Universul - Capitala, ianuarie 1941 (Anul 58, nr. 145-172)
1941-06-11 / nr. 154
ABONAI» „UNIVERSULUI” cart vor trimite direct secţiunii „ Universul'’, Buc., C-lea Griviţei 38 I LEI 220 LEI I _____ vor primi UN SFERT DE LOZ CLASA l-a,el LOTERIEI A 25-a JUBI- „1JAEA a STATULUI din Iunie 1941 O POUTA NOUA DE ASIGURARE de 20.000 Lei cu drept de participare la tragerile de amortizare şi de premii din. 1 15 IUNIE 1941 1 Aceşti atoopaţi ai „Universului" primesc scutire de rate pe baza abonamentului şi anume : pentru fiecare abonament anual se eliberează de plată 4 rate lunare a lei 220. —, de la sfârşitul asigurării. In felul acesta, durata plăţii primelor care pentru această asigurare este de 1 ani se reduce pentru abonat la 7 ani. Continuând plata ratelor de asigurare de lei 220 lunar vor mai primi un dar: 1) La achitarea ratei a 4-a lunara UN CUTITAȘ M-del „FRANCO-ROMANA cu 2 limbi si trrbuşon 2) La achitarea ratei a 12-a lunare, UNA CASETA CU 6 CESTI si 6 FARFURIOARE DE KARLSBAD. SE POATE CERE TRECEREA DE LA O ASIGURARE VECHE LA O ASIGURARE NOUA, IN CONDITIUNILE SUS ARATATE PREFECTURA JUD NEAMŢ SERVICIUL FINANCIAR Publicat lume Nr. 13.999 1941 Iunie 5 Se aduce la cunoştinţa generală că la 20 Iunie 1941, ora 10, se vor ţine licitaţii publice cu oferte închise, la Prefectura judeţului Neamţ, separat după fiecare lucrare, după cum urmează : 1. Procurarea furniturilor de cancelarie necesare serviciilor Prefecturea judeţului Neamţ, în valoare de 145.000 lei. 2. Confecţionarea registrelor şi imprimatelor necesare serviciilor Prefecturei 3. Aprovizionarea a 266 m. c. pietriş pe drumul comunal din şoseaua Judeţeană Piatra-Neamţ—Roman spre satul Ghilăeşti, comuna Sălăneşti, km. 0—2+600, în valoare de 150.450 lei. 4. Aprovizionarea a 230 m. c. pietriş pe drumul comunal din şoseaua judeţeană Piatra Neamţ-Roman din dreptul km. 17 spre comuna Dragomireşti, de la km. 0—4, în valoare de 150.630 lei. 5. Aprovizionarea a 568 m. c. pietriş şi piatră spartă pe drumul judeţean Broşteni-Crucea,Vatra Dornei, porţiunea km. 0+000—10+000, în valoare de 149.622 lei. 6. Tipărirea „Buletinului Oficial' al judeţului Neamţ, pe anul financiar 1941/942, pe hârtie obişnuită de tipar, în 120 exemplare cu litera corp 12 legat cu lemne, dimensiunea 24x32 cu text literatură, cifre şi tablouri cu cirre. 7. Terminarea construcţiei garajului pentru adăpostirea automobilelor şi utilajului rutier al Prefecturei Judeţului Neamţ, în valoare de 500.000 lei. 8. Aprovizionarea combustibilului necesar funcţionării autoturismelor, proprietatea prefecturei. 9. Repararea closetelor şi spoirea cabinei closetelor de la Tribunalul judeţului Neamţ, in valoare de 8.000 lei. Licitaţiile se vor ţine în conformitate cu art. 88—110 din Legea Contabilităţii Publice, Decretul Lege nr. 200 publicat în Monitorul Oficial, Regulamentul O. C. L. şi Normele Generale publicate în Monitorul Oficial nr. 127/931. Concurenţii vor depune pe lângă ofertă şi garanţia de 5% din care 25% în bonuri de înzestrarea Armatei. Proiectele pot fi văzute la Serviciul Financiar al Prefecturei, in fiecare zi de lucru, între orele 8—13. Prefect, Lt. Colonel, I. Teodorescu. Şeful serviciului financiar, I. Gh. Ștefănescu 7345 ►o♦♦»»♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦tt»o SANATORIUL DE TUBERCULOŞI DIN GEOAGIU JUD. HUNEDOARA No. 697. «foii** a firme Sanatoriul de Tuberculoşi din Geoagiiu, jud. Hunedoara va ţin® licitaţie publica în ziua de 28 Iunie 1941 cu oferte scrise, închise şi sigilate în conformitate cu dispoziţiunile Legii Contabilităţii Publice şi Regulamentul O. C. L. pentru ■ aprovizionarea cu : 9000 kgr. Benzină uşoară. 1800 kgr. Ulei pentru motorul Diesel. 350 kgr. Ulei, de carter. 100 kgr. Ulei pentru compresor. 100 kgr. Tavotă. 