Universul, mai 1939 (Anul 56, nr. 131-146)
1939-05-16 / nr. 131
Krist al 56-rea Kr. Organizarea direcţiunii cărţilor funciare Hotărârile luate de d. ministru Victor Iamandi şi a cadastrului funciar la ministerul justiţiei D. Victor Iamandi, ministrul justiţiei, procedând la organizarea direcţiunii cărţilor funciare şi a cadastrului funciar, a semnat deriziunea prin care d. director Salvator A. Brădeanu este împuternicit să rezolve corespondenţa întregii direcţiuni, să emită delegaţiuni de serviciu, să supravegheze lucrările de măsurătoare cadastrală, precum şi cele pentru întocmirea cărţilor funciare şi să inspecteze lucrările de carte funciară dela instanţele judecătoreşti. De asemenea ,JL ministru Victor Iamandi a semnat deriziunea prin care s’a încadrat personaluldirecţiunii coţilor funciare şi a cadastrului funciar în modul următor : D. ■ Ciprian Raţiu, judecător preşedinte al tribunalului Ilfov a fost delegat cu conducerea serviciului cărţilor funciare; d-nii magistraţi, Creangă Ovidiu, Constantinescu St. loan, Postulache Ioan şi Stoicescu Nicolae au fost delegaţi la biuroul de studii şi inspecţiuni de la serviciul cărţilor funciare; d. consilier cadastral Dumitru Ciurileanu a fost încadrat în calitate de şef al serviciului cadastrului funciar; d-nii consilier cadastral Gh. Ştefănescu Gumă, insp. g-ral Ioan Petrovici, insp. g-ral Petre Andreevici şi insp. Pop Absalon, au fost încadraţi la biuroul de inspecţiuni şi studii pentru lucrările tehnice; d. cons. cad. Alexiu Munteanu a fost încadrat în calitate de şef al biuroului de geodezie. La acest biurou au fost încadraţi 27 de funcţionari specializaţi. D. cons. cad. Gh. Ştefănescu Gună de la biuroul de studii şi control superior a fost însărcinat şi cu conducerea biuroului pentru lichidarea reformei agrare. La acest biurou au fost încadraţi 6 funcţionari. D. insp. g-ral I. Chirilov Şerban a fost încadrat în calitate de şef al biuroului de măsurători. La acest biurou au fost încadraţi 6 technicieni. D. insp. g-ral I. Ioachimescu a fost încadrat ca şef al biurou- roului de cartografiere, ateliere, evidenţe cadastrale şi arhiva aparatelor cadastrale. La acest biurou au fost încadraţi 46 de funcţionari specializaţi. Ion Alexandrescu, judecător preşedinte de comisie de carte funciară, a fost delegat şi cu conducerea serviciului administrativ al nouii direcţiuni, iar d. Stelian Pârvulescu a fost încadrat în calitate de subşef al acestui serviciu, fiind delegat şi cu inspectarea lucrărilor de reformă agrară şi de cadastru. La acest serviciu au fost încadraţi 16 funcţionari. Concomitent cu reorganizarea nouii direcţiuni, d. ministru Victor Iamandi a luat şi următoarele măsuri: A dispus începerea lucrărilor de geodezie pe teritoriul Capitalei, în vederea executării lucrărilor de detaliu, necesare pentru ridicarea planurilor municipiului ; a dispus continuarea lucrărilor cadastrale în jud. Ilfov, trimiţând echipele de tehnicieni în comunele Mierlari, Copăceni, Valea Popii, Colibaşi, Câmpurelu şi Kerăşti, din circumscripţiunea judecătoriilor Budeşti şi Vidra rurale; după terminarea lucrărilor cadastrale în aceste comune, se vor putea pune în funcţiune primele instanţe de carte funciară din vechiul regat, deoarece în toate celelalte comune din aceste circumscripţiuni judecătoreşti s’au executat atât lucrările de cadastrare cât şi cele pentru întocmirea cărţilor funciare, a dispus de asemenea întocmirea planurilor de amortizare şi nivelment în corn. Budeşti, pentru a înzestra această comună cu planuri model şi a asigura ţinerea lor la curent. D. ministru Victor Iamandi prin d. director al cărţilor funciare şi cadastrului a mai luat contact şi cu ministerul economiei naţionale, pentru a grăbi executarea lucrărilor tehnice de măsurătoare în acele părţi ale judeţelor Buzău şi Prahova, unde se găseşte în curs procedura de validări miniere. Pa lângă toate acestea, d. ministru Victor Iamandi a examinat modalitatea pentru simplificarea procedurei de reformă agrară, în vederea lichidării definitive a acestei mari opere cu caracter economico-social, precum şi posibilităţile de a întrebuinţa toate planurile făcute în trecut, cu scopul de a obţine însemnate economii pentru stat şi a grăbi introducerea instituţiunii cărţilor funciare pe tot cuprinsul ţării. Astfel, chiar din primele zile ale organizării nouii direcţiuni, ministru Victor Iamandi a luat cele mai potrivite măsuri în vederea unei mai bune aşezări a proprietăţilor funciare, secondat fiind de d. Aurel Garcescu, secretarul general al ministerului justiției, care, ca în toate