Universul, iunie 1939 (Anul 56, nr. 147-161)
1939-06-11 / nr. 157
Anul al 56-lea 16 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov Hr. 357 Duminică 11 Iunie 1939 16 Pagini PUN EXEMPLARUL Xn România: 3 I» In străinătate 6 lei Total poștală plătită în numerar conform aprobării dir. Gle P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10, SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 DIRECTOR $I ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Cum s’a sărbătorit Joi în Capitală Ziua Restauraţiei Impresionantele manifestări străjereşti de pe stadionul A. IV- E. I. Ziua Restauraţiei, zi închinată tineretului, a fost sărbătorită Joi in Capitală cu mare fast şi entusiasm. Marile festivităţi străjereşti desfăşurate pe stadionul A.N.E.F. au adunat în jurul lor înalte şi distinse delegaţiuni ale organizaţiilor similare din aproape toate ţările Europei. încă din primele ceasuri ale tnei valuri mari de cetăţeni se îndreptau în ordine spre stadionul de la poalele dealului Spirei. Uniformele albe ale poliţiştilor presăraţi peste tot locul, drapelele enorme ce cădeau în falduri grele dealungul faţadelor clădirilor, miile de stindarde ce fluturau pretutindeni dădeau oraşului peste care se pulverizase stropii calzi ai soarelui, aspectul zilelor de mare sărbătoare. Strădaniile tuturor, începând de la căpeteniile ţării şi sfârşind la ultimul pui de străjer îmbujorat de arşiţă şi de emoţia însemnătăţii lui, toate au fost încununate de cel mai deplin succes, care a răsplătit aşa cum se cuvine marea cheltuială de suflet şi energie ce au depus-o toţi pentru această sărbătoare ai tineretului. IN ARENA STADIONULUI 1 Cu mult înainte de începerea marilor demonstraţii, o massă compactă de oameni a ocupat până la refuz toate locurile stadionului A.N.E.F. In mijocul peluzei, un careu uriaş alb şi allbastru cuprinde în şirurile sale compacte şi rânduite miile de străjeri şi străjeriţe. Fiecare spectator are înmână un steguleţ tricolor, care fâlfâe în foşnetul vântului de dimineaţă risipind paşte toată intinderea tribunelor curcubeul mişcător al culorilor naţionale. De la locurile ce sunt rezervate presei, se zăreşte în depărtare, de cealaltă parte a stadionului marea tribună oficială. In dreapta şi în stânga acesteia se desluşeşte în soare o adevărată pădure de drapele şi fanioane galbene străjereşti, în umbra cărora rândurile albastre ale comandanţilor formează ca o dungă de orizont între albul imaculat al străjerlor şi pestriţul cafeniu al mulţimii. m m 0FIMITATI10R BntoepaeiLaeSa ora 8 şi jumSfaite limuzinele negre şi sclipitoare ale persoanelor oficiale încep să şerpuiască într’un şirag din ce în ce mai strâns pe artera de comunicaţie interioară din faţa tribunei oficiale. Se zăresc de la depărtare siluetele albe ale demnitarilor înveştmântaţi în uniforma de vară a Frontului Renaşterii Naţionale şi fireturile Sclipitoare ale căpeteniilor oştirei şi ale ataşaţilor militari străini. Din când în când câte o pată roşie albastră sau neagră vine să împodobească rândurile imaculat sa urcându-se pe postamenul postului de comandă a rostit următorul mesaj în faţa microfonului către întregul tineret al neamului „Comandanţi şi comandante, trăjeri şi străjere, pentru a cinea oară ne găsim adunaţi în unităţi disciplinate pe stadioanele de sărbătoare, gata să începem programul marilor demontraţii. De la un hotar la altul, milioanele de străjeri freamătă de neăbdare, aşteptând să dovedească Marelui Străjer şi întregului popor, năzuinţa de a se ridica tot mai sus pe culmea faptelor