500 kgr. Benzină grea. licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 din L. C. P., Regulamentul O. C. L. și normele generale publicate în Monitorul Oficial nr. 127 din 4 Iunie 1931 . Garanția provizorie de 5% din valoarea ofertei se va depune în numerar sau efecte garantate de Stat, care va fi consemnată la Casa de depuneri, iar recepisa se va depune în plic separat de ofertă. Caetul de sarcini cu conditiunile technce și de calitate se poate vedea guintr», între orele oficiale în biroul Sanatoriului de Tubercule și din Geoagiu.Geoagiu la 23 Mai 1941 Medic primar director, Indescif.Administrator, Indescifrabil - r. ~ 7545 r++»4-KM*H HM ♦»♦♦♦♦+♦ SANATORIUL DE TUBERCULOŞI DIN GEOAGIU JUD. HUNEDOARA No. 696. Profelierţiim© Sanatoriul de Tuberculoşi din Geoagiu, jud. Hunedoara, va ţine licitaţie publică în ziua de 28 Iunie 1941, ora 10, cu oferte închise şi sigilate, în conformitate cu disponţiunile Legii Contabilităţii Publice Şi Regulamentul O. C. L., pentru aprovizionarea cu articole alimentare, necesare Sanatoriului pe timpul dea 1 Aprilie 1041 la 31 Martie 1042 şi anume: Lapte de vacă şi derivate, carne şi derivate, făină de pâine şi derivate şi podemiale, cu termenul de executare la comandă. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 din L. C. P. cu Regulamentul O. C. L. şi cu normele publicate în Monitorul Oficial nr. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune pe lângă ofertă şi garanţia de 5 la sută din suma oferită, în numerar sau efecte garantate de Stat, iar oferta se va face numai în conformitate cu cactul de sarcini, care se poate vedea zilnic în biroul Sanatoriului de Tuberculoși Geoagiu, între orele oficioase. Geoagiu la 23 Mai 1941 Medic primar director, Indescif. Administrator, Indescifrabil 7543 ♦"»++++♦+♦ ♦♦♦♦»♦♦♦ ♦»♦♦++4 PRIMĂRIA ORAŞULUI BALŞ JUD. ROMANAŢI PUBLICATIUNE No. 140 1941 Iunie 2 In ziua de 20 Iunie 1941, ora 10 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică pentru a doua oară, în oficiuil Primăriei Balş, pentru aprovizionarea cu circa 50.000 kgr. motorină şi circa 2000 kgr. ulei distilat, necesar Uzinei Electrice, pe anul 1941 1942. Licitaţia se va ţine în conformitate cu Legile azi în vigoare, cu oferte scrise, închise şi sigilate însoţite de garanţia de 5% din valoarea combustibilului oferit Condiţiunile şi cadtul de sarcini se pot consulta la Secretariatul Primăriei în orele de serviciu. Primar, Ilaiciu Popescu Secretar, Al .Crivăț Nr. 7546 PRIMUL PREŞEDINTE AL TRIBUNALULUI TELEORMAN Publicaţiunte Nr. 15.465, 24 Mai 1941 D. Carvin Voiculescu, proprietar agricol din comuna Lissa, judeţul Teleorman, prin petiţiunea înregistrată la No. 12031 din 22 Mai 1941, a cerut şi prin ordonanţa No. 4512 s’a dispus, potrivit art. 29 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane, convocarea creditorilor săi pentru ziua de 3 iulie 1941, ora 80 dimineaţă, ca contradictoriu să se constate că numitul a achitat sumele datorate creditorilor prevăzuţi în cererea sa de conversiune adresată Tribunalului Teleorman şi înregistrată la No. 11186 din 7 Maiu 1934 şi să se ordone radierea menţiunilor făcute în registrul de inscripţiuni al zisului tribunal. Prim Preşedinte, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil oh: linum RADIO MARŢI- 10 IUNIE RADIO—ROMANIA 1975 m., 160 kHz., 150 Kw. RADIO—BUCUREŞTI 364,5 m., 823 kHz., 12 Kw. POSTUL, PE UNDE SCURTE - 32,4 m., 9260 kHz., 2 Kw. S—7.30: ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii; Gimnastică de dimineaţă; Marşuri (discuri); Radio-Jurnal (I); concert de fanfară româno-german; închiderea emisiunii. 12. Muzică variată uşoară românească. Orch. Gică Ionescu-Găină: Potpuriu naţional de pretutindeni de Gică Ionescu-Găină; Ştii tu când te ţineam pe braţe; Din Ploeşti paha’ri Gheboaia; Hora lui Calu; Mă sun pe dealul Cerne şi Hora ; La noi sunt codrii verzi de Pădureanu; La fântâna cu găleata de Monţia şi Hora lui Teişanu; Când eram copil odată de Năstase Ionescu-Găină şi Două hori boereşti; steluţa-romanţă de Florescu şi Ceasornicul (pian: const. Ionescu); Hora lui Dobrică şi Hora lui Nicolae Buică. 13. Radio-Jurnal (II). 13.15: Muzică vieneză (discuri); Cântecul birjarului de Pick; Cântec vienez de O. Booo (voce: Eric Heigar); Muzică populară vieneză-potpuriu de Koncsak; Primăvara in Viena de R. Stolz (voce: Erich Helgar); Cei din Schönbrun-vals de G. Lanner; Cântec vienez din opereta „Samy Essler" de Job. Strauss (voce: Ernő Sack); Impresii din Viena de Melchior. 13.50: Serviciul de ştiri germane. 14: Radio-Jurnal (III). 14.20: Muzică uşoară germană şi franceza-Marie Agnes (voce) acomp. la pian: Ionescu Turcu; Fetiţe, fetiţa de Fr. Lehar; Cântecul cel vechiu; Visuri din Sud de Kirchstein; Păstrează-mă lângă tine de Ionescu* Turcii; Bel-Aml de Mackeben; Aștept de R. Chamfleury: Spune-mi că mă iubeşti cu-adevărat de Paul Durand. 14.45—15: Jurnal agricol. 17.30: Radio-Jurnal IV). 