Universul, august 1939 (Anul 56, nr. 223-238)

1939-08-16 / nr. 223

. Adunarea preşedinţilor breslelor patronale din ţinutul Bucegi Duminică sa ţinut la sediul „Uniunii Camerelor de muncă“ o importantă şedinţă a preşe­dinţilor breslelor patronale din ţinutul Bucegi, în vederea orga­nizării congresului general ce se va ţine în Capitală în c­ub­sul lunei Septembrie, cu participa­rea tuturor breslelor de lucră­tori, funcţionari particulari, şi meseriaşi patroni din întreaga ţară. La această şedinţă a­ luatt­­parte şi d. deputat Virgil Morin, preşedintele Uniunii Camerei de muncă şi d. senator Th. Stroja, preşedintele Camerei de muncă din București. Prezidează d. Gh. Georgescu- Scăraru. D. Titus Georgian, președin­tele breslei automobmştilor, fa­ce o expunere în legătură cu acest congres.­­ • D. deputat Virgil Morin expu­ne modul în care ar fi nem­ennit să­­se pregătească organizarea congresului pe bază de repre­zentare în uniuni de bresle. D. Theodor Stroja, preşedin­tele Camerei de muncă­­din Bu­cureşti, ara­tă nevoia de a se­­ forma cât mai curând uniunile de bresle. Propune convocarea­­ tuturor categoriilor de­­ prof­e­sionişti la consfătuiri comune îri, vederea congresului". D. Peţun,, Bolea,­ din breasla textilă, dă o serie de informaţii cu privire la activitatea bres­lei d-sale in organizarea pe ţi­nuturi. D. Georg­escu-Spar­aru citeşte circulara trimisă breslelor şi propune­­ ca în congres să se ceară reduceri pe căile ferate pentru breslaşi. D. Stoica Teodorescu, preşe­dintele Uniunii artelor grafice, este de părere ca preşedinţii de bresle să viziteze provincia, spre a lua contact direct cu or­­ganizaţiunile. Mai vorbesc d-nii Dumitres­­cu-Jelea,, preşedintele­­ breslei lemnari; Mirescu, d­in breasla chimică : Tom­a Dumitrescu, preş. breslei metale preţioase ; G. Mateescu, preş. breslei cofe­tari ; Adam Roman, lemnari; Mihail Gheorghiu bărbieri­-coa­­fori; Enache Constantin, cons­tructori ; M. Brezai­anu, meta­­lurgiişti şi­ alţii. *£££2S££l5££SSS£S£SSSSÍS3 Me ill! fett - Imii Sâmbătă 12 August vânzări de imobile 30206. Weiss Ianica — Lazăr și Eli­­sabeta Iosef, imob. st­­ Apolodor 23, lei 2.050.000. 30187. Reis Carola și ing. Mircea — Mihai și Maria Muşătescu, imob. str.­ G-ral Dragalina 8, lei­ 2.100.000. 30223. Perdich A. — I. și Eugenia Porumbaru, teren str.. Doamnei pre­lungită, lei 342.720. 30191. Ștefănescu Const. — Pingu Rosenzweis, imob. str. Cultul Patriei 17, lei 120.000. 30240. Constantinescu Mihail ^ — Eufrosina Enache, teren cal. Văcă­rești 392, lei 140.000. 30186. Badea Marin — Alois Tauber imob. D-tru Zossima 20, lei 172.000. 30188. Ionescu Vasile și Maria — Savinta D. Bogaciu, imob. str. Agri­cultori 135, lei 200.000. 30254. Ionescu Gh. — Marieta Pă­­curaru, teren Predeal, lei 51.000. 30165. Ionescu N. — Elisab. Vermont, teren corn. Roșu, lei 60.000. CESIUNI 30167. Nicolin Valeria — Soc. Dis­tribuția, creanța de lei 412.522 contra S. T. B., lei 412.522. 30203. Ghibaldan Valeria -I­­ean Florescu, drepturile și obligațiile­­din diverse concesiuni de terenuri Pra­hova, lei 88.000. . 30172. Soc. Sareco — Băncii Chris­­sovelloni lei 946.444 contra Reg. Aut. CFR, lei 946.444. 30234. Soc. Tiparul Românesc — Banca Urbană, sumele ce are de pri­mit dela M. Of., lei 198.000. 30235. idem — idem, dela Soc. Dis­­com, lei 178.000. INSCRIPȚIE ipotecară 30230. Soc. Fabrica de sticlărie Turda — Soc. Națională de Credit, imob. com­. Oprișani, lei 12.000.000. GARANTIE 30201. Banca Poporului din Bucu­rești — M. A. N. lei 3.486.000, primit de G. Ionescu și I. Davidescu. ÎMPRUMUT 30199. Filderman Wilhelm — Soc. Cred. Func. Urb. cu lei 3.000.000. 30200. Dinulescu Stefan — idem cu lei 900.000. CONSTRUCȚIE 30222. Calmanovici E. și A. Stern — Ioan şi Eugenia Porumbaru, a­­part. str. Doamnei prelungită, colț Domniţa Anastasia 8, lei 1.350.000. VÂNZĂRI DE MAȘINI 30185. Soc. Oficiul Mecanic Român — Nae Cârcioiu, auto, lei 167.000. 30202. Gyr Karl — cpt. Muscă Emil auto, lei 16.000. 30194. Soc. Corvinus — Mişu Do­­brescu, tractor, lei 390.000. Falimente Ilfov — In ziua de 18 Septembrie ora 13,. se vinde prin­­ licitaţie publică de către Sindicatul Fălim, activul fal. S.. A. ,,Meduza"con­pus din dreptul de concesiune a şase parcele teren petrolifer din com.. Telega (Prahova). — Idem se vinde portofoliul de creanţe al fal. S. A. R. „Belga Ro­mână". — La 20 Septembrie ora 13, se vând activele faliţilor: Vasile Vasilescu, compus* * * 1 din­ încălţăminte şi mobilier de prăvălie; S. A. Briţen,­ compus din haine­ confecţionate şi mobilier de prăvălie. — Idem Se vând listele de debitori ale faliților: Samuel Helfant, S. A. „Emen“. — La termenele de mai sus sunt invitaţi a se prezenta la acel Sindi­cat 0 faliții peStrA. A asista la li­citații. a» I­­ . . TM In ziua âe,. 