Universul, iunie 1940 (Anul 57, nr. 148-177)

1940-06-11 / nr. 158

L­a Staţiune 11 BALNEARĂ CLeozid. Nu oricine a dispus să-ţi pără­sească domiciliul, să suporte greutăţile drumului şi să umble apoi în căutarea unei locuinţe, în staţiunea de cură impusă de medici ori de modă. Reuma­tismul şi scrofuloza, durerile de încheieturi şi oase, diferite boli de piele, ori afecţiunile speci­fice ale femeilor, sunt tratate prin renumitele băi cu sare naturală de IOD DE BAZNA. Condiţiile de tratament sunt atât de simple şi atrăgătoare, încât toţi acei cari au făcut o singură experienţă, nu se mai pot dispensa de această binefacere. Sarea naturală de Iod de Bazna se găsește de vânzare în pachete origi­nale a 1, 4 și 10 kgr. DE VANZARE LA FARMACII Sl DROGUERII d* cu ISCCXMeO. ■+♦+♦♦ + ♦♦♦♦ + ♦♦4 44­44444 tel­ASIGURAREA FRANCO -ROMÂNA Bucureşti, Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI" FREMD DIN OFICIU In numerar şi lozuri ale Loteriei Statului. Cadouri In obiecte. Des­păgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri ge­nerale lunare şi speciale. O mare tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea secţiunii „UNIVERSUL" a Societăţii. Asi­gurări pe o durată de plată foarte scurtă, şi chiar cu primă unică. Şi cu plata in efecte la cursul no­minal. Se poate cere trecerea ratelor plătite de la o asigurare veche — chiar dacă nu e la curent — la o asigurare nouă — făcută In condiţiunle sus arătate. 10 cupoane — dimpreună cu taxa de manipulare de lei 20 — dau drept cetitorilor asiguraţi la 1 bon de participare la TRA­GEREA FESTIVA a cărei dată se va anunţa la timp. — CEREŢI LĂMURIRI ŞI PROSPECTE — 444 4 4 44 44444 4 4 4 4 4­ 4 4+4­ 4 44 + 44444444444444 4+4444 4 4 44 C­onsfătuirea dela Casa asigurărilor sociale din Constanta i # —.----------------­Dezideratele exprimate de d. Gh. Steţcu, preşedintele Co­merci. de comerţ ii Constanţa, 6 lume O importantă consfătuire s’a ţinut zilele trecute, în palatul Ca­sei de asigurări sociale din Con­stanţa, la care au luat parte toţi conducătorii breslelor de salariaţi şi patroni. Cu acest prilej, d. Gheorghe Br­eţcu, preşedintele statului ne­gustoresc şi al Camerii de co­merţ din oraşul nostru, a expus o serie de deziderate în legătură cu o cât mai civilizată funcţionare a serviciului de asistenţă socială din urbea locală Referindu-se la consultaţiile medicale, vorbitorul a cerut ca orele de consultaţii să se execute cât mai conştiincios. La bolile in­terne şi de copii se impune mă­rirea numărului acestora, pentru a se evita aglomerarea. Cazurile specia­le de îmbolnăviri subita sau accidente, să fie tratate ime­diat, prin un medic de serviciu special însărcinat cu această chestiune. De asemenea bolnavii ce trebuiesc internaţi în spitale sau la sanatorii, să fie trimişi la timp. Iar personalul însărcinat cu acor­­darea ajutoarelor să nu mai facă greutăţi ca până acum Vorbitorul cere între altele în­fiinţarea unei condice de recla­maţii, care să fie pusă la dispo­­­ziţia asiguraţilor, care să fie cer­cetată şi cazurile sancţionate. Re­­ferindu-se la funcţionarea servi­ciului de analize, d-sa insistă pentru o cât mai atentă gri­je în aplicarea diagnosticelor, cari de cele mai multe ori s-au dovedit inutile. Farmacia trebuie împărţită în două încăperii cu intrări şi eşiri separate, pentru a se executa cât mai rapid reţetele, iar medica­mentele ce nu se găsesc la farma­cia casei de asigurări să fie cum­părate imediat din oraş, pe baza reţetelor medicilor consultanţi O chestiune care a făcut obiec­tul unui capitol special al discu­ţiilor a fost aceea­ a cărţuliilor. Se cere ca acestea să fie procurate de casă cât mai urgent, de­oarece în lipsa lor asiguraţii nu pot be­neficia de consultaţiile medicale la care a­u dreptul. De asemenea trebuie să se ţină seama de cărţuliile asiguraţilor concentraţi, care trebuiesc pre­schimbata PERMANENTIZAREA SERVICIULUI DE RAI O altă problemă care a dat naştere la discuţii, a fost aceea, a băier casei de asigurări din lo­calitate. Aşa cum funcţionează astăzi, aceste băi iasă foarte mult de dorit. In primul rând, trebuie să se ia măsura ca ele să funcţio­neze şi în timpul verii, nu numai iarna. De asemenea trebue în­mulţit