Universul, iunie 1939 (Anul 56, nr. 147-161)

1939-06-11 / nr. 157

Anul al 56-lea 16 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Hr. 357 Duminică 11 Iunie 1939 16 Pagini PUN­ EXEMPLARUL­­ Xn Ro­mânia: 3 I» In străinătate 6 lei Total poștală plătită în numerar conform aprobării dir. G­le P. T. T. Nr. 24.464/939 CE­LE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10, SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 DIRECTOR $I ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Cum s’a sărbătorit Joi în Capitală Ziua Restauraţiei Impresionantele manifestări străjereşti de pe stadionul A. IV- E. I­. Ziua Restauraţiei, zi în­chinată­ tineretului, a fost sărbătorită Joi in Capitală cu mare fast şi entusiasm. Marile festivităţi străjer­e­­şti desfăşurate pe stadionul A.N.E.F. au adunat în jurul lor înalte şi distinse delega­­ţiuni ale organizaţiilor simi­lare din aproape toate ţările Europei. încă din primele ceasuri ale tnei valuri mari de cetă­ţeni se îndreptau în ordine spre stadionul de la poalele dealului Spirei. Uniformele albe ale poliţiş­tilor presăraţi peste tot lo­cul, drapelele enorme ce că­deau în falduri grele dea­­lungul faţadelor clădirilor, miile de stindarde ce flutu­rau pretutindeni dădeau o­­raşului peste care se pulve­rizase stropii calzi ai soare­lui, aspectul zilelor de mare sărbătoare. Strădaniile tuturor, înce­pând de la căpeteniile ţării şi sfârşind la ultimul pui de străjer îmbujorat de arşiţă şi de emoţia însemnătăţii lui, toate au fost încununate de cel mai deplin succes, care a răsplătit aşa cum se cuvine marea cheltuială de suflet şi energie ce au depus-o toţi pentru această sărbătoare ai tineretului. IN ARENA STADIONULUI 1 Cu mult înainte de începe­rea marilor demonstraţii, o massă compactă de oameni a ocupat până la refuz toate locurile stadionului A.N.E.F. In mijocul peluzei, un ca­reu uriaş alb şi allbastru cu­prinde în şirurile sale com­pacte şi rânduite miile de străjeri şi străjer­iţe. Fiecare spectator are în­­mână un steguleţ tricolor, care fâlfâe în foşnetul vân­tului de dimineaţă risipind paşte toată intinderea tri­­bunelor curcubeul mişcător al culorilor naţionale. De la locurile ce sunt re­zervate presei, se zăreşte în depărtare, de cealaltă parte a stadionului marea tribună oficială. In dreapta şi în stânga a­­cesteia se desluşeşte în soare o adevărată pădure de dra­pele şi fanioane galbene stră­­jer­eşti, în umbra cărora rân­durile albastre ale coman­danţilor formează ca o dun­gă de orizont între albul imaculat al străjerlor şi pes­triţul cafeniu al mulţimii. m m 0FIMITATI10R­ ­­BntoepaeiLaeSa ora 8 şi jumS­­faite limuzinele negre şi sclipi­toare ale persoanelor oficiale în­cep să şerpuiască într’un şirag din ce în­ ce mai strâns pe artera de comunicaţie interioară din faţa tribunei oficiale. Se zăresc de la depărtare si­luetele albe ale demnitarilor în­veştmântaţi în uniforma de vară a Frontului Renaşterii Na­ţionale şi fireturile Sclipitoare ale căpeteniilor oştirei şi ale ataşa­ţilor militari străini. Din când în când câte o pată roşie albastră sau neagră vine să împodobească rândurile imacula­t­ sa urcându-se pe postamen­­ul postului de comandă a rostit următorul mesaj în faţa microfo­nului către întregul tineret al neamului „Comandanţi şi comandante, trăjeri şi străjere, pentru a cin­­ea oară ne găsim adunaţi în unităţi disciplinate pe stadioa­nele de sărbătoare, gata să înce­­pem programul marilor demon­­traţii. De la un hotar la altul, milioa­­nele de străjeri freamătă de ne­­ăbdare, aşteptând să dovedească Marelui Străjer şi întregului po­por, năzuinţa de