Universul, mai 1939 (Anul 56, nr. 131-146)

1939-05-16 / nr. 131

Krist al 56-rea Kr. Organizarea direcţiunii cărţilor funciare Hotărârile luate de d. ministru Victor Iamandi şi a cadastrului funciar la ministerul justiţiei D. Victor Iamandi, ministrul justiţiei, procedând la organiza­rea direcţiunii cărţilor funciare şi a cadastrului funciar, a sem­nat deriziunea prin care d. di­rector Salvator A. Brădeanu este împuternicit să rezolve corespon­denţa întregii direcţiuni, să emi­tă delegaţiuni de serviciu, să su­pravegheze lucrările de măsură­toare cadastrală, precum şi cele pentru întocmirea cărţilor fun­ciare şi să inspecteze lucrările de carte funciară dela instanţele judecătoreşti. De asemenea ,JL ministru Vic­tor Iamandi a semnat deriziunea prin care s’a încadrat personalul­­direcţiunii coţilor funciare şi a cadastrului funciar în modul ur­mător : D. ■ Ciprian Raţiu, judecător preşedinte al tribunalului Ilfov a fost delegat cu conducerea ser­viciului cărţilor funciare; d-nii magistraţi, Creangă Ovidiu, Con­­stantinescu St. loan, Postulache Ioan şi Stoicescu Nicolae au fost delegaţi la biuroul de studii şi inspecţiuni de la serviciul cărţilor funciare; d. consilier cadastral Dumitru Ciurileanu a fost înca­drat în calitate de şef al servi­ciului cadastrului funciar; d-nii consilier cadastral Gh. Ştefănes­­cu Gumă, insp. g-ral Ioan Petro­­vici, insp. g-ral Petre Andreevici şi insp. Pop Absalon, au fost în­cadraţi la biuroul de inspecţiuni şi studii pentru lucrările tehnice; d. cons. cad. Alexiu Munteanu a fost încadrat în calitate de şef al biuroului de geodezie. La acest biurou au fost înca­draţi 27 de funcţionari speciali­zaţi. D. cons. cad. Gh. Ştefănescu Gună de la biuroul de studii şi control superior a fost însărcinat şi cu conducerea biuroului pentru lichidarea reformei agrare. La a­­cest biurou au fost încadraţi 6 funcţionari. D. insp. g-ral I. Chirilov Şer­­ban a fost încadrat în calitate de şef al biuroului de măsurători. La acest biurou au fost încadraţi 6 technicieni. D. insp. g-ral I. Ioachimescu a fost încadrat ca şef al biurou-­­ roului de cartografiere, ateliere, evidenţe cadastrale şi arhiva a­­paratelor cadastrale. La acest biurou au fost încadraţi 46 de funcţionari specializaţi­­. Ion Alexandrescu, judecător preşedinte de comisie de carte funciară, a fost delegat şi cu conducerea serviciului adminis­trativ al nouii direcţiuni, iar d. Stelian Pârvulescu a fost înca­drat în calitate de subşef al a­­cestui serviciu, fiind delegat şi cu inspectarea lucrărilor de re­formă agrară şi de cadastru. La acest serviciu au fost încadraţi 16 funcţionari. Concomitent cu reorganizarea nouii direcţiuni, d. ministru Vic­tor Iamandi a luat şi următoa­rele măsuri: A dispus începerea lucrărilor de geodezie pe teritoriul Capi­talei, în vederea executării lu­crărilor de detaliu, necesare pen­tru ridicarea planurilor munici­piului ; a dispus continuarea lu­crărilor cadastrale în jud. Ilfov, trimiţând echipele de tehnicieni în comunele Mierlari, Copăceni, Valea Popii, Colibaşi, Câmpurelu şi Kerăşti, din circumscripţiunea judecătoriilor Budeşti şi Vidra rurale; după terminarea lucrări­lor cadastrale în aceste comune, se vor putea pune în funcţiune primele instanţe de carte fun­ciară din vechiul regat, de­oare­ce în toate celelalte comune din aceste circumscripţiuni judecăto­reşti s’au executat atât lucrările de cadastrare cât şi cele pentru întocmirea cărţilor funciare, a dispus de asemenea întocmirea planurilor de amortizare şi nivel­­ment în corn. Budeşti, pentru a înzestra această comună cu pla­nuri model şi a asigura ţinerea lor la curent. D. ministru Victor Iamandi prin d. director al cărţilor fun­ciare şi cadastrului a mai luat contact şi cu ministerul econo­miei naţionale, pentru a grăbi executarea lucrărilor tehnice de măsurătoare în acele părţi ale judeţelor Buzău şi Prahova, un­de se găseşte în curs procedura de validări miniere. Pa lângă toate acestea, d. mi­nistru Victor Iamandi a examinat modalitatea pentru simplificarea procedurei de reformă agrară, în vederea lichidării definitive a a­­cestei mari opere cu caracter economico-social, precum şi po­sibilităţile de a întrebuinţa toate planurile făcute în trecut, cu scopul de a obţine însemnate e­­conomii pentru stat şi a grăbi introducerea instituţiunii cărţilor funciare pe tot cuprinsul ţării. Astfel, chiar din primele zile ale organizării nouii direcţiuni,­­ ministru Victor Iamandi a luat cele mai potrivite măsuri în ve­derea unei mai bune aşezări a proprietăţilor funciare, secondat fiind de d. Aurel Garcescu, se­cretarul general al ministerului justiției, care, ca în toate