Universul, decembrie 1939 (Anul 56, nr. 330-357)
1939-12-01 / nr. 330
T Anul al 56-lea 12 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: ((UNIVERSUL*1 S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Jlfov 9 nr. 230 Vineri 1 Decembrie 1939 DIRECTOR ŞI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 12 Pagini P 1111 -f1.1 MATERIILE PRIME ŞI PRODUSELE ALIMENTARE Nu numai în timp de răz-boi, dar şi în timp de pace, rolul materiilor prime şi al articolelor alimentare este de o importanţă capitală în politica internaţională economică. Interdependenţa economică a naţiunilor este în legătură cu comerţul internaţional al materiilor prime şi produselor alimentare, împărţirea ţărilor în două categorii — agricole şi industriale — nu mai corespunde astăzi cerinţelor economice moderne, deoarece trebue să i se ia în seamă materiile prime şi produsele alimentare de care dispune fiecare ţară. Serviciul de studii economice al Societăţii Naţiunilor a publicat, zilele acestea, un volum întitulat : „Comerţul internaţional al unor materii prime şi alimentare pe ţări de origină şi consumaţie“. Găsim în această publicaţie date statistice revizuite şi completate pe anii 1936 şi 1937 şi date statistice provizorii pe anul 1938 privitoare la 38 de materii prime şi alimentare de primul ordin, între care figurează grâul, zahărul, cauciucul, lemnul sub diferite forme, lâna, bumbacul, pieile, benzina pentru motoare, fierul, oţelul şi cuprul. In această publicaţie se indică sursele de aprovizionare în materii prime şi în produse alimentare, după informaţiile date de 125 de ţări importatoare, care reprezintă 98 la sută din totalul comerţului mondial. Cum însă majoritatea ţărilor importatoare n’au dat ca sursă de aprovizionare pentru fiecare categorie de materii şi produse, ţările de origină, ci cele intermediare, nu se poate stabili până acum contribuţia ţărilor de origină în aprovizionarea efectivă a celor importatoare. Cum noi dispunem de o parte din cele 38 de materii prime şi produse alimentare, considerate de experţii Societăţii Naţiunilor ca principale, se înţelege de la sine desvoltarea ce trebue să o dăm atât producţiei calitative şi cantitative a cerealelor şi în deosebi a grâului şi porumbului, cât şi punerii în valoare a zonelor petrolifere şi regiunilor miniere. Producţia grâului, în mijlociu, dela 1930 până azi, s’a cifrat la 9,3 chintale la hectar, pe când în Franţa şi Germania a atins 15,6 şi 21,8 chintale la hectar. Aceasta dovedeşte posibilităţile ce le avem de a spori şi noi producţia grâului. In ce priveşte porumbul, producţia sa a atins în mijlociu 1000 kg la hectar, faţă de 2500 kg. în Statele Unite, 1400 kg. în Iugoslavia şi 1300 kg. în Bulgaria. După datele publicate în buletinul oficial al ministerului economiei naţionale, în cursul anului trecut, suprafaţa cultivată cu grâu a fost de 3.818.000 ha., iar producţia a atins 5 milioane de tone în valoare de 20 miliarde lei. Ceea ce este îmbucurător şi trebue să fie considerat ca un triumf pentru agricultorii noştri, este că această recoltă a înregistrat o producţie calitativă superioară celor din trecut de la noi şi chiar unora dintre cele străine, dacă ţinem seama de proporţia de 16 la sută a glutenului. In ce priveşte produsele alimentare, noi am putea să le sporim calitativ şi cantitativ prin aplicarea metodelor modeme. Numai printr’o politică economică raţională, bazată pe principiile recunoscute bune, vom putea realiza progrese în această direcţie. SUB SEMNUL LATINITĂŢII de AL. GREGORIAN Undeva, la Nîmes, prin sudul cald şi senin al Franţei, a fost inaugurată zilele acestea o statuă a împăratului Octavian August. Nota de jurnal care relatează faptul dă unele amănunte care nu sunt cu totul lipsite de savoare şi de sens. Monumentul a fost dăruit Franţei de d. Mussolini, încă de acum câţiva ani, dar cum municipalitatea oraşului unde