Universul - Capitala, octombrie 1941 (Anul 58, nr. 266-280)

1941-10-14 / nr. 279

Anul al 58-lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „universul** s. a. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov COMERŢUL IN SLUJBA COLECTIVITĂŢII Cu toate serviciile lui nepre­­ţuite, comerţul nu s’a bucurat totdeauna de stima opiniei pu­blice. Ba, de multe ori, i s’a refuzat de unii chiar recunoaş­terea că ar îndeplini o func­ţiune economică plauzibilă şi de sine stătătoare, atribuin­­du-i-se mai de grabă un rol anex —, oarecum parazitar — de simplu mijlocitor între pro­ducţie şi consumaţie, cu bene­ficiul marilor profituri în dau­na atât a producătorului cât şi a consumatorului. Fireşte, nu putem urma opi­niile acestor detractori, pen­­tru că ar fi să tăgăduim un tre­cut şi o realitate, care au con­sacrat comerţul încă din pri­mele zile ale aşezărilor şi con­vieţuirilor omeneşti nu numai ca o funcţiune economică in­dispensabilă şi, mai târziu, ca o forţă cu însuşiri de penetra­ţie extraordinare, dar şi ,ca un propulsor universal al civiliza­ţiei, ce a deschis drum larg descoperirilor de spaţii conti­nentale şi chemării la viaţă a unor regiuni şi unor populaţii cu totul izolate şi necunoscute. Se poate spune chiar că istoria civilizaţiei popoarelor merge mână în mână cu desvolt­area legăturilor lor comerciale. Facem aceste menţiuni, pen­­tru că şi în zilele noastre — ca în toate epocile, excepţionale — detractorii comerţului au început să-şi facă, din nou a­­pariţia, cu tendinţa, pe de o­parte, de a-i atribui răspunde­rea tuturor lipsurilor, tulbură­­rilor şi exceselor de care su­feră azi viaţa şi piaţa econo­mică, iar, pe de alta, de a cre­de că raţiunea lui de a exista a devenit, în spiritul vremii şi al necesităţilor de ,azi, cu totul precară, rosturile lui urmând să treacă fie asupra coopera­ţiei, fie chiar a organizaţiei de stat. E lacul să recunoaştem că dacă libertatea de pare s’a bucu­rat în trecut comerţul i-a dat aripi cu care a atins culmi de propăşire pentru el şi pen­tru mediile în care s’a putut des­volta, aceeaşi libertate l-a împins la o alterare a rostului şi funcţiunilor sale economice şi sociale, imprimându-i un caracter prea mercantil, prea materialist, prea egoist. A spe­cula orice situaţie, spre a stoarce maximum de benefi­cii, a urmări câştiguri cât mai mari, fără o alegere prea scrupuloasă a mijloacelor şi fără a se lăsa încurcat prea mult de considerente de ordin moral şi social — Ies affaires sont les affaires — a format prea mult timp firul dirigui­tor al unei anumite mentali­tăţi negustoreşti — ba, s’ar putea spune, chiar al unei le­gitimări profesionale a comer­ţului — sub regimul liberalis­mului economic. Vremurile s’au schimbat şi, odată cu ele, şi criteriile de judecată, ca şi metodele de lu­cru. Libertatea şi interesele in­dividuale sunt încadrate azi în sfera scopurilor şi intereselor colectivităţii. Socialul şi naţio­nalul comandă­­toate acţiunile şi reglementează toate dreptu­rile şi interesele în stat. Socia­lul şi naţionalul dictează azi şi comerţului o revizuire a principiilor şi metodelor lui, aitemuâându-i caracterul ultra­­mercantil şi egoist şi contro­­lându-i libertatea, spre a face din el o funcţiune socială,­în interesul naţiunii. Este, fireşte, o adaptare necesară la noua concepţie a statului, ca repre­zentant fidel al intereselor şi năzuinţelor colectivităţii na­ţionale. Dar aceasta nu însem­nează că negoţul şi-a încheiat cariera, că societatea se poate dispensa de serviciile lui. Poa­te azi mai mult ca oricând funcţiunile lui sunt indispen­sabile şi rosturile lui bine de­finite. In lipsa de bunuri de care suferă azi toate popoarele, în mijlocul greutăţilor de apro­vizionare a industriilor cu ma­terii prime, în nevoia de a pu­ne în contact centrele de pro­ducţie cu pieţele de desfacere, de a organiza colectarea bu­nurilor de primă necesitate, circulaţia, depozitarea şi dis­tribuţia lor acolo unde sunt cerute, rolul comerţului va ră­mâne inexpropriabil, pen­tru că putinţele lui de răspândire, de investigaţie, de preluare a ris­curilor, de iniţiativă şi de in­geniozitate nu pot fi înlocuite prin nicio cre­aţie