Universul, iunie 1940 (Anul 57, nr. 148-177)
1940-06-11 / nr. 158
La Staţiune 11 BALNEARĂ CLeozid. Nu oricine a dispus să-ţi părăsească domiciliul, să suporte greutăţile drumului şi să umble apoi în căutarea unei locuinţe, în staţiunea de cură impusă de medici ori de modă. Reumatismul şi scrofuloza, durerile de încheieturi şi oase, diferite boli de piele, ori afecţiunile specifice ale femeilor, sunt tratate prin renumitele băi cu sare naturală de IOD DE BAZNA. Condiţiile de tratament sunt atât de simple şi atrăgătoare, încât toţi acei cari au făcut o singură experienţă, nu se mai pot dispensa de această binefacere. Sarea naturală de Iod de Bazna se găsește de vânzare în pachete originale a 1, 4 și 10 kgr. DE VANZARE LA FARMACII Sl DROGUERII d* cu ISCCXMeO. ■+♦+♦♦ + ♦♦♦♦ + ♦♦4 4444444 telASIGURAREA FRANCO -ROMÂNA Bucureşti, Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI" FREMD DIN OFICIU In numerar şi lozuri ale Loteriei Statului. Cadouri In obiecte. Despăgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârsta abonatului. Trageri generale lunare şi speciale. O mare tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea secţiunii „UNIVERSUL" a Societăţii. Asigurări pe o durată de plată foarte scurtă, şi chiar cu primă unică. Şi cu plata in efecte la cursul nominal. Se poate cere trecerea ratelor plătite de la o asigurare veche — chiar dacă nu e la curent — la o asigurare nouă — făcută In condiţiunle sus arătate. 10 cupoane — dimpreună cu taxa de manipulare de lei 20 — dau drept cetitorilor asiguraţi la 1 bon de participare la TRAGEREA FESTIVA a cărei dată se va anunţa la timp. — CEREŢI LĂMURIRI ŞI PROSPECTE — 444 4 4 44 44444 4 4 4 4 4 4 4+4 4 44 + 44444444444444 4+4444 4 4 44 Consfătuirea dela Casa asigurărilor sociale din Constanta i # —.----------------Dezideratele exprimate de d. Gh. Steţcu, preşedintele Comerci. de comerţ ii Constanţa, 6 lume O importantă consfătuire s’a ţinut zilele trecute, în palatul Casei de asigurări sociale din Constanţa, la care au luat parte toţi conducătorii breslelor de salariaţi şi patroni. Cu acest prilej, d. Gheorghe Breţcu, preşedintele statului negustoresc şi al Camerii de comerţ din oraşul nostru, a expus o serie de deziderate în legătură cu o cât mai civilizată funcţionare a serviciului de asistenţă socială din urbea locală Referindu-se la consultaţiile medicale, vorbitorul a cerut ca orele de consultaţii să se execute cât mai conştiincios. La bolile interne şi de copii se impune mărirea numărului acestora, pentru a se evita aglomerarea. Cazurile speciale de îmbolnăviri subita sau accidente, să fie tratate imediat, prin un medic de serviciu special însărcinat cu această chestiune. De asemenea bolnavii ce trebuiesc internaţi în spitale sau la sanatorii, să fie trimişi la timp. Iar personalul însărcinat cu acordarea ajutoarelor să nu mai facă greutăţi ca până acum Vorbitorul cere între altele înfiinţarea unei condice de reclamaţii, care să fie pusă la dispoziţia asiguraţilor, care să fie cercetată şi cazurile sancţionate. Referindu-se la funcţionarea serviciului de analize, d-sa insistă pentru o cât mai atentă grije în aplicarea diagnosticelor, cari de cele mai multe ori s-au dovedit inutile. Farmacia trebuie împărţită în două încăperii cu intrări şi eşiri separate, pentru a se executa cât mai rapid reţetele, iar medicamentele ce nu se găsesc la farmacia casei de asigurări să fie cumpărate imediat din oraş, pe baza reţetelor medicilor consultanţi O chestiune care a făcut obiectul unui capitol special al discuţiilor a fost aceea a cărţuliilor. Se cere ca acestea să fie procurate de casă cât mai urgent, deoarece în lipsa lor asiguraţii nu pot beneficia de consultaţiile medicale la care au dreptul. De asemenea trebuie să se ţină seama de cărţuliile asiguraţilor concentraţi, care trebuiesc preschimbata PERMANENTIZAREA SERVICIULUI DE RAI O altă problemă care a dat naştere la discuţii, a fost aceea, a băier casei de asigurări din localitate. Aşa cum funcţionează astăzi, aceste băi iasă foarte mult de dorit. In primul rând, trebuie să se ia măsura ca ele să funcţioneze şi în timpul verii, nu numai iarna. De