numărul cadelor şi al du­şurilor, cari sunt în prezent insu­ficiente şi nu pot satisface ce­rinţele tot mai mari ale casei, lia zilele de băi s’a cerut să se de­taşeze un medic, care să contro­leze asiguraţii bolnavi de boli molipsitoare, deoarece au fost ca­zuri când unii dintre asiguraţi s-au îmbolnăvit de scabie, în urma băii făcute la casa de asi­gurări SPORIREA PENSIUNI­LOR DE INVALIDITATE ŞI DE BĂTRÂNEŢE Pensiile de invaliditate şi de bătrâneţe trebuesc sporite, avân­­du-se în vedere faptul că asigu­raţii casei cotizează de la vârsta de 14 ani până la­ 60 de ani şi ob­ţin în schimb o pensie derizorie. ii ARTA poetica ARTA POETICA este titlul unei admirabile poezii, pe care d. N. I. HERESCU, preşedintele „Societăţii Scriitorilor Români“ o publică în „Universul literar“ de Sâmbătă, 8 Iunie. Autorul, spirit de o superioară cultură, uneşte în fru­moasa poemă sensibilitatea aleasă cu gândul adânc. Colaborează în acelaş număr al revistei Los desesperados est­e o povestire cu totul captivantă a cunoscutului şi pre­ţuitului ION DRAGOMIR, care înfăţişează viaţa din „le­giunea streină“. Alexandru Marcu continuă interesantul esseu-reportaj „Ultima casă a poetu­lui“, scris după un pelerinaj la mormântul lui PETRARCA. Emil Bolta rafinatul poet iubit de cititori publică un ciclu de zece poezii, cu titlul „VERSURI SCRISE PE SCUTUL NOPŢII“. I. Gr. Perieţeanu poetul neîntrecut al sonetului românesc, vorbind cu rară competinţă despre „SONETISTUL GH. A. CUZA“ A fi simplu numeşte d. CONSTANTIN NOICA un substanţial esseur, despre problema pătrunderii scrisului literar în public. Mai iscălesc articole, recenzii şi nuvele d-nii: Mircea Mateescu, C. I. Murgescu, Ladmiss Andreescu, Mica Bona, Belzebuth, Romeo Alexandrescu, Agathon, Gh. Soare, Traian Lalescu, Aladin, Al. Hea, Nichita Tomescu şi Con­stantin Fântâneru. Re­acţiunile d-lui Grog se intitulează colţul cu humor al excepţionalului VOI­­NESCU. Citiţi: UNIVERSUL LITERAR UNIVERSUL C­ctl&ndash LUNI 10 IUNE Ort. Sfântul Timotei Episcopul Brusei (361). Cat. Sfânta Margareta. Prot. Alfred. Evreesc: 4 Silvam 3700. Mahomedan: 4 Gemadi-el-Aver- 1359. * Răsăritul Soarelui 4.34. Apusul Soarelui 19.37. C &culLo-EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO — (Ora românească) — 18.45: DUNĂREA (325,4m.) 18.45: ZEESEN (31,38m.) 19.45: POSTE PARISIEN (312,8m.) 19.45: MARSILIA (400m.) 19.50: TIRANA (49,30m.) afa­ră de Duminică. 20.: NICE (253m.) 20.15: ZEESEN (31,38m.) 20.15: ROMA (31,02m.-25,51m.) 20.15: BARI­­ (283.3m.) 20-30: DUNĂRE­A (325.4m.) 21.35: BELGRAD (49,18 m.) 22.15: DUNĂREA (325.4m) 22.45: NICE (253 m.) 22.45 : MARSILIA (400 m.) 22.30: LONDRA (261m.) 22.30: DAVENTRY (30,96m.- 49,59 m.-41,49 m.) 23.: ZEESEN (31,38m.) LUNI, 10 IUNIE RADIO-EXPERIMENTAL 32,4 n­. 9259 kHz. 2 kw. 6,45: ORA DIMINEŢII: Deschi­derea­ emisiunii ; Radio-jurnal ; Gimnastică ritmică; Concert de dimineaţă (discuri); Sfaturi gos­podăreşti şi igienice; închiderea emisiunii. RADIO-ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO -BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. 12. Ora ; Cota Dun­arii şi a ba­rei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12„10: Muzică variată (discuri); Fragment din suita „In Sudul Al­­pilor“ de Fischer; Selecţiuni din „Miracolul“ de Humperdink (arch. simf. din Londra); Ave Mana de Schubert (vioară: Yehudi Menu­hin) ; Duet din „D-na Butterfly“ de Puccini (voce: Rauta Waara şi Peter Anders); Capriciu italian de Ceaikowsky (orch. operei din Ber­lin, dirij. de Leo Blech). 21:50: Orchestra Costică Dumi­tre­scu: Romanţe şi arii naţionale; Dragostea femeilor, vals de Fahr­­bach; Zefira, Intermezzo de Siede; Fata mea, habaneră de Guetary ; Arii naţionale. 13:20: Ora; Spectacole; Ştiri ar­tistice şi culturale; Sport. 13,30: Continuarea concertului Orchestrei Costică Dumitrescu : Mi-e dor de tine, tango romanţă, de Mircea Ioanovici; Cântecul pri­măverii de Schubert; Cântec de leagăn de Postupa (violoncel: Fă­­nică Niculescu); Ştefania, gavotă de Czibulka; Nevasta soldatului, melodie de Rachmaninoff (vioară: Costică Dumitrescu); Foxtrot sia­mez de Vincent Rose; Arii naţio­nale. 14:00: Radio-jurnal. 