bi­rocratiică de stat. Dar aceasta nu în­seamnă ca negoţul să lucreze împotriva planurilor şi intere­selor statului, ci ca­­auxiliar şi colaborator al acestuia, dacă nu chiar ca mandatar al său. Aceasta este noua concepţie despre funcţiunile comerţului. F­uehrerul a decorat pe d-nii general Iacobici şi general Ciupercă Führerul Marelui Reich, Adolf Hitler, comandant suprem al Ar­matei germane, a conferit d-lui general de corp de armată IACO­­BICI IOSIF bariera pentru Cru­cea de Fier, pentru meritele sale ca ministru al apărării naţionale. Domnului general de corp AP armată CIUPERCA NICOLAE i-a conferit Crucea de Fier, clasa I-a şi a II-a, pentru meritele sale de comandant şi pentru curajul său personal în luptă. Insignele decoraţiunilor au fost înmânate celor doi generali ro­mâni de generalul HAUFE, in ziua de 9 octombrie 1941. Generaliul von Busch, pe frontul din răsărit, cercetând fotografiile luate din avion de sburătorii germani. (Ph. Ob.) il " EXEMPLARUL : In Rom­ânia S IeL~ Si străinătate 6 lei. ii Dir. G-le P. T. T. Nr. 24.464/939 Taxe poștală plătită In numerar conform XI. 279 Marţi 14 Octombrie 1941 8 Pagini Şl ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE AIŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 SARALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 ­fiOPTA CONTRA BOLŞEVICILOR După bombardament. •— Ocuparea unei noui poziţii Compoziţie de D. STOICA FORŢELE GERMANE ŞI ALIATE SUNT IN PLINĂ ÎNAINTARE PE ÎNTREGUL FRONT Câmpurile de bătălie de la Briansk şi Viasma au rămas departe inapoia frontului. — Sute de mii de prizonieri Berlin, 12 (Rador). — Car­tierul general al Fuehrerului a dat Duminică la amiază următorul comunicat spe­cial : Loviturile grele şi deci­sive, date armatei sovietice de la începutul acestei luni, au dus la o nouă fază a o­­peraţunilor. De la Marea Azov şi până la podişul Waldal situat la sud-est de lacul Um­en, a­­dică pe un front de 1.200 de kilometri, trupele ger­­mane şi aliate sunt în plină înaintare spre răsărit. Câmpurile de bătălie de la Briansk şi Viasma au ră­mas departe înapoia fron­tului. In ciuda unei apărări în­verşunate, a încercărilor repetate de ieşire şi a unor enorme jertfe de oameni, forțele inamice încercuite nu mai pot scăpa de soarta ce le este scrisă. De pe acum se semna­lează peste 200.000 de pri­zonieri. Această cifră creşte mereu, vizii blindate au respins mai­­­ţiuni sovietice. Cele două di­­multe încercări de scăpare vizii au capturat 80 de tu­­din încercuire­a unor forma- I nuri. Trupele sovietice au fost şi mai mult strânse in cercul de fier şi bătute Berlin, 12 (Rador). — Din izvor militar competent se anunţă că în cursul zilei de 11 octombrie massele forţe­lor sovietice încercuite în marea pungă de la Viasma au fost şi mai mult strânse în cercul de fier şi bătute. Toate încercările bolşevici­lor cari de câteva zile sunt constrânşi de către comisarii lor să reziste în coloane de­zordonate, au dat greş. Aceste încercări de stră­pungere a sovietelor le-au sporit în mod considerabil pierderile. Intr’un singur mic sector de luptă de numai 200 de metri, au fost număraţi 850 bolşevici morţi. O coloană de vehicule înhămate cu cai a fost nimicită în acest loc. Nu departe de acest punct ză­ceau sfărâmăturile a trei sute de camioane încărcate cu numeroase tractoare şi tu­nuri. Enorme masse de prizonieri sunt adunaţi in spatele frontului Berlin, 12 (Rador). — Din izvor militar se află că proporţia mare a distrugerei celei mai mari părţi a armatelor sovietice în­cercuite în apropiere de Vias­ma, se dovedeşte prin enormele masse de prizonieri adunaţi In dosul frontului în lagăre speciale. Obosiţi, abătuţi, indiferenţi, pe jumătate morţi, de foame, cu bandaje pline de sânge, în fie­care zi lungi coloane cuprinzând mii de prizonieri bolşevici se în­dreaptă către lagărele germane de concentrare. Sunt reprezentate aci toate se­minţiile popoarlor din Uniunea sovietică: marinari de la Nipru, puşcaşi din Caucaz, mongoli, tă­tari, etc. şi cari aparţineau celei de a 18-a divizie a armatei so­vietice. Numeroase miliţii de lucrători din basinul industrial al Khar­­kov-ului, au fost de asemenea făcute