măreţe şi a devotamentului curat neutru Ţară şi Rege. Pe întregul cuprins al Patriei se înfrăţesc astăzi într’un singur gând şi o singură voinţă, :trăierii„ şoimii, arcaşii, sporirii, Asociaţia creştină a tinerior”, „Asociaţia creştină a tinereor”, ca şi unităţile tineretului muncitoresc şi stolurilor extrapolare. La ora 8 şi 50 soseşte într-o maşină A. S. R. Principele Paul al Greciei, urmat de suita Sa. Alteţa Sa, care este oaspete Suveranului nostru, şi care a veDin depărtări se aude apropiinu-se cu iuţeală un şuerat prelung, gseşte M. S. Regele. E ora 9 fix, De alte oficialităţii ori sunt robele magistraţilor de la înaltele foruri împărţitoare de justiţie. Sosesc astfel pe rând d-nul limand Călinescu, preşedintele consiliului de miniştri, consilierii regali, membrii guvernului, delegaţiile organizaţiilor tinereşti din străinătate, corpul diplomatic, ataşaţii militari străini precum şi toţi şefii autorităţilor civile şi militare. La ora 8 şi 40 soseşte d. Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării, care este salutat printr’un semnal al gorniştilor străjeri. Străjeri ai ţării, astăzi coboară în mijlocul vostru Supremul Comandant şi Marele Străjer, iar între voi, în primele rânduri se găseşte însăşi Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia. Astăzi toţi oamenii mari ai ţării ca şi reprezentanţi ai ţării ca şi reprezentanţii popoarelor mari ale Europei veniţi anume să vă preţuiască vredniciile, părinţii şi rudele voastre, poporul de la mic la mare, ţara întreagă îşi îndreaptă privirea către străjerii mândri ai neamului. Arătaţi -vă demni de cinstea ce vi se face. In ziua cea mare a sărbătoarei pe care o închinăm Marelui nostru Suveran şi Supremului comandant al Străjii Ţării, să ne unim glasurile şi să strigăm: Trăiască M. S. Regele Carol al II-lea, înaltul nostru ocrotitor. Trăiască Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, pilda străjeilor de pretutindeni. Trăiască poporul străjer al României veşnice"Unit în ţară spre a participa la marile serbări ale tineretului, este salutat de străjeri şi de mulţimea din cuprinsul stadionului cu o deosebită simpatie. Pe poarta cea mare a stadionului apar maşinile palatului. Intr’o splendidă maşină deschisă seaflă M. S. Regele şi Măria Sa Marele Voevod Mihai. Muzica străjerească intonează din zeci de trâmbiţe aurite imnul de salut al Marelui Străjer: Toţi străjerii Majestate, Vă urează sănătate! RAPORTUL COMANDANTULUI STRĂJII ŢARII De îndată ce M. S. Regele şi Moştenitorul Tronului au coborît din maşină în ovaţiile prelungite ale mulţimii, d. Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării se prezintă în faţa Suveranului şi dă raportul. TRECEREA IN REVISTA A MARELUI CAREU STRĂJERESC După ce a primit raportul, M. S. Regele, urmat de Marele Voevod Mihai trece în revistă marele careu al unităţilor străjereşti massate în marea incintă a stadionului. Suveranul păşeşte încet, privind cu mândrie tinerele vlăstare ale neamului cari îl aframă cu voioşie. In tot acest timp, o muzică militară aşezată într’un studio special amenajat deasupra tribunelor, intonează Imnul Regal care se răsfrânge în sunete prelungi și majestoase peste capetele albe ale miilor de străjeri. * SERVICIUL DIVIN Ca la toate începuturile străjerești, primul gând al tineretului este acela de a-și îndrepta cugetul spre cucernicie. Toţi străjerii se desperă cu evlavie, publicul ascultă şi el în linişte răspunsurile sfintei liturghii. Se oficiază serviciul divin de P.S.S. dr. Partenie Ciopron, episcopul armatei şi al Străjii