14:20: Continuarea concertului Orchestrei Costică Dumitrescu: Dansul bănuţului, java de Perret- Gentil. Romanţe şi arii naţionale. 14:30: Quintetul „MEZEY“ : (Jean Ionescu-vioară, N. Mezey­­chitara I. B. Mezey-chitara II-a, G. Merzey-chitara II-a şi B. Ar­­deleanu-bas); voce: Emil Stătter: Când ziua s’a sfârşit de Silvia Kätscher, Singurătate de Duke Blington şi La fel ca tine de Field- Hugh; Moş Ene japonez de Whi­ting şi Casa văruită, blues de Brahms; Ceai in doi de Youmans şi Blues de Warren; Nehotărîre de Charles Shavers. 15 : Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO ROMANIA 19: Ora; Mersul vremii. 19.01: Cronica literară. 19.15: Take San Marino (voce): Valul şi clopotul de Duparc; Prin­ţul Eugen, baladă de Loewe; Con­damnatul de Hagi Apostolu. 19.30: Concert de pian-Liviu Teodor Teelu: Variaţiuni Abegg de Schumann; Rapsodia in si minor de Brahms. 19.55: Radio-jurnal in limba ma­ghiară RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20,05: Comerţul exterior al Ro­mâniei de Alexandru Halun­ga. 20,20: Muzică distractivă (di­scuri) : Potpuriu de melodii de Ro­bert Stolz; Melodie de Mostazo (voce: Esterellita Castro); Melodie de Haringer; Marechiare de Tosti (voce: Josef Schmidt); Melodie din filmul „Viaţa e frumoasă" de Grothe (voce: Trante Rose); In­­toarce-te curând de Mălineanu (voce: Gigă Petrescu). 20.45: Radio-jurnal (I). 21.05: Figuri de compozitori: AL­­BENIZ şi GRANADOS: I. Cuvânt expecativ. II. Exemplificări mu­zicale (discuri): Granados: Dan­suri spaniole nr. 1 şi 2 (orch. simf. dirij. de Goossens); Goyesca( ip­án: José Iturbi); Dans nr. 6 Al­­beniz; Sărbătoare la Sevilla (orch. simf din Filadelfia dirij. de Sto­kowski); Malaguena (vioară: Jac­­ues Thibaud); Navarra și Sevilla (pian: Arthur Rubinstein); Iberia suită (arch. simf. dirij. de Fer­nandez Arbos). 22,10: Radio-jurnal (II); Sport. 22 30: Lieduri de Richard Stra­uss/voce: D-na Ana Kleine: Mâi­ne; Noaptea; Pace, zbuciumare su­flet ; Vis In amurg ; întoarcere ; Ziua morţilor. 22 50: Mari dirijori ai lumii : MOLAJOLI şi TOSCANINI (di­scuri) ; Lorenzo Molajoli dirjeaza orch. simf. din Milano; Serban romane de Respighi: Insula Gar­da, poem simfonic de Certani; Ar­turo Toscanini dirijează orch. fi­larmonică din New-York; Scherzo din „Visul unei nopţi de vară de Mendelsohn; Menuet şi Allegretto din Simfonia nr. 101 In re minor .Ceasornicul­ de Haydn; Idila lui ’Siegfried de Wagner; Ucenicul vrăjitor, poem simfonic de raul Dukas. . ..... 23:45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, gleză și italiană. en-RADIO CHIȘINĂU 212 m. 20 kw. 1411 kHz. 14. Ora ; Concert de prânz, U­­verturi şi potpuriuri (discuri); U­­vertură la opera „Coţofana hoa­ţă" de Rossini; Potpuriu de val­suri de Ziehrer; Sub soarele Ita­liei potpuriu (voce: Carl Schmitt- Walter); Uvertură la „Frumoasa Galathea" de Supp . 14,30: Radio-jurnal. 14,45: Muzică uşoară (discuri): Potpuriu rusesc de Michailowsky; Două foxtroturi de Uhlemann şi de Fischer; Amintire din Capri de Becce şi Vis de D’Ambrosio; Două şansonete de Jean Lenoir (voce: Lucien Baroux); Prima dragoste de Buti şi Fox de Olivieri (voce : Fernando Orlandis). 15:15: închiderea emisiunii de prânz. 21: Ora: Muzică de Grieg (di­scuri) : Suită l­rită (arch. filarm. din Londra, dirij. de Landon Ro­nald); Aria nr. 2 op. 25 (voce: Kirsten Flagstad). 21,20: Muzică de cameră: D-ra Mariana Iarosevici (violoncel și D-ra Tatiana Andronache (pian): Sonata în re major de Bach. 21,40: Coruri de copii (discuri); Cântec din Jutlanda și Cântec popular (corul de copii din Biele­feld) ; Zăpada cade lin, de Ebei (corul de copii din Bielefeld); Cân­tec de leagăn de Mozart (corul Domului din Regensburg); Potpu­riu de cântece de copii. 22: Radio-jurnal. 22:15: D-ra Ana Brodi (voce) ; Arii de operetă; Arie din „Perico­­la"­ de Offenbach; Arie din „Fre­derica" de Lehar; Arie din „Dra­goste de țigan* de Lehar; Arie din „Văduva veselă“ de Lehar. 22.35: Muzică exotică (discuri); Suita orientală de Francis Popy (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt); Melodii japo­neze populare (voce: Yoshie Fuji­­wara); Peisaj indian de Lamothe; Nilul de Leroux și Cântec indian de Rimsky Korsakoff (voce­: Ninon Valiin). 