asemenea trebue înmulţit numărul cadelor şi al duşurilor, cari sunt în prezent insuficiente şi nu pot satisface cerinţele tot mai mari ale casei, lia zilele de băi s’a cerut să se detaşeze un medic, care să controleze asiguraţii bolnavi de boli molipsitoare, deoarece au fost cazuri când unii dintre asiguraţi s-au îmbolnăvit de scabie, în urma băii făcute la casa de asigurări SPORIREA PENSIUNILOR DE INVALIDITATE ŞI DE BĂTRÂNEŢE Pensiile de invaliditate şi de bătrâneţe trebuesc sporite, avându-se în vedere faptul că asiguraţii casei cotizează de la vârsta de 14 ani până la 60 de ani şi obţin în schimb o pensie derizorie. ii ARTA poetica ARTA POETICA este titlul unei admirabile poezii, pe care d. N. I. HERESCU, preşedintele „Societăţii Scriitorilor Români“ o publică în „Universul literar“ de Sâmbătă, 8 Iunie. Autorul, spirit de o superioară cultură, uneşte în frumoasa poemă sensibilitatea aleasă cu gândul adânc. Colaborează în acelaş număr al revistei Los desesperados este o povestire cu totul captivantă a cunoscutului şi preţuitului ION DRAGOMIR, care înfăţişează viaţa din „legiunea streină“. Alexandru Marcu continuă interesantul esseu-reportaj „Ultima casă a poetului“, scris după un pelerinaj la mormântul lui PETRARCA. Emil Bolta rafinatul poet iubit de cititori publică un ciclu de zece poezii, cu titlul „VERSURI SCRISE PE SCUTUL NOPŢII“. I. Gr. Perieţeanu poetul neîntrecut al sonetului românesc, vorbind cu rară competinţă despre „SONETISTUL GH. A. CUZA“ A fi simplu numeşte d. CONSTANTIN NOICA un substanţial esseur, despre problema pătrunderii scrisului literar în public. Mai iscălesc articole, recenzii şi nuvele d-nii: Mircea Mateescu, C. I. Murgescu, Ladmiss Andreescu, Mica Bona, Belzebuth, Romeo Alexandrescu, Agathon, Gh. Soare, Traian Lalescu, Aladin, Al. Hea, Nichita Tomescu şi Constantin Fântâneru. Reacţiunile d-lui Grog se intitulează colţul cu humor al excepţionalului VOINESCU. Citiţi: UNIVERSUL LITERAR UNIVERSUL Cctl&ndash LUNI 10 IUNE Ort. Sfântul Timotei Episcopul Brusei (361). Cat. Sfânta Margareta. Prot. Alfred. Evreesc: 4 Silvam 3700. Mahomedan: 4 Gemadi-el-Aver- 1359. * Răsăritul Soarelui 4.34. Apusul Soarelui 19.37. C &culLo-EMISIUNI IN LIMBA ROMANA ALE POSTURILOR STRĂINE DE RADIO — (Ora românească) — 18.45: DUNĂREA (325,4m.) 18.45: ZEESEN (31,38m.) 19.45: POSTE PARISIEN (312,8m.) 19.45: MARSILIA (400m.) 19.50: TIRANA (49,30m.) afară de Duminică. 20.: NICE (253m.) 20.15: ZEESEN (31,38m.) 20.15: ROMA (31,02m.-25,51m.) 20.15: BARI (283.3m.) 20-30: DUNĂREA (325.4m.) 21.35: BELGRAD (49,18 m.) 22.15: DUNĂREA (325.4m) 22.45: NICE (253 m.) 22.45 : MARSILIA (400 m.) 22.30: LONDRA (261m.) 22.30: DAVENTRY (30,96m.- 49,59 m.-41,49 m.) 23.: ZEESEN (31,38m.) LUNI, 10 IUNIE RADIO-EXPERIMENTAL 32,4 n. 9259 kHz. 2 kw. 6,45: ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunii ; Radio-jurnal ; Gimnastică ritmică; Concert de dimineaţă (discuri); Sfaturi gospodăreşti şi igienice; închiderea emisiunii. RADIO-ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO -BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. 12. Ora ; Cota Dunarii şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12„10: Muzică variată (discuri); Fragment din suita „In Sudul Alpilor“ de Fischer; Selecţiuni din „Miracolul“ de Humperdink (arch. simf. din Londra); Ave Mana de Schubert (vioară: Yehudi Menuhin) ; Duet din „D-na Butterfly“ de Puccini (voce: Rauta Waara şi Peter Anders); Capriciu italian de Ceaikowsky (orch. operei din Berlin, dirij. de Leo Blech). 21:50: Orchestra Costică Dumitrescu: Romanţe şi arii naţionale; Dragostea femeilor, vals de Fahrbach; Zefira, Intermezzo de Siede; Fata mea, habaneră de Guetary ; Arii naţionale. 13:20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13,30: Continuarea concertului Orchestrei Costică Dumitrescu : Mi-e dor de tine, tango romanţă, de Mircea Ioanovici; Cântecul primăverii de Schubert; Cântec de leagăn de Postupa (violoncel: Fănică Niculescu); Ştefania, gavotă de Czibulka; Nevasta soldatului, melodie de Rachmaninoff (vioară: Costică Dumitrescu); Foxtrot siamez de Vincent Rose; Arii naţionale. 14:00: Radio-jurnal. 