23" August- ora: 8 are loc la Sind­icațSiK .veri­ficarea creentwfcoc:'::*08 -swimentul vi­sile Anghelescu­­din . Bucureşti str. f­ilistra 8,-,d£tó- ,la. care-'Sunt invitaţi se jjreieSti'îiâ aifeE:Bfaaicai i tofl creditorii precum şi fâiltul pentru a lua parte la veriflegi­e. Popriri Dos. 18560/939, înfiinţată prin Corpul Portăreilor secţia notariat în mâinile Uzinelor şi­­ domeniilor „Reşiţa" pe orice sume de bani are de dat de lei S. A. Rafinăria de Petrol din Târgu- Mureş, pentru despăg. cred., S. A. Compania Română de petrol din Bucureşti de lei 500.000 plus lei 4.000 chelt. — 17745/939. Idem în ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni pe cu­­­ prinsul recipisei acelei case nr. 24045/939 în valoare de lei 353.000 su­mă depusă de d. I. Cohn, drept preţ de adjudecare al imobilului din Bucureşti strada Scaune 1, aparţi­nând deb. Lazăr Leist,­­ idem cred. Tănase Costin de lei 62.000, plus proc. şi lei 1.500 chelt. de Invest, şi onorar de avocat. Comandament Dos. 4440/926. Deb. George Boeru — cred. Stelian Niculescu, imob. strada Arionoalei 26, datorie lei 200.000 plus proc. chelt de executare și onorar de avocat. Urmărire de venituri Dos. 18220/939. Deb. Clotilda și I. Diaconescu — cred. Ecaterina To­­mescu, imob. București calea Călă­­seu, uw»«r. X« ra»l 90, datorie lei 127.800. ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦♦» +■4~t +++*■* ♦ »♦♦*»«»♦»*♦«♦♦ E­PIGRAME In n-rul 32, de Sâmbătă, 12 August, a. c., al revistei „Universul literar“, publică dr .VICTOR PAPILIAN, stră­lucitul scriitor, două povestiri captivante sub titlul „EPIGRAME“. Mai colaborează în acelaş număr al revistei d-na: NICOLAE ROŞU, ION BIBERI, SIMION STOLNICU, ŞTEFAN STANESCU, G. C. NICOLESCU, TEODOR SCARLAT. . Articole, cronici, nuvele şi poezii, mai iscălesc d-nii: Victor Popescu, Mircea Mateescu, Romeo Alexandrescu, Voichiţa Cercel-Predescu, Luca Dumitrescu, Victor Măgură, Ştefan Baciu, C. Postelnicu­, Nicolae Peligrad, George Voinescu şi Constantin Fântâneru. Cereţi la toate librăriile şi chioşcurile. UNIVERSUL LITERAR C­alenda. MARȚI, 15 AUGUST Ortodox: f Adormirea Maicii Domnului. Catolic: f Adormirea Maicii Domnului. Protestant : Adormirea Maicii Domnului. Evreesc : 30 Av 5698. Ros-Rhodes. • Mahomedan : 28 Gemadi-el-Ahir 1358.* Răsăritul soarelui 5.20 : apusul soarelui 19.20.* Constantin Brâncoveanu este ucis de Turci la Constantinopol (1714). 22: Radio-jurnal (I); Sport. 22,15: Muzică de dans (discuri); Fox de Parker şi Fox de Stillman (voce: Dick Powell); Slowfox de Schröder; Tango de Rodriguez şi Conga de Valdespi. 22,30: Şansonetiştii francezi (di­scuri) ; Vals de Doelle (voce: Henry Garat); Braţele tale de Goehr şi Şansonetă de Hayes (voce: Lys Gauty); Pentru un cântec de dra­goste de Wayne (voce: Bumier); Spune-mi că sunt frumoasă, şanso­netă (voce: Yvette Guybert); Două şansonete de Dumas (voce: Georges Milton); Două valsuri de Lenoir (voce: Lucien Baroux). 23: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al or­chestrei Petrică Moţoi, transmis de la restaurantul „Monte Carlo“. 23.45: Jurnal pentru străinătate In limba franceză, germană și ita­liană. * VARȘOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 20:30: Muzică de seară. 21: Conf. militară. 21,25: Pentru ţă­rani. 21,40: Inf. 22: Muzică de Cho­pin: balade şi nocturne. 22,40: Nou­tăţi literare. 23: Muzică uşoară. 24: Inf BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. —­­21: Operetă. 22,15: Inf. 24,40: Orchestră de ţigani. 1,05: Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 20: „Bărbierul din Sevilla“ re­transmitere din Salsburg. 23: Inf. 23,30: Concert variat cu soliști. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 21,15: Concert de muzică popu­lară. 22: Inf. 23: Muzică cehă. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 21,30: Operă (discuri). 23: Inf. 23,15: Muzică de dans. ROMA, 420,8 m. 713 kHz. — 20,25: Discuri. 20,45:­­Filatelie. 21: Inf. 21,30: Concert de pian și violoncel. 22: Cântece și ritmuri moderne. 23: Inf. 23,15: Concert de orgă. 23,45: Discuri. 0,15: Dans. (%sicui Xr) MARŢI 15 AUGUST RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi Ora dimineţii. 8. Deschiderea Emisiunii. Con­cert de dimineaţă (discuri): Uver­tură la „O noapte în Veneţia“ de Iohann Strauss. Aur şi Argint, vals de Lehar şi Ploaie de aur, vals de Waldteufel; Potpuriu din „Ţarevi­­ciul“ de Lehar; Gimnastică ritmică; Continuarea concertului dimineţii (discuri); Două foxtroturi de Igel­­hoff; Trandafiri din Sud, vals de Iohann Strauss; Dans spaniol şi Bo­lero de Lucchesi; Sfaturi gospodă­reşti şi igienice; închiderea emisi­unii. 9.15: Transmisiune de la Cons­tanţa; Serbările Patronului Marinei. 