Ţării, înconjurat de un sobor de preoţi. RIDICAREA PAVILIONULUI După ce corul străjeresc intonează Imnul Regal şi „Tatăl Nostru“ P.S.S. episcop Partenie Ciopron a explicat textul biblic cu aplicare la viaţa străjerească. Un mic străjer, s’a urcat apoi pe piedestalul postului de comamelă din mijlocul stadionului şi a rostit cu mare hotărîre în glas deviza şi crezul străjerlor. In timp ce corul tuturor uniSTRAJERI! Acest cuvânt se îndreaptă în primul rând către voi şi către comandanţii voştri , vouă tuturor din „Straja Ţării“ trebue să vă aduc în aceiastă sărbătorească zi a tineretului mulţumirile Mele cele mai calde pentru toată munca depusă şi pentru felul în care toţi, cu un avânt atât de frumos, aţi muncit pentru desvoltarea şi întărirea generaţiilor tinere. Aţi arătat cu prisosinţă că deviza, „Muncă şi Credinţă pentru Ţară şi Rege“, nu este numai o lozincă scrisă, ci este o poruncă vie ce trebue îndeplinită fără şovăire şi cu drag în folosul superior al Patriei. Când privesc această jalnică masă a tineretului român, inima li se umple de bucurie şi de emoţie văzând măreaţa cale de renaştere şi de progres pe care a apucat-o. Chemaţi la o şcoală de viaţă nouă, la şcoala care nu-i şcoală, ci viaţa însăşi, vă îndrumaţi ca o oştire de neînvins spre ţărmuri mai luminoase, spre vremuri mai să- nătoase. i înălţarea şi întărirea noa- I stră nu o putem face numai i prin măsuri cu rezultate i- I mediate, ci şi prin o temeinică pregătire a viitorului. Acest viitor este strâns legat de generaţiile cari vor veni, iată de ce am făcut acea chemare către copiii Ţării Mele, copiii de astăzi cari vor fi cetăţenii de mâine. In sufletul vostru voim să sădim acea credinţă nestrămutată în forţa vie a Românismului ,voim a face ca prin munca fiecăruia să pripăşească totalitatea Naţiunii. Fără o muncă stăruitoare individuală şi fără o credinţă de neînfrânt în capacitatea şi destinele neamului, niciun nmoriomi cn ia piefl î rţift o temelie solidă. Viaţă nouă, viaţă de avânt, viaţă de încredere în viitorul României, iată ce trebue dobândit de la tinerele vlăstare ale ţării. Noi nu uităm şi nu dispreţuim trecutul, dar privim spre un viitor tot mai înălţat al României de mâine. Avem o singură dorinţă, un singur avânt: „excelsior“! Şcoala „Străjii“ este o şcoală de viaţă, este o şcoală care se adapă din isvoarele vii ale naturii, din învăţămintele de toate zilele. Noi nu suntem o Românie care a început astăzi, ci suntem urmarea valurilor de strămoşi cari merg tot înainte, suntem trăsătura de legătură vie între om şi mâine. Eri cu scăderile, dar mai ales cu virtuţile lui, mâine numai cu binele. Suntem elixirul de viaţă nouă plămădit din sinteza de Români se mai poate făli că la serbarea noastră, a Străjii Ţării, au venit reprezentanţi ai altor ţări străine şi prietene. Lor le aducem frăţeasca noastră salutare şi le spunem din toată inima: — Bine aţi venit!! STRĂJERI! In această zi să vă mai gândiţi la numele ce-l purtaţi, căci voi sunteţi straja viitorului, deci într’adevăr „Straja Ţării“. Sănătate!! (Ural® şi ovaţiuni prelungite). Când Suveranul şi-a încheiat cuvântul în uralele puternice ale virtuţilor strămoşeşti. Pentru străjer nu mai trebue să fie vremuri grele şi vremuri uşoare, nu există decât o singură vreme: acea a credinţei şi a muncii fără preget pentru progres. Voia bună de încredere în destinul neamului, iată virtuţile de căpetenie ce trebuesc să fie totdeauna vii în faţa ochilor minţii noastre. Această serbare a tineretului este clipa în care fiecare străjer trebue să privească în conştiinţa