Universul, august 1939 (Anul 56, nr. 223-238)
1939-08-16 / nr. 223
. Adunarea preşedinţilor breslelor patronale din ţinutul Bucegi Duminică sa ţinut la sediul „Uniunii Camerelor de muncă“ o importantă şedinţă a preşedinţilor breslelor patronale din ţinutul Bucegi, în vederea organizării congresului general ce se va ţine în Capitală în cubsul lunei Septembrie, cu participarea tuturor breslelor de lucrători, funcţionari particulari, şi meseriaşi patroni din întreaga ţară. La această şedinţă a luattparte şi d. deputat Virgil Morin, preşedintele Uniunii Camerei de muncă şi d. senator Th. Stroja, preşedintele Camerei de muncă din București. Prezidează d. Gh. Georgescu- Scăraru. D. Titus Georgian, președintele breslei automobmştilor, face o expunere în legătură cu acest congres. • D. deputat Virgil Morin expune modul în care ar fi nemennit săse pregătească organizarea congresului pe bază de reprezentare în uniuni de bresle. D. Theodor Stroja, preşedintele Camerei de muncădin Bucureşti, arată nevoia de a se forma cât mai curând uniunile de bresle. Propune convocarea tuturor categoriilor de profesionişti la consfătuiri comune îri, vederea congresului". D. Peţun,, Bolea, din breasla textilă, dă o serie de informaţii cu privire la activitatea breslei d-sale in organizarea pe ţinuturi. D. Georgescu-Spararu citeşte circulara trimisă breslelor şi propune ca în congres să se ceară reduceri pe căile ferate pentru breslaşi. D. Stoica Teodorescu, preşedintele Uniunii artelor grafice, este de părere ca preşedinţii de bresle să viziteze provincia, spre a lua contact direct cu organizaţiunile. Mai vorbesc d-nii Dumitrescu-Jelea,, preşedintele breslei lemnari; Mirescu, din breasla chimică : Toma Dumitrescu, preş. breslei metale preţioase ; G. Mateescu, preş. breslei cofetari ; Adam Roman, lemnari; Mihail Gheorghiu bărbieri-coafori; Enache Constantin, constructori ; M. Brezaianu, metalurgiişti şi alţii. *£££2S££l5££SSS£S£SSSSÍS3 Me ill! fett - Imii Sâmbătă 12 August vânzări de imobile 30206. Weiss Ianica — Lazăr și Elisabeta Iosef, imob. st Apolodor 23, lei 2.050.000. 30187. Reis Carola și ing. Mircea — Mihai și Maria Muşătescu, imob. str. G-ral Dragalina 8, lei 2.100.000. 30223. Perdich A. — I. și Eugenia Porumbaru, teren str.. Doamnei prelungită, lei 342.720. 30191. Ștefănescu Const. — Pingu Rosenzweis, imob. str. Cultul Patriei 17, lei 120.000. 30240. Constantinescu Mihail ^ — Eufrosina Enache, teren cal. Văcărești 392, lei 140.000. 30186. Badea Marin — Alois Tauber imob. D-tru Zossima 20, lei 172.000. 30188. Ionescu Vasile și Maria — Savinta D. Bogaciu, imob. str. Agricultori 135, lei 200.000. 30254. Ionescu Gh. — Marieta Păcuraru, teren Predeal, lei 51.000. 30165. Ionescu N. — Elisab. Vermont, teren corn. Roșu, lei 60.000. CESIUNI 30167. Nicolin Valeria — Soc. Distribuția, creanța de lei 412.522 contra S. T. B., lei 412.522. 30203. Ghibaldan Valeria -Iean Florescu, drepturile și obligațiiledin diverse concesiuni de terenuri Prahova, lei 88.000. . 30172. Soc. Sareco — Băncii Chrissovelloni lei 946.444 contra Reg. Aut. CFR, lei 946.444. 30234. Soc. Tiparul Românesc — Banca Urbană, sumele ce are de primit dela M. Of., lei 198.000. 30235. idem — idem, dela Soc. Discom, lei 178.000. INSCRIPȚIE ipotecară 30230. Soc. Fabrica de sticlărie Turda — Soc. Națională de Credit, imob. com. Oprișani, lei 12.000.000. GARANTIE 30201. Banca Poporului din București — M. A. N. lei 3.486.000, primit de G. Ionescu și I. Davidescu. ÎMPRUMUT 30199. Filderman Wilhelm — Soc. Cred. Func. Urb. cu lei 3.000.000. 30200. Dinulescu Stefan — idem cu lei 900.000. CONSTRUCȚIE 30222. Calmanovici E. și A. Stern — Ioan şi Eugenia Porumbaru, apart. str. Doamnei prelungită, colț Domniţa Anastasia 8, lei 1.350.000. VÂNZĂRI DE MAȘINI 30185. Soc. Oficiul Mecanic Român — Nae Cârcioiu, auto, lei 167.000. 30202. Gyr Karl — cpt. Muscă Emil auto, lei 16.000. 30194. Soc. Corvinus — Mişu Dobrescu, tractor, lei 390.000. Falimente Ilfov — In ziua de 18 Septembrie ora 13,. se vinde prin licitaţie publică de către Sindicatul Fălim, activul fal. S.. A. ,,Meduza"conpus din dreptul de concesiune a şase parcele teren petrolifer din com.. Telega (Prahova). — Idem se vinde portofoliul de creanţe al fal. S. A. R. „Belga Română". — La 20 Septembrie ora 13, se vând activele faliţilor: Vasile Vasilescu, compus* * * 1 din încălţăminte şi mobilier de prăvălie; S. A. Briţen, compus din haine confecţionate şi mobilier de prăvălie. — Idem Se vând listele de debitori ale faliților: Samuel Helfant, S. A. „Emen“. — La termenele de mai sus sunt invitaţi a se prezenta la acel Sindicat 0 faliții peStrA. A asista la licitații. a» I . . TM In ziua âe,. 