Universul, iulie 1939 (Anul 56, nr. 192-207)
1939-07-16 / nr. 192
Anul al 56-lea Nr. 192 Duminică 16 Iulie 1939 „Patimile lui Isus “ la Oberammergau La Oberammergau, celerirul. sat bavarez, au început pregătirile în vederea reprezentării „Patimilor lui Isus” în luna Mai a anului ce vine. Aproape jumaitate din populaţie, care numără vreo 2600 de locuitori va lua parte la reprezentaţii. Se ştie ce importanţă are această manifestaţie artistico-religioasă în viaţa acestor oameni simpli, pe care credinţa îi face să se ridice pe culmile artei. Rolurile diverselor personagii ale „Patimilor” sunt transmise din generaţie în generaţie membrilor diverselor familii care au luat parte la prima reprezentare de acest fel. Astfel, rolul lui Crist, va fi interpretat ca şi în 1930 sfn 1934 de Alois Lang, fiul celebrului Fritz Lang care a întruchipat pe Mântuitor în mai multe rânduri şi a fost aclamat de un mare tragedian în lumea întreagă. O schimbare se va face în distribuţie, în ce priveşte personajul Mariei Magdalena, a cărei fostă interpretă, Clara Mayer, s-a măritat şi se găseşte acum cu soţul ei în America. Un „mort“ care nu e... Primarul din orăşelul francez, Gray, situat pe râul Saone, fu cât pe aci să-şi piardă cunoştinţa când se pomeni mai deunăzi faţă ’n faţă cu zidarul Carnetti, la a cărui înmormântare asistase cu câteva zile mai înainte Când se mai linişti puţin, auzi pe neaşteptatul lui vizitator spunându-i cu un glas care n’avea în el nimic cavernos: „Nu viu de la cimitir !‘‘ Şi spre a-şi întări spusele, Carnetti scoase toate actele şi hârtiile, care îi dovedeau identitatea. El aflase din ziare că fusese îngropat şi — ce era mai trist, — că toate lucrurile şi banii ce se găsiseră la locuinţa sa fuseseră împărţiţi la săraci. Iată ce se întâmplase: Cu o săptămână în urmă, se pescuise din râul Saône cadavrul unui necunoscut. Asupra-i nu se găsise nici un fel de hârtii; dar şefulcomisar, care ştia că de o săptămână zidarul Carnetti dispăruse fără urmă, deduse îndată că înecatul nu putea fi altul decât el. De altminteri, toţi cunoscuţii şi prietenii recunoscuseră în decedat pe „bietul Carnetti“. Se procedă deci la deschiderea locuinţei acestuia, împărţită lucrurile la săraci şi cu banii rămaşi se organiză o înmormântare de clasa întâi, aşa cum se cuvenea unui cetăţean cinstit cum fusese Carnetti. Ceva mai mult, se plăti şi un mic anunţ mortuar la ziarul local. Acesta căzuse sub ochii lui Carnetti, care se găsea în alt oraş, unde se dusese, fără să vestească pe nimeni, pentru a executa nişte lucrări grabnice. Acum, bietul primar îşi bate capul să ştie cine o fi cel pe care l-au îngropat şi cine o să despăgubească pe reînviatul Carnetti de lucrurile cu atâta generozitate împărţite la săraci... Omagiu „discret La regatele de la Henley o spectatoare purta această pălărie, care reprezenta un cuib de pene cu trei ouă în mărime naturală la mijloc. De notat, că prima silabă a numelui Henley, înseamnă în englezeşte găină aşa că, probabil, extravaganta pălărie era un omagiu „discret“ adus localităţii. tt Maxime şi cugetări O vorbă rea e o faptă rea, şi totdeauna sâmburele unei suferinţi. Ia seama! Nu te grăbi: viaţa-i destul de lungă pentru dureri. Al. Vlahuţă HOTEL1 PLUTITOR" Când d. Daniel Hanbury, care e membru al clubului de tennis „Oll England” vrea să asiste la marchurile de la Wimbledon, el Străbate cele 200 