Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 145-172)

1941-06-11 / nr. 154

ABONAI» „UNIVERSULUI” cart vor trimite direct secţiunii „ Universul'’, Buc., C-lea Griviţei 38 I LEI 220 LEI I _____ vor primi UN SFERT DE LOZ CLASA l-a,­el LOTERIEI A 25-a JUBI­­- „1JAEA a STATULUI din Iunie 1941 O POUTA NOUA DE ASIGURARE de 20.000 Lei cu drept de participare la tragerile de amortizare şi de premii din. 1 15 IUNIE 1941 1 Aceşti atoopaţi ai „Universu­lui" primesc scutire de rate pe baza abonamentului şi anume : pentru fiecare abonament anual se eliberează de plată 4 rate lunare a lei 220. —, de la sfârşitul asi­gurării. In felul acesta,­ durata plăţii primelor care pentru a­­ceastă asigurare este de 1­ ani se reduce pentru abonat la 7 ani. Continuând plata ratelor de asigurare de lei 220­­ lunar vor mai primi un dar: 1) La achitarea ratei a 4-a lunara UN CUTITAȘ M-del „FRANCO-ROMANA cu 2 limbi si trrbuşon 2) La achitarea ratei a 12-a lunare, UNA CASETA CU 6 CESTI si 6 FARFURIOARE DE KARLSBAD. SE POATE CERE TRECEREA DE LA O ASIGURARE VECHE LA O ASIGURARE NOUA, IN CONDITIUNILE SUS ARATATE PREFECTURA JUD NEAMŢ SERVICIUL FINANCIAR P­u­bl­icat lume Nr. 13.999 1941 Iunie 5 Se aduce la cunoştinţa generală că la 20 Iunie 1941, ora 10, se vor ţine licitaţii publice cu oferte în­chise, la Prefectura judeţului Neamţ, separat după fiecare lu­crare, după cum urmează : 1. Procurarea furniturilor de cancelarie necesare serviciilor Pre­fecturea judeţului Neamţ, în valoare de 145.000 lei. 2. Confecţionarea registrelor şi imprimatelor necesare serviciilor Prefecturei 3. Aprovizionarea a 266 m. c. pie­triş pe drumul comunal din şo­seaua Judeţeană Piatra-Neamţ—Ro­man spre satul Ghilăeşti, comuna Sălăneşti, km. 0—2+600, în va­loare de 150.450 lei. 4. Aprovizionarea a 230 m. c. pie­triş pe drumul comunal din şo­seaua judeţeană Piatra Neamţ-Ro­man din dreptul km. 17 spre co­muna Dragom­ireşti, de la km. 0—4, în valoare de 150.6­30 lei. 5. Aprovizionarea a 568 m. c. pie­triş şi piatră spartă pe drumul ju­deţean Broşteni-Crucea,Vatra Dor­­nei, porţiunea km. 0+000—10+000, în valoare de 149.622 lei. 6. Tipărirea „Buletinului Oficial­' al judeţului Neamţ, pe anul finan­ciar 1941/942, pe hârtie obişnuită de tipar, în 120 exemplare cu litera corp 12 legat cu lemne, dimensiu­nea 24x32 cu text literatură, ci­fre şi tablouri cu cirre. 7. Terminarea construcţiei gara­jului pentru adăpostirea automobi­lelor şi utilajului rutier al Pre­fecturei Judeţului Neamţ, în va­loare de 500.000 lei. 8. Aprovizionarea combustibilu­lui necesar funcţionării autoturis­melor, proprietatea prefecturei. 9. Repararea closetelor şi spoi­rea cabinei closetelor de la Tribu­nalul judeţului Neamţ, in valoare de 8.000 lei. Licitaţiile se vor ţine în confor­mitate cu art. 88—110 din Legea Contabilităţii Publice, Decretul Lege nr. 200 publicat în Monitorul Oficial, Regulamentul O. C. L. şi Normele Generale publicate în Mo­nitorul Oficial nr. 127/931. Concurenţii vor depune pe lângă ofertă şi garanţia de 5% din care 25% în bonuri de înzestrarea Ar­matei. Proiectele pot fi văzute la Ser­viciul Financiar al Prefecturei, in fiecare zi de lucru, între orele 8—13. Prefect, Lt. Colonel, I. Teodorescu. Şeful serviciului financiar, I. Gh. Ștefănescu 7345 ►o♦♦»»♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦tt»o SANATORIUL DE TU­BERCULOŞI DIN GEOAGIU JUD. HUNEDOARA No. 697. «foii** a firme Sanatoriul de Tuberculoşi din Geoagiiu, jud. Hunedoara va ţin® licitaţie publica în ziua de 28 Iu­nie 1941 cu oferte scrise, închise şi sigilate în conformitate cu dispozi­­ţiunile Legii Contabilităţii Publice­­ şi Regulamentul O. C. L. pentru ■ aprovizionarea cu : 9000 kgr. Benzină uşoară. 1800 kgr. Ulei pentru motorul Diesel. 350 kgr. Ulei, de carter. 100 kgr. Ulei pentru compresor. 100 kgr. Tavotă. 500 kgr. Benzină grea. licitaţia se va ţine în conformi­tate cu art. 88—110 din L. C. P., Regulamentul O. C. L. și normele generale publicate în Monitorul O­­ficial nr. 127 din 4 Iunie 1931 . Garanția provizorie de 5% din valoarea ofertei se va depune în numerar sau efecte garantate de Stat, care va fi consemnată la Casa de depuneri, iar recepisa se va depune în plic separat de ofertă. Caetul de sarcini cu conditiunile technce și de calitate se poate ve­dea gu­intr», între orele oficiale în biroul Sanatoriului de Tubercule și din Geoagiu.­­Geoagiu la 23 Mai 1941 Medic primar director, Indescif.