23" August- ora: 8 are loc la SindicațSiK .verificarea creentwfcoc:'::*08 -swimentul visile Anghelescudin . Bucureşti str. filistra 8,-,d£tó- ,la. care-'Sunt invitaţi se jjreieSti'îiâ aifeE:Bfaaicai i tofl creditorii precum şi fâiltul pentru a lua parte la veriflegie. Popriri Dos. 18560/939, înfiinţată prin Corpul Portăreilor secţia notariat în mâinile Uzinelor şi domeniilor „Reşiţa" pe orice sume de bani are de dat de lei S. A. Rafinăria de Petrol din Târgu- Mureş, pentru despăg. cred., S. A. Compania Română de petrol din Bucureşti de lei 500.000 plus lei 4.000 chelt. — 17745/939. Idem în ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni pe cu prinsul recipisei acelei case nr. 24045/939 în valoare de lei 353.000 sumă depusă de d. I. Cohn, drept preţ de adjudecare al imobilului din Bucureşti strada Scaune 1, aparţinând deb. Lazăr Leist, idem cred. Tănase Costin de lei 62.000, plus proc. şi lei 1.500 chelt. de Invest, şi onorar de avocat. Comandament Dos. 4440/926. Deb. George Boeru — cred. Stelian Niculescu, imob. strada Arionoalei 26, datorie lei 200.000 plus proc. chelt de executare și onorar de avocat. Urmărire de venituri Dos. 18220/939. Deb. Clotilda și I. Diaconescu — cred. Ecaterina Tomescu, imob. București calea Călăseu, uw»«r. X« ra»l 90, datorie lei 127.800. ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦♦» +■4~t +++*■* ♦ »♦♦*»«»♦»*♦«♦♦ EPIGRAME In n-rul 32, de Sâmbătă, 12 August, a. c., al revistei „Universul literar“, publică dr .VICTOR PAPILIAN, strălucitul scriitor, două povestiri captivante sub titlul „EPIGRAME“. Mai colaborează în acelaş număr al revistei d-na: NICOLAE ROŞU, ION BIBERI, SIMION STOLNICU, ŞTEFAN STANESCU, G. C. NICOLESCU, TEODOR SCARLAT. . Articole, cronici, nuvele şi poezii, mai iscălesc d-nii: Victor Popescu, Mircea Mateescu, Romeo Alexandrescu, Voichiţa Cercel-Predescu, Luca Dumitrescu, Victor Măgură, Ştefan Baciu, C. Postelnicu, Nicolae Peligrad, George Voinescu şi Constantin Fântâneru. Cereţi la toate librăriile şi chioşcurile. UNIVERSUL LITERAR Calenda. MARȚI, 15 AUGUST Ortodox: f Adormirea Maicii Domnului. Catolic: f Adormirea Maicii Domnului. Protestant : Adormirea Maicii Domnului. Evreesc : 30 Av 5698. Ros-Rhodes. • Mahomedan : 28 Gemadi-el-Ahir 1358.* Răsăritul soarelui 5.20 : apusul soarelui 19.20.* Constantin Brâncoveanu este ucis de Turci la Constantinopol (1714). 22: Radio-jurnal (I); Sport. 22,15: Muzică de dans (discuri); Fox de Parker şi Fox de Stillman (voce: Dick Powell); Slowfox de Schröder; Tango de Rodriguez şi Conga de Valdespi. 22,30: Şansonetiştii francezi (discuri) ; Vals de Doelle (voce: Henry Garat); Braţele tale de Goehr şi Şansonetă de Hayes (voce: Lys Gauty); Pentru un cântec de dragoste de Wayne (voce: Bumier); Spune-mi că sunt frumoasă, şansonetă (voce: Yvette Guybert); Două şansonete de Dumas (voce: Georges Milton); Două valsuri de Lenoir (voce: Lucien Baroux). 23: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al orchestrei Petrică Moţoi, transmis de la restaurantul „Monte Carlo“. 23.45: Jurnal pentru străinătate In limba franceză, germană și italiană. * VARȘOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 20:30: Muzică de seară. 21: Conf. militară. 21,25: Pentru ţărani. 21,40: Inf. 22: Muzică de Chopin: balade şi nocturne. 22,40: Noutăţi literare. 23: Muzică uşoară. 24: Inf BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. —21: Operetă. 22,15: Inf. 24,40: Orchestră de ţigani. 1,05: Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 20: „Bărbierul din Sevilla“ retransmitere din Salsburg. 23: Inf. 23,30: Concert variat cu soliști. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 21,15: Concert de muzică populară. 22: Inf. 23: Muzică cehă. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 21,30: Operă (discuri). 23: Inf. 23,15: Muzică de dans. ROMA, 420,8 m. 713 kHz. — 20,25: Discuri. 20,45:Filatelie. 21: Inf. 21,30: Concert de pian și violoncel. 22: Cântece și ritmuri moderne. 23: Inf. 23,15: Concert de orgă. 23,45: Discuri. 0,15: Dans. (%sicui Xr) MARŢI 15 AUGUST RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi Ora dimineţii. 8. Deschiderea Emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură la „O noapte în Veneţia“ de Iohann Strauss. Aur şi Argint, vals de Lehar şi Ploaie de aur, vals de Waldteufel; Potpuriu din „Ţareviciul“ de Lehar; Gimnastică ritmică; Continuarea concertului dimineţii (discuri); Două foxtroturi de Igelhoff; Trandafiri din Sud, vals de Iohann Strauss; Dans spaniol şi Bolero de Lucchesi; Sfaturi gospodăreşti şi igienice; închiderea emisiunii. 