23:00: închiderea emisiunii. BUDAPESTA: 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20,25. Muzică de dans pe plăci; 20,55. Conf.; 21,10. Con­cert de orchestră; 22,40. Inf. în ungară, slovacă şi ruteană; 23,10. Orchestră de ţigani; 24. Inf în germană, italiană, engleză, fran­ceză şi esperanto; 0,25. Jazz; 1,05. Inf.BELGRAD: 437,3 m. 20 kw. 686 kHz. — 18,45. Melodii populare ; 10. Conf.; 19,20. Muzică variată ; 20,20. Ora naţiunii; 20,40. Melodii populare; 21,10. Concert de vioară; 21,40. Teatru radiofonic; 22,40. Inf.; 23. Selecţiuni din opere. ROMA I : 420.8 m. 713 kHz. — 20.20. Plăci; 20,25. Lecţie de ger­mană; 21. Ora, Inf. Radiojurnal, Plăci; 21,30. Radio social; 22. Con­cert simfonic; 23. Conf.; 23,10. Concert de muzică variată; 24. Ra­­dio-jurnal; 0,15. Muzică de dans. MARŢI, 11 IUNIE RADIO-EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz. 2 kw. 6.45 . ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio-jurnal. Gimnastică ritmică. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi igienice. închiderea emisiunii. RADIO-ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz 12 kw. 12: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică populară, Anicuţa Popescu (voce) şi Taraful Nelu Bu­suioc: Horă de mână ca la Gorj; In poiana Vadului (voce: Anicuţa Popescu); Geambaralele ca la Gorj; Sus pe culmea tristei toamne (voce: Anicuţa Popescu); Dorule şi o boală grea (voce:­­Anicuţa Popescu); Brâuleţul ca la nuntă; Cântecul copilului străin (voce: Anicuţa Po­pescu) ; învârtită de doi cu strigă­turi (voce: Anicuţa Popescu); Hora de pe Amaradia; Dragă Lenuţa tristă mi-e viaţa (voce: Anicuţa Popescu); Ştii tu mândru, ştii tu bine (voce: Anicuţa Popescu); Sârbe olteneşti. 12.50: N. Cucu, xilofon: Polcă mazurcă de Bode; Peste munţi şi văi, fantezie de Gerald; Sunetul clopotelor de Bode; Jonglerul, galop de Bode; Fox de Eugen Cerbu. 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri ar­tistice şi culturale; Sport. 13.20: Concert la 2 piane, G. Vil­ Inou şi Eugen Cerbu; baterie: N. Cucu; voce: Gică Petrescu; Vilinou: 1) Armata noastră strajă la hotare, marş; 2) Să-mi scrii o scrisoare în fiecare zi, tango (voce: Gică Pe­tr­escu; 3) In Kamciatca, fox ru­sesc; 4) Vino iar în crâng, valsul fiorilor (voce: G. Petrescu); 5) Să nu uiţi că mă iubeşti, foxtrot (voce: G. Petrescu); 6) Mioara, tango (voce: Gică Petrescu); 7) Să nu plângi Ileana, cântec popular (voce:­­G. Petrescu); 8) Noapte bună în­geraşul meu, stow (voce: Gică Pe­trescu) ; 9) Uniţi prin muncă şi credinţă, marş. 14: Radio-jurnal. 14.20: Dansuri de la toate popoa­rele (discuri­: Bolero de Moszkow­­ski); Două dansuri englezeşti de Quitter; Dans german no. 12 de Beethoven; Vals de Waldteufel; Dans slav no. 8 de Dvorak; Polo­neza no. 1 de Chopin; Dansuri sue­deze no. 1 şi 2; Dans oriental de Glazunow; Sârba şi hora din Teiş şi Hora lui Teişanu. 15: Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO ROMANIA 19: Ora; Mersul vremii. 19.01: Cronica medicală. 19.16: Muzică de cameră (discuri) Trio no. 7 în si bemol major („Ar­hiducele") de Beethoven (pian: Al­fred Cortot, vioară: Jacques Thi­baud și violoncel: Pablo Casals). 19.52: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.05: Licuriciul de Raul Căline­­scu. 20.25: D-na Silvia Curtin (voce) acomp. de Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski, Mozart: a) Două arii din „Nunta lui Figaro“; b) Arie din „Don Juan"; c) Arie din „Flau­tul fermecat". 20.45: Radio-jurnal (I). 21.05: Orchestre simfonică Radio, dirij. de Theodor Rogalski; solistă: D-na Angela Giugariu (pian); Sce­nă de dragoste din „Romeo şi Ju­lietta“ de Berlioz; Dans macabru de Liszt (pian: D-na Angela Giu­gariu) ; Carnavalul animalelor de Saint-Saëns; Introducere şi Corte­giu din „Cocoşul de aur" de Rim­­sky-Korsawoff. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Concert de vioară: D-na Nina Alexandrescu: Sonata in mi minor de Veracitoi; Mazurcă de Chopin-Kreisler; Preludiu și allegro de Pugnani-Kreisler. 