­­Administrator, Indescifrabil - r. ~ 7545 r++»4-K­M*H HM ♦»♦♦♦♦+♦ SANATORIUL DE TUBERCULOŞI DIN GEOAGIU JUD. HUNEDOARA No. 696. Profelierţiim© Sanatoriul de Tuberculoşi din Geoagiu, jud. Hunedoara, va ţine licitaţie publică în ziua de 28 Iunie 1941, ora 10, cu oferte închise şi sigilate, în conformitate cu dispo­­nţiunile Legii Contabilităţii Pu­blice Şi Regulamentul O. C. L., pen­tru aprovizionarea cu articole ali­mentare, necesare Sanatoriului pe timpul dea 1 Aprilie 1041 la 31 Martie 1042 şi anume: Lapte de vacă şi derivate, carne şi derivate, făină de pâine şi de­rivate şi podemiale, cu termenul de executare la comandă. Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu art. 88—110 din L. C. P. cu Regulamentul O. C. L. şi cu nor­mele publicate în Monitorul Ofi­cial nr. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă ofertă şi garanţia de 5 la sută din suma oferită, în numerar sau efecte garantate de Stat, iar oferta se va face numai în confor­­mitate cu cactul de sarcini, care se poate vedea zilnic în biroul Sa­natoriului de Tuberculoși Geoagiu, între orele oficioase. Geoagiu la 23 Mai 1941 Medic primar director, Indescif. Administrator, Indescifrabil 7543 ♦"»++++♦+♦ ♦♦♦♦»♦♦♦ ♦»♦♦++4 PRIMĂRIA ORAŞULUI BALŞ JUD. ROMANAŢI PUBLICATIUNE No. 140 1941 Iunie 2 In ziua de 20 Iunie 1941, ora 10 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică pentru a doua oară, în o­­ficiuil Primăriei Balş, pentru a­­provizionarea cu circa 50.000 kgr. motorină şi circa 2000 kgr. ulei distilat, necesar Uzinei Elec­trice, pe anul 1941 1942. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu Legile azi în vigoare, cu oferte scrise, închise şi sigila­te însoţite de garanţia de 5% din valoarea combustibilului oferit Condiţiunile şi cadtul de sarcini se pot consulta la Secretariatul Primăriei în orele de serviciu. Primar, Ilaiciu Popescu Secretar, Al .Crivăț Nr. 7546 PRIMUL PREŞEDINTE AL TRI­BUNALULUI TELEORMAN Publicaţiunte Nr. 15.465, 24 Mai 1941 D. Carvin Voiculescu, pro­prietar agricol din­ comuna Lissa, judeţul Teleorman, prin petiţiunea înregistrată la No. 12031 din 22 Mai 1941, a cerut şi prin ordonanţa No. 4512 s’a­ dispus, potrivit art. 29 din legea pentru lichida­rea datoriilor agricole și ur­bane, convocarea creditorilor săi pentru ziua de 3 iulie 1941, ora 80 dimineaţă, ca contradictoriu să se constate că numitul a achitat sumele datorate creditorilor prevă­zuţi în cererea sa de conver­siune adresată Tribunalului Teleorman şi înregistrată la No. 11186 din 7 Maiu 1934 şi să se ordone radierea men­ţiunilor făcute în registrul de inscripţiuni al zisului tri­bunal. Prim Preşedinte, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil oh: lin­um­ RADIO MARŢI- 10 IUNIE RADIO—ROMANIA 1975 m., 160 kHz., 150 Kw. RADIO—BUCUREŞTI 364,5 m., 823 kHz., 12 Kw. POSTUL, PE UNDE SCURTE - 32,4 m., 9260 kHz., 2 Kw. S—7.30: ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii; Gimnastică de dimineaţă; Marşuri (discuri); Ra­dio-Jurnal (I); concert de fanfară româno-german; închiderea emi­siunii. 12. Muzică variată uşoară româ­nească. Orch. Gică Ionescu-Găină: Potpuriu naţional de pretutindeni de Gică Ionescu-Găină; Ştii tu când te ţineam pe braţe; Din Ploeşti paha’ri Gheboaia; Hora lui Calu; Mă sun­ pe dealul Cerne­ şi Hora ; La noi sunt codrii verzi de Pădureanu; La fân­tâna cu găleata de Monţia şi Hora lui Teişanu; Când eram copil odată de Năstase Ionescu-Găină şi Două hori boereşti; steluţa-romanţă de Florescu şi Ceasornicul (pian: const. Ionescu); Hora lui Dobrică şi Hora lui Nicolae Buică. 13. Radio-Jurnal (II). 13.15: Muzică vieneză (discuri); Cântecul birjarului de Pick; Cântec vienez de O. Booo (voce: Eric Hei­­gar); Muzică populară vieneză-pot­­puriu de Koncsak; Primăvara in Viena de R. Stolz (voce: Erich Hel­­gar); Cei din Schönbrun-vals de G. Lanner; Cântec vienez din opereta „Samy Essler" de Job. Strauss (voce: Ernő Sack); Impresii din Vie­na de Melchior. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14: Radio-Jurnal (III). 14.20: Muzică uşoară germană şi franceza-Marie Agnes (voce) acomp. la pian: Ionescu Turcu; Fetiţe, fetiţa de Fr. Lehar; Cântecul cel vechiu; Visuri din Sud de Kirchstein; Păs­­trează-mă lângă tine de Ionescu* Turcii; Bel-Aml de Mackeben; Aș­tept de R. Cham­fleury: Spune-mi că mă iubeşti cu-adevărat de Paul Du­rand. 14.45—15: Jurnal agricol. 