9.15: Transmisiune de la Constanţa; Serbările Patronului Marinei. 12: Muzică variată (discuri): Toreador şi Andaluza şi Noaptea de Rubinstein; Cântec de primăvară de Mendelssohn şi Mărturisire de Thomes Dintr’o închisoare de Reynaldo Hahn şi Melodie de Delmet (voce: Yvonne Gali); Picanterie de Hans Bund; Barcarola de Grothe şi Galanterie, gavotă de Borchert; Poem de Fibich; Melodie de Coates şi Melodie de Chaminade (voce: John McCormack); Potpuriu de melodii; Pasărea în pădure de Tauber şi Stele şi lună de Sattler (voce: Erna Sack); Indra, vals de Lincke şi Comoara mea, vals de Becucci. 13. Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05: Concert de prânz — orchestra Costică Tandin, Maria neichii Marie, Piatra, piatră şi O sârbă ca la Mehedinţi; Barca de valuri, vals de Ivanovici; De ce ai plecat, tango de Victor Predescu şi Dă-mi voe cel puţin să sper, foxtrot de Vasilescu; Nu mai plânge inimioară, cântec românesc de Nicuşor Predescu şi Dragoste, foc nestins, cântec românesc de Ninel Hirizescu; Meriţi tu atâtea lacrimi ? şi Să-mi scrii dacă vii la Bucureşti, tangouri de Walter Vogel; Ardeleana ca la Sibiu şi Mărunţelul, joc din Bihor, de Tiberiu Brediceanu. 13.45: Spectacole. 13.55. Continuarea concertului Te-am iertat, vals boston de Stiplosek; De ce plângi când te-am iertat,tango de Petre Eugen; Leliţă cârciumăreasă şi Marie şi Mărioară câtitete din."Gorj.. . 14.10: Radio-jurnal... " 14.30: Continuarea concertului orchestrei Costică Tandin: Amintiri din Valea Crişului, potpuriu ardelenesc, de Romcescu; Cât sufăr fără tine, tango de Nicu Răducu şi Au inflorit trandafirii in Sevilla, tango de Vasilescu; Alunelu şi Ţigăneasca, Jocuri ca la Pleniţa şi O învârtită ca la Novaci; Vânt de seară, romanţă de Nello Manzatti şi Două hore munteneşti; Tango de Nello Manzatti; Mai spune-mi că nu m’ai uitat, vals boston de Dendrino; Marioară dela Gorj şi Diferite jocuri ca pe Valea Jiului. 15.10: Actualităţi. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică 19.17: Cântece închinate Fecioarei Maria (discuri); Ave Maria de Vittoria; Ave Maria de Arcadeli (cor); Ave Maria de Schubert (vioară : Yehudi Menuhin); Ave Maria din „Otello“ de Verdi (voce: Dusolina Giannini); Ave Maria de Tosti (voce: Celestino Sarole). 19.40: Dunărea și Rinul (discuri); Valurile Dunării, vals de Ivanovici (arch. filarm. din Berlin); Rinul, frumosul fluviu de Liszt (voce: Heinrich Schiusnus); Potpuriu de cântece de pe Rin (voce: Karl Schmidtt-Walter). 20: Marea noastră de Em. Bucuţa. 20.15: Eugen Popescu (voce); Stele de aur de Denza; Lumea-i a mea de mă iubeşti de E. R. Ball; Seriadă napolitană de Leoncavallo; A fost un vis de Luciliu Olteanu; Seara pe uliţă de Stoia; Măi bărbate fii cuminte de Stoia. 20.35: D-na Smaranda Atanasoff (pian): Cutia cu muzicuță de Sauer; Foxtrot de Wladigeroff; Picanterie de Hans Bund; Vals din „Coppălia“ de Delibes, aranj. de Dohnany; Patru dansuri populare de Sabin Drăgoi: a) Hodogoaia; b) Zdrâncănita; *) Bătuta; d) Brâu; Alimeiul de M. Negrea. 21: Autarhie intelectuală, de prof. N. Iorga. 21.20: Cântece cu Maria şi alte cântece populare. Rodica Bujor şi Alex. Grozuţă (voce). I. — Rodica Bujor: a) Marioară dela munte; b) Mărie şi Mărioară. II. — Al. Grozuţă: a) După ochi ca murile, de Brediceanu; b) Vai inimă vai şi Mor Mărie mor de Cloşca. III. — Rodica Bujor: Măria nenii Mărie. IV. — Al. Grozuţă: a) Eu mă duc mândra azi mâine de Brediceanu; b) Foaie verde firul ierbii, de Brediceanu. V. — Rodica Bujor: a) La Bădiţă al meu la poartă; b) Mărioara dela Gorj. VI. — Al. Grozuţă: a) Sub fereastra mândrei mele de Dima; b) Ştii tu mândră ce mi-ai spus, de Dima; c) Foaie verde sălcioară şi Hai mândră pitiş de Emil Monţia. 22.30: Muzică românească (disc): Poşovaria de la Făgăraş; Bate murgu din picior de Brăiloiu (voce: Arnolde Georgewsky); Hora stacato; Ardeleana ca'n Banat; Bălănuş, Bălane; Cureaua, joc Măi Fănică, măr, învârtită de la Făgăraş. 23: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al orchestrei Vasile Julea, transmis de la restaurantul „Coşna“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. * VARŞOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.45 : Concert Paderewski, discuri; 21.40: Inf.; 22.10: Muzică de dans; 24: Inf. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20 55: Causerie; 21.25: Opera „Turandot“ de Puccini; 22 : Inf.; 24.20: Orchestră de țigani; 1.05: Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 21.15: Pentru innotători; 22.30: Muzică pentru pian de Schubert; 23: Inf.; 23.40: Dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20.35: Suită de concert popular; 21.10: Opera „Libuse“ de Smetana; 23.30: Inf... sport; 23.10: Discuri; 24: Muzică populară cehă. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20.05: Muzică populară; 22.30: Discuri; 23: Inf.; 23.15: Muzică de dans. ROMA I, 420,8 m. 713 kHz. 20.35: Discuri; 21: Inf.; 21.30: Muzică spaniolă; 22: Muzică militară; 23: Piesă de teatru; 23.30: Muzică de cameră; 0.15: Dans. MIERCURI, 16 AUGUST RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri): Molly pe plaje şi Strigătul păstorului de Grainger; Vals de Lanner şi Muzica sferelor-vals pe motive de Kalman. — Gimnastică ritmică. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Gelozie-tango de Gade şi Caravana-fox de Ellington; Fox de Oliver şi Fox de Hopkins; Vals şi Passo doble de Lucchesi. — Sfaturi gospodăreşti şi igienice. — închiderea emisiunii. 12. Muzică vârâtă (discuri): Passepied de Delibes (arch. simf. din Londra, dirij. de Lawrence Collingwood); Mazurca de Delibes (orch. simf. din Londra, dirij de Eugene Goossens); Arie din „Regele Ysului“ de Lalo şi Vals nr. 15 de Brahms (voce: Michele Fleta); Rămasul bun al trandafirilor de Openshaw şi Ochii tăi de Bonicotro (vioară: Yvonne Curţi); Mascara de suită de Lacome; Preludiu în do diez minor de Rachmaninoff şi Torcătoarea de Mendelssohn (pian: Serge Rechmainoff); Melodie de Meisel şi Melodie de Bixio; Serenada de Moszkowski şi Narcissus de Nevin; Poloneza militară de Chopin şi Invitaţia la vals de Weber. 13: Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05: Concert de prânz; Orchestra Ionel Cristea; voce: Mia Roxan: Pomona-vals de Waldteufel: Eu te-am crezut cuminte-tatgo de Mihail Daia; Să-mi scrii dacă vii la Bucureşti-tango de Walter Vogel; Soarele pe Volga-fox de Parson; N’am să mai plâng-tango de Nello Manzatti (voce: Mia Boxan); Potpuriu de șlagăre de Plessow; Mi-e indiferent-blues de Ion Luican 13.45: Spectacole. 13.53: Continuarea concertului: Cântecele mele-tango de Andreescu (voce: Mia Boxan); Te aștept în mica cârciumioară-tanga de Dendrino (voce: Mia Boxan); Peckinfox de Polak; Cântece şi jocuri din Ardeal. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului orchestrei Ionel Cristea: Romanţa andaluză de Sarasate şi Bal costumat de Rubinstein; Aşa mi-e dat, tanga de Halm (voce: Mia Boxan); Bolero, tango de Llossas; La 5 dimineaţa, slow de Schuster; Lacrimi de iubire, vals de Kugel; Arie din „Văduva veselă“ de Lehar (voce: Mia Boxan); Domnişoară, domnişoară, de Walter Vogel; Arii româneşti. 15,10: Actualităţi. 19: Ora. Mersul vremii. 19,02: Trei cântăreţi de altă data (discuri); Nerăbdare de Schubert (voce: Leo Slezak); Lumină de lună de Szurk (voce: Nellie Melba); Gondola neagră de Rotoli (voce: Mattia Battistini). 19:15: Billy Mayerl (pian) şi Muzică de Gershwin (discuri); Selecţiuni de melodii de Billy Mayerl (pian: autorul); Şase miniaturi, selecţiuni de melodii de Billy Mayerl (pian: autorul); Ai uitat ? de Suesse şi Elena de Offenbach (pian Billy Mayerl); Jasmine de Bily Mayerl (pian: autorul); Concertul în fa de Gershwin (orch. Paul Whiteman (pian: Roy Bargy). 20. Zarzavaturile şi sănătatea de Iacob Munteanu. 20:15: Concertul orchestrei Radio, dirij. de Ion Ghiga; voce: d-ra Constanţa Bădescu; Uvertură la „Undine“ de Lortzing; Balet din opera „Demonul“ de Rubinstein; d-ra Constanţa Bădescu: 1) Lied de Hugo Felix; 2) Voci de primăvară de John Strauss; 3) Vals din „Romeo şi Julieta“ de Gounod. 21: Cronica artistică. 21,15: Continuarea concertului orchestrei Radio: Potpuriu din „Zâna păpuşilor“ de Bayer; Barcarolă de Ceaikovsky; Suită de Morena pe motive de Johann Strauss; Cântec de leagăn de Frimi; Canto amoroso de Sammartini; Două foxtroturi de Kochmann, pe motive din „Vânzătorul de păsări“ și „Liliacul“. UNIVERSUL Cum au trecut trupele noastre Carpaţii (14-15 August 1916) (Urmare din pagina l-a apărut intr’o ediţie specială a Monitorului Oficial. Starea însă de război cu Austro-Ungaria a început din aceea? zi, dela orele 9 seara. In cursul aceleia? nopţi toate coloanele de atac române au trecut Carpaţii prin diferite puncte şi au atins obiectivele ordonate prin instrucţiile de acoperire. EFECTIVELE ARMATELOR I, II, III şi IV Armatele I, II şi IV, însărcinate cu operaţiunile ofensive în Transilvania, au avut următoarele efective: Armata I-a 134.403 combatanţi; Armata II-a, 126.808 combatanţi. Armata IV (de Nord), 107.948 combatanţi. Armata de la sud, a III-a, însărcinată cu operaţiunile contra Bulgariei şi