trebuia să fie instalat împăratul a fost până astăzi antifascistă, primarul a ezitat să recepţioneze darul Ducelui. Ii era teamă să nu intre cumva în conflict cu intransigenţii săi consilieri şi să-şi compromită, astfel, o strălucită carieră politică în- tr’un fief atât de sensibil al provinciei, pentru un Augustus de o I rigină fascistă. Şi odioasa statuăe a rămas împachetată în scânduri şi aproape uitată de părinţii urbei, până deunăzi când, amintindu-şi cu recunoştinţă şi poate cu oarecare jenă de gestul d-lui Mussolini, bravii republicani au despachetat cezarul şi l-au ridicat pe soclu cu un ceremonial ales şi într-o atmosferă de emoţionantă comuniune latină, fiindcă, în cumintea lor judecată, ei au găsit, până la urmă, că înainte de a aparţine unor partide sau unor ideologii democratice, sunt toţi din viţă imperială romană... Procesul sufletesc al acestor francezi încă romantici depăşeşte semnificaţia unei lupte de convingeri politice. Căci dacă ezitarea lor de a se apropia de statua împăratului poate fi interpretată într’adevăr ca o reticenţă republicană în faţa unei reprezentări imperiale, dimpotrivă, sărbătoarea instalării monumentului capătă înfăţişarea unei transfiguratoare regăsiri de sine a îivaţei, a unei brusce reveniri la conştiinţa de rassă, de echilibru latin şi solidaritate în jurul unui simbol al culturii şi civilizaţiei mediteraniene. Octavian August este, prin excelenţă, simbolul acestei culturi şi al acestei civilizaţii care a înflorit cu două mii de ani în urmă în spaţiul Mediteranei. Secolul lui coincide cu apogeul latinităţii creatoare. Sub domnia acestui mare cezar cultura latină se afirmă ca fenomen universal şi sub ocrotirea lui se urzesc capodopere, geniile romane stabilind de atunci hegemonia perenică a spiritualităţii lor în lume. (Continuare in pag. 2-a) In corpul ziarului: Declaraţiile d-lui Chamberlain in cursul desbaterilor generale la Mesajul Trenului im Camera Comunelor Cuprinsul decretului francez şi britanic pentru sechestrarea exportului german Bombe contra submarinelor EXEMPLAREI, IT*??* [ In străinătate 6 lei poștală plătită in numerar conform aprobării dir. G le P. T. T. Nr. 24.464/939 BLOCUSUL Blocarea exportului german continuă să formeze obiectul nu numai al comentariilor presei mondiale, dar şi al schimbului de vederi între guvernele ţărilor aliate şi guvernele neutrilor ale căror interese vor suferi, incontestabil, de pe urma extinderei blocusului. Unele dintre ţările neutre au şi făcut intervenţii pe cale diplomatică la Londra şi la Paris, intervenţii cari au fost, bineînţeles, luate în consideraţie, studiate cu toată atenţiunea şi cari au avut drept rezultat asigurarea dată de guvernele aliate că, pe cât posibil, se vor lua toate măsurile ca prejudiciile aduse neutrilor să fie cât mai reduse. Un decret apărut Marţi dimineaţă în Monitorul Oficial francez — decret asemănător cu cel englez — anunţă că „începând din ziua de 4 Decembrie toate vasele încărcate cu mărfuri germane vor putea să fie oprite de flotele aliate“. In expunerea de motive care însoţeşte acest decret se arată că „faţă de violările caracterizate ale dreptului ginţilor şi lipsa de umanitate a metodelor submarinelor şi minelor în războiul naval, de care suferă în mare măsură şi neutrii, guvernul Republicei franceze este decis să facă uz de represalii în deplin acord cu aliaţii săi“. Pe de altă parte d. Pernot, ministrul francez al blocusului, cu prilejul declaraţiilor făcute reprezentanţilor presei diplomatice a precizat cauzele care au determinat înăsprirea blocusului şi care sunt cele arătate și în expunerea de motive a decretului citat mai sus și totdeodată, a insistat asupra faptului că „prin nouile măsuri sunt lovite numai interesele materiale ale inamicului“. D. Pernot a explicat că tocmai pentru a reduce cât mai mult riscurile vaselor neutre, guvernele aliate au comunicat