împre­jurările, s-a arătat un devotat colaborator al d-sale. SVONUL Revista de psihologie şi pe­dagogie „Spirit militar mo­dern“ a unei grupări ostă­şeşti care urmăreşte „întări­rea moralului armatei şi populaţiei cu ajutorul ştiin­ţei“, publică în ultimul său număr un interesant articol „Svonul“ de d. căpitan D. Vi­­foreanu. „Svonul — scrie d-sa — prin faptul că pune în circu­laţie un eveniment de o de mai multe ori cu caracter senzaţional, se răspândeşte cu o iuţeală uimitoare şi pro­duce o impresie cu atât mai mare, cu cât are mai multe aparenţe de adevăr şi de gra­vitate. Fenomenul răspândirii de zvonuri este în deosebi frecvent în timpurile de cri­ză sau tensiune politică in­ternă sau externă. Autorul citează numeroase cazuri şi ajunge la concluzia că problema producerii şi răspândirii svonurilor nu poa­te şi nu trebue să fie tratată cu uşurinţă. Este cu adevărat o deose­bit de importantă problemă de psihologie a masselor, care a format preocuparea stra­tegilor şi a oamenilor de stat. Lumina oţeleşte voinţele, arată perspectivele pericolu­lui, evită surprizele şi nepre­văzutul şi dă posibilitate tu­turora să se pregătească în vederea oricărei eventualităţi. Lumina, informaţia clară, controlată, dată de oameni cari au conştiinţa răspunde­rii şi faţă de legile ţării şi fa­ţă de neamul lor, anihilează efectele svonurilor cari s’ar lansa şi cari n’ar găsi astfel teren de crezare. Mulţimea pornită să exa­gereze, pune imaginaţia la contribuţie şi dă faptelor o deformaţiune atât de neaş­teptată în­cât întrece infinit mai mult cele mai grave ştiri ori evenimente. Lămuririle sincere, precise, pregătesc curajul bărbătesc de a fi oricând gata de a ne face datoria, pentru că este un lucru controlat azi că di­namismul naţiunilor se ba­zează pe această temă a lu­minării sufletelor celor mulţi. Nu putem împiedeca altfel dezamăgirea strecurată în sufletele neştiutorilor, de că­tre cei cari din umbră lan­sează svonuri false, decât dând posibilitate adevărului, spus cinstit şi făţiş, să fie cu­noscut de toţi spre a se evita astfel efectele minciunilor răspândite de interesaţi. VION .«KTET IMBESSTUT ! Vizita d-lui Mitiţă Constantinescu la Roma Roma, 13 (Radar). — D. Mitiţă Constantinescu, minis­trul finanţelor, însoţit de d. Al. Duffim Zamfirescu, ministrul României la Roma, a vizitat azi lucrările expoziţiei universale. D. Mitiţă Constantinescu şi-a exprimat b via admiraţie pentru impunătoare organizare şi pro­porţiile măreţe ale „olimpiadei civilizaţiei“. ÎNTREVEDERI Roma, 13 (Rador). —­eri după amiază la orele 16, d. mi­nistru Mitiţă Constantinescu a primit în audienţă în aparta­mentele sale de la hotelul Excel­sior numeroşi fruntaşi ai finan­ţelor şi economiei italiene, prin­tre care şi pe preşedintele Insti­tutului Naţional de Export, d. Caravello Ricorni. La ora 18:30, ministrul de fi­nanţe al României a avut la pa­latul Chigi o întrevedere cu contele Ciano, ministrul aface­­rilor străine al Italiei. La acea­stă întrevedere a fost de faţă şi d. Al. Duiliu Zamfirescu, mini­strul României pe lângă Quiri­­nal. DINEUL SI RECEPŢIA DE LA LEGAŢIA ROMANA Roma, 13 (Rador). — Vineri seară,, palatul legaţiei române a adăpostit una dintre cele mai splendide reuniuni de persona­lităţi ale regimului: înalţi dem­nitari de Stat, conducători ai vieţii financiare şi economice ai Italiei, preşedinţii şi membri Curţii de Casaţie ai Curţii de Conturi, profesori universitari în frunte cu rectorii şi decanii universităţilor din Roma, dem­nitari de la ministerul afaceri­­lor străine, membrii corpului diplomatic şi o întreagă secţiu­ne a comitetului juridic italo- român, personalităţi din aris­tocraţia romană, întregul perso­­nal al legaţiei, membrii mar­canţi ai coloniei române, etc. La ora 21, d. ministru Al. Dui­liu Zamfirescu a oferit în cinstea d-lui Mitiţă Constantinescu un dineu, la care au luat parte : contele Thaon de Ravel, minis-­ trul finanţelor; d. Rossoni, mi­nistrul agriculturii; d- Azzolini, guvernatorul Bănea Italiei; d. Mosconi, fost ministru de finan­­ţe; d. Ştefani, fost ministru; d. Gasperini, preşedintele Curţii de Conturi; ambasadorul Amedeo Gianini, directorul afacerilor co­merciale din ministerul afaceri­lor străine ; d. Pellegrino Ghigi, ministrul Italiei la Bucureşti; d. d’Alfosino, directorul general al schimburilor şi valutelor; d. Ba­­gli, directorul general al măii­­lor, şi alte personalităţi. După dineu, în saloanele îm­podobite cu frumoase buchete de trandafiri roşii a dat o re­cepţie la care au luat parte pes­te 100 invitaţi. Intre alţii, d. Thaon de Revel, ministru de fi­nanţe, d. Arrigo Solvi, ministrul justiţiei, d. Bottai, ministrul