12: Muzică variată (discuri): To­reador şi Andaluza şi Noaptea de Rubinstein; Cântec de primăvară de Mendelssohn şi Mărturisire de Thomes Dintr’o închisoare de Rey­naldo Hahn şi Melodie de Delmet (voce: Yvonne Gali); Picanterie de Hans Bund; Barcarola de Grothe şi Galanterie, gavotă de Borchert; Poem de Fibich; Melodie de Coates şi Melodie de Chaminade (voce: John Mc­Cormack); Potpuriu de melodii; Pasărea în pădure de Tau­ber şi Stele şi lună de Sattler (voce: Erna Sack); Indra, vals de Lincke şi Comoara mea, vals de Becucci. 13. Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05: Concert de prânz — or­chestra Costică Tandin, Maria nei­­chii Marie, Piatra, piatră şi O sâr­bă ca la Mehedinţi; Barca de valuri, vals de Ivanovici; De ce ai plecat, tango de Victor Predescu şi Dă-mi voe cel puţin să sper, foxtrot de Vasilescu; Nu mai plânge inimioa­ră, cântec românesc de Nicuşor Pre­descu şi Dragoste, foc nestins, cân­tec românesc de Ninel Hirizescu; Meriţi tu atâtea lacrimi ? şi Să-mi scrii dacă vii la Bucureşti, tangouri de Walter Vogel; Ardeleana ca la Sibiu şi Mărunţelul, joc din Bihor, de Tiberiu Brediceanu. 13.45: Spectacole. 13.55. Continuarea concertului Te-am iertat, vals boston de Sti­­plosek; De ce plângi când te-am iertat,­tango de Petre Eugen; Leliţă cârciumăreasă şi Marie şi Mărioară câtitete din."Gorj..­ . 14.10: Radio-jurnal...­­ " 14.30: Continuarea concertului or­chestrei Costică Tandin: Amintiri din Valea Crişului, potpuriu arde­lenesc, de Romcescu; Cât sufăr fără tine, tango de Nicu Răducu şi Au inflorit trandafirii in Sevilla, tango de Vasilescu; Alunelu şi Ţigăneasca, Jocuri ca la Pleniţa şi O învârtită ca la Novaci; Vânt de seară, ro­manţă de Nello Manzatti şi Două hore munteneşti; Tango de Nello Manzatti; Mai spune-mi că nu m’ai uitat, vals boston de Dendrino; Ma­­rioară dela Gorj şi Diferite jocuri ca pe Valea Jiului. 15.10: Actualităţi. 19: Ora. Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică 19.17: Cântece închinate Fecioarei Maria (discuri); Ave Maria de Vit­­toria; Ave Maria de Arcadeli (cor); Ave Maria de Schubert (vioară : Yehudi Menuhin); Ave Maria din „Otello“ de Verdi (voce: Dusolina Giannini); Ave Maria de Tosti (voce: Celestino Sarole). 19.40: Dunărea și Rinul (discuri); Valurile Dunării, vals de Ivanovici (arch. filarm. din Berlin); Rinul, frumosul fluviu de Liszt (voce: Heinrich Schiusnus); Potpuriu de cântece de pe Rin (voce: Karl Schmidtt-Walter). 20: Marea noastră de Em. Bu­­cuţa. 20.15: Eugen Popescu (voce); Stele de aur de Denza; Lumea-i a mea de mă iubeşti de E. R. Ball; Seri­­­adă napolitană de Leoncavallo; A fost un vis de Luciliu Olteanu; Seara pe uliţă de Stoia; Măi băr­bate fii cuminte de Stoia.­­ 20.35: D-na Smaranda Atanasoff (pian): Cutia cu muzicuță de Sauer; Foxtrot de Wladigeroff; Picanterie de Hans Bund; Vals din „Coppălia“ de Delibes, aranj. de Dohnany; Pa­tru dansuri populare de Sabin Dră­­goi: a) Hodogoaia; b) Zdrâncănita; *­) Bătuta; d) Brâu; Alimeiul de M. Negrea. 21: Autarhie intelectuală, de prof. N. Iorga. 21.20: Cântece cu Maria şi alte cântece populare. Rodica Bujor şi Alex. Grozuţă (voce). I. — Rodica Bujor: a) Marioară dela munte; b) Mărie şi Mărioară. II. — Al. Grozuţă: a) După ochi ca murile, de Brediceanu; b) Vai inimă vai şi Mor Mărie mor de Cloşca. III. — Rodica Bujor: Măria nenii Mărie. IV. — Al. Grozuţă: a) Eu mă duc mândra azi mâine de Brediceanu; b) Foaie verde firul ierbii, de Bre­diceanu. V. — Rodica Bujor: a) La Bădiţă al meu la poartă; b) Mărioara dela Gorj. VI. — Al. Grozuţă: a) Sub ferea­stra mândrei mele de Dim­a; b) Ştii tu mândră ce mi-ai spus, de Dima; c) Foaie verde sălcioară şi Hai mân­dră pitiş de Emil Monţia. 22.30: Muzică românească (disc): Poşovaria de la Făgăraş; Bate mur­­gu din picior de Brăiloiu (voce: Ar­nolde Georgewsky); Hora stacato; Ardeleana ca'n Banat; Bălănuş, Bă­lane; Cureaua, joc Măi Fănică, măr, învârtită de la Făgăraş. 23: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al or­chestrei Vasile Julea, transmis de la restaurantul „Coşna“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și engleză. * VARŞOVIA, 1339,3 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.45 : Concert Pade­rewski, discuri; 21.40: Inf.; 22.10: Muzică de dans; 24: Inf. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20 55: Causerie; 21.25: O­­pera „Turandot“ de Puccini; 22 : Inf.; 24.20: Orchestră de țigani; 1.05: Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. — 21.15: Pentru innotători; 22.30: Muzică pentru pian de Schubert; 23: Inf.; 23.40: Dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20.35: Suită de concert popular; 21.10: Opera „Libuse“ de Smetana; 23.30: Inf... sport; 23.10: Discuri; 24: Muzică populară cehă. BELGRAD, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20.05: Muzică populară; 22.30: Discuri; 23: Inf.; 23.15: Muzică de dans. ROMA I, 420,8 m. 713 kHz.