împrejurările, s-a arătat un devotat colaborator al d-sale. SVONUL Revista de psihologie şi pedagogie „Spirit militar modern“ a unei grupări ostăşeşti care urmăreşte „întărirea moralului armatei şi populaţiei cu ajutorul ştiinţei“, publică în ultimul său număr un interesant articol „Svonul“ de d. căpitan D. Viforeanu. „Svonul — scrie d-sa — prin faptul că pune în circulaţie un eveniment de o de mai multe ori cu caracter senzaţional, se răspândeşte cu o iuţeală uimitoare şi produce o impresie cu atât mai mare, cu cât are mai multe aparenţe de adevăr şi de gravitate. Fenomenul răspândirii de zvonuri este în deosebi frecvent în timpurile de criză sau tensiune politică internă sau externă. Autorul citează numeroase cazuri şi ajunge la concluzia că problema producerii şi răspândirii svonurilor nu poate şi nu trebue să fie tratată cu uşurinţă. Este cu adevărat o deosebit de importantă problemă de psihologie a masselor, care a format preocuparea strategilor şi a oamenilor de stat. Lumina oţeleşte voinţele, arată perspectivele pericolului, evită surprizele şi neprevăzutul şi dă posibilitate tuturora să se pregătească în vederea oricărei eventualităţi. Lumina, informaţia clară, controlată, dată de oameni cari au conştiinţa răspunderii şi faţă de legile ţării şi faţă de neamul lor, anihilează efectele svonurilor cari s’ar lansa şi cari n’ar găsi astfel teren de crezare. Mulţimea pornită să exagereze, pune imaginaţia la contribuţie şi dă faptelor o deformaţiune atât de neaşteptată încât întrece infinit mai mult cele mai grave ştiri ori evenimente. Lămuririle sincere, precise, pregătesc curajul bărbătesc de a fi oricând gata de a ne face datoria, pentru că este un lucru controlat azi că dinamismul naţiunilor se bazează pe această temă a luminării sufletelor celor mulţi. Nu putem împiedeca altfel dezamăgirea strecurată în sufletele neştiutorilor, de către cei cari din umbră lansează svonuri false, decât dând posibilitate adevărului, spus cinstit şi făţiş, să fie cunoscut de toţi spre a se evita astfel efectele minciunilor răspândite de interesaţi. VION .«KTET IMBESSTUT ! Vizita d-lui Mitiţă Constantinescu la Roma Roma, 13 (Radar). — D. Mitiţă Constantinescu, ministrul finanţelor, însoţit de d. Al. Duffim Zamfirescu, ministrul României la Roma, a vizitat azi lucrările expoziţiei universale. D. Mitiţă Constantinescu şi-a exprimat b via admiraţie pentru impunătoare organizare şi proporţiile măreţe ale „olimpiadei civilizaţiei“. ÎNTREVEDERI Roma, 13 (Rador). —eri după amiază la orele 16, d. ministru Mitiţă Constantinescu a primit în audienţă în apartamentele sale de la hotelul Excelsior numeroşi fruntaşi ai finanţelor şi economiei italiene, printre care şi pe preşedintele Institutului Naţional de Export, d. Caravello Ricorni. La ora 18:30, ministrul de finanţe al României a avut la palatul Chigi o întrevedere cu contele Ciano, ministrul afacerilor străine al Italiei. La această întrevedere a fost de faţă şi d. Al. Duiliu Zamfirescu, ministrul României pe lângă Quirinal. DINEUL SI RECEPŢIA DE LA LEGAŢIA ROMANA Roma, 13 (Rador). — Vineri seară,, palatul legaţiei române a adăpostit una dintre cele mai splendide reuniuni de personalităţi ale regimului: înalţi demnitari de Stat, conducători ai vieţii financiare şi economice ai Italiei, preşedinţii şi membri Curţii de Casaţie ai Curţii de Conturi, profesori universitari în frunte cu rectorii şi decanii universităţilor din Roma, demnitari de la ministerul afacerilor străine, membrii corpului diplomatic şi o întreagă secţiune a comitetului juridic italo- român, personalităţi din aristocraţia romană, întregul personal al legaţiei, membrii marcanţi ai coloniei române, etc. La ora 21, d. ministru Al. Duiliu Zamfirescu a oferit în cinstea d-lui Mitiţă Constantinescu un dineu, la care au luat parte : contele Thaon de Ravel, minis- trul finanţelor; d. Rossoni, ministrul agriculturii; d- Azzolini, guvernatorul Bănea Italiei; d. Mosconi, fost ministru de finanţe; d. Ştefani, fost ministru; d. Gasperini, preşedintele Curţii de Conturi; ambasadorul Amedeo Gianini, directorul afacerilor comerciale din ministerul afacerilor străine ; d. Pellegrino Ghigi, ministrul Italiei la Bucureşti; d. d’Alfosino, directorul general al schimburilor şi valutelor; d. Bagli, directorul general al măiilor, şi alte personalităţi. După dineu, în saloanele împodobite cu frumoase buchete de trandafiri roşii a dat o recepţie la care au luat parte peste 100 invitaţi. Intre alţii, d. Thaon de Revel, ministru de finanţe, d. Arrigo Solvi, ministrul justiţiei, d. Bottai, ministrul