in­­strucpunii, d. Guarnieri, mini­­strul schimbului şi valutelor, d. Rossoni, ministrul agriculturii, d. Azzolini, guvernatorul Băncii Italiei, primul preşedinte al Curţii de casaţie şi al Curţii de Conturi, rectorul Universităţii din Roma, etc. Din corpul diplomatic au luat parte : d. Francois Boncet, am­basadorul Franţei, cu d.na; d. von Mackensen, ambasadorul Germaniei; ambasadorii polo­niei şi Turciei, ministrul Greciei, cu doamna, miniştrii Bulgariei şi Elveţiei; d. Pellegrino Ghigi, ministrul Italiei la Bucureşti; d. Petrescu Comnen, ambasadorul României pe lângă Sf. Scaun, d. Stoicescu, rectorul Universităţii din Bucureşti, etc. gjtK^tg v-w«: «ppm. ■•'■■■ Sir Frederik Leith Ross a sosit la Atena Atena, 13 (Rador).— Sir Fre­derik Leith Ross, consilier e­­conomic al guvernului britanic, a sosit aci, venind din Româ­nia. Sir Frederik Leith Ross va în­cepe negocieri economice cu re­prezentanţii guvernului elen. --------xXOÎOXx------­ Distribuirea premiilor concurenţilor reuşiţi la societatea Tinerimea Română şi excursia in ţara Moţilor Duminică, 21 Mai, ora 3 d. m., în sala de festivităţi a societăţii „Tinerimea Română“, va fi îm­părţirea premiilor tuturor celor cari s-au distins la concursurile primare, secundare şi universi­tare din anul acesta, ţinute în­treaga ţară. Serbarea va fi prezidată de d. Petre Andrei, ministrul educa­­ţiuni naţionale.. Se vor distribui peste 500 premii, constând din bani, cărţi, obiecte de şcoală, tablouri, icoane, haine străjereş­ti, obi­ecte de artă, rechizite pentru desen şi pictură . In seara de Duminică 21 Mai, ora 9.45, premianţii şi profesorii­­ însoţitori,, sub conducerea de-­­­legaţilor societăţii „Tinerimea . Român”, vor pleca în excursie în­­ Ţara Moţilor, urmând itinera­­riul următor: Bucureşti, Turda, Abrud (cu vizitarea ’ Câmpenilor, Vidrei, Detunatei şi Gheţarului, 22—24 Mai). Se rămâne în Abrud în cursul nopţii de 22 şi 23 Mai); Zlatna, Alba Iulia (24—25 Mai). Se rămâne în Alba Iulia în cursul nopţii de 24 Mai; Sibiu (25—26 Mai) Se rămâne la Si­biu în cursul nopţii de 25 Mai. La 26 Mai plecarea spre Bucu­reşti unde se ajunge la 27 Mai ora 5.30 dimineaţa, înscrierile pentru excursie se fac la sediul societăţii şi se închid definitiv Vineri 19 Mai. --------xx®»XXX-------­ PENTRU M­IILE CARITABILE Nenorociţii de mai jos se gă­sesc într’o impresionantă mizerie. Neavând pe nimeni cari să-i ajute, ei fac apel la persoanele cu inimă bună, cari au posibili­tatea, rugându-le să le vină în ajutor: — Didi­na Rădulescu,­­str. Moş Ajun nr. 3, văduvă, bolnavă, de curând ieşită din spital, cu 7 copii. Sărmana femee neputând munci, nu-şi poate întreţine copiii şi nici cu ce plăti chiria, neachitată de câteva luni. Ea face un apel disperat spre a fi ajutată. — In str. Flămândă 86 (Gdu­­leşti) trăeşte văduva Florica Ilie­scu împreună cu trei copilaşi, toţi mici. Singură, fără nici un ajutor de undeva, orice sprijin, cât de mic, venit din partea cuiva, i-ar alina necazurile. Două îndrăzneţe bande de spărgători arestate la Chişinău Chişinău, 13 Mai Organele poliţiei judiciare au reuşit să aresteze azi două bande de tâlhari cari operau în diferite puncte ale oraşului. Şeful uneia din bande e Moise Keterman, puşcăriaş, eliberat condiţionat după 15 ani închi­soare. La ordinele lui lucrau I. Volinttiru, Haschel Livşi­, Şloim Chilischi, Avram Poliacof şi Gr. Cuteţ. Din cercetările făcute s-a sta­bilit că aceste bande au comis numai în oraşul nostru 32 de spargeri. Hoţii au fost înaintaţi partne­­­ului, care i-a deferit cabinetu­lui o instrucţie. Ei se află în­chişi la arestul central. Indivizii: Ştefan Negureanu, Ion şi Vasile Buşilă şi Gheorghe Buga, din com. Vorniceni (Lă­­puşna) care erau constituiţi în cea de a doua bandă, au comis numeroase furturi şi spargeri în satele Vorniceni şi Bucovăţ. Au fost şi ei arestați şi în­chiși în închisoarea centrală. vmmsm TOATE SERVICIILE COMISIEI EUROPENE A DUNĂREI AU TRECUT IN POSESIA STATULUI ROMÂN Galaţi, 13 Mai Azi d. a., la ora 4, s-a deschis, în palatul din Galaţi, sesiunea de primăvară a comisiei europene dunărene. Această sesiune capătă o deose­bită importanţă, în primul rând prin punerea în aplicare a codu­lui încheiat la Sinaia între sta­tele reprezentate în Comisiune, privind trecerea tuturor servici­ilor în posesia statului român şi apoi prin intrarea Germaniei în C. E. D. De la război încoace, pentru pri­ma oară delegaţia germană se prezintă la şedinţa C. E. D. D. ministru plenipotenţiar Cont­­zescu, delegatul României, salu­tând pe colegii săi, a făcut o dare de seamă a aranjamentului în­cheiat la Sinaia şi a acordului de la Bucureşti, enunţând că