de mile care despartCastelul său din Lynhhurst de Londra cu yachtul său „Mandolin“ pe bordul căruia petrece apoi vreo cincisprezece zile, ancorându-l în faţa Westminsteruluii, pe Tamisa. Amenajat cu tot confortul pe care un călător exigent are dreptul să-l ceară unui hotel modern, acest yacht scuteşte pe proprietarul lui de neplăcerea de a-şi schimba mereu locuinţa în cursul călătoriei. D. Hanbury, care are 63 de ani călătoreşte totdeauna cu soţia sa şi câţiva prieteni cărora le poate pune la dispoziţie cabine elegante şi spaţioase în afară de saloanele şi sala de mâncare comune. Vasul are un echipaj format din căpitan şi doi marinari în afară de mecanic. La aceştia se mai adaugă şi bucătarul, feciorul și camerista proprietarilor. CÂINII-SOLDAŢI Printre irreni mări,aitele, episoade ale războiului civil în Spania e unul foarte interesant, care a fost descris la vreme de unul din trimişii speciali ai agenţiei Havas, când, cu prilejul unui atac al madrilenilor lângă Villaverde, aceştia şi-au părăsit poziţiile, târându-se pe brânci, însoţiţi de câini-lupi foarte mari. Ajunşi în faţa tranşeelor duşmane, ei au asmuţit câinii cari s’au repezit la gâtul sentinelelor, rănindu-le şi imobilizândule. Câinii, foarte bine dresaţi, ascultau de ordinele stăpânilor lor fără să latre. S’a crezut atunci, de unii, că aceasta era prima oară când se întrebuinţau aceste animale ca combatanţi. Şi totuş se povesteşte că în luptele pentru cucerirea Americei, spaniolii se serveau de câini anume dresaţi împotriva indienilor. Exista chiar un regiment întreg de câini, care a făcut peste 2000 de victime. In lupta de la Caxamarca, prima linie a armatei lui Pizzare era formată de o trupă de câini, cari atacară atât de bine pe penuvieni încât curtea Spaniei, recunoscătoare, hotărî să le acorde o soldă ca şi celorlalţi soldaţi. Bineînţeles, această soldă fu încasată de stăpânii respectivi ai bravilor soldaţi cu patru picioare. Tot aşa, cu prilejul răscoalei sclavilor din Jamaica, englezii se folosiră împotriva lor de câini dresaţi. Expediţia franceză din San Domingo se servi de asemenea de 200 de câini cumpăraţi de la spanioli. Instorila Angliiei se întâlnesc multe anecdote despre câinii scoţieni cari „luptau” alături de soldaţi. In secolul al 16-lea miliţia piemonteză le dete aceeaşi întrebuinţare. Finlandezii îi dresau ca să lupte împotriva cavaleriei sărind la boturile cailor. Dealtminteri, asemenea exemple se găsesc destul de numeroase și în istoria antică. Un glas de dincolo de mormânt Glasul lordului Tennyson, unul din cei maii delicaţi şi mai melancolici poeţi ai Angliei a răsunat iarăşi, după o jumătate de secol, pentru un grup de privilegiaţi pe cari Maharajahul din Boroda îi întrunise la Aldsworth în casa care a fost ultima locuinţă a poetului. In 1889, Thomas Edison trimise pe doi dintre colaboratorii săi în Anglia ca să înregistreze vocea celebrului poet, care fusese ridicat la rangul de „pair" în 1883 de Gladstone „pentru marele lui talent care face cinste naţiunii britanice“. Şi, astfel, la 80 de ani Tennyson recită câteva din poemele sale pentru posteritate. Plăcile fură apoi încredinţate familiei poetului. Dar, curând se uită de exstenţa lor. Acum câtva timp însă un nepot al lui Tennyson se regăsi şi, în faţa a două sute cincizeci de membri ai „Societăţii engleze de poezie“ glasul îndepărtat răsună iarăşi, recitând o poezie pe care poetul o scrisese în anul 1854, „Şarja brigăzii uşoare“, două strofe din poemul intitulat „Maud “ şi ultimile versuri din „Lancelot şi Elaine". Auditorii ascultară emoţionaţi acea voce despre care Carlyle a scris că era „muzicală, melodică, făcută pentru hohotele de râs şi pentru a străbate zidurile...