­­ 20.35: Discuri; 21: Inf.; 21.30: Mu­zică spaniolă; 22: Muzică militară; 23: Piesă de teatru; 23.30: Muzică de cameră; 0.15: Dans. MIERCURI, 16 AUGUST RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz 364,5 m. 12 kw. RADIO-EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7. Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri): Molly pe plaje şi Strigătul păstoru­lui de Grainger; Vals de Lanner şi Muzica sferelor-vals pe motive de Kalman. — Gimnastică ritmică. — Continuarea concertului dimi­neţii (discuri): Gelozie-tango de Gade şi Caravana-fox de Ellington; Fox de Oliver şi Fox de Hopkins; Vals şi Passo doble de Lucchesi. — Sfaturi gospodăreşti şi igienice. — închiderea emisiunii. 12. Muzică vârâtă (discuri): Pas­­sepied de Delibes (arch. simf. din Londra, dirij. de Lawrence Colling­­wood); Mazurca de Delibes (orch. simf. din Londra, dirij de Eugene Goossens); Arie din „Regele Ysu­­lui“ de Lalo şi Vals nr. 15 de Brahms (voce: Michele Fleta); Rămasul bun al trandafirilor de Openshaw şi Ochii tăi de Bonicotro (vioară: Yvonne Curţi); Mascara de­ suită de Lacome; Preludiu în do diez minor de Rachmaninoff şi Torcătoarea de Mendelssohn (pian: Serge Rechma­­inoff); Melodie de Meisel şi Melo­die de Bixio; Serenada de Mosz­­kowski şi Narcissus de Nevin; Polo­neza militară de Chopin şi Invita­ţia la vals de Weber. 13: Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05: Concert de prânz; Orchestra Ionel Cristea; voce: Mia Roxan: Pomona-vals de Waldteufel: Eu te-am crezut cuminte-tat­go de Mi­­h­ail Daia; Să-mi scrii dacă vii la Bucureşti-tango de Walter Vogel; Soarele pe Volga-fox de Parson; N’am să mai plâng-tango de Nello Manzatti (voce: Mia Boxan); Pot­puriu de șlagăre de Plessow; Mi-e indiferent-blues de Ion Luican 13.45: Spectacole. 13.53: Continuarea concertului: Cântecele mele-tan­go de Andreescu (voce: Mia Boxan); Te aștept în mica cârciumioară-tanga de Den­drino (voce: Mia Boxan); Peckin­­fox de Polak; Cântece şi jocuri din Ardeal. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului or­­chestrei Ionel Cristea: Romanţa andaluză de Sarasate şi Bal costu­mat de Rubinstein; Aşa mi-e dat, tanga de Halm (voce: Mia Boxan); Bolero, tango de Llossas; La 5 di­mineaţa, slow de Schuster; Lacrimi de iubire, vals de Kugel; Arie din „Văduva veselă“ de Lehar (voce: Mia Boxan); Domnişoară, domni­şoară, de Walter Vogel; Arii româ­neşti. 15,10: Actualităţi. 19: Ora. Mersul vremii. 19,02: Trei cântăreţi de altă data (discuri); Nerăbdare de Schubert (voce: Leo Slezak); Lumină de lu­nă de Szurk (voce: Nellie Melba); Gondola neagră de Rotoli (voce: Mattia Battistini). 19:15: Billy Mayerl (pian) şi Mu­zică de Gershwin (discuri); Selec­­ţiuni de melodii de Billy Ma­yerl (pian: autorul); Şase miniaturi, selecţiuni de melodii de Billy Ma­yerl (pian: autorul); Ai uitat ? de Suesse şi Elena de Offenbach (pian Billy Mayerl); Jasmine de Bily Mayerl (pian: autorul); Concertul în fa de Gershwin (orch. Paul Whi­teman (pian: Roy Bargy). 20. Zarzavaturile şi sănătatea de Iacob Munteanu. 20:15: Concertul orchestrei Radio, dirij. de Ion Ghiga; voce: d-ra Constanţa Bădescu; Uvertură la „Undine“ de Lortzing; Balet din opera „Demonul“ de Rubinstein; d-ra Constanţa Bădescu: 1) Lied de Hugo Felix; 2) Voci de primă­vară de John Strauss; 3) Vals din „Romeo şi Julieta“ de Gounod. 21: Cronica artistică. 21,15: Continuarea concertului or­chestrei Radio: Potpuriu din „Zâna păpuşilor“ de Bayer; Barcarolă de Ceaikovsky; Suită de More­na pe motive de Johann Strauss; Cântec de leagăn de Frimi; Canto amoro­so de Sammartini; Două foxtro­turi de Kochmann, pe motive din „Vânzătorul de păsări“ și „Lilia­cul“. UNIVERSUL Cum au trecut trupele noastre Carpaţii (14-15 August 1916) (Urmare din pagina l-a­ apărut intr’o ediţie specială a Monitorului Oficial. Starea însă de război cu Au­­stro-Ungaria a început din aceea? zi, dela orele 9 seara. In cursul aceleia? nopţi toate co­loanele de atac române au trecut Carpaţii prin diferite puncte şi au atins obiectivele ordonate prin instrucţiile de acoperire. EFECTIVELE ARMATELOR I, II, III şi IV Armatele I, II şi IV, însărci­nate cu operaţiunile ofensive în Transilvania, au avut următoa­rele efective: Armata I-a 134.403 combatanţi; Armata II-a, 126.808 comba­tanţi. Armata IV (de Nord), 107.948 combatanţi. Armata de la sud, a III-a, în­sărcinată cu operaţiunile contra Bulgariei şi aliatelor sale, a