ambele intră azi în vigoare. Preşedintele C. E. D. a adus la cunoştinţă că azi s’a dat ordin şe­filor de serviciu să predea toate serviciile în mâinile autorităţilor româneşti. Conform înţelegerii avute, pa­vilionul C. E. D. urmează să fie coborît şi în schimb să fie înăl­ţat, cu o deosebită solemnitate, pavilionul românesc. Delegatul României a i­nformat pe colegii săi că guvernul român ţine să se ştie că formalităţile schimbării pavilionului şi trece­rea serviciilor în mâinile autori­tăţilor româneşti este un act care are o mare semnificaţie. Preşedintele sesiunii C. E. D. a arătat că C. E. D. se simte foarte mândră că a putut să treacă a­­ceste servicii în mâna guvernului din ţara teritorială în care au funcţionat de atâta vreme. După cuvântarea delegatului României s-a făcut verificarea plenipotenţii delegatului german, d. dr. Martius. D. Etienne Thilly, secretarul ge­neral al C. E. D. a dat citire ra­portului întocmit. La ora 8 seara, şedinţa s’a­ ri­dicat. Şedinţa viitoare se va ţine luni, la ora 10 dimineaţa. ★ Luni seara, delegaţii plenipo­tenţiari şi cei supleanţi, împreu­nă cu d. rezident regal al ţinutu­lui Dunărea de Jos, vor pleca la Sulina, spre a participa la solem­nitatea înălţării pavilionului ro­mânesc pe toate vasele şi clădirile care aparţin C. E. D. DONAŢI­UNI PENTRU ÎNZESTRAREA ARMATEI înzestrarea armatei se află azi pe primul plan nu numai pentru conducătorii ţării, ci — fenomen îmbucurător — pentru toată opi­nia publică. Această grijă popu­lară se manifestă prin numeroa­se donaţiuni care sosesc la minis­terul înzestrării armatei, str. G­ l Budişteanu Nr. 16 Bucureşti, atât din provincie, cât şi din Capitală. Obolurile pentru înzestrarea Armatei reprezintă valori varia­te. Mici sau mari, aceste ofrande pentru apărarea patriei dovedesc o conştiinţă luminată şi solidari­tate indestructibilă a cetăţenilor cu destinul graniţelor care vor fi apărate cu preţul averii, onoa­re­ şi sângelui românesc. D. Victor Slăvescu, ministrul înzestrării, mulţumeşte următoa­relor persoane şi Instituţiuni pen­tru donaţiunile făcute: Societatea pensionarilor publici Dunărea de Jos, led 15.000; Ad-ţia încasări şi plăţi Făgăraşi, lei 6.121; Asoc. funcţ. fin. A. S. E. F. Făgăraş, lei 1.000; Ad-ţia in­cas. şi plăţi Râmnicu-Sărat, lei 10.608; Banca G. M. Eftimiu & Co., lei 9.600; Spitalul de stat Lu­­goş, lei 5.500; Rompalitul S. A. R. Constanţa, lei 8.426; ,,Ziarul­­ Semnalul“, lei 8.272; Prof. univ.­­ preot Grigore Cru­şescu, lunar, lei 1.000; Man­ole Ciupală rest. Gărei Timişoara, lei 12.000; Sind. pescarilor din Dolj, lei 1.000; Cen­trul de îndrumare Breaza, lei 5.789; Prof. jud. Cernăuţi secţia financiară, lei 14.670; Camera de comerţ şi industrie Bârlad, lei 20.000; Funcţ. abator şi măcelarii din R.­Vâlcea, lei 7 900; Diferite prefecturi, lei 522.191; Funcţ. ad­­ţiei încas. şi pr. Satu-Mare, lei 33.875; Funcţ. serv. contab. g­le de c­ ca naţională, salarul pe o zi; Coop, solidaritatea Târgu-Mu­­reş, lei 3.050; Direcţia şi pers. a­­genţiei de vapoare Unite S. A. R. Brăila, 10.000; M. A. N. Insp. pregătirei premilitare, coman­danţi de secţii, subcentre şi cen­tre, suma de lei 20, iar ofiţerii activi din cadre, solda pe o zi; Ţinutul Mării, membrii Corn. muncii şi muncitorii din portul Constanţa permanenţi şi flotanţi primii câte lei 300, iar secunzii câte lei 50 de persoană; Banca Naţ. a României echivalentul a­­pantamentelor pe o zi ale mem­brilor cons. g­l şi ale întregului personal al Băncii din adminis­traţia centrală şi sedii; Prefectu­ra jud. Maramureş, col. Em. Cri­­şan, pers. prefecturii, pretorii şi notarii şi personalul technic, lei 10.797; Primăria Budachi Cordon jud. Cetatea Albă, lei 500; Hugo Cattich Constanţa, lei 5.000; Per­sonalul soc.­an Dispra Ploeşti, lei 8.773; Reprezentanţa metalurgică­­ Bucureşti, lei 100.000; Comuna Perceperi III Baierancea Cetatea Lichtentul Cetatea Albă, lei 1.000; Albă, lei 200; Percepţia V-a Să­rata Cetatea Albă, lei 5.700. * „Uniunea Generală a debitan­­ţilor speciali C. A. M. din Româ­nia“ în şedinţa Consiliului de Administraţie din seara de 4 Mai, a. crt. în unanimitate a de­cis ca toţi debitanţii speciali să verse la fondul de înzestrare al armatei cotizaţia lor pe luna Maiu­c. D. Victor Iamandi, ministrul justiţiei, a primit ori un memo­riu al funcţionarilor acestui de­partament, care îi aduc la cu­noştinţă că înţelegând să-şi facă datoria către patrie, subscriu din tot sufletul salariul pe o zi la fondul de înzestrare cu arma­ment. De asemeni, d-sa a mai primit din provincie următoarele tele­grame: Cu onoare vă aducem la cu­noştinţă că magistraţii şi func­ţionarii trib. Cetatea Albă