“. UN AQUARIU SPITAL Cei cari se pasionează pentru bijuteriile vii ale unui aquariu nu pot rămâne indiferenţi văzând pe unul din pensionarii lor, umflat, cu ochii tulburi şi cu aripile lipite de corp... Dar, ce poţi face unui biet peştişor bolnav ? Cum să-l îngrijeşti ? Cum să-i dai doctorii ?... Iată un lucru cu neputinţă, vă ziceţi dv. Şi totuşi, n’aveţi dreptate. Peştişorii bolnavi nu sunt lăsaţi în voia soartei. Există în Statele Unite un spital unde se studiază şi se cutarisesc toate bolile care pot atinge pe locuitorii apelor. Biologul, care e în fruntea acestei instituţii se numeşte, — printr’o ciudată coincidenţă, —* Fish, adică întocmai ca şi bolnavii săi şi a primit din partea ■ guvernului misiunea de a le reda sănătatea. Acum câtva timp se observă la suprafaţa unui râu o enormă cantitate de peşti, victime ale unei boli misterioase. Fără a pierde vremea, biroul pescăriilor trimise la Seattle in statul Washington un număr din aceşti peşti. Doctorul Fish îi primi în spitalul său, punându-i într-un aquarium cu apă sterilizată. Temperatura ambiantă e unul din factorii cei mai importanţi spre a reda sănătatea bolnavilor aquatici. In cazul, de care ne ocupăm aci, peștii sufereau de furunculoză. Spre a-i îngriji se făcu uz de toate instrumentele de care se servesc în general medicii spre a trata pe bolnavii lor cu două picioare, inclusiv scalpelul şi microscopul. Acei dintre bolnavi cari, tn ciuda îngrijirilor, decedează fură trimişi la.... morgă, unde li se făcu autopsia. Oricât s’ar părea de comic, tratamentul care învinse ciudata boală fu baia medicinală. Dar, mulţumită succesului obţinut de medicii aquariului-ispital, locurile şi râurile fură din nou populate spre marea mulţumire a locuitorilor lor şi mai ales a acelora care îi apreciază nu pentru frumuseţea lor ci pentru carnea lor gustoasă. PE ROATE... Trebuie să recunoaştem că dacă modistele au imaginaţie, nici cismarii de lux nu se lasă mai prejos...Aceste sandale pe robie nu sunt, cum s-ar putea crede pentru sport, ci pentru plimbare şi sunt opera unui „artist“, care a obţinut cu ele un deosebit succes la o recentă expoziţie europeană, Carne artificială Un funcţionar particular din Budapesta a izbutit să producă un „ersatz“ pentru carne, care se zice că înşeală cu gust chiar pe cei mai cunoscători în materie, adică pe cei mai mari mâncăcioşi de cărnuri. Acest produs e făcut din fasole uscată şi din sămânţă de plante cu măduvă şi, după cât se pare, fiind întrebuinţat la prepararea cârnaţilor a dat rezultate excelente. Mărunte în orășelul Grimston, un apicultor a eșit în stradă fiind atacat de un roi de albine care-l urmăreau cu învierșunare. înainte de a putea fi ajutat, el a fost ucis de insectele înfuriate. UNIVERSUL De ce este preferat Răcitorul Bosch? Răcitorul electric Bosch este prefere pentru multiplele lui însuşiri... 1. Calitate garantată. 2. Consum de curent minim. 3. Spaţiu mare pentru păstrarea alimentelor şi răcirea băuturilor. 4. Producerea rapidă a cuburilor de ghiaţă. 