a se ridica tot mai sus pe culmea faptelor măr­eţe şi a devotamentului curat neutru Ţară şi Rege. Pe întregul cuprins al Patriei se înfrăţesc astăzi într’un sin­­gur gând şi­ o singură voinţă, :trăierii„ şoimii, arcaşii, spor­irii, Asociaţia creştină a tineri­­or”, „Asociaţia creştină a tinere­­or”, ca şi unităţile tineretului muncitoresc şi stolurilor extra­polare. La ora 8 şi 50 soseşte într-o ma­şină A. S. R. Principele Paul al Greciei, urmat de suita Sa. Alteţa Sa, care este oaspete Suveranului nostru, şi care a ve­Din depărtări se aude apropiin­­u-se cu iuţeală un şuerat prelung, gseşte M. S. Regele. E ora 9 fix, De alte oficialităţii ori sunt robele magistraţilor de la înaltele foruri împărţitoare de justiţie. Sosesc astfel pe rând d-nu­l l­i­mand Călinescu, preşedintele consiliului de miniştri, consilierii regali, membrii guvernului, dele­gaţiile organizaţiilor tinereşti din străinătate, corpul diplomatic, a­­taşaţii militari străini precum şi toţi şefii autorităţilor civile şi militare. La ora 8 şi 40 soseşte d. Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării, care este salutat printr’un semnal al gorniştilor străjeri. Străjeri ai ţării, astăzi coboară în mijlocul vostru Supremul Co­mandant şi Marele Străjer, iar între voi, în primele rânduri se găseşte însăşi Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia. Astăzi toţi oamenii mari ai ţării ca şi reprezentanţi ai ţării ca şi reprezentanţii popoarelor mari ale Europei veniţi anume să vă preţuiască vredniciile, pă­rinţii şi rudele voastre, poporul de la mic la mare, ţara întreagă îşi îndreaptă privirea către stră­jerii mândri ai neamului. Arătaţi -vă demni de cinstea ce vi se face. In ziua cea mare a sărbătoarei pe care o închinăm Marelui no­stru Suveran şi Supremului co­mandant al Străjii Ţării, să ne unim glasurile şi să strigăm: Trăiască M. S. Regele Carol al II-lea, înaltul nostru ocrotitor. Trăiască Măria Sa Marele Voe­vod Mihai de Alba Iulia, pilda străjeilor de pretutindeni. Trăiască poporul străjer al Ro­mâniei veşnice"U­nit în ţară spre a participa la marile serbări ale tineretului, este salutat de străjeri şi de mulţimea din cuprinsul stadionului cu o deosebită simpatie. Pe poarta cea mare a stadionului apar maşinile palatului. Intr’o splendidă maşină deschisă se­­află M. S. Regele şi Măria Sa Marele Voevod Mihai. Muzica străjerească intonează din zeci de trâmbiţe aurite imnul de salut al Marelui Străjer: Toţi stră­jerii Majestate, Vă urează sănătate! RAPORTUL COMANDAN­­TULUI STRĂJII ŢARII De îndată ce M. S. Regele şi Moştenitorul Tronului au coborît din maşină în ovaţiile prelungite ale mulţimii, d. Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării se pre­zintă în faţa Suveranului şi dă raportul. TRECEREA IN REVISTA A MARELUI CAREU STRĂJERESC După ce a primit raportul, M. S. Regele, urmat de Marele Voe­vod Mihai trece în revistă marele careu al unităţilor străjereşti massate în marea incintă a sta­dionului. Suveranul păşeşte încet, privind cu mândrie tinerele vlăstare ale neamului cari îl aframă cu voioşie. In tot acest timp, o muzică mi­litară aşezată într’un studio spe­cial amenajat deasupra tribune­lor, intonează Imnul Regal care se răsfrânge în sunete prelungi și majestoase peste capetele albe ale miilor de străjeri. * SERVICIUL DIVIN Ca la toate începuturile stră­jerești, primul gând al tineretului este acela de a-și îndrepta cuge­tul spre cucernicie. Toţi străjerii se desperă cu evlavie, publicul ascultă şi el în linişte răspunsurile sfintei litur­ghii. Se oficiază serviciul divin de P.S.S. dr. Partenie Ciopron, epis­copul armatei