au decis să cedeze salariul pe o zi pentru armament. Preşedinte, Gheorghiu * Magistraţii şi funcţionarii ju­decătoriei de pace mixtă Mier­curea Ciucului, vă roagă respec­­tos să primiţi suma de lei 2400, reprezentând salariul lor pe o zi, modestă contribuţie la opera Spontanei şi uriaşei solidarităţi naţionale ,dovedită de grija în­zestrării scumpei noastre ar­mate. Judecăitor-şef, Mircea Klein * Au mai subscris la fondul pen­tru înzestrarea armatei: Membrii Casei corpului didac­tic, şapte sute optsprezece mii şase suite patruzeci lei; Funcţionarii Casei de Econo­mie, credit şi ajutor a corpului didactic, douăzeci de mii de lei (salariul lor pe o zi); Membrii căminului cultural „Voevodul Mihai“ din comuna Simeria­ Veche, judeţul Hune­doara, nouă sute cincizeci lei; Direcţiunea, procuratorii şi funcţionarii Băncii­ de Credit Ro­mân, din sediul central şi su­cursale, suma de una sută opt­zeci şi una mii una sută cinci­sprezece lei, salariul pe o zi; Locuitorii satului Cangacia, ju­deţul Tulcea, una mie lei; Personalul societăţii Bancară Română, suma de cincizeci şi trei de mii două sute nouăzeci şi trei lei; Breasla voiajorilor comerciali din ţinutul Prut zece mii lei; Funcţionarii şi gospodarii frun­taşi din comuna Kirsova judeţul Tighina, două mii opt sute lei; Şefii tuturor autorităţilor şi in­­stituţiunilor publice şi private din judeţul Durostor, salariul lor pe o zi; Funcţionarii administraţiei de constatare Galaţi, salariul lor pe o zi; Funcţionarii Uzinei comunale Huşi, salariul lor pe două zile; Personalul didactic şi admini­strativ al facultăţii de agrono­mie Cluj, salariul pe o zi. Funcţ­i­ona­rii şi­­personalul primăriei şi întreprinderile miu­­nicip­iu­lui Oradea, dorind a contri­buit cu obolul lor la fon­dul de înzestrare a Ţării, au depus în a­cest scop, la Banca Naţională, filiala Oradea, 134 mii 223 lei, salariul lor pe trei zile. Acest act sporit­in, reprezintă dorinţa lor — de a participa fără ezitare — la opera de a­­părare a Ţării şi a fruntariilor, şi ataşamentul lor necondiţio­nat, la marea operă a Majes­­tăţii Sale Regelui şi guvernului. Funcţionarii administraţiei fi­nanciare de constatare, sectorul I Galben, Bucureşti, salariul lor pe o zi, în sumă de unsprezece mii şease sute lei. Comunitatea israeliţilor de rit spaniol din Bucureşti suma de cincizeci mii lei, iar personalul administrativ, preoţesc şi şcolar al comunităţii suma de opt mii lei. * Dela Asociaţia şoferilor, mecanicilor şi electricienilor de stat Aseară s-a ţinut la sediul aso­ciaţiei şedinţa comitetului cen­tral, la care au luat parte pe lângă cei 30 de membri ai comi­tetului şi un număr important de şoferi, mecanici şi electricieni de la diferite autorităţi de stat. A prezidat d. Grigore Teodo­­rescu, care a făcut o expunere asupra mersului asociaţiei, ară­tând necesitatea strângerii rân­durilor cât mai mult în jurul a­­cestei organizaţii, având în vede­re necesitatea de ajutor reciproc, precum şi pregătirea culturală prin ţinerea de conferinţe, şeză­tori, etc. D-sa arată că în ante­­proectul de statut întocmit de d. prim ministru Armand Călines­­cu s’a înglobat şi această catego­rie de slujbaşi credincioşi ai in­­stituţiunilor de stat. D-sa a propus ca o delegaţie, ce va fi desemnată de comitetul central şi întreaga adunare, să prezinte memorii forurilor con­ducătoare pentru menţinerea în Statut a ideii de înglobare ca funcţionari publici a şoferilor, mecanicilor şi electricienilor de Stat. Comitetul a aprobat propune­rea d-lui Ioan Crinu, ca delega­ţia ce va întocmi memoriul să fie compusă din d-nii: Gr. Teodo­­rescu, preşedinte, Niculae Popes­­cu şi I. Crinu, care să ia contact şi cu Ed. Stancu Brădişteanu, pre­şedintele Federaţiei salariaţilor publici, în vederea susţinerii lor în anteproectul întocmit. Au mai luat cuvântul d-nii: Niculae Cisnamie, Gh. Rădules­cu, Olaru, Merc­ea Gheorghe şi alţii. D. preşedinte Teodorescu a mulţumit celor prezenţi pentru felul cum răspund la apelul co­mitetului, aceasta dovedind com­pleta solidaritate în vederea apă­rării intereselor lor în cadrul legilor ţării. D-sa propune ca în şedinţa viitoare a comitetului central, ce va avea loc la 23 Mai 1939 să se discute și programul cultural. •Sí* Arestarea unui ademenitor de minore Chişinău, 13 Mai D. Elefterie Dumitriu, şeful poliţiei judiciare, în timp ce fă­cea o razie în suburbia Răşcani, a întâlnit un individ elegant îmbrăcat. Din actele de identitate pre­zentate s-a constatat că este mo­rarul David Groizdant, din Ce­tatea Al­bă. Ştersăturile şi adău­girile din actele de identitate dând naştere la bănuiili, Groiz­dant a fost arestat şi condus la chestură. S-a