14:20: Continuarea concertului Orchestrei Costică Dumitrescu: Dansul bănuţului, java de Perret- Gentil. Romanţe şi arii naţionale. 14:30: Quintetul „MEZEY“ : (Jean Ionescu-vioară, N. Mezeychitara I. B. Mezey-chitara II-a, G. Merzey-chitara II-a şi B. Ardeleanu-bas); voce: Emil Stătter: Când ziua s’a sfârşit de Silvia Kätscher, Singurătate de Duke Blington şi La fel ca tine de Field- Hugh; Moş Ene japonez de Whiting şi Casa văruită, blues de Brahms; Ceai in doi de Youmans şi Blues de Warren; Nehotărîre de Charles Shavers. 15 : Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO ROMANIA 19: Ora; Mersul vremii. 19.01: Cronica literară. 19.15: Take San Marino (voce): Valul şi clopotul de Duparc; Prinţul Eugen, baladă de Loewe; Condamnatul de Hagi Apostolu. 19.30: Concert de pian-Liviu Teodor Teelu: Variaţiuni Abegg de Schumann; Rapsodia in si minor de Brahms. 19.55: Radio-jurnal in limba maghiară RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20,05: Comerţul exterior al României de Alexandru Halunga. 20,20: Muzică distractivă (discuri) : Potpuriu de melodii de Robert Stolz; Melodie de Mostazo (voce: Esterellita Castro); Melodie de Haringer; Marechiare de Tosti (voce: Josef Schmidt); Melodie din filmul „Viaţa e frumoasă" de Grothe (voce: Trante Rose); Intoarce-te curând de Mălineanu (voce: Gigă Petrescu). 20.45: Radio-jurnal (I). 21.05: Figuri de compozitori: ALBENIZ şi GRANADOS: I. Cuvânt expecativ. II. Exemplificări muzicale (discuri): Granados: Dansuri spaniole nr. 1 şi 2 (orch. simf. dirij. de Goossens); Goyesca( ipán: José Iturbi); Dans nr. 6 Albeniz; Sărbătoare la Sevilla (orch. simf din Filadelfia dirij. de Stokowski); Malaguena (vioară: Jacues Thibaud); Navarra și Sevilla (pian: Arthur Rubinstein); Iberia suită (arch. simf. dirij. de Fernandez Arbos). 22,10: Radio-jurnal (II); Sport. 22 30: Lieduri de Richard Strauss/voce: D-na Ana Kleine: Mâine; Noaptea; Pace, zbuciumare suflet ; Vis In amurg ; întoarcere ; Ziua morţilor. 22 50: Mari dirijori ai lumii : MOLAJOLI şi TOSCANINI (discuri) ; Lorenzo Molajoli dirjeaza orch. simf. din Milano; Serban romane de Respighi: Insula Garda, poem simfonic de Certani; Arturo Toscanini dirijează orch. filarmonică din New-York; Scherzo din „Visul unei nopţi de vară de Mendelsohn; Menuet şi Allegretto din Simfonia nr. 101 In re minor .Ceasornicul de Haydn; Idila lui ’Siegfried de Wagner; Ucenicul vrăjitor, poem simfonic de raul Dukas. . ..... 23:45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, gleză și italiană. en-RADIO CHIȘINĂU 212 m. 20 kw. 1411 kHz. 14. Ora ; Concert de prânz, Uverturi şi potpuriuri (discuri); Uvertură la opera „Coţofana hoaţă" de Rossini; Potpuriu de valsuri de Ziehrer; Sub soarele Italiei potpuriu (voce: Carl Schmitt- Walter); Uvertură la „Frumoasa Galathea" de Supp . 14,30: Radio-jurnal. 14,45: Muzică uşoară (discuri): Potpuriu rusesc de Michailowsky; Două foxtroturi de Uhlemann şi de Fischer; Amintire din Capri de Becce şi Vis de D’Ambrosio; Două şansonete de Jean Lenoir (voce: Lucien Baroux); Prima dragoste de Buti şi Fox de Olivieri (voce : Fernando Orlandis). 15:15: închiderea emisiunii de prânz. 21: Ora: Muzică de Grieg (discuri) : Suită lrită (arch. filarm. din Londra, dirij. de Landon Ronald); Aria nr. 2 op. 25 (voce: Kirsten Flagstad). 21,20: Muzică de cameră: D-ra Mariana Iarosevici (violoncel și D-ra Tatiana Andronache (pian): Sonata în re major de Bach. 21,40: Coruri de copii (discuri); Cântec din Jutlanda și Cântec popular (corul de copii din Bielefeld) ; Zăpada cade lin, de Ebei (corul de copii din Bielefeld); Cântec de leagăn de Mozart (corul Domului din Regensburg); Potpuriu de cântece de copii. 22: Radio-jurnal. 22:15: D-ra Ana Brodi (voce) ; Arii de operetă; Arie din „Pericola" de Offenbach; Arie din „Frederica" de Lehar; Arie din „Dragoste de țigan* de Lehar; Arie din „Văduva veselă“ de Lehar. 22.35: Muzică exotică (discuri); Suita orientală de Francis Popy (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt); Melodii japoneze populare (voce: Yoshie Fujiwara); Peisaj indian de Lamothe; Nilul de Leroux și Cântec indian de Rimsky Korsakoff (voce: Ninon Valiin). 