23: Marii dirijori ai lumii: Wil­helm Furtwaengler şi Clemens Krauss (discuri); Wilhelm Furt­waengler dirijează orch. filarm. din Berlin: Uvertură la „Răpirea din serai" de Mozart; Preludiu și moar­tea Isoldei din „Tristan și Isolda" de Wagner; Clemens Krauss diri­jează orch. filarm din Viena: Sim­fonia no. 13 în sol major de Haydn* 23:45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, en­gleză si italiană. RADIO CHISINAU 212 m. 20 kw. 1411 kHz. 14. Ora. Concert de prânz. Mu­zică românească (discuri): Doina din nai si Ce frumoasă este viata (nai: Fănică Luca); Dă Doamne şi omului şi Coboară (voce: Marin Matache); Geaba mă mai duc a­casă şi Să ţtii fă că te-am iubit (voce: Maria Tănase); De trei ori te ocolii (taraful Marin Matache); Geaba mă sculai de noapte (voce: Ioana Zlătaru) şi Sârba lui Zlătaru (taraful Nicolae Zlătaru). 14.30: Radio-jurnaL 14.45: Cântăreţi de operetă (di­scuri) ; Arii din „Iolanthce“ de Sul­livan (voce: Alice Moxon, Beatrice Elbum şi cor); Melodie din „Visul unui vals“ de Oskar Strauss şi Sa­lutările mele­dienei din „Contesa Maritza" de Kalman (voce: Peter Anders); Idilă din „Lysistrata“ de Lincke (voce: Ema Sack); Melodii din „Fiica d-nei Angot" de Lecocq (voce: Mire­­ile Berthen); Arie din „Mignon“ de Ambrosie Thomas (voce: Lucy Pereli). 15. închiderea emisiuni de prânz. 21. Ora. Concertul Orchestrei Sindicatului Artiştilor Instrumen­tişti din Chişinău, dirijată de Vic­tor Iuşchevici: Muzică de balet din opera ,,Demonul“ de Rubinstein: Vals fantastic de Glazunow; In­termezzo vesel de Alex; Fantezie pe motive din operetele lui Kalman. 21.40: Alexander Brailowsky cântă la pia­n muzică de Chopin (discuri); Baladă în sol minor op. 23; Im­promptu în la major și Preludii; Vals în mi minor. 22; Radio-jurnal. 22.15: Continuarea concertului orchestrei S. A. L: Uvertură la „Nunta lui Figaro" de Mozart; Cântec de dragoste de Belti-Pilin­­sky; Uvertură la „Gri-gil“ de Lin­cke; La clacă, potpuriu naţional de Paschil. 23. închiderea emisiunii. BUDAPESTA: 549.5 m. 546 kHz 120 kw. 21. Teatru radionocic. 22.40: Inf. In ungară, slovacă şi ruteană. 23.10: Concert de orche­stră. 24: Inf. in germană, italiană, engleză şi franceză. 0.20: Orchestră de ţigani. 1.05: Inf. BELGRAD: 437,3 m. 20 kw. 686 kHz. 18.45: Melodii populare. 19: Conf. 19.20: Recital de flaut. 20.20: Ora naţiunii. 20.40: Concert coral. 21.10: Muzică variată. 21.40: Con­cert simfonii. 22.40: Inf. 23: Mu­zică de dans. ROMA. 420.8 m. 713 kHz. 20.20: Plăci. 20.25: Conf. 20.35: Lecţie de engleză. 21. Ora. Inf., Radio-jur­nal. 21.30: Plăci. 22: Concert de or­chestră. 23. Concert de muzică dis­tractivă. 23.30: Concert coral. 24: Radio-jurnal. 0.15: Muzică de dans. * C SOCIALE-MUNCITOREŞTI Sfinţirea primului drapel al breslelor de meseriaşi La biserica brâncovenească „Sf. Gheorghe Nou“ din Capi­tală, s’a făcut în ziua înălţării Domnului, sfinţirea drapelului Uniunii şi breslei patronilor co­fetari din ţinutul Bucegi. Slujba sfeştaniei s’a oficiat de p. c. arhim. mitrofor Iuliu Scri­ban şi parohul bisericii Const. Popescu, răspunsurile fiind date de corul condus de d. St. Mure­­şanu. Au asistat d-nii ing. St. Cu­­nescu, directorul general al mun­cii, Virgil Molin, preşedintele Uniunii camerelor de muncă, Th. Stroja, preşedintele camerei de muncă, etc. Naşi ai drapelului au fost d-nii Stelian Voiculescu şi Gh. Cocărăscu. După sfinţire, p. c. Scriban, predând drapelul naşilor, a ros­tit un cuvânt de laudă pentru meseriaşii cofetari, cari-şi cin­stesc breasla, chemând harul dumnezeesc asupra simbolului muncii şi al închegării lor su­fleteşti — drapelul. D. Gh. Mateescu, preşedintele breslei, a arătat importanţa ac­tului sfinţirii şi a mulţumit ce­lor prezenţi. Au vorbit apoi: pr. Const. Po­pescu şi d. col. Ionescu, comand. gărzilor naţionale din sectorul II Negru. Seara a avut loc un banchet la „Luzana", sub preşedinţia d-lui ministru Ralea. Au toastat pentru M. S. Regele şi membrii guvernului d-nii: Gh. Mateescu, Stelian Voiculescu, Th. Ionescu. Seria cuvântărilor a fost în­chisă de d. prof. M. Ralea, mi­nistrul muncii. MARI INUNDAŢII LA LUPENI Lupe­ni, 5 Iunie In urma ploilor ce cad necon­tenit de mai bine de 3 zile, apa Jiului ,a crescut cu mult dea­supra nivelului obişnuit, inun­dând întreaga colonie Ella a soc. ,,Petroşani” din comuna Bărbătenii de Sus. Muncitorii cu familiile ce locuiesc în această colonie, au fost evacuaţi în după