stabilit că el este în re­alitate un alt David Groizdant, din Arcis (Cetatea Albă), urmă­rit de direcţia generală a poli­ţiei pentru trafic de came vie. Dându-se drept inspector la valorificarea grâului, Groizdani ademenea tinere fete din su­burbiile moldoveneşti ale Chişi­­năului, pe care le plasa la ca­sele de toleranţă din diferite oraşe moldoveneşti. Victime ace­stui odios negoţ au căzut şi fetele Eliisabeta Moraru şi Maria Cepleanu, acum la Ga­laţi.Poliţia a dispus ca victimele să fie readuse în localitate. Groizdant a fost arestat. --------xXOiOXx-------­ înzestrarea bisericii „Sf. Dumitru“ din Craiova Craiova, 13 Mai D. rezident regal Dinu Simion a înzestrat biserica domnească „Sf. Dumitru“, ctitoria regelui Carol I, cu mai multe odoare de cult şi veşminte bisericeşti. D-sa a însărcinat pe d. arhi­tect Atanasescu, de la comisia monumentelor istorice, cu face­rea planului pentru, construcţia clopotniţei de care are nevoe bi­serica „Sf. Dumitru“. ■--------xxO • ©XX-------­ Confirmarea mandatelor de arestare a unor criminali Craiova, 13 Mai Tribunalul Dolj, secţia I, a confirmat mandatul de arestare emis de cabinetul 1 instrucţie contra sătenilor Gheorghe Şer­­ban, C. Popa şi Dumitru Şerban, din corn. Coşovenii de­­­os, cari au omorît, cu lovituri de cuţit pe băiatul Vasile Sandu, de 17 ani, din aceeaş comună. Cârciumarul Marin Nedelcuţ, care fusese arestat în legătură cu această crimă, a fost pus în libertate. Secţia IV-a a tribunalului Dolj a confirmat deasemeni mandatul de arestare ends împotriva fe­meii Ana Novac, din Băileşti, care, după cum am arătat la vre­me, a pricinuit moartea femeii Veta Nedoni. Aceasta din urmă îmbolnăvindu-se, a fost operată de Ana Novac, în gât­ şi la sub­ţiori, pentru angină difterică. Infectându-se, femeia a mu­rit. --------xx© • ©XX-----— * O MAMĂ CRIMINALĂ Craiova, 13 Mai Am anunţat la timp că în va­lurile râului Jiu, în apropiere de corn. Bucovăţ, a fost pescuit un pachet, în care se afla cadavrul unei fetiţe, născută de curând. Cercetările făcute de parchet au dus la dovedirea mamei fără suflet, care este infirmiera Pau­lina Sochiu, din serviciul spita­lului Filantropia. Numita a mărturisit că în urma unei legături avute cu un oare­care Păunescu, azi militar, a năs­cut o fetiţă, în termen, dar care ar fi murit apoi. Spre a scăpa de cadavru, pe care nu-l putea în­gropa cu formele legale, l-a îm­pachetat într-o faţă de pernă şi l-a aruncat în fiu. D. dr. Marcel Spânişteanu a fost delegat cu facerea autopsiei cadavrului, spre a se verifica spusele mamei criminale. —*---XX® • ® XX-------­ Atacat şi jefuit de ţigani Constanţa, 13 Mai Azi dimineaţă s-a prezentat la poliţia locală săteanul Gheorghe Botoc, din Plopeni, venit pentru un proces la Constanţa, şi a re­clamat că a fost victima unui în­drăzneţ atac banditesc. Pe la ora 10 seara, în timp ce trecea prin spatele cimitirului „Eternitatea“, în drum spre o ru­dă a sa, la care era găzduit, a fost atacat de doi necunoscuţi, cari l-au ameninţat şi l-au des­­brăcat de haine, luându-i dintr-o pungă de piele, pe care o avea legată de gât, 8500 lei. El bănueşte că bandiţii cari l-au atacat şi jefuit sunt ţigani. Poliţia a început facerea cer­cetărilor, pentru identificarea tâl­harilor. -------xX0#0Xx-------­ Vizita I.P.S.S. dr.Veniamin Ploeşteanu, la Craiova Craiova, 13 Mai I. P. S. dr. Veniamin Ploeştea­nu, locotenent arhiepiscopal, şi vicar la Sfânta Patriarhie, a fost ieri în localitate, unde înconjurat de un sobor de preoţi, a oficiat la biserica Sf. Ile slujba religi­oasă a înmormântării bătânului Gheorghe Popescu, fost epitrop la mai multe biserici din Cra­iova. După înmormântare, I. P. S. S. însoţit de pr. Ioniţă Popescu, re­vizor eparhial şi col. C. Milco­­veanu, deputat eparhial, a vizitat biserica domnească, „Sf. Dumi­tru“ biserica „Sf. Treime“, şcoala normală de fete „Madona Dudu“, parcul Bibescu şi parcul Dome­niilor Breaza, unde a fost oas­petele familiei d-lui consilier regal Constantin Argetoianu. înaltul ierarh a părăsit oraşul astăseară. :© • ©xx——— ‘v.n'i’c•• lYtVi *„*•./.*,V\V»H «X ^\\III , ir-, . W­illU-id. Ploae torenţială la R.-Vâlcea A fost trăsnită o casă, locuitorii au scăpat ca prin minune R.