23:00: închiderea emisiunii. BUDAPESTA: 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20,25. Muzică de dans pe plăci; 20,55. Conf.; 21,10. Concert de orchestră; 22,40. Inf. în ungară, slovacă şi ruteană; 23,10. Orchestră de ţigani; 24. Inf în germană, italiană, engleză, franceză şi esperanto; 0,25. Jazz; 1,05. Inf.BELGRAD: 437,3 m. 20 kw. 686 kHz. — 18,45. Melodii populare ; 10. Conf.; 19,20. Muzică variată ; 20,20. Ora naţiunii; 20,40. Melodii populare; 21,10. Concert de vioară; 21,40. Teatru radiofonic; 22,40. Inf.; 23. Selecţiuni din opere. ROMA I : 420.8 m. 713 kHz. — 20.20. Plăci; 20,25. Lecţie de germană; 21. Ora, Inf. Radiojurnal, Plăci; 21,30. Radio social; 22. Concert simfonic; 23. Conf.; 23,10. Concert de muzică variată; 24. Radio-jurnal; 0,15. Muzică de dans. MARŢI, 11 IUNIE RADIO-EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz. 2 kw. 6.45 . ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio-jurnal. Gimnastică ritmică. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi igienice. închiderea emisiunii. RADIO-ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO-BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz 12 kw. 12: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică populară, Anicuţa Popescu (voce) şi Taraful Nelu Busuioc: Horă de mână ca la Gorj; In poiana Vadului (voce: Anicuţa Popescu); Geambaralele ca la Gorj; Sus pe culmea tristei toamne (voce: Anicuţa Popescu); Dorule şi o boală grea (voce:Anicuţa Popescu); Brâuleţul ca la nuntă; Cântecul copilului străin (voce: Anicuţa Popescu) ; învârtită de doi cu strigături (voce: Anicuţa Popescu); Hora de pe Amaradia; Dragă Lenuţa tristă mi-e viaţa (voce: Anicuţa Popescu); Ştii tu mândru, ştii tu bine (voce: Anicuţa Popescu); Sârbe olteneşti. 12.50: N. Cucu, xilofon: Polcă mazurcă de Bode; Peste munţi şi văi, fantezie de Gerald; Sunetul clopotelor de Bode; Jonglerul, galop de Bode; Fox de Eugen Cerbu. 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.20: Concert la 2 piane, G. Vil Inou şi Eugen Cerbu; baterie: N. Cucu; voce: Gică Petrescu; Vilinou: 1) Armata noastră strajă la hotare, marş; 2) Să-mi scrii o scrisoare în fiecare zi, tango (voce: Gică Petrescu; 3) In Kamciatca, fox rusesc; 4) Vino iar în crâng, valsul fiorilor (voce: G. Petrescu); 5) Să nu uiţi că mă iubeşti, foxtrot (voce: G. Petrescu); 6) Mioara, tango (voce: Gică Petrescu); 7) Să nu plângi Ileana, cântec popular (voce:G. Petrescu); 8) Noapte bună îngeraşul meu, stow (voce: Gică Petrescu) ; 9) Uniţi prin muncă şi credinţă, marş. 14: Radio-jurnal. 14.20: Dansuri de la toate popoarele (discuri: Bolero de Moszkowski); Două dansuri englezeşti de Quitter; Dans german no. 12 de Beethoven; Vals de Waldteufel; Dans slav no. 8 de Dvorak; Poloneza no. 1 de Chopin; Dansuri suedeze no. 1 şi 2; Dans oriental de Glazunow; Sârba şi hora din Teiş şi Hora lui Teişanu. 15: Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO ROMANIA 19: Ora; Mersul vremii. 19.01: Cronica medicală. 19.16: Muzică de cameră (discuri) Trio no. 7 în si bemol major („Arhiducele") de Beethoven (pian: Alfred Cortot, vioară: Jacques Thibaud și violoncel: Pablo Casals). 19.52: Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.05: Licuriciul de Raul Călinescu. 20.25: D-na Silvia Curtin (voce) acomp. de Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski, Mozart: a) Două arii din „Nunta lui Figaro“; b) Arie din „Don Juan"; c) Arie din „Flautul fermecat". 20.45: Radio-jurnal (I). 21.05: Orchestre simfonică Radio, dirij. de Theodor Rogalski; solistă: D-na Angela Giugariu (pian); Scenă de dragoste din „Romeo şi Julietta“ de Berlioz; Dans macabru de Liszt (pian: D-na Angela Giugariu) ; Carnavalul animalelor de Saint-Saëns; Introducere şi Cortegiu din „Cocoşul de aur" de Rimsky-Korsawoff. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Concert de vioară: D-na Nina Alexandrescu: Sonata in mi minor de Veracitoi; Mazurcă de Chopin-Kreisler; Preludiu și allegro de Pugnani-Kreisler. 