instrucpunii, d. Guarnieri, ministrul schimbului şi valutelor, d. Rossoni, ministrul agriculturii, d. Azzolini, guvernatorul Băncii Italiei, primul preşedinte al Curţii de casaţie şi al Curţii de Conturi, rectorul Universităţii din Roma, etc. Din corpul diplomatic au luat parte : d. Francois Boncet, ambasadorul Franţei, cu d.na; d. von Mackensen, ambasadorul Germaniei; ambasadorii poloniei şi Turciei, ministrul Greciei, cu doamna, miniştrii Bulgariei şi Elveţiei; d. Pellegrino Ghigi, ministrul Italiei la Bucureşti; d. Petrescu Comnen, ambasadorul României pe lângă Sf. Scaun, d. Stoicescu, rectorul Universităţii din Bucureşti, etc. gjtK^tg v-w«: «ppm. ■•'■■■ Sir Frederik Leith Ross a sosit la Atena Atena, 13 (Rador).— Sir Frederik Leith Ross, consilier economic al guvernului britanic, a sosit aci, venind din România. Sir Frederik Leith Ross va începe negocieri economice cu reprezentanţii guvernului elen. --------xXOÎOXx------ Distribuirea premiilor concurenţilor reuşiţi la societatea Tinerimea Română şi excursia in ţara Moţilor Duminică, 21 Mai, ora 3 d. m., în sala de festivităţi a societăţii „Tinerimea Română“, va fi împărţirea premiilor tuturor celor cari s-au distins la concursurile primare, secundare şi universitare din anul acesta, ţinute întreaga ţară. Serbarea va fi prezidată de d. Petre Andrei, ministrul educaţiuni naţionale.. Se vor distribui peste 500 premii, constând din bani, cărţi, obiecte de şcoală, tablouri, icoane, haine străjereşti, obiecte de artă, rechizite pentru desen şi pictură . In seara de Duminică 21 Mai, ora 9.45, premianţii şi profesorii însoţitori,, sub conducerea de-legaţilor societăţii „Tinerimea . Român”, vor pleca în excursie în Ţara Moţilor, urmând itinerariul următor: Bucureşti, Turda, Abrud (cu vizitarea ’ Câmpenilor, Vidrei, Detunatei şi Gheţarului, 22—24 Mai). Se rămâne în Abrud în cursul nopţii de 22 şi 23 Mai); Zlatna, Alba Iulia (24—25 Mai). Se rămâne în Alba Iulia în cursul nopţii de 24 Mai; Sibiu (25—26 Mai) Se rămâne la Sibiu în cursul nopţii de 25 Mai. La 26 Mai plecarea spre Bucureşti unde se ajunge la 27 Mai ora 5.30 dimineaţa, înscrierile pentru excursie se fac la sediul societăţii şi se închid definitiv Vineri 19 Mai. --------xx®»XXX------- PENTRU MIILE CARITABILE Nenorociţii de mai jos se găsesc într’o impresionantă mizerie. Neavând pe nimeni cari să-i ajute, ei fac apel la persoanele cu inimă bună, cari au posibilitatea, rugându-le să le vină în ajutor: — Didina Rădulescu,str. Moş Ajun nr. 3, văduvă, bolnavă, de curând ieşită din spital, cu 7 copii. Sărmana femee neputând munci, nu-şi poate întreţine copiii şi nici cu ce plăti chiria, neachitată de câteva luni. Ea face un apel disperat spre a fi ajutată. — In str. Flămândă 86 (Gduleşti) trăeşte văduva Florica Iliescu împreună cu trei copilaşi, toţi mici. Singură, fără nici un ajutor de undeva, orice sprijin, cât de mic, venit din partea cuiva, i-ar alina necazurile. Două îndrăzneţe bande de spărgători arestate la Chişinău Chişinău, 13 Mai Organele poliţiei judiciare au reuşit să aresteze azi două bande de tâlhari cari operau în diferite puncte ale oraşului. Şeful uneia din bande e Moise Keterman, puşcăriaş, eliberat condiţionat după 15 ani închisoare. La ordinele lui lucrau I. Volinttiru, Haschel Livşi, Şloim Chilischi, Avram Poliacof şi Gr. Cuteţ. Din cercetările făcute s-a stabilit că aceste bande au comis numai în oraşul nostru 32 de spargeri. Hoţii au fost înaintaţi partneului, care i-a deferit cabinetului o instrucţie. Ei se află închişi la arestul central. Indivizii: Ştefan Negureanu, Ion şi Vasile Buşilă şi Gheorghe Buga, din com. Vorniceni (Lăpuşna) care erau constituiţi în cea de a doua bandă, au comis numeroase furturi şi spargeri în satele Vorniceni şi Bucovăţ. Au fost şi ei arestați şi închiși în închisoarea centrală. vmmsm TOATE SERVICIILE COMISIEI EUROPENE A DUNĂREI AU TRECUT IN POSESIA STATULUI ROMÂN Galaţi, 13 Mai Azi d. a., la ora 4, s-a deschis, în palatul din Galaţi, sesiunea de primăvară a comisiei europene dunărene. Această sesiune capătă o deosebită importanţă, în primul rând prin punerea în aplicare a codului încheiat la Sinaia între statele reprezentate în Comisiune, privind trecerea tuturor serviciilor în posesia statului român şi apoi prin intrarea Germaniei în C. E. D. De la război încoace, pentru prima oară delegaţia germană se prezintă la şedinţa C. E. D. D. ministru plenipotenţiar Contzescu, delegatul României, salutând pe colegii săi, a făcut o dare de seamă a aranjamentului încheiat la Sinaia şi a acordului de la Bucureşti, enunţând că