şi al Străjii Ţării, înconjurat de un sobor de preoţi. RIDICAREA PAVILIO­NULUI După ce corul străjeresc into­nează Imnul Regal şi „Tatăl No­stru“ P.S.S. episcop Partenie Cio­pron a explicat textul biblic cu aplicare la viaţa străjerească. Un mic străjer, s’a urcat apoi pe piedestalul postului de co­­­­mamelă din mijlocul stadionului şi a rostit cu mare hotărîre în glas deviza şi crezul străjerlor. In timp ce corul tuturor uni­STRAJERI! Acest cuvânt se îndreaptă în primul rând către voi şi către comandanţii voştri , vouă tuturor din „Straja Ţă­rii“ trebue să vă aduc în a­­ceiastă sărbătorească zi a ti­neretului mulţumirile Mele cele mai calde pentru toată munca depusă şi pentru felul în care toţi, cu un avânt atât de frumos, aţi muncit pentru desvoltarea şi întărirea gene­raţiilor tinere. Aţi arătat cu prisosinţă că deviza, „Muncă şi Credinţă pentru Ţară şi Rege“, nu este numai o lozincă scrisă, ci este o poruncă vie ce trebue înde­plinită fără şovăire şi cu drag în folosul superior al Patriei. Când privesc această jalni­că masă a tineretului român, inima li se umple de bucurie şi de emoţie văzând măreaţa cale de renaştere şi de pro­gres pe care a apucat-o. Chemaţi la o şcoală de via­ţă nouă, la şcoala care nu-i şcoală, ci viaţa însăşi, vă în­drumaţi ca o oştire de neîn­­­­vins spre ţărmuri mai lumi­­­­noase, spre vremuri mai să-­­ nătoase. i înălţarea şi întărirea noa- I stră nu o putem face numai i prin măsuri cu rezultate i- I mediate, ci şi prin o temei­nică pregătire a viitorului. Acest viitor este strâns le­gat de generaţiile cari vor veni, iată de ce am făcut acea chemare către copiii Ţării Mele, copiii de astăzi cari vor fi cetăţenii de mâine. In sufletul vostru voim să sădim acea credinţă nestră­mutată în forţa vie a Româ­nismului ,voim a face ca prin munca fiecăruia să pripă­şească totalitatea Naţiunii. Fără o muncă stăruitoare individuală şi fără o credinţă de neînfrânt în capacitatea şi destinele neamului, niciu­n nmo­rio­mi cn ia piefl î rţift o temelie solidă. Viaţă nouă, viaţă de avânt, viaţă de încredere în viitorul României, iată ce trebue do­bândit de la tinerele vlăstare ale ţării. Noi nu uităm şi nu dispre­ţuim trecutul, dar privim spre­­ un viitor tot mai înălţat al României de mâine. Avem o singură dorinţă, un singur avânt: „excelsior“! Şcoala „Străjii“ este o şcoa­lă de viaţă, este o şcoală care se adapă din isvoarele vii ale naturii, din învăţămintele de toate zilele. Noi nu suntem o Românie care a început astăzi, ci sun­tem urmarea valurilor de strămoşi cari merg tot înain­te, suntem trăsătura de legă­tură vie între om­ şi mâine. Eri cu scăderile, dar mai ales cu virtuţile lui, mâine numai cu binele. Suntem elixirul de viaţă nouă plămădit din sinteza de Români se mai poate făli că la serbarea noastră, a Străjii Ţării, au venit repre­zentanţi ai altor ţări străine şi prietene. Lor le aducem frăţeasca noastră salutare şi le spunem din toată inima: — Bine aţi venit!! STRĂJERI! In această zi să vă mai gândiţi la numele ce-l pur­taţi, căci voi sunteţi straja viitorului, deci într’adevăr „Straja Ţării“. Sănătate!! (Ural® şi ovaţiuni prelun­gite). Când Suveranul şi-a încheiat cuvântul în uralele puternice ale virtuţilor strămoşeşti. Pentru străjer nu mai tre­bue să fie vremuri grele şi vremuri uşoare, nu există de­cât o singură vreme: acea a credinţei şi a muncii fără pre­get pentru progres. Voia bună de încredere în destinul neamului, iată vir­tuţile de căpetenie ce trebuesc să fie totdeauna vii în faţa o­­chilor minţii noastre. Această serbare a tineretu­lui este clipa în care fiecare străjer trebue să