17.30: Radio-Jurnal IV). 18: Uverturi romantice (discuri) : Uvertura la „Valsul Fantomă“ de R. Wagner (orch. filarm. din Londra dir. de Bruno Walter); Uvertură la „Freischutz“ de Walter (Orch. f­i­larm. din Berlin dir. de Eugen Jo­­e­hum); Uvertura „Carnavalul ro­man“ de Berlioz (orch. simf. din Amsterdam dir.­­de Willem Menge­*­berg). M 18.30: Quartet în mi bemol de Bee­­thoven-N. Marcovici (pian) -G. Ma­ncim (vioară), C. Botez (violă) şi G. Jaros­ovici (violoncel). 19: Cronica vieţii româneşti. 19.15: Lieduri-d-na Edda Togănel (voce). Schubert: Tu eşti liniştea ; Brahms: Duminica; b) Singurătate In pădure; c) Cântec de leagăn; Hugo Wolf: Dimineaţa; R. Strauss: Sere­nadă. RADIO__ROMÂNIA 19:30: Cântece româneşti-d-na Thea Ioanin-Rămurescu (voce); T. Bredi­­ceanu: a) Foae verde pup de crin; b) Eu te joc pe tine rele; I. Brătia­­nu; a) Visul unei nopţi de vară; b) Mama; G. Dima: Mândruliţă de de­mult; E. Monţia: La mijloc de codru des; G. Kiriac: Cine trece pe uliţă. RADIO—BUCUREŞTI 19.30: Jurnal pentru străinătate In limba turcă. 19.40: Jurnal pentru străinătate în limba greacă. RADIO-ROMANIA ŞI RADIO-BUCUREŞTI 19.50: Serviciul de ştiri germane. 20: Radio-Jurnal (V). 20.10: ORA OSTAȘULUI. 21: Concertul Orchestrii Radio, di­rijat de Th. Rogalsky. Concertul în la major de Mozart (pentru pian și UNIVERSUM CALENDAR MARŢI 10 IUNIE Ortod.: Timotei, Antoniu. Catol.: Margareta. Prot.: Alfred. ❖ înălţarea la rangul de mareşali ai României a­l generalilor Averescu şi Presan (1930). ❖ Râs. soarelui 4,33. Ap. soarelui 19,57. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 10 iunie 1509. Bogdan Vodă a prădat ţara leşască şi a ajuns până la Liov. Cetind letopiseţul Moldovei găsim însemnarea Cronicariului care face însemnare despre Bogdan Vodă la 10 Iunie 1509 spunând : „După multe solii ce trimisese Bogdan Vodă la craiul leşesc pentru soru-sa Eusafta, pre care de multe ori, o cerşuse şi nu i-o dedese, văzând că nimica nu poa­te folosi, socoti, că are vreme să-şi răscumpere ruşinea sa despre craiul leşesc cu sânge nevinovat, şi de iz­­noavă au început a strânge oaste. Ci văzând craiul unguresc vrajba ce Intrase între dânşii Şi simţind că Bogdan Vodă de iznoavă face oaste asupra Leşilor, au trimis sol pe Şte­fan Teleţin ca să-i poată împăca, ci nimica n’au folosit, că Bogdan Vodă, gătind­u-se şi armându-se au pripit cu oastea de au trecut apa Nistru­lui. Vineri 29 Iunie, şi au intrat la Ruşi la Podola şi Sâmbătă au sosit la Cameniţă, şi de aci au slobozit oas­tea să prade ţara, dându-le vină că n’au lege pentru strâmbătăţi ce fac, alta pentru că va să-şi răscumpere Pocuţia, a treia şi pentru sora lui Craiu Elisafta, ce i-o giuruise Ale­xandru craiu. Deci arzând şi pră­­dând ţara, au tras la Liov de au bă­tut târgul, de puţin l-au luat (şi sin­gur Bogdan cu capul său au lovit cu suliţa în poarta Liovului, care lucru şi astăzi se cunoaşte semnul, şi nici Leşii nu tăgăduesc de aceasta, ci încă ei mai tare mărturisesc că au fost adevărat aşa). Şi au predat îm­prejur pretutinder­ea şi au ars Boha­­tireul, oraş mare şi vestit şi multă avuţie şi bunătate dintr’ânsul au luat. Luat-au din Rohotin şi clopotul cel mare ce­d la mitropolie în Su­ceava şi mulţi oameni şi boeri au robit, şi domnii lor încă i-au prins, şi cu mare izbândă s'au întors la scaunul său la Suceava fără de nici o sminteală, şi robilor, cei adusese din ţara leşească, le-au împărţit ho­tare în ţara sa. Şi de aci şi-au luat doamnă din ţară şi au fălcut pre Ştefan Vodă cel Tânăr". GEORGE DINCA orchestră­ pian: d-na Lia Busuio­ceanu. 21.85: UNIVERSITATEA RADIO. Marginile neamului românesc. Româ­nii de peste Dunăre (Em. Bucuţa). 21.40: Concertul simfonic al Orches­trei Radio, dirij. de Ionel Perlea. Wagner: Uvertură la „Tannhäuser“ şi Barcarola. Schuman: Simfonia I-a un si bemol major. 22.30: Radio-Jurnal (VI); Sport. 22.50: Cântăreţi celebri—prezentare. 23.30: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană, italiană, franceză şi engleză. 