23: Marii dirijori ai lumii: Wilhelm Furtwaengler şi Clemens Krauss (discuri); Wilhelm Furtwaengler dirijează orch. filarm. din Berlin: Uvertură la „Răpirea din serai" de Mozart; Preludiu și moartea Isoldei din „Tristan și Isolda" de Wagner; Clemens Krauss dirijează orch. filarm din Viena: Simfonia no. 13 în sol major de Haydn* 23:45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză si italiană. RADIO CHISINAU 212 m. 20 kw. 1411 kHz. 14. Ora. Concert de prânz. Muzică românească (discuri): Doina din nai si Ce frumoasă este viata (nai: Fănică Luca); Dă Doamne şi omului şi Coboară (voce: Marin Matache); Geaba mă mai duc acasă şi Să ţtii fă că te-am iubit (voce: Maria Tănase); De trei ori te ocolii (taraful Marin Matache); Geaba mă sculai de noapte (voce: Ioana Zlătaru) şi Sârba lui Zlătaru (taraful Nicolae Zlătaru). 14.30: Radio-jurnaL 14.45: Cântăreţi de operetă (discuri) ; Arii din „Iolanthce“ de Sullivan (voce: Alice Moxon, Beatrice Elbum şi cor); Melodie din „Visul unui vals“ de Oskar Strauss şi Salutările meledienei din „Contesa Maritza" de Kalman (voce: Peter Anders); Idilă din „Lysistrata“ de Lincke (voce: Ema Sack); Melodii din „Fiica d-nei Angot" de Lecocq (voce: Mireile Berthen); Arie din „Mignon“ de Ambrosie Thomas (voce: Lucy Pereli). 15. închiderea emisiuni de prânz. 21. Ora. Concertul Orchestrei Sindicatului Artiştilor Instrumentişti din Chişinău, dirijată de Victor Iuşchevici: Muzică de balet din opera ,,Demonul“ de Rubinstein: Vals fantastic de Glazunow; Intermezzo vesel de Alex; Fantezie pe motive din operetele lui Kalman. 21.40: Alexander Brailowsky cântă la pian muzică de Chopin (discuri); Baladă în sol minor op. 23; Impromptu în la major și Preludii; Vals în mi minor. 22; Radio-jurnal. 22.15: Continuarea concertului orchestrei S. A. L: Uvertură la „Nunta lui Figaro" de Mozart; Cântec de dragoste de Belti-Pilinsky; Uvertură la „Gri-gil“ de Lincke; La clacă, potpuriu naţional de Paschil. 23. închiderea emisiunii. BUDAPESTA: 549.5 m. 546 kHz 120 kw. 21. Teatru radionocic. 22.40: Inf. In ungară, slovacă şi ruteană. 23.10: Concert de orchestră. 24: Inf. in germană, italiană, engleză şi franceză. 0.20: Orchestră de ţigani. 1.05: Inf. BELGRAD: 437,3 m. 20 kw. 686 kHz. 18.45: Melodii populare. 19: Conf. 19.20: Recital de flaut. 20.20: Ora naţiunii. 20.40: Concert coral. 21.10: Muzică variată. 21.40: Concert simfonii. 22.40: Inf. 23: Muzică de dans. ROMA. 420.8 m. 713 kHz. 20.20: Plăci. 20.25: Conf. 20.35: Lecţie de engleză. 21. Ora. Inf., Radio-jurnal. 21.30: Plăci. 22: Concert de orchestră. 23. Concert de muzică distractivă. 23.30: Concert coral. 24: Radio-jurnal. 0.15: Muzică de dans. * C SOCIALE-MUNCITOREŞTI Sfinţirea primului drapel al breslelor de meseriaşi La biserica brâncovenească „Sf. Gheorghe Nou“ din Capitală, s’a făcut în ziua înălţării Domnului, sfinţirea drapelului Uniunii şi breslei patronilor cofetari din ţinutul Bucegi. Slujba sfeştaniei s’a oficiat de p. c. arhim. mitrofor Iuliu Scriban şi parohul bisericii Const. Popescu, răspunsurile fiind date de corul condus de d. St. Mureşanu. Au asistat d-nii ing. St. Cunescu, directorul general al muncii, Virgil Molin, preşedintele Uniunii camerelor de muncă, Th. Stroja, preşedintele camerei de muncă, etc. Naşi ai drapelului au fost d-nii Stelian Voiculescu şi Gh. Cocărăscu. După sfinţire, p. c. Scriban, predând drapelul naşilor, a rostit un cuvânt de laudă pentru meseriaşii cofetari, cari-şi cinstesc breasla, chemând harul dumnezeesc asupra simbolului muncii şi al închegării lor sufleteşti — drapelul. D. Gh. Mateescu, preşedintele breslei, a arătat importanţa actului sfinţirii şi a mulţumit celor prezenţi. Au vorbit apoi: pr. Const. Popescu şi d. col. Ionescu, comand. gărzilor naţionale din sectorul II Negru. Seara a avut loc un banchet la „Luzana", sub preşedinţia d-lui ministru Ralea. Au toastat pentru M. S. Regele şi membrii guvernului d-nii: Gh. Mateescu, Stelian Voiculescu, Th. Ionescu. Seria cuvântărilor a fost închisă de d. prof. M. Ralea, ministrul muncii. MARI INUNDAŢII LA LUPENI Lupeni, 5 Iunie In urma ploilor ce cad necontenit de mai bine de 3 zile, apa Jiului ,a crescut cu mult deasupra nivelului obişnuit, inundând întreaga colonie Ella a soc. ,,Petroşani” din comuna Bărbătenii de Sus. Muncitorii cu familiile ce