comercianţilor şi armatorilor neutri măsurile pe care ele înţeleg să le ia şi data când noul regim va intra în vigoare, orice surpriză fiind astfel înlăturată. Ministrul francez al blocusului, a adăugat că, dacă în realitate comerţul neutrilor cu Germania va fi împiedicat, în schimb el va putea fi cu succes înlocuit printr-o intensificare a comerţului lor cu aliaţii şi cu celelalte state neutre desvoltându-şi astfel economiile naţionale. In acest mod, din punct de vedere material, blocada contra Germaniei nu va pricinui decât temporar „ o jenă aparentă“ statelor neutre. Aceste explicaţiuni oficiale dovedesc, incontestabil, grija guvernelor aliate ca, cu toate măsurile de represalii adoptate contra Germaniei, să se evite pagube prea mari comerţului neutrilor. Aceleaşi argumente sunt invocate de oficialitatea britanică, şi au fost subliniate Marţi, în Camera Comunelor de primul ministru englez. Presa din Londra, la rândul ei, subliniază faptul că „blocada contra exporturilor germane poate cel mult să lipsească ţările neutre de câteva beneficii pe când intenţia Germaniei este de a face să dispară pe mări vasele acestor ţări sau a le distruge prin masacrarea marinarilor lor“. Fireşte, cum era dealtfel de aşteptat, presa germană protestează cu vehemenţă împotriva decretării blocadei şi o califică drept un „atentat contra neutrilor şi o violare flagrantă a dreptului ginţilor“. Dar, acest aspect juridic al chestiunei, adică dacă blocusul decretat de aliaţi este sau nu în conformitate cu dreptul internaţional, nu ar putea fi judecat cu nepărtinire decât dacă se cercetează şi raportul între războiul minelor hotărît de Reich şi dreptul internaţional. Există o atât de strânsă legătură între cele două măsuri — şi, dacă nu se uită ordinea în care ele au survenit— se poate spune chiar că exista o legătură de la cauză la efect — încât judecarea izolată a măsurei blocusului ar risca să fie cel puţin incompletă şi părtinitoare. Dar nu este în intenţiunea noastră de a cerceta chestiunea sub acest aspect al dreptului internaţional şi nici a interveni în polemica cu privire la violarea acestui drept. Socotim însă interesant să reamintim că blocada economică a fost prevăzută şi în pactul Societăţii Naţiunilor şi conform art. 16 al acestui pact, toate statele membre, sub sancţiunea excluderii din Societate, erau obligate să participe la blocusul economic împotriva unui stat considerat ca agresor. Fireşte în cazul de faţă nu e vorba de aplicarea pactului genevez, căzut dealtfel de mult în desuetudine. Reamintirea lui o socotim totuşi necesară în interesul unei nepărtinitoare aprecieri a evenimentelor actuale, el dovedind că atunci când Societatea Naţiunilor funcţiona, toate statele membre acceptaseră ca valabilă şi legală blocada economică şi ca o legitimă măsură de represalii, independent de pagubele materiale ce le putea pricinui. Apare astfel evident că protestele şi intervenţiile neutrilor, mulţi din ei foşti sau actuali membri ai Societăţii Naţiunilor, nu se îndreaptă împotriva principiului însuși al blocadei ci sunt (Continuare in pag. 2-a) M.S. REGELE A VIZITAT MARŢI LUCRĂRILE DIN FAŢA PALATULUI REGAL Marţi în cursul dimineţei, M. S. Regele însoţit de d. Ernest Urdarianu, ministrul Casei Regale şi d. adjutant regal de serviciu, a vizitat lucrările edilitare ce se fac în faţa şi în jurul palatului regal. Suveranul a examinat aceste lucrări cu o deosebită atenţiune studiind în deosebi aspectul pe care-l prezintă faţada Palatului regal în noua ei perspectivă precum şi faţada palatului ministerului de interne în curs de construcţie. Majestatea Sa s-a interesat deasemenea de noua aliniere a căii Victoriei şi de înfăţişarea pe care o va avea piaţa din faţa Palatului Regal. Publicul, numeros la acea oră pe calea Victoriei, a înconjurat pe Suveran făcând Majestăţei Sale o spontană şi călduroasă manifestaţie. M. S. REGELE