24—0,30:. Muzică uşoară (discuri); Un cântec vienez şi o fată ca tine­­vals de Robert Stilz; Vis de dra­goste de Bochmann (voce: Eugen En­gels); Serenada de Malais; Melodie din filmul „visez prea mult“ (voce: Lily Pons; Napolitana şi vals de Le­­har; Scenă orientală de Rust; Melo­die din filmul „Trei domni în frac’*; Două foxtroturi din filmul „Broad­­way-Melody“ de Brown. TEATRE STUDIO: Jocul dragostei. LUPTA ȘI LUMINA: Hocus-pocus. SĂRINDAR : Eva în vitrină. GRADINA COLOS­­­ALHAMBRA­­ Vagabonzii. GRADINA ISBÄNDA: Isbânda dra­gostei. Cinematografe SCALA: Casa Rotschild şi jurnal. O. N. C. ARO : Povestiri vieneze. CAPITOL (sală şi grădină): Cavalcada eroică. REGAL : Asediul Alcazarului, jurnal O. N. C. şi U. F. A. TRIANON: Cântăreţul poporului şi jurnal Ufa. SELECT: Leopardul Suzanei şi A­manda. FEMINA: Evreul Sass. BULEVARD PALAS : Dansez pentru tine şi îngeri cu feţe murdare. ARPA: O fată cu noroc, jurnal şi complectare. ROXY : Ultima întâlnire. ELYSEE: 7 ani de ghinion şi Compa­nia Gândăcel. FORUM: Iţi aminteşti şi Femei în lanţuri. OMNIA: Iadul îngerilor; Patrula albă şi jurnal de războiu. AIDA (Calea Rahovei, 151): Omul In­vizibil şi Prinţesa Taracanova. AMERICAN (Sală şi Grădină): Sbu­­cium şi Infidelul Ehehardt. BITOLIA : Fiicele doamnei Masters şi­­ Andy Hardy iubeşte. BARCELONA: îngeri cu feţe murdare şi Cel 6 copil al străzii, Ştrengarul. BIRUINŢA: Capriciile Destinului şi Eroul de la Mama. CARMEN SYLVA (fost Lucifer): Re­gele Valsului şi Omul care­­a în­fruntat moartea. CARMEN (Dudeşti, 164): Ispitele Trupului şi Byll Gazon. COTROCENI (Şos. Cotroceni, 9): Vi­sul Doamnei Buterfly şi Ducele de West Point. CRANGAŞI (Şos. Crângaşi Nr. 42): Jucătorul de şah şi Pepe­le-Moco. DICHIU (Str. Romană, 89): Caval­cada Holywoodului; Aventurile lui Huckleberry Finn şi Trupa de reviste Dan Boerescu. DACIA (Sadă şi Grădină): Sânge de m­exicană şi Adevărul îndrăcit. DIANA (Calea Griviţei, 110): Lanţuri sfărâmate: Furtuna şi Trupa Jean Tomas. EDISON (sală şi grădină): Desmoşte­­niţii soartei, Misiunea d-rului Kil­dare şi Trupa N. Burmaz. FLORIDA : Taifun şi Trandafirul în­sângerat. FRANKLIN (Ateneul Român): 4 băr­baţi şi un jurământ şi Fecioarele trăznite. GLORIA (sală şi grădină): Sbucium şi Eşti un înger. IZBÂNDA (calea Văcăreşti 21): Regele valsului şi O fată căzută din cer. ILEANA (Sală şi Grădină, Str. Avrig , 1): Destgn şi Paradisul Burlacilor. HZEANU (Str. Lizeanu, 19 bis): co­coţatul de la Notre Dame. La răs­pântie şi Jurnal românesc. LIA (Calea Griviţei Nr. 194): Cassa din Malta şi Un vals de odinioară. MARCONI: Femei în lănţuri; Peşti­şorul neastâmpărat; Jurnal Ufa şi Trupa de­­reviste M. Nedeiami şi M. Bejan. MARNA (Griviţei, 80): Tinereţea şi suferinţele lui Tom Edison; Jur­nal de război, Toreadorul şi Trupa de reviste Titi Mihăilescu. MEXIC: La răscruce de vânturi, Ze­­nobia şi trupă de reviste. MILANO (Calea Călăraşilor Nr. 153): Fugarii şi Victoria din Vest. MODEL: Paradisul îndrăgostiţilor şi Victoria din Vest. MIORIŢA: Iţi aminteşti şi Ultimul gangster. NONI: Cei 4 Cavaleri şi Aventuriera. NERO (Grădină şi sală): Răscoala­­ munţilor şi Clubul tinere­ţii. NISSA (Intrarea Zalomit­a, Cişmi­­giu): Atac în Mediterana şi In vâltoarea valsului. ODEON (Str. 11 iunie Nr. 75): Rio şi Casa din Malta. PARIS: 4 Bărbaţi şi un jurământ şi Regina Carnavalului. PELEŞ (Calea Colentina Nr. 84): Vul­pea Argintie şi Ultimul Gangster. FACHE: Secretul celor 13 Mascaţi. Operă complectă. RIO:­ Victor Mc. Laglen şi Dansez pentru tine. REX : Katia şi Diamantele sunt pe­riculoase. SPLENDID: Congo Express şi Manon Lescaut. SIC (Grădină, B-dul Filantropiei, 115): Emancipata şi Cavalcada Fan­tastică. TOMIS (Calea Călăraşi Nr. 11), (Sală şi Grădină): Vin Ploile şi Aloma. TRIUMF (Calea Griviţei, 335): Tra­ficanţii din Rio şi Femeea şi leo-TRIU­MF (Calea Griviţei, 335): Tra­ficanţii din Rio şi Femeea şi Leo­pardul. UNIC (B-dul Filantropiei Nr. 57): Omul Invizibil şi Un vals de odi­nioară. UNIREA (Filantropiei, 143): Fugarii şi Şarpele. VOLTA BUZEŞTI : Robinson; Jurnal şi Comp. Gândăcel. VENUS: Cocoşatul de la Notre Dame din Paris; Amanda şi Jurnal ro­mânesc. VOLGA (Dorobanţi Nr. 1): Richard al III-lea şi Ispita unei nopţi. VERGU, Vera Barnova (Zorina) şi Cauciuc. EXPOZIŢII MUZEUL INDUSTRIAL: (Parcul Ca­rol I) Duminica şi sărbătorile 4—9. MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE NATURALA „GRIGORE ANTIPA”, şos. Kiselef nr. 1 DOMNIŢA ANASTASIA 2. — Expozi­ţia permanentă de cusături româ­neşti şi scoarţe „Elisabeta Cosco”, sub conducerea d-nei Olga Cosco- Maican. ATENEUL ROMAN . Inchis pe timpul verii. MINISTERUL PROPAGANDEI (str. Wilson). Munţii Apuseni — expozi­ţie de fotografii. BIBLIOTECA PUBLICA A ATENEU­LUI ROMAN. — Deschisă în toate zilele de lucru dela 4-7 d. a. Intra­rea liberă. CENTRALA CASELOR NAŢIONALE, calea Victoriei 52, cusături, covoare româneşti şi jucării. COLECŢIILE AL. CANTACUZINO (str. General Budişteanu nr. 24), Cărţi vechi, mărci poştale, etc. Des­chis Miercurea între orele 3-5 şi Duminica dela 10 la 12. MUZEUL DE ARTA RELIGIOASA din str. Ştirbey Vodă 39, Joia, Du­minica şi sărbătorile legale. STR. ŞTEFAN MIHAILEANU, 23 (ca­sele bisericii Popa Soare), Colecţia prof. N. Ionescu. Duminica şi sărbă­torile 10—12. BIBLIOTECA MUNICIPALA, str. Ba­­tişte nr. 15. Deschis zilnic între orele 8-13 şi 15 juni.