locuiesc în această colonie, au fost evacuaţi în după amiaza zilei de 4 iunie şi au fost încartiruiţi deocamdată în localul şcoalei primare şi in localurile de restaurant ale firmei „Bodea”. Măsurile de evacuare au fost luate de pompierii şi jandarmii din comuna Lupeni, împreună cu autorităţile comunale. Celor evacuaţi li s’a distribuit ceai cald, pus la dispoziţie de primarin In comuna Lupeni valurile furioase ale Jiului au surpat din temelii şi au dus casa comerciantului Uia Serbu din strada Mirenilor. întregul cartier situat în josul acestei străzi este periclitat. Asemenea mai sunt periclitate şi coloniile Carolina şi Jiu, de unde, pentru a se preveni o eventuală catastrofă, sau luat măsuri de evacuarea locuitorilor. Asemenea, au mai fost inundate şi suprafeţe de teren cultivabil din jurul coloniei Carolina. Victime omeneşti până’n prezent nu s’au senmalat. Pagubele sunt considerabile. Ploile continuă şi sunt temeri că inundaţiile vor mai face mari ravagii. Oraşul Tulcea merge spre progres Activitatea primarului Tulcea, 6 Iunie In uuima Octombrie a anului trecut ca primar al oraşului Tulcea a fost numit d. avocat Teodor Economu. Astăzi, când in sfârşit avem linie ferată, oraşul tinde către progres. Dar şi dv. T. Economu, primar energic a înlesnit mult calea spre progres, făcând ca Tulcea, vechea cetate Aegissus, să scape din starea de lâncezeală de până acum înainte treceai pe dinaintea unei magherniţe de magazii, construite de pe vremea stăpânirei turceşti,, cu o înfăţişare destul de urîtă. Dar astăzi, case cari făceau ruşine şi unui sat, au fost darîmate. In locul lor se ridică localuri pentru instituţii, dispensare, băi comunale. Pe locuri virane unde până maieri putrezeau dobitoace şi unde gunoaele şi microbii îşi avea sălaş, astăzi sunt parcuri şi grădini cu flori. Avem în oraş — în centru — o clădire, care înainte a fost o sală de conferinţe; astăzi e cu pereţii păragimiţi fără ferestre şi din moment în moment ameninţă să se dărâme deasupra a peste 400 şcolari. Primarul dărîmă şi această hardughie. Pe acel loc se va ridica adevărata şcoală în care deaicum înainte şcolarii vor pomeni numele acestui harnic primar. Iată atâtea fapte, care merită să fie relevate şi care contribue la progresul oraşului nostru. Şedinţa consiliului de igienă al Iaşilor Iaşi, 6 iunie Membrii consiliului de igienă al oraşului s-au întrunit sub preşedinţia d-lui g-nal Const. Ionenescu, primarul Iaşilor. Erau de faţă d-nii prof. dr. Ion Tănăsescu, rectorul universităţii Mihăilene; dr. Gh. Andronovici, medic şef al oraşului; prof. uniiv. Gh. Nastasă, ing. Iosif Casetti, preşedintele Camerei de comerţ; dr. Gancevici, dr. loan, ing. Anton Moţet, farmacist Justin Adate, dr. Mihăilescu, etc. D. dr. Gh. Andronoviţai expune situaţia epidemiilor la Iaşi. Astfel, în cursul anului 1939 s-au declarat: 46 cazuri de febră tifoidă cu 6 morţi, 36 cazuri de tifos exantematic cu un mort, 369 de rujeolă cu 4 morţi, 455 de sparlatină şi 15 morţi, 16 de tuşă convulsivă cu un mort, 48 de difterie cu 3 morţi, 78 cazuri de erizipel şi doi morţi, 4 de meningită şi un mort, 15 de pustula malignă şi un mort, 5 de tetano. Şi 4 morţi, 311 de oreidon şi un mort, 4 de dezinterie şi 47 da gripă. S’au făcut în total 61.287 vaccinări iar în luna Decembrie s’a hotărît suprimarea clorinărei apei. In acelaş an s’au înregistrat 322 cazuri de tuberculoză pulmonară, 27 de tuberculoză osoasă şi 18 de alte forme. Dintre aceştia au murit 117. Deasemeni, s’au declarat 784 cazuri de diferite forme de sifilis, din care au murit 315 de pelagră cu 3 morţi, 361 de paludism, 106 de cancer cu 105 morţi Dela 1 Ianuarie 1940 şi până în prezent s’au declarat: 98 cazuri de scarlatină şi un mort, 46 de tifos şi 7 morţi, 19 de rugeolă, 17 de difterie şi un mort, 1 de febră tifoidă, 1 de panaitifos, 39 de gripă, 4 de tuşă convulsivă, 4 de antrax, 8 de meningită şi 2 morţi, 25 de rugeolă, 65 de oreillon, 1 de tetanos, 17 de erizipel şi 2 morţi şi 23 cazuri de varicela. După cum se vede, dintre epidemii, scarlatina şi orei,Hanul au înregistrat cele mai multe cazuri, în special printre elevii de şcoală. S’a luat apoi în discuţie