prizoniere şi în cari se aflau bolşevici dela 14 la 15 ani. După declaraţia acestora, ei fuseseră până la începutul lunii Septembrie, într’un orfelinat la Moscova şi, într’o bună zi au fost îmbrăcaţi în uniforme şi trimişi pe front. In luptele dela Briansk şi Viasma, germanii au capturat o imensă cantitate de material de război Berlin, 12 (Rador). — Pe lângă, numărul considerabil de prizonieri făcuţi în cursul luptelor de distrugere dela Briansk şi Viasma, forţele germane au capturat şi o imensă cantitate de material de răsboi. O singură divizie de infan­terie germană, care în ziua de 10 octombrie a respins mai multe formaţiuni sovie­tice ce căutau să scape din­­tr’o pungă, a putut captura 44 tunuri. In acelaşi sector, două di­ Au fost bombardate numeroase formaţiuni de trupe sovietice Berlin, 12 (Rador). — Atacând în valuri succesive, formaţiuni ale aviaţiei germane au împră­ştiat la 11 Octombrie, importan­te formaţiuni de trupe sovietice şi le-au pricinuit pierderi grele. Alte atacuri au fost date cu succes contra cantonamentelor de trupe sovietice. Numeroase barăci au fost incendiate. A mai fost bombardat cu succes un ae­rodrom din Crimeea. Tot la 11 octombrie, aviaţia germană a bombardat mai mul­te linii ferate situate la est de Moscova. Numeroase trenuri au fost lovite în plin. Mai multe sectoare de cale ferată au fost distruse, iar în alte părți liniile au fost întrerupte. Pe frontul Careliei, avioane germane de luptă au bombardat ori concentrări de trupe sovieti­ce. Au fost distruse mai multe depozite din spatele frontului. ♦♦♦ Berlin, 12 (Rador). — Din iz­vor militar se anunţă că forţele aeriene germane au întreprins Sâmbătă în sectorul de Sud al frontului de Est, atacuri încunu-Helsinki, 12 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „DNR” anun­ţă că postul de radio sovietic a difuzat un articol de fond al zia­rului „Pravda”, în care toate popoarele Uniunei sovietice sunt invitate să lupte până la ultima picătură de sânge. Ziarul acesta care este orga­nate cu succes asupra aerodro­­murilor sovietelor, distrugând un mare număr de avioane la pă­mânt. In afară de aceasta au mai fost atinse de lovituri directe date în număr mare, hangare şi adă­posturi. Numeroase fortificaţii de campanie, poziţii de artilerie şi de artilerie antiaeriană şi căi de comunicaţii au fost distruse. In sectorul Nord-Vest al Mă­­rei de Azov, un vapor sovietic a fost incendiat. In sectorul de Nord al frontului oriental atacu­rile forţelor aeriene germane au fost îndreptate, în cursul zilei de Sâmbătă, împotriva coloane­lor bolşevice şi a căilor ferate, unde lovituri numeroase au fost observate ca fiind date. Leningradul a fost bombardat în noaptea trecută, pe un timp cu bună vizibilitate. S’au obser­vat mai multe incendii declarate la nişte mori. In ziua de 11 Octombrie şi în noaptea spre 12 Octombrie, for­ţele aeriene germane au distrus 101 avioane sovietice dintre cari 43 doborite în lupte aeriene, 12 de artileria antiaeriană şi restul la pământ.­nul partidului, scrie: „pericolul este mare”, adăugând că armata sovietică este din nou încercată. Ziarul scrie, între altele, că toţi cei cari îşi vor părăsi po­sturile vor fi pecetluiţi cu „veş­nica ruşine” şi „blestemaţi” pen­­tru că au trădat poporul so­vietic. „Pericolul este mare" scrie ziarul „Pravda“ Guvernul sovietic a părăsit Moscova Ankara, 12 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite : Radio Ankara a anunţat că guvernul sovietic a şi ple­cat din Moscova, sau că este în orice caz pe punctul de a pleca. Corpul diplomatic din Mos­cova ar fi luat şi el toate dis­poziţiile în vederea părăsirii capitalei. Presa londoneză scrie că situaţia este foarte gravă Stockholm, 12 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.” transmite: După Informaţiuni primite în Suedia din Londra, presa londo­neză socoteşte, în unanimitate, că situaţia pe frontul răsăritean este foarte gravă. „Sunday Times” scrie că a­­tunci când se afirmă că situaţia este serioasă, se spune foarte puţin. Situaţia este gravă, este chi­ar foarte gravă. Ziarul subliniază în special tonul alarmant al apelurilor gu­vernului sovietic. ÎNŢELESUL