aliatelor sale, a avut un efectiv de 142.523 combatanţi. Dacă ţinem seama şi de corpul V armată, pus la dispoziţia M .C. G„ care a avut un efectiv de 51.165 combatanţi, totalul forţelor noastre de operaţiuni s-a ridicat la 562.887, iar cu etapele trupele de cetate şi cele sedentare, 621.898 oameni. Din cifrele acestea rezultă că grupul principal ofensiv a avutla dispoziţie 80 la sută din totalul forţelor combatante, iar grupul de sud defensiv, 20 la sută. PROCLAMAŢIA REGELUI FERDINAND I CĂTRE POPORUL ROMÂN ROMÂNI: „Războiul, care de doi ani a încins tot mai strâns hotarele noastre, a zdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pentru viitor numai pe terenul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională, ziua unirii lui. După veacuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercări înaintaşii noştri au reuşit să întemeeze statul român prin unirea Principatelor, prin războiul independenţei, prin munca lor neobosită pentru renaşterea naţională. Astăzi, ne este dat nouă să întregim opera lui, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit pentru o clipă: unirea Românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor. De noi atârnă azi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel Mare doarme somnul lui de veci. In noi, în virtuţile, în vitejia noastră, stă putinţa de a le reda dreptul ca întro Românie întregită şi liberă, dela Tisa până la mare, să propăşească în pace, potrivit datinelor şi aspiraţiilor gintei noastre, însufleţiţi de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâţi să înfruntăm cu bărbăţie toate jertfele legate de un crâncen război, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor, care are credinţa neclintită în menirea lui. Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbăndei. Cu Dumnezeu înainte! FEDINAND CĂTRE OSTAŞII ROMÂNIEI OSTAŞI: „V’am chemat ca să purtaţi steagurile voastre peste hotarele unde fraţii noştri vă aşteaptă cu nerăbdare şi cu inima plină de nădejde. Umbrele marilor voevozi, Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, ale căror rămăşiţe zac în pământurile ce veţi desrobi, vă îndeamnă la biruinţă, ca vrednici urmaşi ai ostaşilor, care au învins la Războieni, la Călugăreni şi la Plevna. Veţi lupta alături de marile naţiuni cu care ne-am unit. O luptă aprigă vă aşteaptă. Cu bărbăţie să îi îndurăm însă, greutăţile şi cu ajutorul lui Dumnezeu izbânda va fi a noastră. Arătaţi-vă, deci, demni de gloria străbună. De-a lungul veacurilor un neam întreg vă va binecuvânta şi vă va slăvi. FERDINAND DEMORALIZAREA ARMATELOR AUSTRO-UNGARE DIN TRANSILVANIA In urma informaţiilor date de contele Czernin, ministrul Austro-Ungariei din Bucureşti, privitoare la apropiata intrare în acţiune a României, marele cartier general austriac, a dat instrucţii armatelor 1 şi 7, comandamentului militar din Sibiu şi Timişoara şi grupului de armate sub comanda arhiducelui Carol, să organizeze şi să execute măsurile impuse de acel eveniment. Armata I-a austro-ungară, trecută în subordinea grupului de armate al arhiducelui Carol primise sarcina să formeze grupurile şi să dispună alcătuirea comandamentelor. Se prevăzuse și cooperarea trupelor germane în Transilvania. Din ziua de 7 August 1916, armata I-a austro-ungară a trecut sub comanda generalului von Arz, cu cartierul comandamentului la Cluj. Ea a avut misiunea să oprească, sau să împiedice trecerea armatei române peste Carpaţi, între Bucovina şi Dunăre. Care era moralul trupelor austro-ungare? Spicuim dintr-un raport adresat comandamentului armatei I-a din Cluj: „De îndată ce rămăşiţele diviziei 51-a infanterie mi-au fost puse în subordine, le-am inspectat. Impresia pe care am avut-o a fost foarte penibilă: mare parte din oameni fără raniţe şi saci, fără mantale, sau pături, fără cartuşiere, gamele şi saci de merinde...“. Intr’un alt raport lt.-col. Kokotovici, comunica despre situaţia reg. 305 honvezi: „Oamenilor le lipseşte moralul. Influenţa ofiţerilor redusă, numărul lor fiind prea restrâns“. Acelea? observaţiuni s’au făcut de feld-mareşalul lt. Mezger, asupra reg. 301, 302 şi 305, inspectate de ei în ajunul intrării noastre în acţiune. Cum era să aibă moralul ridicat trupele austro-ungare, când ele erau formate dintr’un mozaic de naţionalităţi, iar înfrângerile ce le suferiseră pe teatrele de operaţiuni, prevesteau apropiata dezagregare şi prăbuşire a imperiului habsburgic? -------oxO *1* Oxo-----— Dela asoc. Făuritorii României Mari Membrii asoc. „Făuritorii României Mari” centrala Bucureşti sunt convocaţi de urgenţă azi Luni, la sediul