18: Uverturi romantice (discuri) : Uvertura la „Valsul Fantomă“ de R. Wagner (orch. filarm. din Londra dir. de Bruno Walter); Uvertură la „Freischutz“ de Walter (Orch. filarm. din Berlin dir. de Eugen Joehum); Uvertura „Carnavalul roman“ de Berlioz (orch. simf. din Amsterdam dir.de Willem Menge*berg). M 18.30: Quartet în mi bemol de Beethoven-N. Marcovici (pian) -G. Mancim (vioară), C. Botez (violă) şi G. Jarosovici (violoncel). 19: Cronica vieţii româneşti. 19.15: Lieduri-d-na Edda Togănel (voce). Schubert: Tu eşti liniştea ; Brahms: Duminica; b) Singurătate In pădure; c) Cântec de leagăn; Hugo Wolf: Dimineaţa; R. Strauss: Serenadă. RADIO__ROMÂNIA 19:30: Cântece româneşti-d-na Thea Ioanin-Rămurescu (voce); T. Brediceanu: a) Foae verde pup de crin; b) Eu te joc pe tine rele; I. Brătianu; a) Visul unei nopţi de vară; b) Mama; G. Dima: Mândruliţă de demult; E. Monţia: La mijloc de codru des; G. Kiriac: Cine trece pe uliţă. RADIO—BUCUREŞTI 19.30: Jurnal pentru străinătate In limba turcă. 19.40: Jurnal pentru străinătate în limba greacă. RADIO-ROMANIA ŞI RADIO-BUCUREŞTI 19.50: Serviciul de ştiri germane. 20: Radio-Jurnal (V). 20.10: ORA OSTAȘULUI. 21: Concertul Orchestrii Radio, dirijat de Th. Rogalsky. Concertul în la major de Mozart (pentru pian și UNIVERSUM CALENDAR MARŢI 10 IUNIE Ortod.: Timotei, Antoniu. Catol.: Margareta. Prot.: Alfred. ❖ înălţarea la rangul de mareşali ai României al generalilor Averescu şi Presan (1930). ❖ Râs. soarelui 4,33. Ap. soarelui 19,57. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 10 iunie 1509. Bogdan Vodă a prădat ţara leşască şi a ajuns până la Liov. Cetind letopiseţul Moldovei găsim însemnarea Cronicariului care face însemnare despre Bogdan Vodă la 10 Iunie 1509 spunând : „După multe solii ce trimisese Bogdan Vodă la craiul leşesc pentru soru-sa Eusafta, pre care de multe ori, o cerşuse şi nu i-o dedese, văzând că nimica nu poate folosi, socoti, că are vreme să-şi răscumpere ruşinea sa despre craiul leşesc cu sânge nevinovat, şi de iznoavă au început a strânge oaste. Ci văzând craiul unguresc vrajba ce Intrase între dânşii Şi simţind că Bogdan Vodă de iznoavă face oaste asupra Leşilor, au trimis sol pe Ştefan Teleţin ca să-i poată împăca, ci nimica n’au folosit, că Bogdan Vodă, gătindu-se şi armându-se au pripit cu oastea de au trecut apa Nistrului. Vineri 29 Iunie, şi au intrat la Ruşi la Podola şi Sâmbătă au sosit la Cameniţă, şi de aci au slobozit oastea să prade ţara, dându-le vină că n’au lege pentru strâmbătăţi ce fac, alta pentru că va să-şi răscumpere Pocuţia, a treia şi pentru sora lui Craiu Elisafta, ce i-o giuruise Alexandru craiu. Deci arzând şi prădând ţara, au tras la Liov de au bătut târgul, de puţin l-au luat (şi singur Bogdan cu capul său au lovit cu suliţa în poarta Liovului, care lucru şi astăzi se cunoaşte semnul, şi nici Leşii nu tăgăduesc de aceasta, ci încă ei mai tare mărturisesc că au fost adevărat aşa). Şi au predat împrejur pretutinderea şi au ars Bohatireul, oraş mare şi vestit şi multă avuţie şi bunătate dintr’ânsul au luat. Luat-au din Rohotin şi clopotul cel mare ced la mitropolie în Suceava şi mulţi oameni şi boeri au robit, şi domnii lor încă i-au prins, şi cu mare izbândă s'au întors la scaunul său la Suceava fără de nici o sminteală, şi robilor, cei adusese din ţara leşească, le-au împărţit hotare în ţara sa. Şi de aci şi-au luat doamnă din ţară şi au fălcut pre Ştefan Vodă cel Tânăr". GEORGE DINCA orchestră pian: d-na Lia Busuioceanu. 21.85: UNIVERSITATEA RADIO. Marginile neamului românesc. Românii de peste Dunăre (Em. Bucuţa). 21.40: Concertul simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Ionel Perlea. Wagner: Uvertură la „Tannhäuser“ şi Barcarola. Schuman: Simfonia I-a un si bemol major. 22.30: Radio-Jurnal (VI); Sport. 22.50: Cântăreţi celebri—prezentare. 23.30: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană, italiană, franceză şi engleză. 