ambele intră azi în vigoare. Preşedintele C. E. D. a adus la cunoştinţă că azi s’a dat ordin şefilor de serviciu să predea toate serviciile în mâinile autorităţilor româneşti. Conform înţelegerii avute, pavilionul C. E. D. urmează să fie coborît şi în schimb să fie înălţat, cu o deosebită solemnitate, pavilionul românesc. Delegatul României a informat pe colegii săi că guvernul român ţine să se ştie că formalităţile schimbării pavilionului şi trecerea serviciilor în mâinile autorităţilor româneşti este un act care are o mare semnificaţie. Preşedintele sesiunii C. E. D. a arătat că C. E. D. se simte foarte mândră că a putut să treacă aceste servicii în mâna guvernului din ţara teritorială în care au funcţionat de atâta vreme. După cuvântarea delegatului României s-a făcut verificarea plenipotenţii delegatului german, d. dr. Martius. D. Etienne Thilly, secretarul general al C. E. D. a dat citire raportului întocmit. La ora 8 seara, şedinţa s’a ridicat. Şedinţa viitoare se va ţine luni, la ora 10 dimineaţa. ★ Luni seara, delegaţii plenipotenţiari şi cei supleanţi, împreună cu d. rezident regal al ţinutului Dunărea de Jos, vor pleca la Sulina, spre a participa la solemnitatea înălţării pavilionului românesc pe toate vasele şi clădirile care aparţin C. E. D. DONAŢIUNI PENTRU ÎNZESTRAREA ARMATEI înzestrarea armatei se află azi pe primul plan nu numai pentru conducătorii ţării, ci — fenomen îmbucurător — pentru toată opinia publică. Această grijă populară se manifestă prin numeroase donaţiuni care sosesc la ministerul înzestrării armatei, str. G l Budişteanu Nr. 16 Bucureşti, atât din provincie, cât şi din Capitală. Obolurile pentru înzestrarea Armatei reprezintă valori variate. Mici sau mari, aceste ofrande pentru apărarea patriei dovedesc o conştiinţă luminată şi solidaritate indestructibilă a cetăţenilor cu destinul graniţelor care vor fi apărate cu preţul averii, onoare şi sângelui românesc. D. Victor Slăvescu, ministrul înzestrării, mulţumeşte următoarelor persoane şi Instituţiuni pentru donaţiunile făcute: Societatea pensionarilor publici Dunărea de Jos, led 15.000; Ad-ţia încasări şi plăţi Făgăraşi, lei 6.121; Asoc. funcţ. fin. A. S. E. F. Făgăraş, lei 1.000; Ad-ţia incas. şi plăţi Râmnicu-Sărat, lei 10.608; Banca G. M. Eftimiu & Co., lei 9.600; Spitalul de stat Lugoş, lei 5.500; Rompalitul S. A. R. Constanţa, lei 8.426; ,,Ziarul Semnalul“, lei 8.272; Prof. univ. preot Grigore Cruşescu, lunar, lei 1.000; Manole Ciupală rest. Gărei Timişoara, lei 12.000; Sind. pescarilor din Dolj, lei 1.000; Centrul de îndrumare Breaza, lei 5.789; Prof. jud. Cernăuţi secţia financiară, lei 14.670; Camera de comerţ şi industrie Bârlad, lei 20.000; Funcţ. abator şi măcelarii din R.Vâlcea, lei 7 900; Diferite prefecturi, lei 522.191; Funcţ. adţiei încas. şi pr. Satu-Mare, lei 33.875; Funcţ. serv. contab. gle de c ca naţională, salarul pe o zi; Coop, solidaritatea Târgu-Mureş, lei 3.050; Direcţia şi pers. agenţiei de vapoare Unite S. A. R. Brăila, 10.000; M. A. N. Insp. pregătirei premilitare, comandanţi de secţii, subcentre şi centre, suma de lei 20, iar ofiţerii activi din cadre, solda pe o zi; Ţinutul Mării, membrii Corn. muncii şi muncitorii din portul Constanţa permanenţi şi flotanţi primii câte lei 300, iar secunzii câte lei 50 de persoană; Banca Naţ. a României echivalentul apantamentelor pe o zi ale membrilor cons. gl şi ale întregului personal al Băncii din administraţia centrală şi sedii; Prefectura jud. Maramureş, col. Em. Crişan, pers. prefecturii, pretorii şi notarii şi personalul technic, lei 10.797; Primăria Budachi Cordon jud. Cetatea Albă, lei 500; Hugo Cattich Constanţa, lei 5.000; Personalul soc.an Dispra Ploeşti, lei 8.773; Reprezentanţa metalurgică Bucureşti, lei 100.000; Comuna Perceperi III Baierancea Cetatea Lichtentul Cetatea Albă, lei 1.000; Albă, lei 200; Percepţia V-a Sărata Cetatea Albă, lei 5.700. * „Uniunea Generală a debitanţilor speciali C. A. M. din România“ în şedinţa Consiliului de Administraţie din seara de 4 Mai, a. crt. în unanimitate a decis ca toţi debitanţii speciali să verse la fondul de înzestrare al armatei cotizaţia lor pe luna Maiuc. D. Victor Iamandi, ministrul justiţiei, a primit ori un memoriu al funcţionarilor acestui departament, care îi aduc la cunoştinţă că înţelegând să-şi facă datoria către patrie, subscriu din tot sufletul salariul pe o zi la fondul de înzestrare cu armament. De asemeni, d-sa a mai primit din provincie următoarele telegrame: Cu onoare vă aducem la cunoştinţă că magistraţii şi funcţionarii trib. Cetatea Albă au