-Vâlcea, 12 Mai Joi seara s-a abătut asupra oraşului nostru o ploae toren­ţială însoţită de neobişnuit de dese descărcări electrice. Pe la ora 2 noaptea a fost trăsnită casa lui Savu Stăncule­­scu, din str. Enescu nr. 11. Felul cum a lovit casa acest trăsnet, a dat mult de vorbit locuitorilor din partea locului cari au pornit ca într’un adevărat pelerinaj la casa cu pricina. Trăsnetul a spart acoperişul de ţiglă şi grinzile cu tavanul, pătrunzând în camera din faţă unde a rupt zidul aruncând la mare distanţă cărămizile şi fă­când bucăţi un şifonier şi alte lucruri. Numai patul în care dormeau Stănculescu şi soţia sa şi care se afla la o jumătate de metru a­­proape de şifonier, a scăpat ne­atins şi bieţii oameni s’au ales numai cu groaza. Suntem informaţi că în judeţ, ploaia a fost însoţită şi de grin­dină care a făcut sim­-boluri se­mănăturilor, pomilor & gradine­­lor de zarzavat. «ia nemogranca a unei comune din jud. Caraş Concluziile anchetei monografice din Vărădia. — Spicuiri din cercetările d-luî dr. Petru Râmneanţfc de la institutul de igienă din Cluj (Ancheta trimisului nostru special) VIII Cu acest reportaj, încheiem prima serie a anchetei noastre în Caraş, urmând ca s-o continuăm mai târziu, când firul investiga­ţiilor noastre profesionale se va îndrepta spre lumea minelor, scormonind viaţa cărăşenilor, des­cendenţi ai Oltenilor, în tot greul şi truda lor pentru a-şi câştiga existenţa. Am socotit util să în­cheiem această anchetă cu des­crierea deficienţelor demografice ale satului cărăşan, în speranţa că se va căuta îndreptarea aces­tor stări de lucruri. înainte de a face loc acestor constatări, ne simţim datori cu o mică lămurire cititorilor noştri. Scriam în reportajul despre Ora­­viţa, în capitolul declaraţiilor d-lui primar Corneanu, că este necesar un cimitir lângă noul spital de stat. Deşi noi n’am re­produs decât proectele d-lui pri­mar, aşa cum ne-au fost expuse, totuşi pentru că s’au produs con­fuzi­uni şi observaţii răuvoitoare asupra acestei preocupări edilita­re, ţinem să arătăm că situaţia specială geografică a acestui oraş, cere un nou cimitir lângă spital. Aceasta nu pentru a descuraja pe bolnavii din spital şi bârfitorii de cafenele, dar pentru că actualul cimitir al oraşului este la o dis­tanţă de 5 km., pe un deal, deci foarte departe, implicând cheltu­ieli şi deplasări foarte grele. Şi apoi noul cimitir urmează să de­servească şi Oraviţa română, deci n’a fost o butadă în cadrul unui reportaj, ci o necesitate edilitară a Oraviţa, pe care noi am con­semnat-o, aşa cum ne-a fost ară­tată de d. primar. Şi după ce am dat aceste lămu­riri — pentru cei de bunăcredin­­ţă — să intrăm în subiectul re­portajului prezent. VARADIA VECHEA LOCALITA­TE ROMANA ARCIDAVA Am ales ca subiect al aceste anchete comuna Vărădia, nu nu­mai pentru că am vizitat-o, dar şi pentru faptul că aici s’au între­prins cercetări monografice, pe cont propriu, de o echipă condusă de d. dr. Petru Râmneanţu de la Institutul de igienă din Cluj, în vara anului 1934, ale carei con­statări publicate într’un studiu a­­părut în 1935, le vom întrebuinţa şi noi. Vărădia este aşezată în regiu­nea, unde odinioară se găsea ce­tatea dacă apoi romană Arridava. In urma săpăturilor făcute s’au găsit aici o mulţime de urme, des­pre acest trecut al localităţii. Azi Vărădia este o comună cu peste 2000 locuitori, fiind consi­derată între cele mai mari locali­tăţi rurale din Caraş. Multă vreme Vărădia a fost în fruntea mişcării culturale din re­giune, având coruri celebre şi nu­meroşi intelectuali. Dar cu trece­rea timpului a devenit localitatea cu cel mai mare deficit de popu­laţie, aceasta începând cu 1869 de când deficitul de natalitate a crescut an de an. Echipa de monografişti, condu­să de d. dr. Petru Râmneanţu şi formată din d-nii dr. Gh. Sele­­gianu, dr. Romul Tirică, dr. Va­sile Secheli, ajutaţi de surorile de ocrotire d-rele Magda, Popa şi Pop de la Cluj, au cules date inte­resante, pe cari le-au cuprins în scheme şi diagrame, pe cari din cauze tehnice nu le putem repro­duce. Scăderea cea mai mare a înregistrat-o între 1881 — 1890, când au fost căsătorii foarte pu­ţine.­­ Cercetătorii fenomenului de­­populării din Vărădia au consta­tat că cele mai multe decese s’au înregistrat din grupa copiilor sub un an. Un fenomen destul de curios este că deşi natalitatea a scăzut foarte mult, totuşi mortalitatea infantilă s’a menţinut la o pro­porţie foarte urcată, aceasta din lipsa de cultură şi cunoştinţe ele­mentare de igienă, cum constată anchetatorii cazului. „Ori — după cum spune­a dis­tinsul prof. dr. Iuliu Moldovan — mortalitatea infantilă este mai mult în funcţie de educaţia ma­melor, decât de starea lor econo­mică“. In timp ce căsătoriile au scă­zut, numărul divorţurilor de la 1911 (data de când se găsesc în­registrate) în două decenii a cres­cut enorm, în anii 1931—33 la 100 căsătorii contractate anual, s’au­­ înregistrat 10 divorţuri. Tot privitor la problema nata­lităţii, ancheta d-lui dr. Râm­neanţu, ajunge la concluzii edifi­catoare. Astfel din datele culese s’a putut stabili că populaţia în­stărită are natalitate mult mai scăzută decât populaţia săracă. Această constatare răstoarnă a­­firmaţia celor, cari fără a studia fenomenul în adâncime, afirmau că de natalitatea ar fi un fenomen legat de condiţiile economice. Cla­sa ţăranilor înstăriţi nu se îngri­jeşte de perpetuarea familiei — dovadă, cum vom arăta mai jos, că în această comună s’au stins peste 50 familii din lipsă de ur­maşi.