24—0,30:. Muzică uşoară (discuri); Un cântec vienez şi o fată ca tinevals de Robert Stilz; Vis de dragoste de Bochmann (voce: Eugen Engels); Serenada de Malais; Melodie din filmul „visez prea mult“ (voce: Lily Pons; Napolitana şi vals de Lehar; Scenă orientală de Rust; Melodie din filmul „Trei domni în frac’*; Două foxtroturi din filmul „Broadway-Melody“ de Brown. TEATRE STUDIO: Jocul dragostei. LUPTA ȘI LUMINA: Hocus-pocus. SĂRINDAR : Eva în vitrină. GRADINA COLOSALHAMBRA Vagabonzii. GRADINA ISBÄNDA: Isbânda dragostei. Cinematografe SCALA: Casa Rotschild şi jurnal. O. N. C. ARO : Povestiri vieneze. CAPITOL (sală şi grădină): Cavalcada eroică. REGAL : Asediul Alcazarului, jurnal O. N. C. şi U. F. A. TRIANON: Cântăreţul poporului şi jurnal Ufa. SELECT: Leopardul Suzanei şi Amanda. FEMINA: Evreul Sass. BULEVARD PALAS : Dansez pentru tine şi îngeri cu feţe murdare. ARPA: O fată cu noroc, jurnal şi complectare. ROXY : Ultima întâlnire. ELYSEE: 7 ani de ghinion şi Compania Gândăcel. FORUM: Iţi aminteşti şi Femei în lanţuri. OMNIA: Iadul îngerilor; Patrula albă şi jurnal de războiu. AIDA (Calea Rahovei, 151): Omul Invizibil şi Prinţesa Taracanova. AMERICAN (Sală şi Grădină): Sbucium şi Infidelul Ehehardt. BITOLIA : Fiicele doamnei Masters şi Andy Hardy iubeşte. BARCELONA: îngeri cu feţe murdare şi Cel 6 copil al străzii, Ştrengarul. BIRUINŢA: Capriciile Destinului şi Eroul de la Mama. CARMEN SYLVA (fost Lucifer): Regele Valsului şi Omul carea înfruntat moartea. CARMEN (Dudeşti, 164): Ispitele Trupului şi Byll Gazon. COTROCENI (Şos. Cotroceni, 9): Visul Doamnei Buterfly şi Ducele de West Point. CRANGAŞI (Şos. Crângaşi Nr. 42): Jucătorul de şah şi Pepele-Moco. DICHIU (Str. Romană, 89): Cavalcada Holywoodului; Aventurile lui Huckleberry Finn şi Trupa de reviste Dan Boerescu. DACIA (Sadă şi Grădină): Sânge de mexicană şi Adevărul îndrăcit. DIANA (Calea Griviţei, 110): Lanţuri sfărâmate: Furtuna şi Trupa Jean Tomas. EDISON (sală şi grădină): Desmoşteniţii soartei, Misiunea d-rului Kildare şi Trupa N. Burmaz. FLORIDA : Taifun şi Trandafirul însângerat. FRANKLIN (Ateneul Român): 4 bărbaţi şi un jurământ şi Fecioarele trăznite. GLORIA (sală şi grădină): Sbucium şi Eşti un înger. IZBÂNDA (calea Văcăreşti 21): Regele valsului şi O fată căzută din cer. ILEANA (Sală şi Grădină, Str. Avrig , 1): Destgn şi Paradisul Burlacilor. HZEANU (Str. Lizeanu, 19 bis): cocoţatul de la Notre Dame. La răspântie şi Jurnal românesc. LIA (Calea Griviţei Nr. 194): Cassa din Malta şi Un vals de odinioară. MARCONI: Femei în lănţuri; Peştişorul neastâmpărat; Jurnal Ufa şi Trupa dereviste M. Nedeiami şi M. Bejan. MARNA (Griviţei, 80): Tinereţea şi suferinţele lui Tom Edison; Jurnal de război, Toreadorul şi Trupa de reviste Titi Mihăilescu. MEXIC: La răscruce de vânturi, Zenobia şi trupă de reviste. MILANO (Calea Călăraşilor Nr. 153): Fugarii şi Victoria din Vest. MODEL: Paradisul îndrăgostiţilor şi Victoria din Vest. MIORIŢA: Iţi aminteşti şi Ultimul gangster. NONI: Cei 4 Cavaleri şi Aventuriera. NERO (Grădină şi sală): Răscoala munţilor şi Clubul tinereţii. NISSA (Intrarea Zalomita, Cişmigiu): Atac în Mediterana şi In vâltoarea valsului. ODEON (Str. 11 iunie Nr. 75): Rio şi Casa din Malta. PARIS: 4 Bărbaţi şi un jurământ şi Regina Carnavalului. PELEŞ (Calea Colentina Nr. 84): Vulpea Argintie şi Ultimul Gangster. FACHE: Secretul celor 13 Mascaţi. Operă complectă. RIO: Victor Mc. Laglen şi Dansez pentru tine. REX : Katia şi Diamantele sunt periculoase. SPLENDID: Congo Express şi Manon Lescaut. SIC (Grădină, B-dul Filantropiei, 115): Emancipata şi Cavalcada Fantastică. TOMIS (Calea Călăraşi Nr. 11), (Sală şi Grădină): Vin Ploile şi Aloma. TRIUMF (Calea Griviţei, 335): Traficanţii din Rio şi Femeea şi leo-TRIUMF (Calea Griviţei, 335): Traficanţii din Rio şi Femeea şi Leopardul. UNIC (B-dul Filantropiei Nr. 57): Omul Invizibil şi Un vals de odinioară. UNIREA (Filantropiei, 143): Fugarii şi Şarpele. VOLTA BUZEŞTI : Robinson; Jurnal şi Comp. Gândăcel. VENUS: Cocoşatul de la Notre Dame din Paris; Amanda şi Jurnal românesc. VOLGA (Dorobanţi Nr. 1): Richard al III-lea şi Ispita unei nopţi. VERGU, Vera Barnova (Zorina) şi Cauciuc. EXPOZIŢII MUZEUL INDUSTRIAL: (Parcul Carol I) Duminica şi sărbătorile 4—9. MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE NATURALA „GRIGORE ANTIPA”, şos. Kiselef nr. 1 DOMNIŢA ANASTASIA 2. — Expoziţia permanentă de cusături româneşti şi scoarţe „Elisabeta Cosco”, sub conducerea d-nei Olga Cosco- Maican. ATENEUL ROMAN . Inchis pe timpul verii. MINISTERUL PROPAGANDEI (str. Wilson). Munţii Apuseni — expoziţie de fotografii. BIBLIOTECA PUBLICA A ATENEULUI ROMAN. — Deschisă în toate zilele de lucru dela 4-7 d. a. Intrarea liberă. CENTRALA CASELOR NAŢIONALE, calea