CAROL II Sovietele denunţă pactul de neagresiune cu Finlanda Moscova, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas** transmite : D. Molotov a remis Marţi ministrului Finlandei la Moscova răspunsul guvernului sovietic la nota finlandeză de Luni. In acest răspuns, d. Molotov declară că guvernul Sovietelor se socoteşte deslegat de clauzele pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietelor şi Finlanda, pact care, spune d. Molotov, a fost sistematic violat de Finlanda. Moscova, 28 (Rador). D. Molotov, în prezenţa d-lui Potemkin, a remis Marţi ministrului Finlandei la Moscova o notă prin care se denunţă pactul de neagresiune sovieto-finlandez, „dată fiind politica antisovietică a Finlandei**. Helsinki, 28 (Rador). Se declară că răspunsul guvernului finlandez la nota sovietică de Marţi va fi remis Miercuri. BUNE RAPORTURI INTRE ITALIA ŞI GRECIA Atena, 28 (Telegraph Orient). — In cercurile politice şi diplomatice din capitala Greciei se subliniază că discursul ţinut de preşedintele consiliului de miniştri, d. Metaxas. Luni la banchetul dat în onoarea ministerului Italiei, e o dovadă a raporturilor bune, pe care Grecia le urmărește cu toate statele, dar în deosebi cu Italia. ■------o oo O O'O 030-------- GERMANII ŞI RUŞII lo FORTIFICA RECIPROC FRONTIERA Londra, 28 (Rador).Agenţia Reuter transmite : Se pare acum că germanii sunt îngrijoraţi de faptul că au frontieră cu U.R.S.S. în Polonia. Din sursă absolut sigură se declară că germanii fortifică linia lor de frontieră spre U.R.S.S. nu numai cu tranşee, ci şi cu lucrări în beton armat. Din aceiaşi sursă, se arată că şi ruşii fortifică la rândul lor frontiera în acelaş fel. —-------oooqQoooo---------• Grav accident de automobil in Belgia Bruxelles, 28 (Rador). — Pe șoseaua Bourg Leopold.—Limburg, un automobil, din cauza derapării, s’a izbit de un arbore. Trei persoane au fost omorîte, iar alte trei grav rănite. Protestul Suediei la Berlin / Prin telefon, de la corespondentul nostru particular Berlin, 28. — Protestul Suediei, în legătură cu punerea de mine germane în apele teritoriale suedeze ,a fost primit la ministerul de externe german. Suedia se plânge că Germania a pus mine în cuprinsul zonei de patru mile, zonă pe care Suedia o consideră ca apă teritorială, din cauza configuraţiei coastelor ei. Dreptul internaţional prevede că apele teritoriale se întind pe o distanţă de trei mile. Ministerul de externe german este ocupat deocamdată cu examinarea acestui protest. In ceea ce priveşte războiul cu mine, cercurile competente germane nu confirmă ştirea că Reichul ar întrebuinţa minele ca un mijloc de luptă în războiul naval. Afirmaţiile presei germane cari arată tocmai contrariul, sunt lăsate în seama acestora. Totuş, cercurile autorizate germane atrag atenţiunea că, în mai multe cazuri, vase britanice au fost scufundate de mine în apele teritoriale engleze. După punctul de vedere al politicii externe germane, punerea de mine în apele teritoriale duşmane nu trebue anunţată. Această explicaţie este considerată de cercurile neutre din Berlin ca o confirmare că în anumite părți ale apelor teritoriale britanice s’au întrebuințat de către Germania mine ca mijloc de luptă în războiul naval . PAZĂ LA FRONTIERĂ Soldaţi elveţieni de pază la frontiera dinspre Germania CONSILIUL DE MINIŞTRI DE MARŢI IMPORTANTE HOTĂRÂRI LUATE DE NOUL GUVERN Marţi, la ora 9 jum., s’a ţinut un consiliu de miniştri, sub preşedinţiad-lui prim ministru Gh. Tătărescu. Au participat toţi titularii departamentelor împreună cu subsecretarii de stat. La sfârşitul consiliului s-a dat presei următorul comunicat : Azi, 28 Noembrie a. c., ora 9,30, a avut loc un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui prim-ministru, consilier regal Gh. Tătărescu. Consiliul, după deliberare, a luat următoarele hotărîri: 1. Menţinerea măsurilor pentru apărarea ordinei publice şi a disciplinei naţionale, cu reprimarea severă a oricărei abateri. 