avut un efectiv de 142.523 combatanţi. Dacă ţinem seama şi de corpul V armată, pus la dispoziţia M .C. G„ care a avut un efectiv de 51.165 combatanţi, totalul forţe­lor noastre de operaţiuni s-a ri­dicat la 562.887, iar cu etapele trupele de cetate şi cele seden­tare, 621.898 oameni. Din cifrele acestea rezultă că grupul principal ofensiv a avut­­la dispoziţie 80 la sută din tota­lul forţelor combatante, iar gru­pul de sud defensiv, 20 la sută. PROCLAMAŢIA REGELUI FERDINAND I CĂTRE POPORUL ROMÂN ROMÂNI: „Războiul, care de doi ani a încins tot mai strâns hotarele noastre, a zdruncinat adânc ve­chiul aşezământ al Europei şi a învederat că pentru viitor numai pe terenul naţional se poate a­­sigura viaţa paşnică a popoare­lor. Pentru neamul nostru el a a­­dus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională, ziua unirii lui. După veacuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercări înaintaşii noştri au reuşit să în­­temeeze statul român prin uni­­rea Principatelor, prin războiul independenţei, prin munca lor neobosită pentru renaşterea na­ţională. Astăzi, ne este dat nouă să în­tregim opera lui, închegând pen­tru totdeauna ceea ce Mihai Vitea­zul a înfăptuit pentru o clipă: u­­nirea Românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor. De noi atârnă azi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe fra­ţii noştri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel Mare doarme somnul lui de veci. In noi, în virtuţile, în vitejia noastră, stă putinţa de a le reda dreptul ca întro Românie între­­gită şi liberă, dela Tisa până la mare, să propăşească în pace, potrivit datinelor şi aspiraţiilor gintei noastre, însufleţiţi de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâţi să înfrun­tăm cu bărbăţie toate jertfele le­gate de un crâncen război, por­nim la luptă cu avântul puter­nic al unui popor, care are cre­dinţa neclintită în menirea lui. Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbăndei. Cu Dumnezeu înainte! FEDINAND CĂTRE OSTAŞII ROMÂNIEI OSTAŞI: „V’am chemat ca să purtaţi steagurile voastre peste hotarele unde fraţii noştri vă aşteaptă cu nerăbdare şi cu inima plină de nădejde. Umbrele marilor voevozi, Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, ale căror rămăşiţe zac în pământu­rile ce veţi desrobi, vă îndeamnă la biruinţă, ca vrednici urmaşi ai ostaşilor, care au învins la Răz­­boieni, la Călugăreni şi la Plevna. Veţi lupta alături de marile na­ţiuni cu care ne-am unit. O luptă aprigă vă aşteaptă. Cu bărbăţie să îi îndurăm însă, greutăţile şi cu ajutorul lui Dum­nezeu izbânda va fi a noastră. Arătaţi-vă, deci, demni de gloria străbună. De-a lungul veacurilor un neam întreg vă va binecuvânta şi vă va slăvi. FERDINAND DEMORALIZAREA ARMATE­LOR AUSTRO-UNGARE DIN TRANSILVANIA In urma informaţiilor date de contele Czernin, ministrul Aus­­tro-Ungariei din Bucureşti, privi­toare la apropiata intrare în ac­ţiune a României, marele cartier general austriac, a dat instrucţii armatelor 1 şi 7, comandamentu­lui militar din Sibiu şi Timişoara şi grupului de armate sub co­manda arhiducelui Carol, să orga­nizeze şi să execute măsurile im­puse de acel eveniment. Armata I-a austro-ungară, tre­cută în subordinea grupului de armate al arhiducelui Carol pri­mise sarcina să formeze grupu­rile şi să dispună alcătuirea co­mandamentelor. Se prevăzuse și cooperarea trupelor germane în Transilvania. Din ziua de 7 Au­gust 1916, armata I-a austro-un­gară a trecut sub comanda gene­ralului von Arz, cu cartierul co­mandamentului la Cluj. Ea a avut misiunea să oprească, sau să îm­piedice trecerea armatei române peste Carpaţi, între Bucovina şi Dunăre. Care era moralul trupelor aus­­tro-ungare? Spicuim dintr-un raport adre­sat comandamentului armatei I-a din Cluj: „De îndată ce rămăşiţele divi­ziei 51-a infanterie mi-au fost puse în subordine, le-am inspec­tat. Impresia pe care am avut-o a fost foarte penibilă: mare parte din oameni fără raniţe şi saci, fără mantale, sau pături, fără car­tuşiere, gamele şi saci de me­rinde...“. Intr’un alt raport lt.