Victoriei 52, cusături, covoare româneşti şi jucării. COLECŢIILE AL. CANTACUZINO (str. General Budişteanu nr. 24), Cărţi vechi, mărci poştale, etc. Deschis Miercurea între orele 3-5 şi Duminica dela 10 la 12. MUZEUL DE ARTA RELIGIOASA din str. Ştirbey Vodă 39, Joia, Duminica şi sărbătorile legale. STR. ŞTEFAN MIHAILEANU, 23 (casele bisericii Popa Soare), Colecţia prof. N. Ionescu. Duminica şi sărbătorile 10—12. BIBLIOTECA MUNICIPALA, str. Batişte nr. 15. Deschis zilnic între orele 8-13 şi 15 juni.20. Intrarea liberă. MUZEUL SIMU: Deschis Marţi, Joi şi Duminică dela orele 10-16. Pentru şcoale, grupe şi excursiuni în toate zilele şi orele anunţate mai dinainte. MUZEUL NAŢIONAL DE ANTICHITĂŢI, str. Victor Emanuel 11, în toate zilele afară de Sâmbătă de la orele 10—16. IREVOCABIL ULTIMA Săptămână Se râde in hohote Farmaciile de serviciu Camera de gardă pentru cazuri urgente de faceri în timpul nopţii telefon 3.71.88, orele de serviciu 8 seară — 8 dimineaţa. Farmaciile de serviciu In timpul zilei şi nopţii, Intre orele 13—15 şi de la ora 20, numai pentru executarea reţetelor medicale în cazuri urgenta MARŢI Dr. Gud Constantin, calea Victoriei 33, — Frascati-Telefoane —* I, 3.77.16; Raţiu L. Jan, str. Regele Carol 122, I, 3.32.85; Beilich Art., str. Academiei 2, I, 3.81.92; Zilberman M. Gruembaum, str. St Apostoli 37, I, 3.89.55; Roşu D. C-tin, calea Moşilor 45, I, 5.44.73; Belcot Albert, calea Griviţei 176, II, 3.43.42; Roşu D. Alex, calea Griviţei 78, II, 3.65.45; Mihăilescu Ecaterina, calea Griviţei 431, II; Mătăsaru Iacob, calea Victoriei 112, III, 5.33.38; Manolescu Vasile, calea Victoriei 169, III, 3.71.45; Nacu Margareta, calea Dorobanţi 59, III, 2.16.08; Niculescu Ovidiu, calea Călăraşi 126, IV, 4.17.32; Stăniescu Ioan, b-dul Pache 159, IV, 3.69.83; Coroleuca Gh., calea Moşilor 217, IV, 1.01.57; Dr. Caracaş Gr., şos Colentina 35, IV, 2.43.68; Valeria I., str. 11 Iunie 65, V, 3.65.94; Russu Mihail, şos. Giurgiului 11, V, 4.63.21; Reinich Molee, str. Nerva Traian 98, V, 3.55.98; Georgescu Sterie, calea Rahovei 50, VI; Tănase Zoe, str. Izvor 50, VI, 3.83.09; Drăghici Georgeta, calea Rahovei 151, VI, 3.60.13. SOLIDARITATE EUROPEANA (Urmare din pag. I-a) pică a acestei idei. Şi multe lăudabile şi sincere sforţări s’au irosit după cum multe energii au fost împiedicate să se afirme în alte direcţiuni pentru o consolidare europeană. Este inutil să înşirăm aci toate lacunele Societăţei Naţiunilor rezultate din însăşi ideea ei fundamentală, din alcătuirea ei statutară, din exclusivismul ei, bănuitor fiindcă pornea din proaspetele resentimente ale războiului şi, în cele din urmă, din neputinţa ei în aplicarea practică a hotărîrilor ce le lua. Fapt e, că după scurtă vreme toată lumea a început să-şi dea seama de realitate şi acea faimoasă securitate colectivă pe care o preconiza statutul genevez a fost înecată într-o multitudine de pacte bilaterale sau regionale. Securitatea pe care o prezintă Societatea Naţiunilor nu mai inspira încredere şi popoarele, trezite la realitate, îşi căutau apărarea în combinaţiuni particulare. Concomitent însă cu această retranşare în spaţii mai restrânse, ideea unei solidarităţi exclusiv europene a reapărut. Şi ea a fost reluată de omul cel mai devotat Genevei, de Aristide Briand pe atunci ministru de externe al Franţei. Intr’adevăr cu prilejul sesiunii Societăţii Naţiunilor din Septembrie 1929, Aristide Briand, cu asentimentul reprezentanţilor a 27 state europene, şi-a luat sarcina să studieze şi să prepare un proect de „Federaţie europeană” şi să-l prezinte diferitelor guverne europene care urmau să-şi dea avizul. Briand trebuia să alcătuiască un raport pe care să-l aducă în faţa Societăţei Naţiunilor în sesiunea următoare din 1930. Intr’adevăr în sesiunea aceasta, Aristide Briand a depus în numele guvernului francez un memorandum cu privire la alcătuirea „Federaţiei europene”, înainte de aceasta, în 1926, fo♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ »++.+.