RĂZBOIULUI NOSTRU Participarea eroică a tru­­pelor române pe frontul o­­riental, contribuţia de jertfe şi de bravuri pe care ele o a­­duc zi de zi la desăvârşirea nimicirii bolşevicilor, coope­­rarea lor alături de trupele germane în această mare bă­tălie destinată să salveze o­­menirea de la cel mai cumplit flagel, au, pentru naţiunea română, un îndoit înţeles: pe de o parte, după recuce­­rirea teritoriilor răpite, con­solidarea securităţii noastre şi pe de altă parte înaltul în­ţeles moral al unei acţiuni civilizatoare în înţeles larg european. Acestea sunt scopurile bi­ne definite ale războiului no­stru dincolo de Nistru. Securitatea noastră ar ră­mâne mereu ameninţată — aşa cum s’a dovedit în tre­cut — dacă în apropierea fruntariilor noastre răsărite­ne ar dăinui primejdia bol­şevică, dacă forţele acestui duşman al libertăţii popoare, lor ar rămâne intacte şi deci ele ar putea menţine în a­­propierea noastră puncte strategice, baze întărite, în­­tr’un cuvânt posibilităţi de refacere şi de noui pregătiri r*.-»nsive. Nu am putea avea răgazul necesar pentru refa­­cerea regiunilor noastre în care scurta dar vitrega do­minaţie bolşevică a făcut a­­tât de mult rău, nu am avea răgazul necesar pentru re­­organizarea noastră internă şi pentru încadrarea muncii naţionale într’un sistem po­trivit cu economia ţării noa­stre şi cu interesele noastre generale, dacă bolşevismul n’ar ieşi zdrobit din această luptă, dacă el s’ar mai puteai reface sub orice formă. Toa­te jertfele noastre de până acum ar fi riscat să fi fost zadarnice dacă ne-am fi o­­prit la mijlocul drumului. Şi tot astfel, pe plan euro­pean, România, factor im­portant în noua ordine pe cale de a fi rânduită, cu o tradiţie civilizatoare care îi cinsteşte istoria, nu putea rămâne indiferentă faţă de­ primejdia care ameninţa a­­tât de grav ordinea europea­nă, civilizaţia europeană, e-e­conomia europeană şi solida­ritatea europeană. Din clipul în care conducerea ţării ai socotit că interesele ei o în­­drumează pe calea deschisă­ de Puterile Axei, însuşindu-şi în acelaş timp ideologia a­­­cestor Puteri, din acea clipă îndatoririle noastre nu pu­teau fi călăuzite decât de a­­ceastă ideologie, a cărei e­­senţă este lupta contra bol­şevismului, adică lupta con­tra anarhiei morale, spiri­tuale şi sociale. Sau, cu alte cuvinte, lupta pentru asigu­rarea securităţii teritoriilor într’un cadru legal, pentru garantarea dreptului la viaţă şi la muncă, pentru ordine şi disciplină, pentru crearea condiţiunilor necesare unei sincere, pacinice şi rodnice colaborări între popoarele europene. Poporul român a fost tot­deauna alături de acei cari au arborat asemenea princi­pii şi el nu şi-a precupeţit sacrificiile când ele erau primejduite. Aşa a făcut în trecut — aşa face şi acum. M ari succese italiene pe frontul de la Tobruk Roma, 12 (Rador).­­ Un corespondent de război al a­­genţiei „Ştefani“ anunţă că pe frontul de la Tobruk, în A­­frica de Nord, trupele italie­ne, dând în noaptea de 11 octombrie o amploare mai mare operaţiunilor începute în cursul nopţii precedente, au făcut un nou salt înainte, strămutându-i primele linii pe poziţii noui. In dimineaţa următoare, trupele inamice, sprijinite de tankuri, automobile blindate şi de un intens foc de artile­­rie, au deslănţuit mai multe contraatacuri mari împotri­va nouilor poziţii italiene, dar au fost respinse de fieca­re dată cu cea mai mare ho­­tărîre. Inamicul a suferit pierderi simţitoare, pe când pierderi­le italiene au fost uşoare. Prin aceste ultime opera­­ţiuni, cercul de oţel din ju­­rul Tobrukului s’a strâns şi mai mult. BULGARIA N’A MOBILIZAT pretinsă mobilizare generală în Bulgaria. Și de data aceasta este vorba de o minciună abso­lută. Pentru a smulge victoria E nevoie de încordare supremă. Cei care nu luptă contribue la victorie Subscriind cât de curând Sume cât mai mari la împrumutul Reîntregirii. Sofia, 12 (Rador). — Agen­ţia Telegrafică Bulgară co­munică : Agenţia „Reuter“ răspân­deşte o informaţie pornind din Ankara, privitoare la o nyaga a MUMMi Un turn întrebuinţat de bolşevici ca observator a fost atins de tirul precis al arte­leriei­­noastre. (P.P.) _/*/ 0

Next