­20. Intrarea li­beră. MUZEUL SIMU: Deschis Marţi, Joi şi Duminică dela orele 10-16. Pentru şcoale, grupe şi excursiuni în toate zilele şi orele anunţate mai dinainte. MUZEUL NAŢIONAL DE ANTICHI­TĂŢI, str. Victor Emanuel 11, în toate zilele afară de Sâmbătă de la orele 10—16. IREVOCABIL ULTIMA Săptămână Se râde in hohote Farmaciile de serviciu Camera de gardă pentru cazuri urgente de faceri în timpul nopţii telefon 3.71.88, orele de serviciu 8 seară —­ 8 dimineaţa. Farmaciile de serviciu In timpul zilei şi nopţii, Intre orele 13—15 şi de la ora 20, numai pentru executa­rea reţetelor medicale în cazuri urgenta MARŢI Dr. Gud­ Constantin, calea Vic­toriei 33, — Frascati-Telefoane —* I, 3.77.16; Raţiu L. Jan, str. Regele Carol 122, I, 3.32.85; Beilich Art., str. Academiei 2, I, 3.81.92; Zilber­­man M. Gruembau­m, str. St Apos­toli 37, I, 3.89.55; Roşu D. C-tin, calea Moşilor 45, I, 5.44.73; Belcot Albert, calea Griviţei 176, II, 3.43.42; Roşu D. Alex, calea Griviţei 78, II, 3.65.45; Mihăilescu Ecaterina, calea Griviţei 431, II; Mătăsaru Ia­­cob, calea Victoriei 112, III, 5.33.38; Manolescu Vasile, calea Victoriei 169, III, 3.71.45; Nacu Margareta, calea Dorobanţi 59, III, 2.16.08; Ni­­culescu Ovidiu, calea Călăraşi 126, IV, 4.17.32; Stăniescu Ioan, b-dul Pache 159, IV, 3.69.83; Coroleuca Gh., calea Moşilor 217, IV, 1.01.57; Dr. Caracaş Gr., şos Colentina 35, IV, 2.43.68; Valeria I., str. 11 Iunie 65, V, 3.65.94; Russu Mihail, şos. Giurgiului 11, V, 4.63.21; Reinich Molee, str. Nerva Traian 98, V, 3.55.98; Georg­escu Sterie, calea Ra­hovei 50, VI; Tănase Zoe, str. Izvor 50, VI, 3.83.09; Drăghici Georgeta, calea Rahovei 151, VI, 3.60.13. SOLIDARITATE EUROPEANA (Urmare din pag. I-a) pică a acestei idei. Şi multe lău­dabile şi sincere sforţări s’au iro­sit după cum multe energii au fost împiedicate să se afirme în alte direcţiuni pentru o conso­lidare europeană. Este inutil să înşirăm aci toate lacunele Societăţei Naţiunilor re­zultate din însăşi ideea ei funda­mentală, din alcătuirea ei statu­tară, din exclusivismul ei, bănui­tor fiindcă pornea din proaspe­tele resentimente ale războiului şi, în cele din urmă, din nepu­tinţa ei în aplicarea practică a hotărîrilor ce le lua. Fapt e, că după scurtă vreme toată lumea a început să-şi dea seama de rea­litate şi acea faimoasă securi­tate colectivă pe care o preco­niza statutul genevez a fost îne­cată într-o multitudine de pacte bilaterale sau regionale. Securi­tatea pe care o prezintă Societa­tea Naţiunilor nu mai inspira încredere şi popoarele, trezite la realitate, îşi căutau apărarea în combinaţiuni particulare. Concomitent însă cu această retranşare în spaţii mai restrân­se, ideea unei solidarităţi exclu­siv europene a reapărut. Şi ea a fost reluată de omul cel mai de­votat Genevei, de Aristide Briand pe atunci ministru de externe al Franţei. Intr’adevăr cu prilejul sesiunii Societăţii Naţiunilor din Septem­brie 1929, Aristide Briand, cu a­­sentimentul reprezentanţilor a 27 state europene, şi-a luat sarcina să studieze şi să prepare un pro­­ect de „Federaţie europeană” şi să-l prezinte diferitelor guverne europene care urmau să-şi dea avizul. Briand trebuia să alcă­tuiască un raport pe care să-l aducă în faţa Societăţei Naţiuni­lor în sesiunea următoare din 1930. Intr’adevăr în sesiunea acea­sta, Aristide Briand a depus în numele guvernului francez un memorandum cu privire la alcă­tuirea „Federaţiei europene”, înainte de aceasta, în 1926, fo­­♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ »++.+.