+♦♦♦♦■ stul ministru francez d. Loucheur, ca şi alţi oameni politici ai Franţei, s’au pronunţat in favoarea unei Federaţiuni europene. D. Joseph Caullaux răspunzând unei anchete întreprinsă de ziarul ,,I de Capital“ s’a pronunţat deasemenea pentru constituirea unei vaste organizări comerciale europene şi s’aalăturat ideei paneuropene. D. Hymans, în Belgia, se pronunţă deasemenea pentru un acord european iar în sesiunea Ligii Naţiunilor din Sepembrie 1929, d. Koch, delegatul Germaniei, aduce la cunoştinţă că în Germania sunt foarte numeroşi partizanii Paneuropei. In Marea Britanie, ideea nu era simpatizată. In afară de o serie de articole publicate de scriitorul englez G. Welles în ziarul francez „Le Quotidien"* * 1 susţinând ideea alcătuirei unei Federaţiuni de state, ideea dominantă în Anglia era contrarie participării ei la o federaţie europeană. Memorandum-ul Franţei a fost luat în dezbatere la Geneva. Comisiunea de studii care a fost alcătuită a ţinut numeroase şedinţe şi s’a ocupat în special de aspectul economic al problemei — dar ideea n’a reuşit. Cauzele? . Desigur ele sunt multiple: psichologice, politice şi mai ales economice. Mai ales economice, fiindcă depinde în largă măsură de principiile economice care conduc realţiile între state. Fără o înţelegere prealabilă economică, o înţelegere politică europeană va rămâne în domeniul dezideratelor. Dealtfel lucrul acesta a fost verificat în trecut şi recunoscut de puterile europene, care între 1926 şi 1930 a şi încercat diferite acorduri vamale pe plan general care însă n’au reuşit. Şi totuşi, este atâta forţă morală în această idee paneuropeană, în necesitatea unei solidarităţi continentale europene încât, azi când o nouă ordine e pe cale de a se stabili, ea reapare nu cu un caracter de oportunitate dar cu acelaş caracter de folosinţă generală şi permanentă care a constituit şi în trecut baza ei de idealism. Vom vedea în numărul de mâine ce aspect are problema, în circumstanţele de astăzi. (Va urma) Anul al 58-lea Nr. 154 Miercuri 11 Iunie 1941 SITUAM PE TEAME DE RĂZBOI (Urmare din pag. I-a) trupele franceze din Liban de la Banyas (masivul Hermion) și Balaat es Subeibe. A doua coloană înaintează pe valea Iordanului spre nord. A treia coloană, cea mai puternică, a trecut din Traaisjordania, pe la est de Iordan și a pătruns în regiunea Djebel-Druse, unde s’au angajat lupite intre Sneida şi Înălţimea Djebel.Hauran. Această coloană, are ca obiectiv principal Damascul, capitala Siriei. Drumul principal spre Damasc trece la vest de localităţile Bosra şi Sneida, care sunt legate între ele şi de o cale ferată. După comunica- tul comandamentului armatei britanice din Cairo, capetele coloanei ce operează in regiunea Djebal Druse au atins din localitatea Ezera, care este situată la sud de Damasc. A patra coloană britanică a pornit deja către est, din regiunea (Irak) , a trecut frontea Siriei şi înaintează spre Eufrat, în direcţia Deir es-Zor (anticul Palmyrc), poziţie importantă, care deschide drumul spre regiunile centrate de nord şi occidentale ale Siriei. Generalul Dentz, Înaltul comisar al Franţei din Siria, a luat comanda armatei Levantului. El cunoaşte bine Siria şi Libanul, căci a fost maior în armata Levantului in timpul când generalul Sarrail a fost inait comisar şi a participat la acţiunea de represiune şi pacificare din regiunea, locuită de Pruzii răzvrătiţi. Mareşalul Pétain a adresat generalului Dentz un mesaj,in care consideră „incaluficabil” atacul pus la cale de francezii dizidenţi de sub conducerea generalului De Gaulle şi afirmă, că agresiunea Angiei împotriva Siriei este nejustificată. De fapt, prin acţiunea ofensivă întreprinsă în Siria şi Liban, Marea Britanie urmăreşte să-şi asigure o poziţie de apărare a Egiptului şi a zonei canalului Suez, în Orientul mijlociu. In sectorul Tobruk şi în regiunea Sotlum din Africa de nord, situaţia e neschimbată. In Abisinia, continuă luptele in regiunile Gondar şi în regiunea de la sud. Guvernul Statelor Unite a luat măsuri de supraveghere şi de control asupra insulelor Guadelupa şi Martinica din grupul Antalelor franceze. Aceste măsuri ar fi fost prevăzute într’un acord încheiat între Statele Uniite şi amiralul Roberts, înaltul comisar al Franţei al posesiunilor franceze din Antilé. R. S. Jubileul de 75 ani al Soc. pentru învăţătura poporului român împlinind 75 de ani de la întemeierea ei „Soc. pentru învăţătura poporului român” a ţinut să comemoreze faptul, obţinând în acest scop o oră la „Radio”. D. prof. I. IONAŞChI, directorul şcoalei normale a soc., a evocat începuturile ,şi activitatea tot mai puternică şi binefăcătoare a soc. şi a şocatelor creiate de ea. De