asociaţiunei, str. Isvor nr. 3, ora 19, spre a li se face comunicări de mare importanţă. Prin poştă s’au trimis invitaţii membrilor din capitală pentru a participa la solemnitatea comemorării a 23 ani de la intrarea României în războiul întregirii neamului. Adunarea va fi la sediu Marţi, 15 c., ora 9 dim. Ţinuta de paradă. Femeile voluntare de război F. R. M. vor ţine adunare la sediul F. R. M. Marţi la ora 17. Adunarea se va ţine cu orice număr de membre prezente. Anul al 56-lea Nr. 223 Miercuri 16 August 1939 Săptămâna internaţională (Urmare din pag. 1-a) puternicirea de a trata nu numai chestiile ce interesează pe englezi în oraşul şi portul Tientsin, dar şi chestia circulaţiei dolarului chinez în acea concesiune, care interesează pe japonezi. Nu este exclus ca Anglia să satisfacă dorinţa Japoniei, după cum a satisfăcut şi cererea sa privitoare la predarea celor patru chinezi din Tientsin, învinuiţi de asasinarea unui funcţionar vamal japonez şi care s-au refugiat în teritoriul concesiunii britanice. Incidentul cu cei patru chinezi — neînsemnat în aparenţă — a provocat însă un protest al Chinei împotriva Angliei. In nota predată de ministrul Chinei din Londra ministrului afacerilor străine al Angliei, se spune că predarea celor patru chinezi japonezilor este un act contrar angajamentelor ce le-a luat Anglia în calitate de membră a Societăţii Naţiunilor. In ordinea militară, marile manevre aeriene britanice s’au terminat în ziua de 11 August. Rezultatul lor a fost: superioritatea zdrobitoare a avioanelor de vânătoare asupra celor de bombardament în cele 700 de raiduri executate în zona de vest. In oceanul Pacific, Statele Unite au luat hotărîrea să construiască baze navale în insulele Hawai, Midway, Palmyra şi Johnston. Misiunea militară anglofranceză, sosită la Moscova în cursul săptămânii trecute, a fost primită de mareşalul Voroşilov. Nu se vor cunoaşte rezultatele acestei misiuni decât peste câteva zile, deoarece, pe lângă schimbul de informaţii, de vederi şi de proecte în legătură cu o cooperare militară anglo-franco-sovietică, trebue să se stabilească între guvernele respective şi un acord politic, fără de care cel militar n’ar avea nici o bază. S3 ORAŞUL ANTIC HISTRIA (Unituare din revine arheologului sarcina grea şi delicată de a le reconstitui din cioburile ce s’au păstrat. Săpăturile ce s’au întreprins în ruinele Histriei au dat la iveală numeroase cioburi de olărie de lux; unele din ele datează din epoca arhaică a ceramicei greceşti (sec. VII şi VI în. d. Cr.) şi constitue exemplare de cea mai mare frumuseţe ale acestei ceramici. Mult regretatul Vasile Pârvan a fost cel dintâi care le-a semnalat şi a publicat unele din ele. Dar studii mai aprofundate, identificări precise şi reconstituiri ingenioase în domeniul acestei plăirii a făcut d-na Marcelo Lambrino, care s’a devotat cu tot sufletul ceramicei arhaice din Histria. Rezultatele studiilor sale migăloase, dar pline de cel mai mare interes ştiinţific, au apărut, în parte, in revista „Dacia” (III-IV 1927-1932), iar apoi într’o lucrare mai mare de sinteză întitulată: Les vases archaiques d’Histria (Bucureşti 1938), iar de curând intr’un studiu foarte frumos scris şi extrem de interesant, publicat în revista „Artă şi Tehnică grafică” (aet-ul 8 din 1939) editată de Monitorul Oficial. D-na Lambrino a găsit cioburi de vase arhaice în cel mai vechi strat de cultură din Histria. Acest fapt i-a permis să verifice cu ajutorul lor data întemeierii orașului: încă pe la 650 în. d. Cr. existau în Histria temple cari posedau astfel de vase, deci la această dată localitatea nu era numai un simplu contuar comercial abia întemeiat, ci un oraş în plină desvoltare. Prin urmare întemeierea oraşului trebue pusă încă la începutul veacului VII în. d. Cr. O parte din cioburile arhaice au fost identificate de d-na Lambrino ca fiind de fabricaţie rhodiană, din localitatea Camiros, vestită în acel timp pentru produsele sale ceramice. Ele trădează o puternică influenţă orientală şi ornamentica lor se caracterizează prin reprezentarea ţapilor sălbatici şi a păsărilor acvatice. Reproducem un frumos fragment dintr’un capac de vas (fig. 1) şi o interesantă cană reconstituită de d-na Lambrino (fig. 2). Alte cioburi prezintă stilul fabricelor de ceramică din oraşul Naucratis din delta Nilului, care de asemenea trădează influenţa pagina I-a orientată. Produsele acestor fabrici erau mai ales pahare de forme foarte elegante, cu două toarte și împodobite cu sfinxi sau cu motive florale, mai ales flori de lotus. Un exemplar reconstituit de d-na Lambrino