privească în conştiinţa sa şi să se asigure că într’adevăr a avut credinţă şi a muncit pentru ţara lui. Dacă „Straja“ s’a îndreptat către copii, lozincele ei, şcoa­la ei de viaţă şi morala ei, for­mează un cod de purtare ce­tăţenească, care trebue urmat de toţi, chiar când nevoile vieţii l-au silit să desbrace u­­niforma tineretului. Străjer nu este numai ace­la care poartă pe umăr insig­na noastră, ci este acela care are o clădire sufletească deo­sebită, este acela care până în adânci bătrâneţe trăeşte activ morala străjerească. Ori şi unde să se recunoa­scă unul dintre noi, că e mai cinstit, mai voios, mai cre­dincios, mai muncitor decât altul. Sufletul Meu se umple de bucurie văzând calea pe care păşim şi avântul cu care am pornit. Veşnic trebue să se păstre­ze tot aşa de vie credinţa care trebue să fie totdeauna pu­ternică pentru binele iubitei noastre Patrii. Şi astăzi mândria noastră străjerlor, din şirurile albe ale acestora s’au ridicat deodată spre albastrul nemărginit al zărilor 500 de balonaşe simbolizând prin culorile rotunzimilor lor lustruite, cele trei culori naţionale ale ţării. M. S. Regele, după ce-şi salută cu bucurie armata albă a tinere­tului s’a urcat în tribuna regală, urmat fiind de d-nii Armand, Călinescu, preşedintele consiliului de miniştri, şi Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării. Fanfarele străjer­eşti trec în faţa tribunei regale şi intonează îm­preună cu glasul ce izbucneşte din miile de piepturi străjereşti ura­rea către Marele Străjer: „Toţi străjerii Majestate, Vă urează sănătate” după care se intonează imnul străjeresc „Regele coboară printre noi”, de Dimitrie Cuclin. In sunetul fanfarelor străje­reşti, armata albă a fiilor ţării părăseşte în marş cadenţat dreptunghiul verde al arenei, evacuând terenul. Străjerii se pregătesc pentru executarea părţii a doua din program: demonstraţiile de gimnastică şi dansuri naţionale ale legiunilor de străjeri şi străjere din Bucureşti. După câteva minute părăsesc arena elevii şcolilor militare. Toţi au tricoul albastru şi pantalonii albi. Apariţia lor ce se desprinde din marele grup străjeresc, stârne­şte entuziasmul mulţimii care-i aplaudă îndelung. Odată cu golirea terenului câteva sute de baloane colora­te se ridică dintr’odată spre cer înălţând cu ele două stindarde I străjereşti. Pe teren rămân numai stră­jerii şi străjer­ele de curs primar cari compun unităţile din ma­rea grupare a Reprizei I. In spatele lor toate drapelele străjereşti s’au rânduit într’un şir lung ce fâlfâe in bătaia vântului. După ce străjerii şi străjerele Reprizei I-a au ocupat prin mişcări cadenţate întreg sta­dionul, dau toţi onorul către Suveran şi încep mişcările rit­mice într’o ordine desăvârşită. Micii străjeri se lasă astfel jos, se ridică încet, fac mişcări repezi cu braţele simbolizând fâlfâiri graţioase de aripi, se strâng şi se aşează în genunchi, îşi înalţă capetele bucurate spre cer, imitând cântecul cucului sar apoi vioi de trei ori imitând săritura mlădioasă a mieluşei­lor. In exerciţiul al doilea, pe aria ,,Românaşuluî” micii străjeri fac noui mişcări de braţe, sări­turi, mlădieri din şolduri şi în­toarceri. Intr’un ritm perfect sincro­nizat cu muzica ce se împrăştie din zecile de difuzoare, străje­rele se prind de umeri şi por­nesc dintr’odată sute de mici hore. Stadionul este plin de cercuri albe ce se înclină şi se mlădie imitând culesul florilor şi rugă­ciunea. Programul Reprizei I se ter­mină cu onorul către Marele Străjer şi din miile de glasuri ale copilaşilor se ridică un s sin­­gur strigăt voinicesc: Sănă­tate ! * Repriza II-a este