+♦♦♦♦■ stul ministru francez d. Lou­­cheur, ca şi alţi oameni politici ai Franţei, s’au pronunţat in fa­voarea unei Federaţiuni europe­ne. D. Joseph Caullaux răspun­zând unei anchete întreprinsă de ziarul ,,I de Capital“ s’a pronun­ţat deasemenea pentru constitui­rea unei vaste organizări co­merciale europene şi s’a­­alătu­rat ideei paneuropene. D. Hymans, în Belgia, se pro­nunţă deasemenea pentru un a­­cord european iar în sesiunea Ligii Naţiunilor din Sepembrie 1929, d. Koch, delegatul Germa­niei, aduce la cunoştinţă că în Germania sunt foarte numeroşi partizanii Paneuropei. In Marea Britanie, ideea nu era simpatizată. In afară de o serie de articole publicate de scriitorul englez G. Welles în ziarul francez „Le Quotidien"* * 1 susţinând ideea alcătuirei unei Federaţiuni de state, ideea do­minantă în Anglia era contrarie participării ei la o federaţie eu­ropeană. Memorandum-ul Franţei a fost luat în dezbatere la Geneva. Co­­misiunea de studii care a fost al­cătuită a ţinut numeroase şe­dinţe şi s’a ocupat în special de aspectul economic al problemei — dar ideea n’a reuşit. Cauzele? . Desigur ele sunt multiple: psichologice, politice şi mai ales economice. Mai ales e­­conomice, fiindcă depinde în lar­gă măsură de principiile econo­mice care conduc realţiile între state. Fără o înţelegere preala­bilă economică, o înţelegere po­litică europeană va rămâne în domeniul dezideratelor. Dealtfel lucrul acesta a fost verificat în trecut şi recunoscut de puterile europene, care între 1926 şi 1930 a şi încercat diferite acorduri va­male pe plan general care însă n’au reuşit. Şi totuşi, este atâta forţă mo­rală în această idee paneuro­­peană, în necesitatea unei soli­darităţi continentale europene încât, azi când o nouă ordine e pe cale de a se stabili, ea re­apare nu cu un caracter de o­­portunitate dar cu acelaş carac­ter de folosinţă generală şi per­manentă care a constituit şi în trecut baza ei de idealism. Vom vedea în numărul de mâine ce aspect are problema, în circumstanţele de astăzi. (Va urma) Anul al 58-lea Nr. 154 Miercuri 11 Iunie 1941 SITUAM PE TEA­ME DE RĂZBOI (Urmare din pag. I-a) trupele franceze din Liban de la Banyas (masivul Hermion) și Balaat es Subeibe. A doua coloană înaintează pe valea Iordanului spre nord. A treia coloană, cea mai puternică, a trecut din Traai­­sjordania, pe la est de Iordan și a pătruns în regiunea Dje­­bel-Druse, unde s’au angajat lupite intre Sneida şi Înălţi­mea Djebel.Hauran. Această coloană, are ca obiectiv prin­cipal Damascul,­­ capitala Siriei. Drumul principal spre Damasc trece la vest de loca­­lităţile Bosra şi Sneida, care sunt legate între ele şi de o cale ferată. După comunica- t­­ul comandamentului armatei britanice din Cairo, capetele coloanei ce operează in re­giunea Djebal Druse au atins din localitatea Ezera, care este situată la sud de Damasc. A patra coloană britanică a pornit deja către est, din regiunea (Irak) , a trecut fron­tea Siriei şi înaintează spre Eufrat, în di­recţia Deir es-Zor (anticul Palmyrc), poziţie importantă, care deschide drumul spre re­giunile centrate de nord şi oc­cidentale ale Siriei. Generalul Dentz, Înaltul comisar al Franţei din Siria, a luat comanda armatei Le­vantului. El cunoaşte bine Siria şi Libanul, căci a fost maior în armata Levantului in timpul când generalul Sarrail a fost inait comisar şi a participat la acţiunea de represiune şi pacificare din regiunea, locui­­tă de Pruzii răzvrătiţi. Mareşalul Pétain a adresat generalului Dentz un mesaj,­in care consideră „inca­lu­fica­­bil” atacul pus la cale de francezii dizidenţi de sub con­ducerea generalului De Gaulle şi afirmă, că agresiunea An­giei împotriva Siriei este ne­­justificată. De fapt, prin acţiunea o­­f­ensivă întreprinsă în Siria şi Liban, Marea Britanie urmă­reşte să-şi asigure o poziţie de apărare a Egiptului şi a zonei canalului Suez, în O­­­rientul mijlociu. In sectorul Tobruk şi în re­giunea Sotlum din Africa de nord, situaţia e neschimbată. In Abisinia, continuă lup­tele in regiunile Gondar şi în regiunea de la sud. Guvernul Statelor­ Unite a luat măsuri de supraveghere şi de control asupra insulelor Guadelupa şi Martinica din grupul Antalelor franceze. Aceste măsuri ar fi fost pre­văzute într’un acord încheiat între Statele­ Uniite şi amira­lul Roberts, înaltul comisar al Franţei al posesiunilor fran­ceze din Antilé. R. S. Jubileul de 75 ani al Soc. pentru învăţătura poporului român împlinind 75 de ani de la în­temeierea ei „Soc. pentru învă­ţătura poporului român” a ţinut să comemoreze faptul, obţinând în acest scop o oră la „Radio”. D. prof. I. IONAŞChI, directorul şcoalei normale a soc., a evocat începuturile ,şi activitatea tot mai puternică şi binefăcătoare a soc. şi a şocatelor creiate de ea. De fapt ctitorul societăţii a fost regele Carol I, care înţelegând însemnătatea primordială a unui învăţământ normal, adevărată pepinieră de valori didactice, do­nează în amintirea zilei de 10 Mai 1866, fondul de 10.000 gal­beni, pentru înfiinţarea unei şcoli normale în Bucureşti. Şcoala înfiinţată cu numele marelui rege trecând la C.