sa şi să se asigure că într’adevăr a avut credinţă şi a muncit pentru ţara lui. Dacă „Straja“ s’a îndreptat către copii, lozincele ei, şcoala ei de viaţă şi morala ei, formează un cod de purtare cetăţenească, care trebue urmat de toţi, chiar când nevoile vieţii l-au silit să desbrace uniforma tineretului. Străjer nu este numai acela care poartă pe umăr insigna noastră, ci este acela care are o clădire sufletească deosebită, este acela care până în adânci bătrâneţe trăeşte activ morala străjerească. Ori şi unde să se recunoască unul dintre noi, că e mai cinstit, mai voios, mai credincios, mai muncitor decât altul. Sufletul Meu se umple de bucurie văzând calea pe care păşim şi avântul cu care am pornit. Veşnic trebue să se păstreze tot aşa de vie credinţa care trebue să fie totdeauna puternică pentru binele iubitei noastre Patrii. Şi astăzi mândria noastră străjerlor, din şirurile albe ale acestora s’au ridicat deodată spre albastrul nemărginit al zărilor 500 de balonaşe simbolizând prin culorile rotunzimilor lor lustruite, cele trei culori naţionale ale ţării. M. S. Regele, după ce-şi salută cu bucurie armata albă a tineretului s’a urcat în tribuna regală, urmat fiind de d-nii Armand, Călinescu, preşedintele consiliului de miniştri, şi Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării. Fanfarele străjereşti trec în faţa tribunei regale şi intonează împreună cu glasul ce izbucneşte din miile de piepturi străjereşti urarea către Marele Străjer: „Toţi străjerii Majestate, Vă urează sănătate” după care se intonează imnul străjeresc „Regele coboară printre noi”, de Dimitrie Cuclin. In sunetul fanfarelor străjereşti, armata albă a fiilor ţării părăseşte în marş cadenţat dreptunghiul verde al arenei, evacuând terenul. Străjerii se pregătesc pentru executarea părţii a doua din program: demonstraţiile de gimnastică şi dansuri naţionale ale legiunilor de străjeri şi străjere din Bucureşti. După câteva minute părăsesc arena elevii şcolilor militare. Toţi au tricoul albastru şi pantalonii albi. Apariţia lor ce se desprinde din marele grup străjeresc, stârneşte entuziasmul mulţimii care-i aplaudă îndelung. Odată cu golirea terenului câteva sute de baloane colorate se ridică dintr’odată spre cer înălţând cu ele două stindarde I străjereşti. Pe teren rămân numai străjerii şi străjerele de curs primar cari compun unităţile din marea grupare a Reprizei I. In spatele lor toate drapelele străjereşti s’au rânduit într’un şir lung ce fâlfâe in bătaia vântului. După ce străjerii şi străjerele Reprizei I-a au ocupat prin mişcări cadenţate întreg stadionul, dau toţi onorul către Suveran şi încep mişcările ritmice într’o ordine desăvârşită. Micii străjeri se lasă astfel jos, se ridică încet, fac mişcări repezi cu braţele simbolizând fâlfâiri graţioase de aripi, se strâng şi se aşează în genunchi, îşi înalţă capetele bucurate spre cer, imitând cântecul cucului sar apoi vioi de trei ori imitând săritura mlădioasă a mieluşeilor. In exerciţiul al doilea, pe aria ,,Românaşuluî” micii străjeri fac noui mişcări de braţe, sărituri, mlădieri din şolduri şi întoarceri. Intr’un ritm perfect sincronizat cu muzica ce se împrăştie din zecile de difuzoare, străjerele se prind de umeri şi pornesc dintr’odată sute de mici hore. Stadionul este plin de cercuri albe ce se înclină şi se mlădie imitând culesul florilor şi rugăciunea. Programul Reprizei I se termină cu onorul către Marele Străjer şi din miile de glasuri ale copilaşilor se ridică un s singur strigăt voinicesc: Sănătate ! * Repriza II-a este