amiaza zilei de 4 iunie şi au fost încartiruiţi deocamdată în localul şcoalei primare şi in lo­calurile de restaurant ale firmei „Bodea”. Măsurile de evacuare au fost luate de pompierii şi jandarmii din comuna Lupeni, împreună cu autorităţile comunale. Celor evacuaţi li s’a distribuit ceai cald, pus la dispoziţie de pri­m­a­rin In comuna Lupeni valurile furioase ale Jiului au surpat din temelii şi au dus casa co­merciantului Uia Serbu din strada Mirenilor. întregul car­tier situat în josul acestei străzi este periclitat. Asemenea mai sunt periclitate şi coloniile Ca­rolina şi Jiu, de unde, pentru a se preveni o eventuală catas­trofă, sau luat măsuri de eva­cuarea locuitorilor. Asemenea, au mai fost inun­date şi suprafeţe de teren cul­­tivabil din jurul coloniei Caro­lina. Victime omeneşti până’n pre­zent nu s’au senmalat. Pagubele sunt considerabile. Ploile continuă şi sunt temeri că inundaţiile vor mai face mari ravagii. Oraşul Tulcea merge spre progres Activitatea primarului Tulcea, 6 Iunie In u­uima Octombrie a anului trecut ca primar al oraşului Tul­cea a fost numit d. avocat Teo­dor Economu. Astăzi, când in sfârşit avem linie ferată, oraşul tinde către progres. Dar şi d­­v. T. Eco­­nomu, primar energic a înlesnit mult calea spre progres, făcând ca Tulcea, vechea cetate Aegis­­sus, să scape din starea de lân­cezeală de până acum înainte treceai pe dinaintea unei magherniţe de magazii, con­struite de pe vremea stăpânirei turceşti,, cu o înfăţişare destul de urîtă. Dar astăzi, case cari făceau ru­şine şi unui­ sat, au fost darîmate. In locul lor se ridică localuri pentru instituţii, dispensare, băi comunale. Pe locuri virane unde până mai­eri putrezeau dobitoace şi unde gunoaele şi microbii îşi avea sălaş, astăzi sunt parcuri şi gră­dini cu flori. Avem în oraş — în centru — o clădire, care înainte a fost o sală de conferinţe; astăzi e cu pereţii păragimiţi fără ferestre şi din moment în moment ameninţă să se dărâme deasupra a peste 400 şcolari. Primarul dărîmă şi această hardughie. Pe acel loc se va ri­dica adevărata şcoală în care de­­aicum înainte şcolarii vor po­meni numele acestui harnic pri­mar. Iată atâtea fapte, care merită să fie relevate şi care con­tribue la progresul oraşului nostru. Şedinţa consiliului de igienă al Iaşilor Iaşi, 6 iunie Membrii consiliului de igienă al oraşului s-au întrunit sub pre­şedinţia d-lui g-nal Const. Ione­­nescu, primarul Iaşilor. Erau de faţă d-nii prof. dr. Ion Tănă­­sescu, rectorul universităţii Mi­­hăilene; dr. Gh. Andronovici, medic şef al oraşului; prof. uniiv. Gh. Nastasă, ing. Iosif Casetti, preşedintele Camerei de comerţ; dr. Gancevici, dr. loan, ing. An­ton Moţet,­ farmacist Justin Ada­te, dr. Mihăilescu, etc. D. dr. Gh. Andronoviţai expune situaţia epidemiilor la Iaşi. Ast­fel, în cursul anului 1939 s-au declarat: 46 cazuri de febră tifo­idă cu 6 morţi, 36 cazuri de tifos exantematic cu un mort, 369 de rujeolă cu 4 morţi, 455 de spar­­lati­nă şi 15 morţi, 16 de tuşă convulsivă cu un mort, 48 de dif­­terie cu 3 morţi, 78 cazuri de erizipel şi doi morţi, 4 de menin­gită şi un mort, 15 de pustula malignă şi un mort, 5 de tetano. Şi 4 morţi, 311 de oreidon şi un mort, 4 de dezinterie şi 47 da gripă. S’au făcut în total 61.287 vac­cinări iar în luna Decembrie s’a hotărît suprimarea clorinărei apei. In acelaş an s’au înregistrat 322 cazuri de tuberculoză pul­­monară, 27 de tuberculoză osoasă şi 18 de alte forme. Dintre ace­ştia au murit 117. Deasemeni, s’au declarat 784 cazuri de dife­rite forme de sifilis, din care au murit 3­­15 de pelagră cu 3 morţi, 361 de paludism, 106 de cancer cu 105 morţi Dela 1 Ianuarie 1940 şi până în prezent s’au declarat: 98 cazuri de scarlatină şi un mort, 46 de tifos şi 7 morţi, 19 de rugeolă, 17 de difterie şi un mort, 1 de febră tifoidă, 1 de panaitifos, 39 de gripă, 4 de tuşă convulsivă, 4 de antrax, 8 de meningită şi 2 morţi, 25 de rugeolă, 65 de oreil­­lon, 1 de tetanos, 17 de erizipel şi 2 morţi şi 23 cazuri de varicela. După cum se vede, dintre epi­demii, scarlatina şi orei,Hanul au înregistrat cele mai multe ca­zuri, în special printre elevii de şcoală. S’a luat apoi în discuţie con­trolul laptelui, chestiunea birje­lor