­­Mai departe studiul amintit constată „Populaţia cu nivel cul­tural şi social superior fiind com­pusă în mare parte din intelec­tualii comunei şi din câteva fami­lii de ţărani înrudiţi cu intelec­tualii, au o natalitate din cele mai reduse posibile. Familiile intelec­tualilor au fost premergătoare şi au canalizat drumul mare spre care merge acum populaţia în­treagă spre dezastru. Aceasta este cauza care explică de ce intelec­tualii satelor fac şi nu-şi fac a­­postolat dintr-o problemă atât de arzătoare unei provincii întregi. Se mulţumesc numai să discu­te între 4—6 ochi, sau în prezenţa unei persoane străine comunei şi provinciei şi atât. Familiile inte­lectuale sunt culpabile atât pen­tru trecut, cât şi pentru prezent. Am convingerea, că aceste familii formează zidul greu de învins faţă de toţi cari au încercat şi încearcă să muncească pe acest teren". Din cele constatate rezultă că în familiile de stare socială şi e­­conomică inferioară s-au înregis­trat cele mai multe concubinaje, de unde şi numărul mare de năs­­cuţi­ vii, nelegitimi. Au fost anchetate apoi femeile, care au împlinit vârsta de 42 ani, pentru a se stabili fecunditatea. Concluzia acestor cercetări a fost că în Vărădia o femeie nu naşte mai muilt de 2 copii, iar fertilita­tea a scăzut chiar în cursul unei generaţii. Din 453 femei ancheta­te 69, adică 15,2% au rămas ste­rile, fapt care a dus la stingerea completă a unor familii, în lipsă de urmaşi. La majoritatea femeilor cauza sterilităţii provine din practicarea căsătoriei de probă, apoi a frec­venţei avorturilor. Din această cauză starea fizică a femeilor lasă foarte mult de dorit şi în timp ce bărbaţii sunt voinici şi sănătoşi, femeile sunt îmbătrânite înainte de vreme. In această stare contribue şi sifilisul şi tuberculoza, cari fac ravagii. In ultimii douăzeci de ani, dela 1914—1933 la Vărădia s’au stins în lipsă de urmaşi 51 familii, din­tre cari şapte din cauza tubercu­lozei pulmonare. Concluziile studiului d-lui dr. Petru Râmneanţu sunt că de­­popularea Vărădiei s’a produs prin deficit natural, numărul năs­cuţilor vii, începând din 1871 a fost mai mic, decât numărul de­ceselor. Trei sferturi din deficitul natu­ral se datoreşte natalităţii scăzute iar un sfert mortalităţii generale urcate. Natalitatea redusă se gă­seşte la clasa populaţiei cu stare economică bună şi la cea cu nivel cultural şi social urcat. Cea mai răspândită boală cro­nică este tuberculoza de toate for­mele. S’ar părea că în acest reportaj n’am urmărit să facem o prezen­tare a Vărădiei, ci mai mult o descriere a părţilor rele constata­te. Se poate, dar noi rezumând concluziile dureroase ale anchetei monografice, întreprinse de insti­tutul de igienă şi eugenie din Cluj, nu facem decât să atragem din nou atenţiunea asupra acestei dureroase probleme a Banatului: depopularea. Desigur că dacă urmăream să înfăţişăm numai lucrurile fru­moase din această comună am fi avut multe de scris, însă inten­­ţiunea noastră n’a fost aceasta, întărirea capitalului biologic al neamului este necesară mai ales în această regiune de frontieră, unde trebuie să ne consolidăm forţele biologice. Că Vărădia este comuna cu cel mai mare procent de deficit al populaţiei ne-o dovedeşte şi fap­tul că Astra şi-a ales ca loc al congresului său anual această co­mună, tocmai pentru a sublinia că munca trebue îndreptată asu­pra acestei aşezări româneşti de frontieră. Dar munca Astrei este foarte grea. Ea trebuie secondată nu nu­mai de preoţi şi învăţători, dar mai ales de intelectualii ridicaţi din această localitate. Şi sunt foarte mulţi intelectuali ridicaţi din Vărădia, numai cât, face im­presia că toţi aceştia şi-au uitat complet datoria faţă de satul lor. La apelul Astrei nici unul n’a răspuns prezent şi la Vărădia se cer multe energii. Situaţia deficitului demografic de la Vărădia este o stare genera­lizată în toată provincia, de aceia toată grija, toată munca, pentru îndreptarea acestei stări de­ lu­cruri. OCTAV METEA --------XX© • ©XX-----— Delegaţie economică ger­mană la Sofia Sofia, 13 (Rador). — O dele­gaţie economică germană a sosit în capitală spre a studia posibi­lităţile de a se spori exportul produselor bulgare în Germania, în special a lânei. , -xXQOQXx---­

Next