compusă din unităţile de străjere ale cursului secundar comandate de d-na prof. comandantă Bilga Petrescu. Străjerele în pas de dans, ţinăndu-se de mână şi ridicând braţele, fac impresia a mii de fluturi albi ce vor să-şi ia sborul spre cer. In 12 mari rânduri paralele ele se apropie de tribuna regală şi după ce salută pe M. S. Regele se aşează în pas vioi în formaţie de gimnastică. Toate străjerele sunt sprinţare, pline de graţia şi eleganţa mişcărilor cari au caracterizat întotdeauna pe femeile neamului nostru românesc. Se adună pe grupuri de câte trei şi câte şase şi se desfac în pas cadenţat de gimnastică formând 12 mari rânduri ce par 12 flori mari albe ce smălţuesc verdele sănătos al arenei. Toate fac mişcări onduloase din trunchi, aşezându-se jos sau in genunchi in aceiaşi mişcare ritmică, lentă şi graţioasă. După câteva figuri de echilibru străjerele execută un exerciţiu simbolic de tragere cu arcul. Mişcarea e făcută perfect şi stârneşte o vie admiraţie. Străjerele se înclină apoi intr’o ultimă mişcare de închinăciune în faţa tribunei regale formând pe teren două mari chenare în mijlocul cărora străjerele în pas alergător se încolonează formând semnătura regală ,Clairula“ vulcâniuse la pământ şi izbucnind în urale. Străjerele Repriza I-a îşi termină exerciţiile prin formarea unei mari şi simbolice ramuri de brad, minunată imagine a bucuriei şi a sănătăţii depline. *■ Urmează exerciţiile reprizei a IlI-a compusă din străjerii de curs secundar. In timp ce străjerele părăsesc stadionul, din celălalt capăt al arenei apar unităţile de străjeri sub conducerea d-lui prof. comandant Bivolaru. Coloana din mijloc se desparte în două formând un „M” iniţiala numelui Manetali Voevod Miihaii de Alba-Iuliia, care este salutat cu entuziasm de public. Primul şir ce se aliniază în dreptul tribunei regale e compus din 36 de comandanţi străjeri. La flancul drept se află Marele Voevod Miihai, în uniformă de comandant. Poporul din tribune îl aclamă prin urale şi aplause prelungite. După desfăşurarea ansamblului şi salutul către Marele Străjer, şirurile se desfac metodic ca firele albe dintr’un ghem uriaş. Exerciţiile se desfăşoară apoi prin mişcări de braţe şi picioare ce simbolizează mişcările unor roţi de moară. După adunarea în care străjerii formează un fel de carusel ce se învârteşte în două sensuri opuse ce alcătuesc zeci de mari rozete vii: înainte să părăsească pajiştea verde a arenei, străjerii liceelor militare, formează cu trupurile lor albe şi albastre cifrul regal şi amsegma Străjii Ţării cel străjuiesc de o parte şi de alta. Străjerii se culcă la pământ şi cifrul şi insignele apar desenate admirabil pe suprafaţa imensă a stadionului. Unităţile Reprizei IlI-ală(Continuare in pag. 3-a) CUVÂNTUL COMANDANTULUI STRĂJII ŢĂRII Sosirea A. S. R. Principelui Paul al Greciei Sosirea Suveranului şi a Marelui Voevod Mihai Cuvântarea Marelui Străjer Demonstraţiile de gimnastică ale legiunilor de străjeri şi străjere In timpul serviciului religios Marele Străjer trece în revistă reprizele de străjerităţilor străjereşti intonează cântecul străjeresc „Imnul Nostru” (Trei Culori) pavilionul naţional este ridicat în bătaia vântului la catargul de onoare din faţa tribunei regale. După solemnitatea ridicării pa- vilionului naţional, M. S. Regele, mijlocul organizaţiilor Marele Străjer al Ţării, rosteşte către întregul tineret străjer al ţări următoarele cuvinte: Regele rostindu-Şi cuvântarea în de străjeri Marele Voevod Mihai de Alba Iulia defilând în flancul drept al centuriei M. Sale