compusă din unităţile de străjere ale cursului secundar comandate de d-na prof. comandantă Bil­­ga Petrescu. Străjerele în pas de dans, ţi­nă­n­du-se de mână şi ridicând braţele, fac impresia a mii de fluturi albi ce vor să-şi ia sbo­­rul spre cer. In 12 mari rânduri paralele ele se apropie de tribuna regală şi după ce salută pe M. S. Re­gele se aşează în pas vioi în formaţie de gimnastică. Toate străjerele sunt sprin­ţare, pline de graţia şi eleganţa mişcărilor cari au caracterizat întotdeauna pe femeile neamu­lui nostru românesc. Se adună pe grupuri de câte trei şi câte şase şi se desfac în pas cadenţat de gimnastică formând 12 mari rânduri ce par 12 flori mari albe ce smăl­­ţuesc verdele sănătos al arenei. Toate fac mişcări onduloase din trunchi, aşezându-se jos sau in genunchi in aceiaşi mişcare ritmică, lentă şi graţioasă. După câteva figuri de echili­bru străjerele execută un exer­ciţiu simbolic de tragere cu ar­cul. Mişcarea e făcută perfect şi stârneşte o vie admiraţie. Străjerele se înclină apoi in­tr’o ultimă mişcare de închină­ciune în faţa tribunei regale formând pe teren două mari chenare în mijlocul cărora stră­jerele în pas alergător se înco­lonează f­ormând semnătura re­gală ,­Clairul­a“ vulcâniu­­se la pământ şi izbucnind în urale. Străjerele Repriza I-a îşi ter­mină exerciţiile prin formarea unei mari şi simbolice ramuri de brad, minunată imagine a bucuriei şi a sănătăţii depline. *■ Urmează exerciţiile reprizei a IlI-a compusă din străjerii de curs secundar. In timp ce străjerele părăsesc stadionul, din celălalt capăt al arenei apar unităţile d­e străjeri sub conducerea d-lui prof. co­mandant Bivolaru. Coloana din mijloc se des­parte în două formând un „M” iniţiala numelui Manetali Voe­vod Miihaii de Alba-Iuliia, care este salutat cu entuziasm de public. Primul şir ce se aliniază în dreptul tribunei regale e com­pus din 36 de comandanţi stră­­jeri. La flancul drept se află Ma­rele Voevod Miihai, în uniformă de comandant. Poporul din tribune îl aclamă prin urale şi aplause prelun­gite. După desfăşurarea ansam­blului şi salutul către Marele Străjer, şirurile se desfac me­todic ca firele albe dintr’un ghem uriaş. Exerciţiile se desfăşoară apoi prin mişcări de braţe şi picioa­re ce simbolizează mişcările u­­nor roţi de moară. După adunarea în care­ stră­jerii formează un fel de carusel ce se învârteşte în două sen­suri opuse ce alcătuesc zeci de mari rozete vii: înainte să părăsească pajiş­tea verde a arenei, străjerii liceelor militare, formează cu trupurile lor albe şi albastre cifrul regal şi amsegma Străjii Ţării cel străjuiesc de o parte şi de alta. Străjerii se culcă la pământ şi cifrul şi insignele apar dese­nate admirabil pe suprafaţa i­­mensă a stadionului. Unităţile Reprizei IlI-a­lă­(Continuare in pag. 3-a) CUVÂNTUL COMANDANTULUI STRĂJII ŢĂRII Sosirea A. S. R. Principelui Paul al Greciei Sosirea Suveranului şi a Marelui Voevod Mihai Cuvântarea Marelui Străjer Demonstraţiile de gimnastică ale legiunilor de străjeri şi străjere In timpul serviciului religios Marele Străjer trece în revistă reprizele de străjeri­tăţilor străjereşti intonează cân­tecul străjeresc „Imnul Nostru” (Trei Culori) pavilionul naţional este ridicat în bătaia vântului la catargul de onoare din faţa tribu­nei regale. După solemnitatea ridicării pa-­­ vilionului naţional, M. S. Regele, mijlocul organizaţiilor Marele Străjer al Ţării, rosteşte către întregul tineret străjer al ţări următoarele cuvinte: Regele rostindu-Şi cuvântarea în de străjeri Marele Voevod Mihai de Al­ba Iulia defilând în flancul drept al centuriei M. Sale

Next