25 ha. de gspodărie. Din aceste gospodării 40% sunt sărace şi stăpânesc de la 0,2 ha, deci mai puţin decât e nevoe să asigure strictul necesar unei familii. Vin apoi la rând 43% din totalul gospodăriilor, cari stăpânesc între 2—7 ha şi numai 17% cari trec de 7 ha. Darnici midia aceasta nu e stabilă. Şi atunci e firesc ca, din mo- Iment ce proprietatea tinde tot mai mult spre pulverizare, energia economică să se împuţineze. Aşa se face că la aceste gospodării cercetările au dovedit că numai 50% din ele au plug şi numai 20% o pereche de vite pentru muncă. Schimbările de stăpân, pe carii le suferă proprietatea agricolă atât de des, aduc după ele şi o scădere calitativă a producţiei, pentru că prea puţini se gândesc şi la îngrăşatul pământului şi la cultura rotativă. Situaţia im- I pune, fără discuţie, luarea de I măsuri de îndreptare. Ceea ce e mai trist, e faptul că pulverizarea cea mai accentuată şi rapidă totodată, se observă la familiile de împroprietăriţi, după reformele agrare dela 1864 şi 1919. Cele cari aveau mai dinainte în stăpânire pământ sunt, în genere, mai rezistente la tentaţia înstrăinărilor. E clar însă că o măsură şi dreaptă şi eficace,mai ales, e greu de găsit, ştiute fiind resentimentele ţărănimii faţă de orice încercare menită să tulbure starea de lucruri, pe care ei, după părerea şi credinţa lor, o socotesc nimerită. Totuşi vom încerca într’un număr apropiat să înfăţişăm una din aceste soluţii: comasarea. Dumitru Imbrescu "înrim , mm* PASTE EXCURSIE la VALCOV cu „REGELE CAROL II“ 8—12 APRILIE înscrieri la BIROUL DE VOIAJ Inginer ERDES Bucureşti, CAL. VICTORIEI 168 „ORT organizaţia ROMANĂ de TURISM s.a.r. — Bucureşti, Calea Victoriei 70, etaj II LOCURI LIMITATE Făină EESI 55 Nuci curăţate y4 20 Stafide razachie y,[ 15 ATT i sosesc zilnic NP «J la proaspete MAI IEFTIN CA ORIUNDE Consumul POPULAR Strada CAROL No. 59 telef. 317/64 Comenzile telefonice se execută UVllftlUlUlVO. •XxO ++■+♦++■» +♦ 444 ♦♦»+++♦++♦+■ Pensiile Ofițerilor Broșura cu acest titlu din Noemvrie 1937, complectată cu modificările survenite în Septembrie 1938 și 28 Martie 1939 și calculul nouilor pensii, într’o anexă specială, se găseşte de vânzare la Socec. 5 »+♦+♦♦+++♦♦♦♦+♦+♦♦♦♦♦♦♦♦ D-na PARVIAN ROCHII REÎNTOARSA paris Academiei 51 A Etaj ! Doamnelor, CENTURILE „SCANDALE LASTEX” vă fac silueta distinsă şi elegantă EXECUŢIE ireproşabila MATERIALUL CEL MAI FIN Un nou transport de CIORAPI DE VARICE Mare asortiment de umbrele cu preţuri extrem de reduse UNGAR Şelari 16. Antinevralgic Dr. NANI MUSCEL este cel mai bun Se vinde numai în cutii originale, conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici. Bucureşti, Calea Rahovei 265. 1603 si SEMINŢELE „FLORA“ SUNT CELE MAI BUNE Seminţeria „FLORA“ Bucureşti str. Carol 9 ALOIS KAUBER «4 Valorificarea lemnului din pădurile statului încetarea gratuităţilor In legătură cu cererile de gratuităţi sau reduceri pentru lemne, care se adresează ministerului de agricultură sau Casei pădurilor statului (C. A. P. S.), de instituţii, societăţi, asociaţii sau de particulari, se aduce la cunoştinţa generală următoarele: Casa pădurilor este o administraţie cu caracter comercial înfiinţată cu scopul de a asigura o mai rentabilă valorificare a domeniului pădurăresc al statului. Valoarea pe picior a materialului lemnos recoltat anual este vărsată prin ministerul finanţelor. Din plusul rezultat prin comercializarea în regie, această administraţie îşi plăteşte personalul, cheltuelile de exploatare, transport, industrializare, etc... In trecut s’au acordat reduceri şi gratuităţi pe o largă scară şi ele au avut ca urmare adeseori o întrebuinţare nechibzuită şi chiar o risipă a materialului obţinut în acest fel. Orice reducere sau gratuitate de lemn ce se acordă este de fapt un ajutor în bani. Consecinţa este că se micşorează cu valoarea acestor gratuităţi suma redevenţei datorită ministerului finanţelor şi încasările efective ale Casei pădurilor. Din această cauză instituţia suferă, neputându-şi plăti lucrătorii şi personalul de specialitate, ceea ce paralizează expoatările în pădure. In consecinţă ministerul agriculturii aduce la cunoştinţa generală că nu se mai poate da curs nici unei cereri de reduceri de preţ sau gratuităţi de lemne. AZI LA ALHAMBRA ROMAN Mâine Botoşani, Duminică Cernăuţi Matineu şi seara * tssSäm■jj.'Wilwseam ant&taim EXCURSIE DE PAŞTI cu luxosul vapor „ŞTEFAN CEL MARE“ LA VÂLCOV „TURISMUL MONDIAL“ Bucureşti, Calea Victoriei 60 Telefon 5.35.07. 