murdare, după care şedinţa s’a sfârşit. »♦»+♦♦♦4 H'44444444»44444 ­Anul al 57-lea Nr. 158 Marți 11 Iunie 1940 „Bătălia Franţei“ (Urmare din pagina I-a) sud de canalul Crozat, la est de Soissons şi de-a lungul malului Aisnei, până la Attigny. Cu toate atacurile înverşunate ce le-au dat ori germanii, cu scopul de a forţa trecerea râului Aisne, infanteria franceză, ajutată de artilerie, a­­viaţie şi tancuri, le-a respins, menţinându-şi poziţiile. Comunicatul cartierului ger­man anunţă că operaţiile atât la sud de Somme, cât şi la sud de canalul Crozat (dintre Somme şi Oise) „continuă cu succes”. Aviaţia de bombardament bri­tanică a atacat şi a făcut dis­trugeri în diferite regiuni ale Germaniei de vest şi sud. Ea a bombardat numeroase aerodro­muri, noduri de comunicaţii, de­pozite de beniznă, şi diferite cen­tre vitale , iar cea franceză a a­­tacat şi ea spatele frontului ger­man. Aviaţia germană de bombarda­­ment a atacat şi în cursul zilei de ori regiunea orientală şi de _____ sud-est a Angliei şi în deosebi, 1 centre vitale, portul militar Dover, de pe coas­­­­ta canalului Mânece­, situat îin faţa portului Calais şi mai multe aerodromuri. Notăm, că de la începutul răz­boiului şi până acum câteva zile, aviaţia germană a executat în a­­celeaş regiuni vulnerabile ale Angliei atacuri numite „recunoaş­teri armate”. Scopul lor n’a fost lupta propriu zisă, ci procurarea de informaţii prin recunoaşteri şi fotografii, privitoare la situaţia bazelor navale engleze şi a circu­­laţiei, sau poziţiei vaselor de răz­­boiu şi de transport engleze. De câteva zile aviaţia germană a trecut la atacul aerian total, prin bombardament, a tuturor regiunilor din estul şi sud-estu­l Angliei unde se găsesc bazele ae­­riene, arsenalele, porturile mili­tare, fabricele de armament şi muniţiuni, depozitele de aprovi­zionare, rezervoarele de petrol, nodurile de comunicaţie impor­tante, arterele principale de co­municaţie ce leagă diferitele R. SEIŞANU INFORMAŢII • D-nii: av. Vasile Şova, lt. coll. Vasile Vasliu şi Vasile Bar­ca au fost numiţi delegaţi ai ministerului economiei naţiona­le, pe lângă Oficiul de aprovi­zionare cu materii prime S. A. R. (O. D. A. M. P.), cu puterea de a controla toate operaţi­oniile acelui oficiu. • Ultimul număr din ziarul „Românizarea" de sub direcţia d-lui Al. Bertea, cuprinde cola­borări alese. • Ministerul economiei naţio­nale a primit, pe ziua de 15 Mai 1940, demisia d-lui C. Caileva din postul de comisar al guver­nului, ce ocupa pe lângă Burca de efecte, acţiuni şi schimb din Bucureşti. Externatul Zoe Romniceanu al Societăţii Ortodoxe din ca­lea Moşilor 148 primeşte zilnic înscrieri clasa I Liceu şi cl. V-a Comerţ Superior. 561 S-a deschis Sala de opera­ţie Dr. Tzaicu pentru chi­rurgia de urgenţă Str. mană 17, Tel. 25288. Ro-562 • Funcţionarii de bănci sunt convocaţi pentru ziua de 10­­, la ora 16, la sediul breslei­ func­ţionarilor particulari din Ţinu­­tul Bucegi, str.­ Lipscani 26, e­­tajul II, spre a li se face comu­nicări in legătură cu concediile şi or­dinul de vară. DOCTORUL DENTIST ALCAHnunU bums« FOST MEDIC PRIMAR A RELUAT CONSULTAȚIILE CALEA VICTORIEI 2 (Clădirea Românească) TELEFON 4.52.59 554 Doctor CONSTANTIN TULLO GENITO-ERINARE-SIFILIS Consult.: 407 p. m. Telef. 2.82.66 B.DUL DACIA 1 (Colţ Romană Dorobanţi) 552 • Oficiul central pentru valo­rificarea grâului, având In ve­dere toate cercetările şi lucră­rile întocmite în cauză­ pentru stabilirea preţurilor la făina pentru calitatea I şi calitatea I a stabilit următoarele preţuri la făină pentru municipiul Con­stanţa: Făina albă, lei 11,80 kg.; Făina neagr­ă, lei 9,80 kg. Preţurile la pâine pentru mu­­nicipiul Constanţa sunt urmă­toarele: Pâine albă, lei 11 kg,­ Făină neagră, lei 9,80 kg. Se acordă în plus un benefi­ciu de 0,25 lei pentru brutari la fiecare pâine de 1 kilogram. Se acordă pentru re­vânzător un beneficiu de 0,25 lei la fie­care pâine de kilogram, în ca­zul când desfacerea pâinii se face şi prin revânzători. • Primăria oraşului Bârlad a dispus ca, în memoria regreta­tului şi distinsului episcop al Huşilor Itacov Antonovici, fost profesor la Bârlad, publicist de documente istorice, fost mem­bru de onoare al Academiei