5. Eftin şi economic* Răcitorul electric Bosch este o podoabă pentru casăSasst* Răcitorul preferat Depozit general: AUTO-MECANICA S. A. București — B-dul Tache Ionescu 26 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦ +-♦-» 4-» Orariul oficiului P. T. T. In continuarea programului de reorganizare în spiritul noiuilor legiuiri din Iunie 1038, şi în dorinţa de a corespunde intereselor publicului, punându-i la dispoziţie serviciile sale în orice timp, direcţiiunea generală a procedat şi la revizuirea orariului de lucru al oficiilor sale din toată ţara. In acest scop, începând de la 15 iulie a. c. oficiile P. T. T. vor fi deschise la dispoziţia publicului după cum urmează : IN CAPITALA Oficiul special Bucureşti I (Posta centrală) va executa toate serviciile poştale, de la orele 8 până la orele 21 neîntrerupt. După orele 21 şi până la 24 se va deschide unul sau două ghişete, după nevoie, pentru serviciul poştal redus, în sala pentru primirea telegramelor. La aceste gheşete, se vor primi de la public: trimiteri expres, recomandate, comision poştal şi trimiteri avion Oficiul special telegraf central va executa serviciul telegrafic permanent, iar serviciul de mandate telegrafice numai până la orele 24. Oficiul special Gara de Nord ambulanţe va executa serviciul de primire colectelor de la public de la orele 7 dimineaţa, până la orele 24 neîntrerupt. Oficiul (Ghişeluil) de pe penonul Gării de Nord, va funcţiona începând de la orele 6 dimineaţa până la orele 24 şi va primi de la publicul călător trimiteori expres, recomndate, avion şi telegrame. Telegramele primite se vor trimite prin ştafetă — în copie — la oficiul Telegraf Central, împreună cu trimiterile expres. Oficiile de sector vor executa toate serviciile de poştă şi telegraf de la orele 8 dimineaţa până la orele 21. După orele 21 şi până la orele 24 vor executa numai serviciul telegrafic şi serviciul poştal redus (trimiteri expres, recomandate, comision poştal şi avion). Cu excepţia, Oficiului Bucureşti 30, care va lucra numai în orele de serviciu ale Băncii Naţionale şi a oficiului Bucureşti 7, care va funcţiona după orariile serviciilor vamale, toate celelalte oficii sucursale şi suburbane vor executa serviciile poştale şi telegrafice de la orele 8 dimineaţa până la orele 21. IN RESTUL TARII Oficiile P. T. T. dereşedinţă principale cum şi oficiile P. T. T.: Alba Iulia 1, Arad I, Bacău, Bălţi, Botoşani, Brăila 1, Braşov, Cernăuţi 1, Cetatea Albă, Cluj 1, Constanţa 1, Chişinău 1, Craiova Galaţi 1, Giurgiu, Iaşi 1, Ismail, Orhei, Oradea 1, Ploeşti 1, Satu Mare 1, Soroca, Sibiu 1, Sinaia, Tighina, Timişoara 1, Târgu Mureş, Zalău — vor executa serviciul telegrafic permanent, iar serviciile poştale între orele 8.01 neîntrerupt. După orele 21 şi până la orele 24 vor avea un ghişet pentru mandate telegrafice şi serviciu poştal redus (trimiteri expres, recomadat, comision poştal şi avion). Oficiile de reşedinţă, cu excepţia celor menţionate mai sus, vor executa serviciul telegrafic intre orele 8—-24, iar serviciile poştale între orele 8—21. După orele 21 şi până la orele 24, fumicţionarul care deserveşte serviciul telegrafic, va primi de la public şi trimiteri expres, recomandata Comision poştal şi avion. Oficiile urbane I şi II, vor executa serviciile de poştă şi telegraf între orele 8—01. La orele 21 se va face apelul oficiilor de categorie interioară cu care sunt în lectură telegrafică. Oficiile