controlul laptelui, chestiunea birjelor murdare, după care şedinţa s’a sfârşit. »♦»+♦♦♦4 H'44444444»44444 Anul al 57-lea Nr. 158 Marți 11 Iunie 1940 „Bătălia Franţei“ (Urmare din pagina I-a) sud de canalul Crozat, la est de Soissons şi de-a lungul malului Aisnei, până la Attigny. Cu toate atacurile înverşunate ce le-au dat ori germanii, cu scopul de a forţa trecerea râului Aisne, infanteria franceză, ajutată de artilerie, aviaţie şi tancuri, le-a respins, menţinându-şi poziţiile. Comunicatul cartierului german anunţă că operaţiile atât la sud de Somme, cât şi la sud de canalul Crozat (dintre Somme şi Oise) „continuă cu succes”. Aviaţia de bombardament britanică a atacat şi a făcut distrugeri în diferite regiuni ale Germaniei de vest şi sud. Ea a bombardat numeroase aerodromuri, noduri de comunicaţii, depozite de beniznă, şi diferite centre vitale , iar cea franceză a atacat şi ea spatele frontului german. Aviaţia germană de bombardament a atacat şi în cursul zilei de ori regiunea orientală şi de _____ sud-est a Angliei şi în deosebi, 1 centre vitale, portul militar Dover, de pe coasta canalului Mânece, situat îin faţa portului Calais şi mai multe aerodromuri. Notăm, că de la începutul războiului şi până acum câteva zile, aviaţia germană a executat în aceleaş regiuni vulnerabile ale Angliei atacuri numite „recunoaşteri armate”. Scopul lor n’a fost lupta propriu zisă, ci procurarea de informaţii prin recunoaşteri şi fotografii, privitoare la situaţia bazelor navale engleze şi a circulaţiei, sau poziţiei vaselor de războiu şi de transport engleze. De câteva zile aviaţia germană a trecut la atacul aerian total, prin bombardament, a tuturor regiunilor din estul şi sud-estul Angliei unde se găsesc bazele aeriene, arsenalele, porturile militare, fabricele de armament şi muniţiuni, depozitele de aprovizionare, rezervoarele de petrol, nodurile de comunicaţie importante, arterele principale de comunicaţie ce leagă diferitele R. SEIŞANU INFORMAŢII • D-nii: av. Vasile Şova, lt. coll. Vasile Vasliu şi Vasile Barca au fost numiţi delegaţi ai ministerului economiei naţionale, pe lângă Oficiul de aprovizionare cu materii prime S. A. R. (O. D. A. M. P.), cu puterea de a controla toate operaţioniile acelui oficiu. • Ultimul număr din ziarul „Românizarea" de sub direcţia d-lui Al. Bertea, cuprinde colaborări alese. • Ministerul economiei naţionale a primit, pe ziua de 15 Mai 1940, demisia d-lui C. Caileva din postul de comisar al guvernului, ce ocupa pe lângă Burca de efecte, acţiuni şi schimb din Bucureşti. Externatul Zoe Romniceanu al Societăţii Ortodoxe din calea Moşilor 148 primeşte zilnic înscrieri clasa I Liceu şi cl. V-a Comerţ Superior. 561 S-a deschis Sala de operaţie Dr. Tzaicu pentru chirurgia de urgenţă Str. mană 17, Tel. 25288. Ro-562 • Funcţionarii de bănci sunt convocaţi pentru ziua de 10, la ora 16, la sediul breslei funcţionarilor particulari din Ţinutul Bucegi, str. Lipscani 26, etajul II, spre a li se face comunicări in legătură cu concediile şi ordinul de vară. DOCTORUL DENTIST ALCAHnunU bums« FOST MEDIC PRIMAR A RELUAT CONSULTAȚIILE CALEA VICTORIEI 2 (Clădirea Românească) TELEFON 4.52.59 554 Doctor CONSTANTIN TULLO GENITO-ERINARE-SIFILIS Consult.: 407 p. m. Telef. 2.82.66 B.DUL DACIA 1 (Colţ Romană Dorobanţi) 552 • Oficiul central pentru valorificarea grâului, având In vedere toate cercetările şi lucrările întocmite în cauză pentru stabilirea preţurilor la făina pentru calitatea I şi calitatea I a stabilit următoarele preţuri la făină pentru municipiul Constanţa: Făina albă, lei 11,80 kg.; Făina neagră, lei 9,80 kg. Preţurile la pâine pentru municipiul Constanţa sunt următoarele: Pâine albă, lei 11 kg, Făină neagră, lei 9,80 kg. Se acordă în plus un beneficiu de 0,25 lei pentru brutari la fiecare pâine de 1 kilogram. Se acordă pentru revânzător un beneficiu de 0,25 lei la fiecare pâine de kilogram, în cazul când desfacerea pâinii se face şi prin revânzători. • Primăria oraşului Bârlad a dispus ca, în memoria regretatului şi distinsului episcop al Huşilor Itacov Antonovici, fost profesor la Bârlad, publicist de documente istorice, fost membru de onoare