-col. Ko­­kotovici, comunica despre situaţia reg. 305 honvezi: „Oamenilor le lipseşte moralul. Influenţa ofiţe­rilor redusă, numărul lor fiind prea restrâns“. Acelea? observaţiuni s’au făcut de feld-mareşalul lt. Mezger, asu­pra reg. 301, 302 şi 305, inspectate de ei în ajunul intrării noastre în acţiune. Cum era să aibă moralul ridicat trupele austro-un­­gare, când ele erau formate din­tr’un mozaic de naţionalităţi, iar înfrângerile ce le suferiseră pe teatrele de operaţiuni, prevesteau apropiata dezagregare şi prăbu­şire a imperiului habsburgic? -------oxO *1* Oxo-----— Dela asoc. Făuritorii României Mari Membrii asoc. „Făuritorii Ro­mâniei Mari” centrala Bucu­reşti sunt convocaţi de ur­genţă azi Luni, la sediul asocia­­ţiunei, str. Isvor nr. 3, ora 19, spre a li se face comunicări de mare importanţă. Prin poştă s’au trimis invi­taţii membrilor din capitală pentru a participa la solemni­tatea comemorării a 23 ani de la intrarea României în războiul întregirii neamului. Adunarea va fi la sediu Marţi, 15 c., ora 9 dim. Ţinuta de paradă. Femeile voluntare de război F. R. M. vor ţine adunare la sediul F. R. M. Marţi l­a ora 17. Adunarea se va ţine cu ori­ce număr de membre pre­zente. Anul al 56-lea Nr. 223 Miercuri 16 August 1939 Săptămâna internaţională (Urmare din pag. 1-a) puternicirea de a trata nu numai chestiile ce intere­sează pe englezi în oraşul şi portul Tientsin, dar şi che­stia circulaţiei dolarului chi­nez în acea concesiune, care interesează pe japonezi. Nu este exclus ca Anglia să sa­tisfacă dorinţa Japoniei, du­pă cum a satisfăcut şi ce­rerea sa privitoare la pre­darea celor patru chinezi din Tientsin, învinuiţi de a­­sasinarea unui funcţionar vamal japonez şi care s-au refugiat în teritoriul con­cesiunii britanice. Inciden­tul cu cei patru chinezi — neînsemnat în aparenţă — a provocat însă un protest al Chinei împotriva Angliei. In nota predată de ministrul Chinei din Londra ministru­lui afacerilor străine al An­gliei, se spune că predarea celor patru chinezi japonezi­lor este un act contrar an­gajamentelor ce le-a luat Anglia în calitate de mem­bră a Societăţii Naţiunilor. In ordinea militară, ma­rile manevre aeriene brita­nice s’au terminat în ziua de 11 August. Rezultatul lor a fost: superioritatea zdro­bitoare a avioanelor de vâ­nătoare asupra celor de bombardament în cele 700 de raiduri executate în zona de vest. In oceanul Pacific, Statele­ Unite au luat hotă­­rîrea să construiască baze navale în insulele Hawai, Midway, Palmyra şi John­ston. Misiunea militară anglo­­franceză, sosită la Moscova în cursul săptămânii trecu­te, a fost primită de mare­şalul Voroşilov. Nu se vor cunoaşte rezultatele acestei misiuni decât peste câteva zile, deoarece, pe lângă schimbul de informaţii, de vederi şi de proecte în legă­tură cu o cooperare militară anglo-franco-sovietică, tre­­bue să se stabilească între guvernele respective şi un acord politic, fără de care cel militar n’ar avea nici o bază. S3 ORAŞUL ANTIC HISTRIA (Unituare din revine arheologului sarcina grea­­ şi delicată de a le reconstitui din cioburile ce s’au păstrat. Săpăturile ce s’au întreprins în ruinele Histriei au dat la iveală numeroase cioburi de olă­­rie de lux; unele din ele datează din epoca arhaică a ceramicei greceşti (sec. VII şi VI în. d. Cr.) şi constitue exemplare de cea mai mare frumuseţe ale a­­cestei ceramici. Mult regretatul Vasile Pârvan a fost cel dintâi care le-a sem­nalat şi a publicat unele din ele. Dar studii mai aprofundate, identificări precise şi reconsti­tuiri ingenioase în domeniul a­­cestei plăirii a făcut d-na Mar­celo Lambrino, care s’a devotat cu tot sufletul ceramicei arhaice din Histria. Rezultatele studiilor sale migăloase, dar pline de cel mai mare interes ştiinţific, au apărut, în parte, in revista „Da­cia” (III-IV 1927-1932), iar apoi într’o lucrare mai mare de sin­teză întitulată: Les vases archa­i­­ques d’Histria (Bucureşti 1938), iar de curând intr’un studiu foarte frumos scris şi extrem de interesant, publicat în revista „Artă şi Tehnică grafică” (aet-ul 8 din 1939) editată de Monitorul Oficial. D-na Lambrino a găsit cioburi de vase arhaice în cel mai vechi strat de cultură din Histria. Acest fapt i-a permis să verifice cu ajutorul lor data întemeierii orașului: încă pe la 650 în. d. Cr. existau în Histria temple cari posedau astfel de vase, deci la această dată localitatea nu era numai un simplu contuar co­mercial abia întemeiat, ci un oraş în plină desvoltare. Prin urmare întemeierea oraşului tre­­bue pusă încă la începutul vea­cului VII în. d. Cr. O parte din cioburile arhaice au fost identificate de d-na Lambrino ca fiind de fabricaţie rhodiană, din localitatea Cami­­ros, vestită în acel timp pentru produsele sale ceramice. Ele tră­dează o puternică influenţă orientală şi ornamentica lor se caracterizează prin reprezenta­rea ţapilor sălbatici şi a păsări­lor acvatice. Reproducem un frumos fragment dintr’un ca­pac de vas (fig. 1) şi o intere­santă cană reconstituită de d-na Lambrino (fig. 2). Alte cioburi prezintă stilul fa­­bricelor de ceramică din oraşul Naucratis din delta Nilului, care de asemenea trădează influenţa pagina I-a­ orientată. Produsele acestor fa­brici erau mai ales pahare de forme foarte elegante, cu două toarte și împodobite cu sfinxi sau cu motive