decis să cedeze salariul pe o zi pentru armament. Preşedinte, Gheorghiu * Magistraţii şi funcţionarii judecătoriei de pace mixtă Miercurea Ciucului, vă roagă respectos să primiţi suma de lei 2400, reprezentând salariul lor pe o zi, modestă contribuţie la opera Spontanei şi uriaşei solidarităţi naţionale ,dovedită de grija înzestrării scumpei noastre armate. Judecăitor-şef, Mircea Klein * Au mai subscris la fondul pentru înzestrarea armatei: Membrii Casei corpului didactic, şapte sute optsprezece mii şase suite patruzeci lei; Funcţionarii Casei de Economie, credit şi ajutor a corpului didactic, douăzeci de mii de lei (salariul lor pe o zi); Membrii căminului cultural „Voevodul Mihai“ din comuna Simeria Veche, judeţul Hunedoara, nouă sute cincizeci lei; Direcţiunea, procuratorii şi funcţionarii Băncii de Credit Român, din sediul central şi sucursale, suma de una sută optzeci şi una mii una sută cincisprezece lei, salariul pe o zi; Locuitorii satului Cangacia, judeţul Tulcea, una mie lei; Personalul societăţii Bancară Română, suma de cincizeci şi trei de mii două sute nouăzeci şi trei lei; Breasla voiajorilor comerciali din ţinutul Prut zece mii lei; Funcţionarii şi gospodarii fruntaşi din comuna Kirsova judeţul Tighina, două mii opt sute lei; Şefii tuturor autorităţilor şi instituţiunilor publice şi private din judeţul Durostor, salariul lor pe o zi; Funcţionarii administraţiei de constatare Galaţi, salariul lor pe o zi; Funcţionarii Uzinei comunale Huşi, salariul lor pe două zile; Personalul didactic şi administrativ al facultăţii de agronomie Cluj, salariul pe o zi. Funcţionarii şipersonalul primăriei şi întreprinderile miunicipiului Oradea, dorind a contribuit cu obolul lor la fondul de înzestrare a Ţării, au depus în acest scop, la Banca Naţională, filiala Oradea, 134 mii 223 lei, salariul lor pe trei zile. Acest act sporitin, reprezintă dorinţa lor — de a participa fără ezitare — la opera de apărare a Ţării şi a fruntariilor, şi ataşamentul lor necondiţionat, la marea operă a Majestăţii Sale Regelui şi guvernului. Funcţionarii administraţiei financiare de constatare, sectorul I Galben, Bucureşti, salariul lor pe o zi, în sumă de unsprezece mii şease sute lei. Comunitatea israeliţilor de rit spaniol din Bucureşti suma de cincizeci mii lei, iar personalul administrativ, preoţesc şi şcolar al comunităţii suma de opt mii lei. * Dela Asociaţia şoferilor, mecanicilor şi electricienilor de stat Aseară s-a ţinut la sediul asociaţiei şedinţa comitetului central, la care au luat parte pe lângă cei 30 de membri ai comitetului şi un număr important de şoferi, mecanici şi electricieni de la diferite autorităţi de stat. A prezidat d. Grigore Teodorescu, care a făcut o expunere asupra mersului asociaţiei, arătând necesitatea strângerii rândurilor cât mai mult în jurul acestei organizaţii, având în vedere necesitatea de ajutor reciproc, precum şi pregătirea culturală prin ţinerea de conferinţe, şezători, etc. D-sa arată că în anteproectul de statut întocmit de d. prim ministru Armand Călinescu s’a înglobat şi această categorie de slujbaşi credincioşi ai instituţiunilor de stat. D-sa a propus ca o delegaţie, ce va fi desemnată de comitetul central şi întreaga adunare, să prezinte memorii forurilor conducătoare pentru menţinerea în Statut a ideii de înglobare ca funcţionari publici a şoferilor, mecanicilor şi electricienilor de Stat. Comitetul a aprobat propunerea d-lui Ioan Crinu, ca delegaţia ce va întocmi memoriul să fie compusă din d-nii: Gr. Teodorescu, preşedinte, Niculae Popescu şi I. Crinu, care să ia contact şi cu Ed. Stancu Brădişteanu, preşedintele Federaţiei salariaţilor publici, în vederea susţinerii lor în anteproectul întocmit. Au mai luat cuvântul d-nii: Niculae Cisnamie, Gh. Rădulescu, Olaru, Mercea Gheorghe şi alţii. D. preşedinte Teodorescu a mulţumit celor prezenţi pentru felul cum răspund la apelul comitetului, aceasta dovedind completa solidaritate în vederea apărării intereselor lor în cadrul legilor ţării. D-sa propune ca în şedinţa viitoare a comitetului central, ce va avea loc la 23 Mai 1939 să se discute și programul cultural. •Sí* Arestarea unui ademenitor de minore Chişinău, 13 Mai D. Elefterie Dumitriu, şeful poliţiei judiciare, în timp ce făcea o razie în suburbia Răşcani, a întâlnit un individ elegant îmbrăcat. Din actele de identitate prezentate s-a constatat că este morarul David Groizdant, din Cetatea Albă. Ştersăturile şi adăugirile din actele de identitate dând naştere la bănuiili, Groizdant a fost arestat şi condus la chestură. S-a stabilit că