Ro­mâne, strada unde defunctul e­­piscop a avut locuinţa, să poarte normele său. • Ministerul economiei naţio­nale a primit demisia d-lui Bucur Ştefănuţă din postul de mijlocitor autorizat­ de pe lân­gă Oborul de cereale Carol I, jud. Constanţa şi demisia d-lui Grigore Homoiu din postul de comisar al guvernului pe lon­­comerţ, şi 111101110-trne din Piatra Neamţ. ŞCOLARE Institutul de băeţi Schewitz-Thierrin fondat in 1847, str. Basarabia 12 — piaţa Buzeşti — primeşte înscrieri pentru examenele de admitere în liceu. Are toate cla­sele statizate orele de cancelarie, toată ziua 548 Interesant proces de omor la Timişoara 4 Iunie Triubnalul local a judecat un interesant proces de omor. Pe banca acuzaţilor au fost 23 incul­paţi, anume Iacob Kockl, Iosif Gengler, Petru Lego, I Marşan, Filip Fendler, I. Haupttrich, Iosif Heringer, P. Hopser şi alţii. Numiţii sunt trimişi în judeca­tă, pentru următoarele fapte : In cârciuma lui Anton Fritz din Lenauheim, s’a încins în ziua de 7 August 1938 o mare petre­cere. La o masă petreceau un grup de 15 servitori, iar în altă parte a camerei 10 săteni. La un moment dat, între cele două tabere s’a iscat o ceartă, car© a degenerat într’o încăerare generală. Din local, cele două ta­bere au trecut în curte Cârciumarul văzând că lupta n­a caracter grav, deoarece unii făceau uz de cuțite, a luat o gă­leată cu apă, pe care a aruncat-o asupra lor, crezând că astfel îi va potoli. Dar gestul acesta a a­­tras furia luptătorilor asupra câr­­ciumarului, care a scăpat încu­­indu-se în cârciumă. Unul dintre bătăuşi, anume Petru Lego a imitat şi el gestul cârciumarului, apoi s’ ascuns in­­tr’un coteţ. Dar fiindcă gestul lui Lego n’a fost observat, bătăuşii au crezut că tânărul Carol Biber este au­torul şi au tăbărît cu toţii asu­pra lui. Nefericitul a fost atât de crunt, bătut, încât a fost lăsat în nesim­ţire, murind in spital. De­oarece nu s’a putut stabili care dintre cei 23 cheflini a dat lovitura mortală lui Biber, au fost trimişi cu toţii în judecată. Din cauză că doui dintre incul­pați sunt concentrați, procesul a fost amânat, pentru luna iulie. A apărut Muntele Tăcerii de PAUL CERNESCU Un Roman de mare acţiune în care apariţia a două co­pile, ce vor deveni una soţie cealaltă amantă, aduce dea­­lungul paginilor un farmec trist şi blajin unde nimic nu este descris, totul este trăit. Noui parohii vacante in eparhia Moldovei Iaşi, 6 Iunie Au fost declarate vacante în luna Mai parohii şi posturi de cântăreţi bisericeşti, în eparhia Moldovei. La cancelaria metropolitană s-au făcut lucrările pentru ocupa­rea parohiilor: Voicoveşti jud. Iaşi, vacantă prin transferarea preotului V. Botez în altă epar­hie; Comăneşti jud. Dorohoi, în­fiinţată pe data de 1 Mai 1940; Sf. Neculai din oraşul Botoşani, va­cantă prin decesul preotului Const. Possa. Posturi vacante da cântăreţ! sunt la parohia Bis­trici­oara jud. Neamţ; Sf. Vie din Tg. Neamţ; Barnovschi din Iaşi; Roznov din­ jud. Neamţ; Cândeşti din jud. Dorohoi şi Avântul din jud. Iaşi. -€)♦©­ Stolul străjerilor din com. Redea-Romana|i a botezat doi gemeni, ai unui ostaş concentrat Caracal, 6 Iunie In comuima fruntașă Redea, din juidetail mostra, s’a înfăptuit Du­minecă 2 Iunie, o frumoasă faptă străjeneiască. Stolul de străjer­, de sub vrednica conducere a d-lui înv. Dumitru M. Dumitrescu co­mandantul stolului, a botezat doui copii născuţi gemeni c­­a un băiat şi o fetiţă — ai săteanului Petre N. V. Diaconu, d­omeeniticat la paza hotarelor patriei, care are o familie împovărată şi este fiipsiit de mijloace; naiva născuţi fiduici al 8-lea şi al 9-lea între copiii liul Săvâşirea sfintei taine a bo­tezului, s’a făcut printr’un ser­viciu divin, oficiat de pr. An­drei Ionescu, la biserica „Sf. Voevozi“. Au luat parte la acea­stă frumoasă şi creştinească solemnitate, străjerii stolului şcoalei de băeţi — naişii nouilor născuţi — străjerele stolului şcolilor de fete, garda F. R. N., membrii căminului cultural „Mihail Viteazul“ din Redea, a­­poi, autorităţile comunale, pre­­militarii subcentru­lui Redea, un număr mare d­e săteni şi să­tence din corn. Redea şi satele vecine. Micii străjeri au înzestrat pe finii lor cu lucruri de îmbrăcă­minte.

Next