rurale cl. I și II vor executa serviciile de poştă și telegraf între orele 8—12 și 16—16. Pe timpul dela 1 Iunie—30 Septemvrie, orariuil insă va fi dela 16-19. La orele 21 vor executa apelul telegrafic cu oficiile cu care sunt în legătură telegrafică, pentru a transmite telegramele primite în ultima oră de serviciu. Duminicile şi sărbătorile legale, aceste oficii vor lucra de la orele 8-13, cu excepţia cazurilor în care cursele de ambulanţă, ori de factori rurali impun serviciul și în alte ore. ---------*XO-X0X*-------- Şedinţa institutului de ştiinţe morale şi politice Comitetul de direcţie al institutului de ştiinţe morale şi politice a ţinut şedinţă sub preşidenţia d-lui G. G. Mironescu, consilier regal, preşedintele institutului. Au luat parte d-nii Al. Viforeanu, procuror general la înalta curte de casaţie, prof. S. Sipsom, membri ai comitetului de direcţie, Gh. Strat, profesor universitar, secretar general al Institutului şi Mihai Antonescu, secretar general adjunct. Comitetul a adoptat proectul de regulament al institutului şi a stabilit comunicările ce se vor ţine de membrii Institutului în sesiunea de toamnă. Vor face comunicări d-nii: prof. M. Djuvara, fost ministru, Gheorghe Brătianu, profesor Em. Antonescu, Al. Costin, consilier la Casaţie, profesor C. Sipsom, M. Possa, consilier la Casaţie, prof. Anibal Teodorescu, N. Corodeanu, M. Rarincescu, Al. Oteteleşanu, C. Rarincescu, dr. Bazilescu, Tr. Ionaşcu, Valeriu Bulgaru, Pyk Gălăşecu şi Emil Ottulescu. ITALIA 2) Valea Rinului-Tirolul Veneiia-Lago Maggiore-Como- Bellagio - Milano - Rorenţa-Roma-Napoli-Capri, etc. Lei 11.850 — 1-17 August, 1-17 Septembrie Berlin-Niirnberg- Ko'onia-Kobienz- Mainz — Heidelberg-Frankfurt - München - Berchtesgaden-Salzburg - Viena - Budapesta, etc. 5-24 August., Lei 19.800 — SPITZBERG 2-28 August. Călătoriţi în societate absolut românească „DRUMEŢIA” pasajul Român 14 telefon 4.69.49 727 SUAV TURBURĂTOR DIVIN__ COTY oferă la fiecare cutie de pudră un flacon de parfum STYX. Procuraţi-vă cutia de la furnizorul Dv. cu preţul obişnuit de LEI 130, dar grabiţî-vă._ cantitatea fiind limitată. Nu uitaţi, crema Coty (de zi şi de noapte) este complectarea absolut necesară a minunatei pudre Coty. PRODUSE ORIGINALE COTY PARIS ELEGANTE • DURABILE ♦ ♦♦♦♦♦♦♦ »♦■♦♦♦ ! MAGAZINUL, NATIONAL „VALIZA" A. ŞERBANESCU BUCUREŞTI • STR. ŞELARI No. 12 (MAREASORTIMENT CU: CUFERE, GEAMANTANE, ARTICOLE DE VOIAJ, cutii pentru pălării TRUSE, POŞETE.. .GENŢI' VINDE .CU PREŢURIDE RECLAMĂ SEZONUL VOIAJULUI în. Plecând la băi sau în excursie nu uitaţi flaconul cu ALCOOL DE MENTHE , DE RICQLES. !/. Vă fereşte de vii digestii, crampe de stomac, greaţă, ameţeli, rău de mare. ALCOOL DE MENTHE DE RICQLES să nu lipsească din trusa dv. de voiaj OFERIŢI FLORI DELA„FARAUD0“ STR. MATEI MILL0 7 O bogată alegere. O distinsă compoziţie florală. Un serviciu ireproşabil. Se transmit flori în toate continentele. Telefon 4.60.19. X -X X X X X X X X X X X BLIC MASTER deschis foarte bine întreţinut perfectă stare de vânzare 27 strada Plantelor FĂRĂ PAŞAPORT O EXCURSIE DE 15 ZILE în ITALIA 30 IULIE—14 AUGUST 1939 Bucureşti-Milano-Genova- Pisa-Roma-Neapole-Florenţa-Lido-Veneţia - Bucureşti. Organizată de: „Asociaţia Autorilor şi Scriitorilor Militari Români“. Preţul: Lei 8.500 pentru membrii asociaţiei; Lei 9.600 pentru particulari. Informaţiuni şi înscrieri: la sediul asociaţiei: B-dul Elisabeta 46 şi la BANCA ROMANA DE COMERŢ, Calea Victoriei 34. Telefon 3.45.75. 