el este în realitate un alt David Groizdant, din Arcis (Cetatea Albă), urmărit de direcţia generală a poliţiei pentru trafic de came vie. Dându-se drept inspector la valorificarea grâului, Groizdani ademenea tinere fete din suburbiile moldoveneşti ale Chişinăului, pe care le plasa la casele de toleranţă din diferite oraşe moldoveneşti. Victime acestui odios negoţ au căzut şi fetele Eliisabeta Moraru şi Maria Cepleanu, acum la Galaţi.Poliţia a dispus ca victimele să fie readuse în localitate. Groizdant a fost arestat. --------xXOiOXx------- înzestrarea bisericii „Sf. Dumitru“ din Craiova Craiova, 13 Mai D. rezident regal Dinu Simion a înzestrat biserica domnească „Sf. Dumitru“, ctitoria regelui Carol I, cu mai multe odoare de cult şi veşminte bisericeşti. D-sa a însărcinat pe d. arhitect Atanasescu, de la comisia monumentelor istorice, cu facerea planului pentru, construcţia clopotniţei de care are nevoe biserica „Sf. Dumitru“. ■--------xxO • ©XX------- Confirmarea mandatelor de arestare a unor criminali Craiova, 13 Mai Tribunalul Dolj, secţia I, a confirmat mandatul de arestare emis de cabinetul 1 instrucţie contra sătenilor Gheorghe Şerban, C. Popa şi Dumitru Şerban, din corn. Coşovenii deos, cari au omorît, cu lovituri de cuţit pe băiatul Vasile Sandu, de 17 ani, din aceeaş comună. Cârciumarul Marin Nedelcuţ, care fusese arestat în legătură cu această crimă, a fost pus în libertate. Secţia IV-a a tribunalului Dolj a confirmat deasemeni mandatul de arestare ends împotriva femeii Ana Novac, din Băileşti, care, după cum am arătat la vreme, a pricinuit moartea femeii Veta Nedoni. Aceasta din urmă îmbolnăvindu-se, a fost operată de Ana Novac, în gât şi la subţiori, pentru angină difterică. Infectându-se, femeia a murit. --------xx© • ©XX-----— * O MAMĂ CRIMINALĂ Craiova, 13 Mai Am anunţat la timp că în valurile râului Jiu, în apropiere de corn. Bucovăţ, a fost pescuit un pachet, în care se afla cadavrul unei fetiţe, născută de curând. Cercetările făcute de parchet au dus la dovedirea mamei fără suflet, care este infirmiera Paulina Sochiu, din serviciul spitalului Filantropia. Numita a mărturisit că în urma unei legături avute cu un oarecare Păunescu, azi militar, a născut o fetiţă, în termen, dar care ar fi murit apoi. Spre a scăpa de cadavru, pe care nu-l putea îngropa cu formele legale, l-a împachetat într-o faţă de pernă şi l-a aruncat în fiu. D. dr. Marcel Spânişteanu a fost delegat cu facerea autopsiei cadavrului, spre a se verifica spusele mamei criminale. —*---XX® • ® XX------- Atacat şi jefuit de ţigani Constanţa, 13 Mai Azi dimineaţă s-a prezentat la poliţia locală săteanul Gheorghe Botoc, din Plopeni, venit pentru un proces la Constanţa, şi a reclamat că a fost victima unui îndrăzneţ atac banditesc. Pe la ora 10 seara, în timp ce trecea prin spatele cimitirului „Eternitatea“, în drum spre o rudă a sa, la care era găzduit, a fost atacat de doi necunoscuţi, cari l-au ameninţat şi l-au desbrăcat de haine, luându-i dintr-o pungă de piele, pe care o avea legată de gât, 8500 lei. El bănueşte că bandiţii cari l-au atacat şi jefuit sunt ţigani. Poliţia a început facerea cercetărilor, pentru identificarea tâlharilor. -------xX0#0Xx------- Vizita I.P.S.S. dr.Veniamin Ploeşteanu, la Craiova Craiova, 13 Mai I. P. S. dr. Veniamin Ploeşteanu, locotenent arhiepiscopal, şi vicar la Sfânta Patriarhie, a fost ieri în localitate, unde înconjurat de un sobor de preoţi, a oficiat la biserica Sf. Ile slujba religioasă a înmormântării bătânului Gheorghe Popescu, fost epitrop la mai multe biserici din Craiova. După înmormântare, I. P. S. S. însoţit de pr. Ioniţă Popescu, revizor eparhial şi col. C. Milcoveanu, deputat eparhial, a vizitat biserica domnească, „Sf. Dumitru“ biserica „Sf. Treime“, şcoala normală de fete „Madona Dudu“, parcul Bibescu şi parcul Domeniilor Breaza, unde a fost oaspetele familiei d-lui consilier regal Constantin Argetoianu. înaltul ierarh a părăsit oraşul astăseară. :© • ©xx——— ‘v.n'i’c•• lYtVi *„*•./.*,V\V»H «X ^\\III , ir-, . WillU-id. Ploae torenţială la R.-Vâlcea A fost trăsnită o casă, locuitorii au scăpat ca prin minune R.