2700 CU Foc la o moşie Olteniţa, 29 Martie La armanul moşiei din com. Olteniţa, proprietatea d-lui Dimitrie Alimănişteanu, a izbucnit azi, la ora 3 jum., un mare incendiu. Pe când se bătea porumbul, din cauza scânteilor de la batoză a luat foc porumbul, mistuind complet şase vagoane. -----—xXG •OXx------- Licitaţii publice — 13 Aprilie, ora 12, ministerul agriculturii, c. 11, lucrări de faianţă şi gresie la staţiunea de fermentare a caşcavalului, Constanţa, lei 1.900.000. — 1 Aprilie, ora 10, dir. silv. Cluj, aprov. furnituri de cancelarie. — 18 Aprilie, ora 18 M.A.N., constr. local, instalaţii electrice, 1.865.000 lei. — 18 Aprilie, ora 9, arsenalul armatei cumpără l.loo.ooo kg. fier vechi, 61.000 kg. tablă veche, 100.000 kg. deşeuri de oţel, 16oo kg. fontă. — 7 Aprilie, ora 17, M.A.N. dir. intend, cumpără catarame pantofi. — 3 Aprilie, ora 10, fabrica pulberi Dudeşti’ aprov. 1 motopompă, 3 scări de pompieri, 2 costume izolante, 60 garnituri pentru hidranţi, 10 lămpi de siguranţă. — 15 Aprilie, M. L. P. C. dir. tehnică şi serv. drumuri Arad concesionează traseurile autobuze Chişineu Criş-Grăniceri, 39 km. şi Chişineu Criş-Berechiu, 34 km. — 24 Aprilie, ora 5 d. a., primăria Bucureşti, confecţionare tabele de nomenclatură, 8 milioane lei. — 15 Aprilie, ora 12, primăria Braşov cumpără 14 vag. calupuri, 10 vag. bordură bazalt. — 27 Aprilie, idem, 5ooo tone piatră spartă, 15oo tone savură. — 18 Aprilie, ora 10, primăria Oradea: registre, imprimate. — 17 Aprilie, ora 10, primăria Răşinari, jud. Sibiu: constr. ziduri, 260.000 lei. — 4 Mai, idem, pavaje, 600.000 lei. — 19 Aprilie, ora 12, primăria Reşiţa: triangulaţie şi ridicarea în plan a oraşului. — 15 Aprilie, ora 11, primăria Tg. Săcuesc vinde 15oo m. c. lemn construcție, 2o.ooo m. st. lemne de foc fag. De la „Straja Ţării“ Asupra diferitelor lucrări cu caracter străjeresc (poezii, scenete, romane, partituri muzicale, etc.), ce se trimit „Străjii Ţării“ spre aprobare se comunică următoarele: Lucrările de cercetat se vor înainta direcţieipropagandei, în dublu exemplar din care unul se va înapoia odată cu rezultatul. Aprobările pentru tipărirea şi difuzarea lucrărilor se dau numai de către comandamentul Străjii Ţării. Aprobarea pentru publicaţiile străjereşti din cuprinsul fiecărui ţinut se dă de către comandamentul ţinutului respectiv. De acelaş comandament se dă şi aprobarea pentru pagini sau coloane rezervate străjeriei, în cuprinsul publicaţiilor periodice. Aprobarea pentru publicaţiile ce apar în Capitală (reviste, pagini străjereşti) se dă de către direcţia propagandei din comandamentul Străjii Ţării. In conformitate cu legea şi dispoziţiile în vigoare, nici un fel de lucrare cu caracter străjeresc, care foloseşte cuvântul străjer sub orice formă şi combinaţie, sau insigna străjerească, nu poate fi difuzată sau comercializată fără aprobarea Străjii Ţării PILDA STRAJERILOR SOMEŞENI In legătură cu ultimele evenimente întâmplate la graniţa de Nord a ţării, străjerii şi străjerele au dat dovada vredniciei şi priceperii lor, în vremuri de grea cumpănă. . Astfel, străjerii şcoalei normale din Cluj, precum şi celelalte stoluri cu internat de aci au pus la dispoziţia refugiaţilor de peste hotare dormitoarele, împărţind cu ei raţia zilnică de hrană. Din vizitele făcute de comandantul ţinutului Someş la unităţile din judeţele de graniţă, s-a constatat o excelentă stare de spirit. Străjerii şi străjerele au dat ajutor tuturor refugiaţilor adunând pentru ei alimente, fiind tot timpul colaboratorii cei mai de preţ ai autorităţilor şi ai Crucii Roşii locale, făcând de serviciu cu rândul zi şi noapte. PARTICIPAREA STRĂJII ŢARII LA EXPOZIŢIA „MUNCA ŞI VOE BUNA“ Conform instrucţiunilor date de comandamentul Străjii Ţării, urma ca până a 20 Martie a. c. să se trimită lucrările manuale şi desenele executate, pentru expoziţia „Muncă şi Voe Bună“. Toate legiunile de străjere şi străjeri cum şi stolurile cari au avut instrucţiuni speciale vor expedia de urgenţă obiectele şi desenele ce au selecţionat. Expediţia se va face pe adresa „Străjii Ţării“, Direcţia Propagandei, Biroul Expoziţiei, Calea Victoriei 52, Bucureşti. Pentru coletele mai grele se vor cere de urgenţă „Străjii Ţării“, mandate de transport pe C. F. R. -xXO •OXx- Agresiunea din Sturzeni Tărgovişte, 29 Martie Toma M. Bucur, din comuna Isvoare, pădurar la pădurea statului Priboiu Sturzeni, a fost lovit, prin surprindere, cu ciomegele, de mai mulţi inşi, cari n’au putut fi identificaţi, până acum, din cauză că victima se află în stare extrem de gravă la spitalul judeţean din Târgovişte. Parchetul a dispus facerea cercetărilor. ARTICOLE de birou, registre comerciale, serviet^^fll^^n^. am jfl