­Lung, ideea a fost continuată de marii cărturari şi patrioţi V. A. Ure­che, generosul Esarcu, contele Scarlat Rosetti, discipolul lui Ion Heliade-Rădulescu, Papiu Ilarian, I. Massim, A Treboniu Laurian, C. Misso­­i,­ P. S. Aurelian, Gri-­ gore N. Manu. Şcoala întemeiată îşi propunea să propage prin toate mijloacele învăţătura printre Români, fără deosebire de provincie şi să lup­te pentru ca învăţătura generală, gratuită­ şi oblgatorie, să devină o realitate în România, ca să nu mai existe român fără ştiinţă de carte. Această iniţiativă, urmată de întemeierea şcolilor normale din Ploeşti, Focşani, Bârlad, Bucu­reşti, a trezit în toată ţara o pu­ternică mişcare spirituală, în cu­rent din care s-au născut puter­nice aşezăminte şi înfăptuiri cul­turale. Timp de 75 de ani, ea a dat se­rii, de învăţători, care şi-au legat numele de un adevărat aposto­lat, creator de valori sufleteşti în lumea satelor. Conducătorii ei ,erau aleşi dintre personalităţile cele mai reprezentative ale nea­mului, aşa că au atras mari do­natori şi binefăcători. D. prof. Ionaşcu a încheiat sim­­ţita-i conferinţă printr’un căldu­ros elogiu al întemeietorilor, con­ducători şi neuitaţilor donatori. PRODUCŢIA ARTISTICA A Urmat o admirabilă produc­ţie artistică. In partea muzicală, corul şcoalei normale a soc. a e­­xecutat minunatele creaţii ale lui G. Muzicescu, D. G. Chiriac, Jua­rez Movilă, Vidu, Baciu şi com­poziţiile originale de apreciabilă valoare şi frumuseţe ale profeso­rilor şcoalei d-nii C. Jianu-Dinu şi C. Palade. S’au remarcat, ca solişti elevii Claudiu Moldovanu cl. 8-a, prin frumuseţea vocei şi , inteligenţă artistică, Popescu C-tin d­. 7-a, Cristea şi Făteanu, ca voci alese şi frumos cultivate. Atât corul cât şi orchestra şcoa­lei, au realizat creaţii care au pus în lumină şi serioasa educaţie ar­tistică pe care o primesc elevii, în acest vechiu aşezământ de tra­diţie culturală, de românism şi adevărată spiritualitate creştină. ---------------5*------------— întâmplări din Capitală de Copii părăsiţi Rafilă Leşan, femee de servi­ciu în str. Dionisie 55, a dispă­rut de acasă, părăsindu-şi copilul de un an şi trei luni. — Pe scara imobilului din str. Aviator Tuliu Tetrat 13,­ a fost găsită o fetiţă în etate de 3 luni. — Pe aleea din curtea Institu­tului de cercetări agronomice din b-dul Mărăști 61, a fost găsit un băețel de două săptămâni. El a fost internat la Azilul Cantacu­­zino. . . -®*®­ PENTRU INIMILE CARITABILE — Anuţa Luchiţ, Fundătura I-a Maşina de Pâine nr. 11, refugiată din Ardeal, de profesie infirmieră de spital, fără serviciu însă, săra­că, cu desăvârşire, cu­ chiria ne­plătită de 3 luni, roagă pe cei buni s’o ajute spre a-şi plăti chiria şi să-şi procure şi ceva îmbrăcăminte. 3 ore In sala răcoroasă a TEATRULUI DIN SĂRINDAR la formidabilul succes EVA IN VITRI IM FIECARE SEARĂ ora 845. MATINEURI415 Tel. 43404 BULETIN ARHEOLOGIC $I NUMISMATIC Steme vechi româneşti 7. Stemele ante ale Ţării Româneşti şi Moldovei de CONST. MOBIL Ideea de unitate naţională este foarte veche la poporul nostru şi s’a maniestat adeseori şi îna­inte de a fi început mişcarea pentru unitatea teritoriala şi politică a Celor trei organizaţii de stat: Viara Românească, Mol­dova şi Transilvania. De fapt din punct de vedere al limbii, al obiceiurilor şi al culturii, poporul nostru­ a fo­st unitar în toate timpurile şi de aceia el a aspirat totdeauna să-şi realizeze şi unitatea politică şi teritorială. In veacurile trecute unii Domni au încercat din motive dinastice sau din ambiţii perso­nale să desăvârşească această unitate şi intenţiile lor şi-au găsit expresiunea adeseori în monumentele heraldice, prin u­­nirea stemelor a două sau trei state româneşti. Cel dintâi Domni, care a re­prezentat unite stemele Moldo­vei şi Ţării Româneşti a fost Vasile Lupu, Domnul Moldovei (1634—1653). El reuşise în No­­embrie 1639 să fie numit şi Domn al Ţării Româneşti, dar spre a ocupa noul tron trebuia să-­l scoată din domnite pe Matei Basarab, care stăpânea acolo, încă înainte de a porni cu răz­boi contra acestuia, Vasile Dupu îşi