-Vâlcea, 12 Mai Joi seara s-a abătut asupra oraşului nostru o ploae torenţială însoţită de neobişnuit de dese descărcări electrice. Pe la ora 2 noaptea a fost trăsnită casa lui Savu Stănculescu, din str. Enescu nr. 11. Felul cum a lovit casa acest trăsnet, a dat mult de vorbit locuitorilor din partea locului cari au pornit ca într’un adevărat pelerinaj la casa cu pricina. Trăsnetul a spart acoperişul de ţiglă şi grinzile cu tavanul, pătrunzând în camera din faţă unde a rupt zidul aruncând la mare distanţă cărămizile şi făcând bucăţi un şifonier şi alte lucruri. Numai patul în care dormeau Stănculescu şi soţia sa şi care se afla la o jumătate de metru aproape de şifonier, a scăpat neatins şi bieţii oameni s’au ales numai cu groaza. Suntem informaţi că în judeţ, ploaia a fost însoţită şi de grindină care a făcut sim-boluri semănăturilor, pomilor & gradinelor de zarzavat. «ia nemogranca a unei comune din jud. Caraş Concluziile anchetei monografice din Vărădia. — Spicuiri din cercetările d-luî dr. Petru Râmneanţfc de la institutul de igienă din Cluj (Ancheta trimisului nostru special) VIII Cu acest reportaj, încheiem prima serie a anchetei noastre în Caraş, urmând ca s-o continuăm mai târziu, când firul investigaţiilor noastre profesionale se va îndrepta spre lumea minelor, scormonind viaţa cărăşenilor, descendenţi ai Oltenilor, în tot greul şi truda lor pentru a-şi câştiga existenţa. Am socotit util să încheiem această anchetă cu descrierea deficienţelor demografice ale satului cărăşan, în speranţa că se va căuta îndreptarea acestor stări de lucruri. înainte de a face loc acestor constatări, ne simţim datori cu o mică lămurire cititorilor noştri. Scriam în reportajul despre Oraviţa, în capitolul declaraţiilor d-lui primar Corneanu, că este necesar un cimitir lângă noul spital de stat. Deşi noi n’am reprodus decât proectele d-lui primar, aşa cum ne-au fost expuse, totuşi pentru că s’au produs confuziuni şi observaţii răuvoitoare asupra acestei preocupări edilitare, ţinem să arătăm că situaţia specială geografică a acestui oraş, cere un nou cimitir lângă spital. Aceasta nu pentru a descuraja pe bolnavii din spital şi bârfitorii de cafenele, dar pentru că actualul cimitir al oraşului este la o distanţă de 5 km., pe un deal, deci foarte departe, implicând cheltuieli şi deplasări foarte grele. Şi apoi noul cimitir urmează să deservească şi Oraviţa română, deci n’a fost o butadă în cadrul unui reportaj, ci o necesitate edilitară a Oraviţa, pe care noi am consemnat-o, aşa cum ne-a fost arătată de d. primar. Şi după ce am dat aceste lămuriri — pentru cei de bunăcredinţă — să intrăm în subiectul reportajului prezent. VARADIA VECHEA LOCALITATE ROMANA ARCIDAVA Am ales ca subiect al aceste anchete comuna Vărădia, nu numai pentru că am vizitat-o, dar şi pentru faptul că aici s’au întreprins cercetări monografice, pe cont propriu, de o echipă condusă de d. dr. Petru Râmneanţu de la Institutul de igienă din Cluj, în vara anului 1934, ale carei constatări publicate într’un studiu apărut în 1935, le vom întrebuinţa şi noi. Vărădia este aşezată în regiunea, unde odinioară se găsea cetatea dacă apoi romană Arridava. In urma săpăturilor făcute s’au găsit aici o mulţime de urme, despre acest trecut al localităţii. Azi Vărădia este o comună cu peste 2000 locuitori, fiind considerată între cele mai mari localităţi rurale din Caraş. Multă vreme Vărădia a fost în fruntea mişcării culturale din regiune, având coruri celebre şi numeroşi intelectuali. Dar cu trecerea timpului a devenit localitatea cu cel mai mare deficit de populaţie, aceasta începând cu 1869 de când deficitul de natalitate a crescut an de an. Echipa de monografişti, condusă de d. dr. Petru Râmneanţu şi formată din d-nii dr. Gh. Selegianu, dr. Romul Tirică, dr. Vasile Secheli, ajutaţi de surorile de ocrotire d-rele Magda, Popa şi Pop de la Cluj, au cules date interesante, pe cari le-au cuprins în scheme şi diagrame, pe cari din cauze tehnice nu le putem reproduce. Scăderea cea mai mare a înregistrat-o între 1881 — 1890, când au fost căsătorii foarte puţine. Cercetătorii fenomenului depopulării din Vărădia au constatat că cele mai multe decese s’au înregistrat din grupa copiilor sub un an. Un fenomen destul de curios este că deşi natalitatea a scăzut foarte mult, totuşi mortalitatea infantilă s’a menţinut la o proporţie foarte urcată, aceasta din lipsa de cultură şi cunoştinţe elementare de igienă, cum constată anchetatorii cazului. „Ori — după cum spunea distinsul prof. dr. Iuliu Moldovan — mortalitatea infantilă este mai mult în funcţie de educaţia mamelor, decât de starea lor economică“. In timp ce căsătoriile au scăzut, numărul divorţurilor de la 1911 (data de când se găsesc înregistrate) în două decenii a crescut enorm, în anii 1931—33 la 100 căsătorii contractate anual, s’au înregistrat 10 divorţuri. Tot privitor la problema natalităţii, ancheta d-lui dr. Râmneanţu, ajunge la concluzii edificatoare. Astfel din datele culese s’a putut stabili că populaţia