florale, mai ales flori de lotus. Un exemplar re­constituit de d-na Lambrino re­prezintă fig. 3. In sfârșit alte cioburi arhaice din Histria au toate caracteristi­cile fabricelor de ceramică din orașul Fikellura din insula Sa­mos. Acestea exportau mai ales amfore și căni mai mari deco­rate cu sfinxi, cu păsări acvati­ce, cu panouri de benzi paralele, cu motive florale, etc. Dăm la fig. 4 o admirabilă amforă re­constituită tot de d-na Lam­brino. Dar nu numai formele ele­gante și ornamentele artistice de influenţă orientală caracterizea­ză ceramica arhaică din Histria, ci şi minunatul colorit pe care meşterii olari au ştiut să-l în­trebuinţeze spre a scoate efecte­le cele mai plăcute. Este impo­sibil de a descrie toate nuanţele de roşu, de negru, de cenuşiu, de alb verzui, etc., pe care le re­flectează pasta de argilă, stratul subţire de lut ce acoperă uneori suprafaţa vasului (engobe) şi ornamentele incrustate sau pic­tate. Important este că aceste nuanţe de culori sunt combi­nate in aşa fel, încât de cele mai multe ori se prezintă ca opere de o rafinărie de gust incom­parabilă. Afară de vase s’au găsit la Histria şi figurine de lut din epoca arhaică, executate şi ele cu o îndemânare artistică cu totul specială. Am insistat mai mult asupra ceramicei arhaice din acest oraş de o parte pentru că produsele de acest gen sunt foarte rari la­ noi, de altă parte pentru va­loarea lor artistică deosebită. Ele însă ne permit să cunoaştem şi relaţiile comerciale pe care istrienii le-au avut cu marile centre industriale ale lumii gre­ceşti, încă din primii ani de la aşezarea lor la gura Dunării. De altfel în diferitele straturi de cultură s’au găsit produse ce­ramice destul de numeroase și din epocele mai noul Astfel vase ati­e din veacul al V-lea ceramică din epoca elenistică, din epoca romană, in special obiecte din Terra sigillata fabri­cate însă în Milet și ceramică bizantină. Cele mai noi sunt că­rămizile cu ştampila împăratu­lui Anastasius (491-518 d. Cr.), care a fost ultimul restaurator al oraşului. Cercetările şi studiile ce se vor face asupra ceramicei istriene din aceste epoce mai noui vor contribui şi ele la cunoaşterea mai deplină a vieţii şi culturii lui în timpurile cari au urmat epocei arhaice. Const. Moisil Fig. 4 Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni . 200 pe 6 luni Abonamentelor li se dau curs la 1 şi 16 ale fiecărei luni. Un institut pentru studiu­ şi profilaxia conjunctivitei granuloase III de dr. PETRE VANCEA Conferenţiar universitar Zilele trecute am arătat aci principiile pe care ar trebui să se sprijine lupta contra conjunctivi­tei granuloase în România şi ne­voia urgentă ca ea să fie înca­drată chiar în actuala campanie sanitară Voi încerca să arăt azi, unele din mijloacele practice de organi­zare ale acestei lupte. In fruntea tuturor măsurilor de luptă antitrachomatoasă, d. prof. Manolescu, pune nevoia de a se descoperi şi trata toţi bolnavii de conjunctivită granuloasă, reali­-­ zându-se în acelaş timp cu vinde­carea lor, suprimarea focarelor de contagiune. După d-sa această măsură comportă: 1. Declararea obligatorie de că­tre medici a tuturor­­ trachomato­­şilor, urmată de tratamentul­ lor obligator şi gratuit. 2. Controlul periodic al aglo­meraţiilor (şcoli, internate şi or­felinate, fabrici şi ateliere, închi­sori, azile şi ospicii, cazărmi, fa­milii). 3. Controlul periodic al per­soanelor care prin ocupaţiile lor pot propaga boala (servitori, per­sonalul de serviciu al hotelurilor, restaurantelor, băilor, frizeriilor, comercianţilor ambulanţi, prosti­tuatelor), precum şi a străinilor cari vin din ţări cu un indice trachomatos ridicat. 4. Examenul întregei populaţii din regiunile grav contaminate de trachom. Pentru îndeplinirea corectă a tuturor acestor măsuri este ne­voie în primul rând, de un per­sonal medical şi auxiliar care să cunoască la perfecţie patologia trachomului. Pregătirea acestui personal după părerea d-lui prof. Manolescu s-ar putea face în cele 3 clinici oftalmologice ale ţării, în cadrul unor cursuri speciale cu caracter mai mult practic. Fără îndoială, pentru un început, so­luţia a­r fi foarte bună, însă de­oarece clini­cile noastre universi­tare trebuie să facă faţă la multi­ple şi variate preocupări de or­din didactic, ştiinţific şi clinic, fatal sunt nevoite să consacre nu­mai o parte din activitatea lor problemei conjunctivitei granu­­loase, ceea ce este insuficient. De aceea, în vederea organizării unei lupte amfitrachomatoase eficace, este absolut necesar să se înfiin­țeze un institut care să se ocupe exclusiv cu problema conjunctivi­tei granuloase în totalitatea ei. Ca organizaţie tehnică, institu­tul pentru studiul şi