reprezintă fig. 3. In sfârșit alte cioburi arhaice din Histria au toate caracteristicile fabricelor de ceramică din orașul Fikellura din insula Samos. Acestea exportau mai ales amfore și căni mai mari decorate cu sfinxi, cu păsări acvatice, cu panouri de benzi paralele, cu motive florale, etc. Dăm la fig. 4 o admirabilă amforă reconstituită tot de d-na Lambrino. Dar nu numai formele elegante și ornamentele artistice de influenţă orientală caracterizează ceramica arhaică din Histria, ci şi minunatul colorit pe care meşterii olari au ştiut să-l întrebuinţeze spre a scoate efectele cele mai plăcute. Este imposibil de a descrie toate nuanţele de roşu, de negru, de cenuşiu, de alb verzui, etc., pe care le reflectează pasta de argilă, stratul subţire de lut ce acoperă uneori suprafaţa vasului (engobe) şi ornamentele incrustate sau pictate. Important este că aceste nuanţe de culori sunt combinate in aşa fel, încât de cele mai multe ori se prezintă ca opere de o rafinărie de gust incomparabilă. Afară de vase s’au găsit la Histria şi figurine de lut din epoca arhaică, executate şi ele cu o îndemânare artistică cu totul specială. Am insistat mai mult asupra ceramicei arhaice din acest oraş de o parte pentru că produsele de acest gen sunt foarte rari la noi, de altă parte pentru valoarea lor artistică deosebită. Ele însă ne permit să cunoaştem şi relaţiile comerciale pe care istrienii le-au avut cu marile centre industriale ale lumii greceşti, încă din primii ani de la aşezarea lor la gura Dunării. De altfel în diferitele straturi de cultură s’au găsit produse ceramice destul de numeroase și din epocele mai noul Astfel vase atie din veacul al V-lea ceramică din epoca elenistică, din epoca romană, in special obiecte din Terra sigillata fabricate însă în Milet și ceramică bizantină. Cele mai noi sunt cărămizile cu ştampila împăratului Anastasius (491-518 d. Cr.), care a fost ultimul restaurator al oraşului. Cercetările şi studiile ce se vor face asupra ceramicei istriene din aceste epoce mai noui vor contribui şi ele la cunoaşterea mai deplină a vieţii şi culturii lui în timpurile cari au urmat epocei arhaice. Const. Moisil Fig. 4 Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni . 200 pe 6 luni Abonamentelor li se dau curs la 1 şi 16 ale fiecărei luni. Un institut pentru studiu şi profilaxia conjunctivitei granuloase III de dr. PETRE VANCEA Conferenţiar universitar Zilele trecute am arătat aci principiile pe care ar trebui să se sprijine lupta contra conjunctivitei granuloase în România şi nevoia urgentă ca ea să fie încadrată chiar în actuala campanie sanitară Voi încerca să arăt azi, unele din mijloacele practice de organizare ale acestei lupte. In fruntea tuturor măsurilor de luptă antitrachomatoasă, d. prof. Manolescu, pune nevoia de a se descoperi şi trata toţi bolnavii de conjunctivită granuloasă, reali- zându-se în acelaş timp cu vindecarea lor, suprimarea focarelor de contagiune. După d-sa această măsură comportă: 1. Declararea obligatorie de către medici a tuturor trachomatoşilor, urmată de tratamentul lor obligator şi gratuit. 2. Controlul periodic al aglomeraţiilor (şcoli, internate şi orfelinate, fabrici şi ateliere, închisori, azile şi ospicii, cazărmi, familii). 3. Controlul periodic al persoanelor care prin ocupaţiile lor pot propaga boala (servitori, personalul de serviciu al hotelurilor, restaurantelor, băilor, frizeriilor, comercianţilor ambulanţi, prostituatelor), precum şi a străinilor cari vin din ţări cu un indice trachomatos ridicat. 4. Examenul întregei populaţii din regiunile grav contaminate de trachom. Pentru îndeplinirea corectă a tuturor acestor măsuri este nevoie în primul rând, de un personal medical şi auxiliar care să cunoască la perfecţie patologia trachomului. Pregătirea acestui personal după părerea d-lui prof. Manolescu s-ar putea face în cele 3 clinici oftalmologice ale ţării, în cadrul unor cursuri speciale cu caracter mai mult practic. Fără îndoială, pentru un început, soluţia ar fi foarte bună, însă deoarece clinicile noastre universitare trebuie să facă faţă la multiple şi variate preocupări de ordin didactic, ştiinţific şi clinic, fatal sunt nevoite să consacre numai o parte din activitatea lor problemei conjunctivitei granuloase, ceea ce este insuficient. De aceea, în vederea organizării unei lupte amfitrachomatoase eficace, este absolut necesar să se înființeze un institut care să se ocupe exclusiv cu problema conjunctivitei granuloase în totalitatea ei. Ca organizaţie tehnică, institutul pentru studiul şi profilaxia conjunctivitei granuloase, ar