înstărită are natalitate mult mai scăzută decât populaţia săracă. Această constatare răstoarnă afirmaţia celor, cari fără a studia fenomenul în adâncime, afirmau că de natalitatea ar fi un fenomen legat de condiţiile economice. Clasa ţăranilor înstăriţi nu se îngrijeşte de perpetuarea familiei — dovadă, cum vom arăta mai jos, că în această comună s’au stins peste 50 familii din lipsă de urmaşi.Mai departe studiul amintit constată „Populaţia cu nivel cultural şi social superior fiind compusă în mare parte din intelectualii comunei şi din câteva familii de ţărani înrudiţi cu intelectualii, au o natalitate din cele mai reduse posibile. Familiile intelectualilor au fost premergătoare şi au canalizat drumul mare spre care merge acum populaţia întreagă spre dezastru. Aceasta este cauza care explică de ce intelectualii satelor fac şi nu-şi fac apostolat dintr-o problemă atât de arzătoare unei provincii întregi. Se mulţumesc numai să discute între 4—6 ochi, sau în prezenţa unei persoane străine comunei şi provinciei şi atât. Familiile intelectuale sunt culpabile atât pentru trecut, cât şi pentru prezent. Am convingerea, că aceste familii formează zidul greu de învins faţă de toţi cari au încercat şi încearcă să muncească pe acest teren". Din cele constatate rezultă că în familiile de stare socială şi economică inferioară s-au înregistrat cele mai multe concubinaje, de unde şi numărul mare de născuţi vii, nelegitimi. Au fost anchetate apoi femeile, care au împlinit vârsta de 42 ani, pentru a se stabili fecunditatea. Concluzia acestor cercetări a fost că în Vărădia o femeie nu naşte mai muilt de 2 copii, iar fertilitatea a scăzut chiar în cursul unei generaţii. Din 453 femei anchetate 69, adică 15,2% au rămas sterile, fapt care a dus la stingerea completă a unor familii, în lipsă de urmaşi. La majoritatea femeilor cauza sterilităţii provine din practicarea căsătoriei de probă, apoi a frecvenţei avorturilor. Din această cauză starea fizică a femeilor lasă foarte mult de dorit şi în timp ce bărbaţii sunt voinici şi sănătoşi, femeile sunt îmbătrânite înainte de vreme. In această stare contribue şi sifilisul şi tuberculoza, cari fac ravagii. In ultimii douăzeci de ani, dela 1914—1933 la Vărădia s’au stins în lipsă de urmaşi 51 familii, dintre cari şapte din cauza tuberculozei pulmonare. Concluziile studiului d-lui dr. Petru Râmneanţu sunt că depopularea Vărădiei s’a produs prin deficit natural, numărul născuţilor vii, începând din 1871 a fost mai mic, decât numărul deceselor. Trei sferturi din deficitul natural se datoreşte natalităţii scăzute iar un sfert mortalităţii generale urcate. Natalitatea redusă se găseşte la clasa populaţiei cu stare economică bună şi la cea cu nivel cultural şi social urcat. Cea mai răspândită boală cronică este tuberculoza de toate formele. S’ar părea că în acest reportaj n’am urmărit să facem o prezentare a Vărădiei, ci mai mult o descriere a părţilor rele constatate. Se poate, dar noi rezumând concluziile dureroase ale anchetei monografice, întreprinse de institutul de igienă şi eugenie din Cluj, nu facem decât să atragem din nou atenţiunea asupra acestei dureroase probleme a Banatului: depopularea. Desigur că dacă urmăream să înfăţişăm numai lucrurile frumoase din această comună am fi avut multe de scris, însă intenţiunea noastră n’a fost aceasta, întărirea capitalului biologic al neamului este necesară mai ales în această regiune de frontieră, unde trebuie să ne consolidăm forţele biologice. Că Vărădia este comuna cu cel mai mare procent de deficit al populaţiei ne-o dovedeşte şi faptul că Astra şi-a ales ca loc al congresului său anual această comună, tocmai pentru a sublinia că munca trebue îndreptată asupra acestei aşezări româneşti de frontieră. Dar munca Astrei este foarte grea. Ea trebuie secondată nu numai de preoţi şi învăţători, dar mai ales de intelectualii ridicaţi din această localitate. Şi sunt foarte mulţi intelectuali ridicaţi din Vărădia, numai cât, face impresia că toţi aceştia şi-au uitat complet datoria faţă de satul lor. La apelul Astrei nici unul n’a răspuns prezent şi la Vărădia se cer multe energii. Situaţia deficitului demografic de la Vărădia este o stare generalizată în toată provincia, de aceia toată grija, toată munca, pentru îndreptarea acestei stări de lucruri. OCTAV METEA --------XX© • ©XX-----— Delegaţie economică germană la Sofia Sofia, 13 (Rador). — O delegaţie economică germană a sosit în capitală spre a studia posibilităţile de a se spori exportul produselor bulgare în Germania, în special a lânei. , -xXQOQXx---