profilaxia conjunctivitei granuloase, ar urma să fie dotat­ cu o secţie cli­nică de cel puţin 100 paturi, săli de operaţie, laboratorii de: micro­biologie, patologie experimentală, istopatologie, biochimie şi dispen­sării antitrachomatoase. Acestea din urmă fac legătura cu servi­­­­ciul­ exterior şi numărul lor este nelimitat. Secţia clinică este destinată să primească pentru tratament în primul rând, cazurile de trachom cu leziuni corneene întinse, sau cu complicaţiuni palpebrale şi în al doilea rând formele floride de trachom cu secreţiune Aceste ca­zuri ar servi şi ca material de cercetare, dând posibilitatea să se studieze din punct de vedere ştiinţific problema trachomului în condiţiuni, care să facă posibilă munca de creaţiune ştiinţifică mai ales că la noi în ţară există chiar în domeniul trachomologiei, pu­ternice individualităţi creatoare. Din acest ultim punct de vedere, institutul ar putea constitui locul de întâlnire al tuturor cercetăto­rilor în acest domeniu, lui reve­­nindu-i sarcina iniţierii unei co­laborări strânse şi integrării ac­tivităţii tuturor pentru a se obţine cele mai bune rezultate. In ve­derea acestei activităţi, comisiu­­nea preconizată de d. prof. Ma­nolescu formată din profesorii ce­lor 3 climei oftalmologice ale ţă­rii, de inspectorul general al ser­viciului sanitar al armatei şi de directorul serviciului sănătăţii din minister, ar avea rolul unui con­siliu tehnic care să asigure co­laborarea cu facultăţile de medi­cină, să stabilească detailat un program de cercetări ştiinţifice, să urmeze din punct de vedere tehnic propaganda antitrachoma­toasă şi să reglementeze profila­xia trachomului. In laboratoriile institutului se vor face analizele necesare bolna­vilor internaţi în institut, precum şi a celor care urmează un trata­ment ambulant. Aci se vor face cercetări cu caracter ştiinţific şi cercetări pentru standardizarea metodelor de diagnostic şi de tra­tament. La dispensariile antitrachoma­­toase cari vor trebui să ia fiinţă în regiunile cu focare trachoma­­toase, se va face triarea bolnavi­lor şi toate investigaţiile de or­din social. In vederea acestei ac­tivităţi dispensarul va fi ajutat de întreg corpul sanitar şi de ocro­tire socială pentru efectuarea de anchete privitoare la răspândirea trachomului în ţară şi pentru a ţine în evidenţă şi a urmări ca­zurile în curs de tratament, sau deja tratate. Prin această activi­tate dispensarul antitrachomatos devine centrul de înregistrare al tuturor cazurilor de trachom din zona pe care o deserveşte. El va comunica lunar institutului, date despre mersul epidemiei şi despre schimbările survenite în situaţia bolnavilor ţinuţi în observaţie, aşa fel, că în orice moment, mi­nisterul prin intermediul institu­tului, să aibă o imagine clară asu­pra situaţiei trachomului în ţară. La dispensării se va aplica trata­mentul medicamentos şi se vor face intervenţiile chirurgicale mai uşoare urmărind distrugerea granulaţiilor trachomatoase. Tot aci se vor întocmi fişele nominale pentru bolnavii care urmează tra­tamentul. O altă misiune importantă a institutului ar fi pregătirea per­sonalului medical necesar pentru combaterea conjunctivitei granu­loase prin adoptarea unor criterii de diagnostic şi de tratament uni­forme pe întreg cuprinsul ţării. Pentru atingerea acestui scop, de acord cu fa­cultăţile de medicină, institutul va organiza cursuri de specializare şi de perfecţionare pentru clinica, terapeutica şi com­baterea socială a trachomului, după un program stabilit în co­mun. La aceste cursuri vor par­ticipa medicii sanitari şi în spe­cial medicii de colectivităţi (şcoli, închisori, fabrici) precum şi toţi medicii militari care vor fi obli­gaţi să lucreze efectiv în institut cel puţin 2 luni de zile în serii de câte 40-50, pentru a se familia­riza cu patologia trachomului şi cu diferitele metode de tratament, însuşindu-şi in acelaş timp, cu­­noştinţele necesare profilaxiei ştiinţifice a acestei boale. Organizat în forma arătată mai sus, institutul pentru studiul şi profilaxia trachomului va depinde de ministerul sănătăţii şi din punct de vedere tehnic va fi ata­şat institutului clinico-oftalmolo­gie de la spitalul Colţea. El va asi­gura o bază ştiinţifică activităţii de îndrumare şi de control a mi­nisterului, va iniţia cercetări, stu­dii şi anchete în vederea aplicării practice a descoperirilor ştiinţifice în domeniul trachomologiei, și va contribui la specializarea, perfec­ţionarea sau instrucția tehnică a personalului necesar serviciilor de specialitate. In afară de aceste însărcinări, institutul poate fi chemat să colaboreze la legife­rarea masurilor de combatere a trachomului. ■-------oxO ♦> Oxo------- "1

Next