luă titlul de Domn al M­clldo­vei şi al Ţării Româneşti şi îşi comandă un sigiliu, care avea gravate stemele unite ale ace­stor două ţări: capul de bour al Moldovei şi acvila cruciată a Ţării­­Româneşti aşezate alătu­rea. Dar cum în lupta contra Domnului muntean, Vasile Vodă a fost învins la Orogani-Neni­­şori, a trebuit să renunţe atât la­­ titlul cel nou, cât şi la stema unită. Exemplul lui însă a fost ur­mat de alţi Domni, cari au reuşit să Stă­pânea­scă sau în acelaş timp sau succesiv în amândouă ţăriile. Astfel Gheorghe Duca fiind numit la­­1674 Domn al­ Ţării Româneşti, după ce înainte dom­nise de două ori în Moldova, îşi pune în­ sigiliile sale de aseme­nea stemele unite ale acestor două ţări. Dar aci stemele au altă proniţie dcăt la Vasile Lupu; nu­ sunt aşezate alăturea, ci una sub alta şi anume în câmpul su­perior al scutului capul de bour al Moldovei, în cel inferior ac­vila cruciată a Ţării­ Româneşti. Tot dela acest Domn avem şi o silită reprezentare a stemelor unite: într’un scut timbrat cu o coroană închisă două personagii domenşti plantează un pom; în vârful pomului stă m­arcvila cru­ciată a Ţări Româneşti, iar pe trunchiul lui este fixat capul de bour al Moldovei. Dar­ mai ales s’au întrebuin­ţat stemele unite ale acestor două ţări în epoca Fanarioţilor. Cei mai mulţi dintre aiceşti­a au domnit şi în Ţara Românea­scă şi în Moldova şi din această cauză s’au crezut îndreptăţiţi să poarte stemele ambelor ţări. Inceputul l-a făcut Nicolae Mavrocordat, primul Domn fa­nariot, care a domnit mai întâi la Moldova. Fiind mutat de ar­­cole în anul 1716 în Ţa­ra Româ­nească a pus în sigiliul domnesc şi în sigiliile sale personale ste­ma Moldovei alăturea de cea a Ţării Româneşti. Din sigilii ste­mele unite au trecut în orna­mentele cărţilor, în inscripţiile şi mobilierul bisericilor şi pe alte obiecte ale familiei domneşti şi­ astfel obiceiul s’a generalizat. Urmaşii săi au continuat să utilizeze, stemele unite, şi până la înlăturarea Fanarioţilor acea­stă reprezentare simbolică a u­­nirii celor două principiate s-a întrebuinţat pe o scară foarte întinsă. Uneori cele do­uă steme erau înfăţişate în scuturi sau meda­lioane separate, aşezate alăturea şi timbrate de o coroană comună. (Fig. 1-2). Dar avem şi exemple când în­ acelaş scut sunt puse alăturea capul de bour şi acvila cruciată, scutul fiind timbrat de o coroană. (Fig. 3). După cum se poa­te constata din figurile alăturate locul întâi în noua combinaţie a stemelor unite îl ocupă totdeauna stemă Moldovei. Aceasta probabil fi­indcă primul Domn fanariot, care a utilizat stema unită, a domnit mai întâi în Moldova. Dar sunt destule cazuri când locul întâi îl ocupă stema Ţării Româneşti. In special se întâl­neşte această particularitate în­a­inte în Moldova în această epocă, ornamentica publicaţiilor uitră- I Stemele unite ale acestor două principate le găsim şi pe mane­tele ce s’au bătut în epoca Fa­­narioţlor, cu prilejul ocupării celor două principate de către armatele ruseşti (1769—1774). Spre a-şi putea acoperi cheltue­­liile expediţiei lor militare şi poate şi spre a pregăti anexarea Moldovei şi Ţării Româneşti la imperiul rusesc, administraţia militară a înfiinţat o monetărie la Sadagura, lângă Cernăuţi, şi acolo s’au bătut un mare număr de piese de aramă cu milesimele 1771, 1772, 1773 şi 1774. Ele reprzentau pe faţă acvila bicefală rusă ţinând în ghiara dreaptă sceptrul, în stânga spa­da. Sub ghiara dreaptă este un medalion oval cu stema Moldo­vei, iar sub cea stângă alt me­dalion cu stema Ţării Româ­neşte. (Fig. 4). Dar şi mai târziu, sub influ­enţa rusă, stemele unite au fost reprezentate ţinute în ghiare de acvila bicefală. (Fig. 5). Este uşor de înţeles, că între­buinţarea stemelor unite ale ce­lor două ţări pe o scară atât de întinsă şi un timp atât de înde­lungat, cât a ţinut epoca fana­riotă (1716—1821), a contribuit într’o foarte mare măsură la răspândirea şi întărirea ideii de uniure politică şi­­teritorială a Ţării Româneşti cu Moldova şi la pregătirea unităţii naţionale a neamului românesc. Este uui exemplu caracteristic şi extrem de interesant de influ­enţa ce o poate exercita herali­­dica asupra opiniei publice şi sprijinul ce-i poate oferi ea în propagarea anumitor idei. 1. N. Mavrocordat 1719 2. Sigiliul lui Sp. Ghica 1­758 3. Sigiliul lui M. C. Sutzu 1793 4. Monetă de la Sadagura Istoria Daciei de D. Fotino (1819)

Next