fapt ctitorul societăţii a fost regele Carol I, care înţelegând însemnătatea primordială a unui învăţământ normal, adevărată pepinieră de valori didactice, donează în amintirea zilei de 10 Mai 1866, fondul de 10.000 galbeni, pentru înfiinţarea unei şcoli normale în Bucureşti. Şcoala înfiinţată cu numele marelui rege trecând la C.Lung, ideea a fost continuată de marii cărturari şi patrioţi V. A. Ureche, generosul Esarcu, contele Scarlat Rosetti, discipolul lui Ion Heliade-Rădulescu, Papiu Ilarian, I. Massim, A Treboniu Laurian, C. Missoi, P. S. Aurelian, Gri- gore N. Manu. Şcoala întemeiată îşi propunea să propage prin toate mijloacele învăţătura printre Români, fără deosebire de provincie şi să lupte pentru ca învăţătura generală, gratuită şi oblgatorie, să devină o realitate în România, ca să nu mai existe român fără ştiinţă de carte. Această iniţiativă, urmată de întemeierea şcolilor normale din Ploeşti, Focşani, Bârlad, Bucureşti, a trezit în toată ţara o puternică mişcare spirituală, în curent din care s-au născut puternice aşezăminte şi înfăptuiri culturale. Timp de 75 de ani, ea a dat serii, de învăţători, care şi-au legat numele de un adevărat apostolat, creator de valori sufleteşti în lumea satelor. Conducătorii ei ,erau aleşi dintre personalităţile cele mai reprezentative ale neamului, aşa că au atras mari donatori şi binefăcători. D. prof. Ionaşcu a încheiat simţita-i conferinţă printr’un călduros elogiu al întemeietorilor, conducători şi neuitaţilor donatori. PRODUCŢIA ARTISTICA A Urmat o admirabilă producţie artistică. In partea muzicală, corul şcoalei normale a soc. a executat minunatele creaţii ale lui G. Muzicescu, D. G. Chiriac, Juarez Movilă, Vidu, Baciu şi compoziţiile originale de apreciabilă valoare şi frumuseţe ale profesorilor şcoalei d-nii C. Jianu-Dinu şi C. Palade. S’au remarcat, ca solişti elevii Claudiu Moldovanu cl. 8-a, prin frumuseţea vocei şi , inteligenţă artistică, Popescu C-tin d. 7-a, Cristea şi Făteanu, ca voci alese şi frumos cultivate. Atât corul cât şi orchestra şcoalei, au realizat creaţii care au pus în lumină şi serioasa educaţie artistică pe care o primesc elevii, în acest vechiu aşezământ de tradiţie culturală, de românism şi adevărată spiritualitate creştină. ---------------5*------------— întâmplări din Capitală de Copii părăsiţi Rafilă Leşan, femee de serviciu în str. Dionisie 55, a dispărut de acasă, părăsindu-şi copilul de un an şi trei luni. — Pe scara imobilului din str. Aviator Tuliu Tetrat 13, a fost găsită o fetiţă în etate de 3 luni. — Pe aleea din curtea Institutului de cercetări agronomice din b-dul Mărăști 61, a fost găsit un băețel de două săptămâni. El a fost internat la Azilul Cantacuzino. . . -®*® PENTRU INIMILE CARITABILE — Anuţa Luchiţ, Fundătura I-a Maşina de Pâine nr. 11, refugiată din Ardeal, de profesie infirmieră de spital, fără serviciu însă, săracă, cu desăvârşire, cu chiria neplătită de 3 luni, roagă pe cei buni s’o ajute spre a-şi plăti chiria şi să-şi procure şi ceva îmbrăcăminte. 3 ore In sala răcoroasă a TEATRULUI DIN SĂRINDAR la formidabilul succes EVA IN VITRI IM FIECARE SEARĂ ora 845. MATINEURI415 Tel. 43404 BULETIN ARHEOLOGIC $I NUMISMATIC Steme vechi româneşti 7. Stemele ante ale Ţării Româneşti şi Moldovei de CONST. MOBIL Ideea de unitate naţională este foarte veche la poporul nostru şi s’a maniestat adeseori şi înainte de a fi început mişcarea pentru unitatea teritoriala şi politică a Celor trei organizaţii de stat: Viara Românească, Moldova şi Transilvania. De fapt din punct de vedere al limbii, al obiceiurilor şi al culturii, poporul nostru a fost unitar în toate timpurile şi de aceia el a aspirat totdeauna să-şi realizeze şi unitatea politică şi teritorială. In veacurile trecute unii Domni au încercat din motive dinastice sau din ambiţii personale să desăvârşească această unitate şi intenţiile lor şi-au găsit expresiunea adeseori în monumentele heraldice, prin unirea stemelor a două sau trei state româneşti. Cel dintâi Domni, care a reprezentat unite stemele Moldovei şi Ţării Româneşti a fost Vasile Lupu, Domnul Moldovei (1634—1653). El reuşise în Noembrie 1639 să fie numit şi Domn al Ţării Româneşti, dar spre a ocupa noul tron trebuia să-l scoată din domnite pe Matei Basarab, care stăpânea acolo, încă înainte de a porni cu război contra acestuia, Vasile