2700 + ♦ ♦ * ♦ 4» MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea pentru Constatarea Condiţiunilor de Naturalizare şi recunoaştere Dos. Nr. 1.276 (nat.) 1939 D. Achile Gheorghiude domiciliat în Iaşi, strada Anastasie Panu 20 a făcut cerere acestui Minister pentru a i se acorda cetăţenia română. Prin cerere petiţionarul arată că este supus grec, de profesiune medic, născut în Hora, Turcia, de religiune creştin-ortodoxă. Conform art. 19 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. 11066 MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea pentru Constatarea Condiţiunilor de Naturalizare şi Recunoaştere Dos. Nr. 872 (nat.) 1939 D. Marin Căpitan, domiciliat în Bucureşti strada Vlaicu Vodă Nr. 67, a făcut cerere acestui Minister pentru a i se acorda cetăţenia română. Prin cerere petiţionarul arată că este născut în Bucureşti in 1915, de religiune creştin-ortodoxă. Conform art. 19 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. s La EFORIE cu „Prietenii Mării” reţineţi ultimele locuri In CORTURI şi CAMERE pentru Iulie şi August. PENSIUNE COMPLECTA IN CORTURI pt. 15 ZILE dela lei 2100—2500; pentru 20 ZILE 2700—3300 lei; 30 ZILE 3900—4800 lei — IN CAMERE dela 170—250 lei zilnic. Lumină electrică; apă curentă; duşuri; pensiune excelentă; societate aleasă; băi de nămol; plaje ; sporturi; distracţii. Informaţiuni şi înscrieri O. C. T. „ Pasajul Român“ 26, telef. 3.12.52. 730 ► A*- ♦ ■SAIVUM crobiugeradical PLOŞNIŢELE 107751 Bd. Brătianu 26 •Va avis Wilson - TEL, De Vânzare Teren 1.500 m. p., Calea Griviţei, peste drum de Gara de Nord, bun pentru construcţii de bloc sau industrii. Adresaţi agenţia CAROL SCHULDER, Bucureşti, Telefon 3.47.70., sub „Teren”. 8 ROMANIA MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA PENTRU CONSTATAREA CONDIŢIUNILOR DE NATURALIZARE ŞI RECUNOAŞTERE Dos. Nr. 323/nat/939 D. Ştefan Tancu zis Ţano domiciliat în com. Brăiliţa, str. C. Brâncoveanu 47, jud. Brăila a făcut cerere acestui Minister pentru a i se acorda cetăţenia română. Conform art. 19 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. DOAMNELOR ! IMPRIMEURI din MĂTASE NATURALĂ FRANŢUZEŞTI Lei 440 şi 390 metru „WILMAR“ Bul. I. C. Brătianu 35 5131♦ 44 ♦».♦♦♦ f-»4 iftl I H DEPOZITUL DE ARMASARI CONSTANŢA PUBLICAŢIUNEA 1163 din 2 Iulie 1939 Se comunică că va avea loc l citaţia publică la sediul Depoztului de armăsari Constanţa, ziua de 20 Iulie 1939, pentu circa 180.000 kgr. ovăz 30.000 kgr. orz 30.000 kgr. grâu 30.000 kgr. porumb 350.000 kgr. fân 350.000 kgr. paie . Caietul de sarcini se poate vedea la Cancelaria Depozitului, ofertele vor fi însoţite de garanda de 10%, asupra valorii funiturii. Dacă la prima licitaţie nu s va completa se va ţine a doua 10 August 1939, în aceleaşi condiţiuni. Directorul Depozitului, ss. Dr. Ştefănescu Uzinele Comunale Bucureşti Uzinele Comunale Bucureşti aduc la cunoştinţa expropriaţilor din groapa Floreasca, că au depus încă dela 29 Iulie 1938 contravaloarea exproprierilor făcute, la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar recipisele , la ministerul Lucrărilor publice, de unde se pot ridica de către expropriaţi, după ce vor semna actele. Cei care nu dau mulţumire de preţ, au drept a face apel şi recurs la casaţie.____________11062