urma să fie dotat cu o secţie clinică de cel puţin 100 paturi, săli de operaţie, laboratorii de: microbiologie, patologie experimentală, istopatologie, biochimie şi dispensării antitrachomatoase. Acestea din urmă fac legătura cu serviciul exterior şi numărul lor este nelimitat. Secţia clinică este destinată să primească pentru tratament în primul rând, cazurile de trachom cu leziuni corneene întinse, sau cu complicaţiuni palpebrale şi în al doilea rând formele floride de trachom cu secreţiune Aceste cazuri ar servi şi ca material de cercetare, dând posibilitatea să se studieze din punct de vedere ştiinţific problema trachomului în condiţiuni, care să facă posibilă munca de creaţiune ştiinţifică mai ales că la noi în ţară există chiar în domeniul trachomologiei, puternice individualităţi creatoare. Din acest ultim punct de vedere, institutul ar putea constitui locul de întâlnire al tuturor cercetătorilor în acest domeniu, lui revenindu-i sarcina iniţierii unei colaborări strânse şi integrării activităţii tuturor pentru a se obţine cele mai bune rezultate. In vederea acestei activităţi, comisiunea preconizată de d. prof. Manolescu formată din profesorii celor 3 climei oftalmologice ale ţării, de inspectorul general al serviciului sanitar al armatei şi de directorul serviciului sănătăţii din minister, ar avea rolul unui consiliu tehnic care să asigure colaborarea cu facultăţile de medicină, să stabilească detailat un program de cercetări ştiinţifice, să urmeze din punct de vedere tehnic propaganda antitrachomatoasă şi să reglementeze profilaxia trachomului. In laboratoriile institutului se vor face analizele necesare bolnavilor internaţi în institut, precum şi a celor care urmează un tratament ambulant. Aci se vor face cercetări cu caracter ştiinţific şi cercetări pentru standardizarea metodelor de diagnostic şi de tratament. La dispensariile antitrachomatoase cari vor trebui să ia fiinţă în regiunile cu focare trachomatoase, se va face triarea bolnavilor şi toate investigaţiile de ordin social. In vederea acestei activităţi dispensarul va fi ajutat de întreg corpul sanitar şi de ocrotire socială pentru efectuarea de anchete privitoare la răspândirea trachomului în ţară şi pentru a ţine în evidenţă şi a urmări cazurile în curs de tratament, sau deja tratate. Prin această activitate dispensarul antitrachomatos devine centrul de înregistrare al tuturor cazurilor de trachom din zona pe care o deserveşte. El va comunica lunar institutului, date despre mersul epidemiei şi despre schimbările survenite în situaţia bolnavilor ţinuţi în observaţie, aşa fel, că în orice moment, ministerul prin intermediul institutului, să aibă o imagine clară asupra situaţiei trachomului în ţară. La dispensării se va aplica tratamentul medicamentos şi se vor face intervenţiile chirurgicale mai uşoare urmărind distrugerea granulaţiilor trachomatoase. Tot aci se vor întocmi fişele nominale pentru bolnavii care urmează tratamentul. O altă misiune importantă a institutului ar fi pregătirea personalului medical necesar pentru combaterea conjunctivitei granuloase prin adoptarea unor criterii de diagnostic şi de tratament uniforme pe întreg cuprinsul ţării. Pentru atingerea acestui scop, de acord cu facultăţile de medicină, institutul va organiza cursuri de specializare şi de perfecţionare pentru clinica, terapeutica şi combaterea socială a trachomului, după un program stabilit în comun. La aceste cursuri vor participa medicii sanitari şi în special medicii de colectivităţi (şcoli, închisori, fabrici) precum şi toţi medicii militari care vor fi obligaţi să lucreze efectiv în institut cel puţin 2 luni de zile în serii de câte 40-50, pentru a se familiariza cu patologia trachomului şi cu diferitele metode de tratament, însuşindu-şi in acelaş timp, cunoştinţele necesare profilaxiei ştiinţifice a acestei boale. Organizat în forma arătată mai sus, institutul pentru studiul şi profilaxia trachomului va depinde de ministerul sănătăţii şi din punct de vedere tehnic va fi ataşat institutului clinico-oftalmologie de la spitalul Colţea. El va asigura o bază ştiinţifică activităţii de îndrumare şi de control a ministerului, va iniţia cercetări, studii şi anchete în vederea aplicării practice a descoperirilor ştiinţifice în domeniul trachomologiei, și va contribui la specializarea, perfecţionarea sau instrucția tehnică a personalului necesar serviciilor de specialitate. In afară de aceste însărcinări, institutul poate fi chemat să colaboreze la legiferarea masurilor de combatere a trachomului. ■-------oxO ♦> Oxo------- "1