Dupu îşi luă titlul de Domn al Mclldovei şi al Ţării Româneşti şi îşi comandă un sigiliu, care avea gravate stemele unite ale acestor două ţări: capul de bour al Moldovei şi acvila cruciată a ŢăriiRomâneşti aşezate alăturea. Dar cum în lupta contra Domnului muntean, Vasile Vodă a fost învins la Orogani-Nenişori, a trebuit să renunţe atât la titlul cel nou, cât şi la stema unită. Exemplul lui însă a fost urmat de alţi Domni, cari au reuşit să Stăpânească sau în acelaş timp sau succesiv în amândouă ţăriile. Astfel Gheorghe Duca fiind numit la1674 Domn al Ţării Româneşti, după ce înainte domnise de două ori în Moldova, îşi pune în sigiliile sale de asemenea stemele unite ale acestor două ţări. Dar aci stemele au altă proniţie dcăt la Vasile Lupu; nu sunt aşezate alăturea, ci una sub alta şi anume în câmpul superior al scutului capul de bour al Moldovei, în cel inferior acvila cruciată a Ţării Româneşti. Tot dela acest Domn avem şi o silită reprezentare a stemelor unite: într’un scut timbrat cu o coroană închisă două personagii domenşti plantează un pom; în vârful pomului stă marcvila cruciată a Ţări Româneşti, iar pe trunchiul lui este fixat capul de bour al Moldovei. Dar mai ales s’au întrebuinţat stemele unite ale acestor două ţări în epoca Fanarioţilor. Cei mai mulţi dintre aiceştia au domnit şi în Ţara Românească şi în Moldova şi din această cauză s’au crezut îndreptăţiţi să poarte stemele ambelor ţări. Inceputul l-a făcut Nicolae Mavrocordat, primul Domn fanariot, care a domnit mai întâi la Moldova. Fiind mutat de arcole în anul 1716 în Ţara Românească a pus în sigiliul domnesc şi în sigiliile sale personale stema Moldovei alăturea de cea a Ţării Româneşti. Din sigilii stemele unite au trecut în ornamentele cărţilor, în inscripţiile şi mobilierul bisericilor şi pe alte obiecte ale familiei domneşti şi astfel obiceiul s’a generalizat. Urmaşii săi au continuat să utilizeze, stemele unite, şi până la înlăturarea Fanarioţilor această reprezentare simbolică a unirii celor două principiate s-a întrebuinţat pe o scară foarte întinsă. Uneori cele două steme erau înfăţişate în scuturi sau medalioane separate, aşezate alăturea şi timbrate de o coroană comună. (Fig. 1-2). Dar avem şi exemple când în acelaş scut sunt puse alăturea capul de bour şi acvila cruciată, scutul fiind timbrat de o coroană. (Fig. 3). După cum se poate constata din figurile alăturate locul întâi în noua combinaţie a stemelor unite îl ocupă totdeauna stemă Moldovei. Aceasta probabil fiindcă primul Domn fanariot, care a utilizat stema unită, a domnit mai întâi în Moldova. Dar sunt destule cazuri când locul întâi îl ocupă stema Ţării Româneşti. In special se întâlneşte această particularitate înainte în Moldova în această epocă, ornamentica publicaţiilor uitră- I Stemele unite ale acestor două principate le găsim şi pe manetele ce s’au bătut în epoca Fanarioţlor, cu prilejul ocupării celor două principate de către armatele ruseşti (1769—1774). Spre a-şi putea acoperi cheltueliile expediţiei lor militare şi poate şi spre a pregăti anexarea Moldovei şi Ţării Româneşti la imperiul rusesc, administraţia militară a înfiinţat o monetărie la Sadagura, lângă Cernăuţi, şi acolo s’au bătut un mare număr de piese de aramă cu milesimele 1771, 1772, 1773 şi 1774. Ele reprzentau pe faţă acvila bicefală rusă ţinând în ghiara dreaptă sceptrul, în stânga spada. Sub ghiara dreaptă este un medalion oval cu stema Moldovei, iar sub cea stângă alt medalion cu stema Ţării Româneşte. (Fig. 4). Dar şi mai târziu, sub influenţa rusă, stemele unite au fost reprezentate ţinute în ghiare de acvila bicefală. (Fig. 5). Este uşor de înţeles, că întrebuinţarea stemelor unite ale celor două ţări pe o scară atât de întinsă şi un timp atât de îndelungat, cât a ţinut epoca fanariotă (1716—1821), a contribuit într’o foarte mare măsură la răspândirea şi întărirea ideii de uniure politică şiteritorială a Ţării Româneşti cu Moldova şi la pregătirea unităţii naţionale a neamului românesc. Este uui exemplu caracteristic şi extrem de interesant de influenţa ce o poate exercita heralidica asupra opiniei publice şi sprijinul ce-i poate oferi ea în propagarea anumitor idei. 1. N. Mavrocordat 1719 2. Sigiliul lui Sp. Ghica 1758 3. Sigiliul lui M. C. Sutzu 1793 4. Monetă de la Sadagura Istoria Daciei de D. Fotino (1819)