2. Observarea cellei mai stricte legalităţi în toate actele vieţii administrative şi poliţieneşti. 3. Revizuirea măsurilor luate pe temeiul legilor de excepţie. 4. Desfiinţarea tuturor corvezilor administrative, cu excepţia celor militare. 5. Revizuirea bugetelor autorităţilor ţinutale, judeţene şi comunale cu anularea tuturor cheltuellor extraordinare şi a celor mai puţin necesare şi vărsarea acestor fonduri pentru asistenţa familiilor concentraţilor lipsiţi de mijloace. 6. Distribuirea gratuită de lemne, acestor familii, din pădurile Statului. 7. Accelerarea, pentru desăvârşirea echipării armatei, a ritmului tuturor confecţiunilor, atât prin organizarea de noi ateliere şi prin comenzi masive date industriei particulare, cât și prin organizarea pentru acest scop a industriei casnice pe toată țara. 8. Stricta aplicare a legii pentru înfrânarea speculei ilicite, cu noui măsuri pentru oprirea desechiilibrului economic, care a provocat scumpirea anormală a traiului. Aceste măsuri vor fi executate de ministerul economiei naţionale. 9. Controlarea bianuală prin controlorii generali de stat a tuturor gestiunilor ţinutale, judeţene şi orăşeneşti. 10. Necruţătoare economii în toate compartimentele bugetului Statului pentru a se putea pune la dispoziţia apărării naţionale toate resursele ţării. Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. Is* pag. 9: Programul noului guvern expus de d. priminstru Gh. Tătărescu Marţi seară, la Radio In Nordul Europei Intre Rusia Sovietică și Finlanda, intre Germania si Suedia de R. SEISAM In urma notei guvernului sovietic privitor la incidentul întâmplat în zona frontierei finlando-sovietice din istmul Careliei, guvernul din Helsinki a răspuns printr’o notă fermă, dar conciliantă, în formă şi în fond. Mai întâi, guvernul finlandez constată că n’a fost nici un act agresiv şi cu caracter de provocaţiune din partea comandamentului militar din zona frontierei, împotriva trupelor sovietice aflate în sectorul Mannila, ci un accident, regretabil prin efectele sale, ce s’a produs cu prilejul unor exerciţii. In ce priveşte cererea formulată de guvernul U.R.S.S. de a fi retrase imediat trupele finlandeze concentrate în zona frontierei din istmul I Careliei, pe o linie situată la I o distanţă de 20-25 km. mai ■ la nord, guvernul finlandez a declarat că este dispus să o îndeplinească condiţional, dacă şi guvernul sovietic va retrage trupele sale din zona frontierei, mai la sud. Presa oficioasă din Moscova continuă să prezinte Finlanda drept un stat ce ar fi condus de elemente anti-sovietice şi care ar practica o politică de provocaţiune împotriva U.R. S.S. Acest fapt precum şi rezoluţiile luate de organizaţiile muncitoreşti şi scrisorile comandanţilor circumscripţiei militare din Moscova, publicate în ziare, împotriva Finlandei, dezvălue o stare de spirit îngrijorătoare. De altfel o telegramă din Moscova agenţiei Havas, arată că răspunsul sovietic consideră nota Finlandei ca nesatisfăcătoare, şi că, în consecinţă „Uniunea Sovietelor se vede obligată să se considere liberă de angajamentele contractate în virtutea pactului de neagresiune dintre cele două ţări“. Nota sovietică acuză Finlanda că prin concentrarea de trupe în faţa Leningradului, a comis un act de , ostilitate faţă de U.R.S.S. incompatibil cu pactul de neagresiune. Tensiunea între cele două ţări se accentuează din ce în ce mai mult. Un alt litigiu a intervenit între Suedia și Germania, în legătură cu războiul minelor. Guvernul german a încunos(Continuare in pag. 2-a) Frontiera finlando-suedeză din istmul Careliei cu cele două linii propuse de U.R.S.S. și Finlanda pentru retragerea trupelor lor înapoia frontierei. Regiunea minată de germani din strâmtoarea Falsterbo, cu porturile suedeze : Helsingborg, Landskrona, Malmoe, Trelleborg și Ystad i m .