al Academiei Române, strada unde defunctul episcop a avut locuinţa, să poarte normele său. • Ministerul economiei naţionale a primit demisia d-lui Bucur Ştefănuţă din postul de mijlocitor autorizat de pe lângă Oborul de cereale Carol I, jud. Constanţa şi demisia d-lui Grigore Homoiu din postul de comisar al guvernului pe loncomerţ, şi 111101110-trne din Piatra Neamţ. ŞCOLARE Institutul de băeţi Schewitz-Thierrin fondat in 1847, str. Basarabia 12 — piaţa Buzeşti — primeşte înscrieri pentru examenele de admitere în liceu. Are toate clasele statizate orele de cancelarie, toată ziua 548 Interesant proces de omor la Timişoara 4 Iunie Triubnalul local a judecat un interesant proces de omor. Pe banca acuzaţilor au fost 23 inculpaţi, anume Iacob Kockl, Iosif Gengler, Petru Lego, I Marşan, Filip Fendler, I. Haupttrich, Iosif Heringer, P. Hopser şi alţii. Numiţii sunt trimişi în judecată, pentru următoarele fapte : In cârciuma lui Anton Fritz din Lenauheim, s’a încins în ziua de 7 August 1938 o mare petrecere. La o masă petreceau un grup de 15 servitori, iar în altă parte a camerei 10 săteni. La un moment dat, între cele două tabere s’a iscat o ceartă, car© a degenerat într’o încăerare generală. Din local, cele două tabere au trecut în curte Cârciumarul văzând că lupta na caracter grav, deoarece unii făceau uz de cuțite, a luat o găleată cu apă, pe care a aruncat-o asupra lor, crezând că astfel îi va potoli. Dar gestul acesta a atras furia luptătorilor asupra cârciumarului, care a scăpat încuindu-se în cârciumă. Unul dintre bătăuşi, anume Petru Lego a imitat şi el gestul cârciumarului, apoi s’ ascuns intr’un coteţ. Dar fiindcă gestul lui Lego n’a fost observat, bătăuşii au crezut că tânărul Carol Biber este autorul şi au tăbărît cu toţii asupra lui. Nefericitul a fost atât de crunt, bătut, încât a fost lăsat în nesimţire, murind in spital. Deoarece nu s’a putut stabili care dintre cei 23 cheflini a dat lovitura mortală lui Biber, au fost trimişi cu toţii în judecată. Din cauză că doui dintre inculpați sunt concentrați, procesul a fost amânat, pentru luna iulie. A apărut Muntele Tăcerii de PAUL CERNESCU Un Roman de mare acţiune în care apariţia a două copile, ce vor deveni una soţie cealaltă amantă, aduce dealungul paginilor un farmec trist şi blajin unde nimic nu este descris, totul este trăit. Noui parohii vacante in eparhia Moldovei Iaşi, 6 Iunie Au fost declarate vacante în luna Mai parohii şi posturi de cântăreţi bisericeşti, în eparhia Moldovei. La cancelaria metropolitană s-au făcut lucrările pentru ocuparea parohiilor: Voicoveşti jud. Iaşi, vacantă prin transferarea preotului V. Botez în altă eparhie; Comăneşti jud. Dorohoi, înfiinţată pe data de 1 Mai 1940; Sf. Neculai din oraşul Botoşani, vacantă prin decesul preotului Const. Possa. Posturi vacante da cântăreţ! sunt la parohia Bistricioara jud. Neamţ; Sf. Vie din Tg. Neamţ; Barnovschi din Iaşi; Roznov din jud. Neamţ; Cândeşti din jud. Dorohoi şi Avântul din jud. Iaşi. -€)♦© Stolul străjerilor din com. Redea-Romana|i a botezat doi gemeni, ai unui ostaş concentrat Caracal, 6 Iunie In comuima fruntașă Redea, din juidetail mostra, s’a înfăptuit Duminecă 2 Iunie, o frumoasă faptă străjeneiască. Stolul de străjer, de sub vrednica conducere a d-lui înv. Dumitru M. Dumitrescu comandantul stolului, a botezat doui copii născuţi gemeni ca un băiat şi o fetiţă — ai săteanului Petre N. V. Diaconu, domeeniticat la paza hotarelor patriei, care are o familie împovărată şi este fiipsiit de mijloace; naiva născuţi fiduici al 8-lea şi al 9-lea între copiii liul Săvâşirea sfintei taine a botezului, s’a făcut printr’un serviciu divin, oficiat de pr. Andrei Ionescu, la biserica „Sf. Voevozi“. Au luat parte la această frumoasă şi creştinească solemnitate, străjerii stolului şcoalei de băeţi — naişii nouilor născuţi — străjerele stolului şcolilor de fete, garda F. R. N., membrii căminului cultural „Mihail Viteazul“ din Redea, apoi, autorităţile comunale, premilitarii subcentrului Redea, un număr mare de săteni şi sătence din corn. Redea şi satele vecine. Micii străjeri au înzestrat pe finii lor cu lucruri de îmbrăcăminte.