Universul - Provincie, octombrie 1941 (Anul 58, nr. 266-296)

1941-10-14 / nr. 279

Anul al 58-lea la Pagini Fondator: LUIGI CANZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL*« S. A. —VA înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Sl TELEFONICE * * % JA .S Mr. 279 \ t ilOctombrie 1941 DIRECTOR Sl ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU REVENDICĂRI COLECTIVE O datorie ce­­nu mai are nevoe de nicio subliniere, este grija permanentă pe care Statul, colectivitatea deci, trebue să o aibă faţă de foştii săi slujitori, civili ori militari, cari, după ani grei de muncă şi, de trudă au căpătat dreptul să se odih­nească şi să-şi trăiască în li­nişte şi calm anii din apusul vieţii. Decretul lege pentru spo­rirea pensiilor publice, de­­cret al cărui text l-am publi­­cat in numărul nostru de Vi­neri, vine să repare o ne­dreptate, o uitare, care în a­­cest domeniu pot fi socotite drept o ingratitudine faţă de cei cari şi-au dat toată pu­terea existenţii lor, pentru propăşirea şi bunul mers al treburilor publice. Nu trebue să aruncăm vi­na trecutului, numai pe lip­sa de iniţiativă a diriguitori­­lor, ci funcţionărimea în to­talitatea ei, şi cei de eri şi cei de azi, trebue să recunoa­scă sincer, că nu a privit şi nu priveşte problema prin prisma prevederii zilei de mâine, ci numai prin preo­cuparea intereselor de azi. Dacă fiecare dintre func­ţionari, mari ori mici, s’ar gândi mereu nu numai în ultimii ani premergători pensiei, că atitudinea pe ca­re o au ei faţ­ă de bătrânii pensionari, o vor cunoaşte şi ei mai târziu, cu aceleaşi amărăciuni şi aceleaşi lip­suri, multe din revendicări­le pensionărimii s’ar rezolvi cu toată solicitudinea şi cu toată omenia necesare. Pensiile de 750 lei brutto lunar au fost sporite cu 100 la sută, cele până la 1500 lei au fost mărite cu 50 la sută, cu 30 la sută cele până la 2500 lei lunar, cu 20 la sută, cele până la 5000 lei, cu 15 la sută cele până la 10.000 lei şi cu 10 la sută cele până la 20.000 lei. Decretul asigură de aseme­nea o majorare unitară de 25 la sută pentru greutăţi familiare invalizilor din răz­boiul pentru întregirea nea­mului cari sunt căsătoriţi sau văduvi cu copii minori. In expunerea de motive ce însoţeşte decretul, ministrul de finanţe arată că faţă de discordanţa accentuată intre pensiile publice şi salariile funcţiunilor deţinute de foş­tii slujitori ai Statului, o soluţionare definitivă ar con­sta în recalcularea pensiilor pe baza salariilor corespun­zătoare, adică o adaptare a lor la nivelul salariilor ac­tuale. Soluţionarea definitivă a fost amânată, din cauza îm­prejurărilor excepţionale, a­­doptându-se soluţia pe care am rezumat-o mai sus. Din adâncirea problemei salarizării funcţionarilor pu­blici şi din perfecta cunoaş­tere a situaţiei materiale a pensionarilor civili şi mili­tari, reese că deseori şi unii şi alţii au urmărit şi au ac­ceptat revendicări izolate, individuale, cari nu numai că nu folosesc massei de funcţionari ori de pensio­nari, dar fac şi mai grea re­­zolvirea în bloc a problemei. Tantiemele, diurnele ori a­­vantagiile obţinute de unii dintre funcţionarii superiori, slujbele suplimentare obţi­nute de câţiva dintre pen­sionari, nu pot mulţumi pe toţi, dar îi determină pe mulţi să ceară şi ei acelaş lucru, drept ceva ce li se cu­vine în mod firesc, dar bu­getul ţării şi grija reînoirii cadrelor, nu îngădue o ge­neralizare a satisfacţiilor ob­ţinute de câţiva favorizaţi de soartă. De aceea pe calea obţine­rii drepturilor lor funcţiona­rii şi pensionarii trebue să cadă de acord că îmbună­tăţirea situaţiei lor materia­le nu se poate face decât prin măsuri cari privesc în mod solidar corpul respectiv şi că sistemul de până ori poate să îngraşe­ze câţiva, dar nu poate sătura pe toţi şi că ideia de dreptate impu­ne acţiunea pentru satisfa­cerea revendicărilor COLEC­TIVE ale funcţionarilor ori ale pensionarilor. SA MUNCIM SI SA CREDEM IN DESTINUL PATRIEI de Vice-amiral I. BĂLĂNESCU O ţară ori­cât de Bine ar fi în­zestrată ca pământ rodnic şi bo­găţii naturale, nu poate fi con­siderată că ocupă un loc de frunte, de­cât atunci când po­porul dovedeşte prin munca bra­ţelor şi a minţii că ştie să valo­rifice toate isvoarele lui de crea­ţie şi producţie. Munca este o lege imperativă ■ existentă, fără de care nu se poate concepe o funcţionare nor­mală şi prosperă a activităţilor intelectuale, artistice, comerciale şi industriale, care formează te­meiurile vitalităţii unui stat. îndrumarea muncii in toate compartimentele de activitate ale statului, face obiectul preocupă­rii organelor de specialitate, căci munca se învaţă, ea are reguli­­de ştiinţă, disciplină şi metodă. Munca este lupta între afir­mare şi negaţi­une, între ig­noranţă şi cultură, intre drumu­rile drepte şi cele ocolitoare ale ţelurilor vieţii, este galvanizarea puterilor fizice şi sufleteşti ale omului pentru a-i încorda voinţa şi a-i goni lenea, care parali­zează energia umană. Numai popoarele cari ştiu să muncească au dreptul la viaţa Îmbelşugată, iar rodul muncii lor se arată în lumină la fiecare pas pe ogoare, în uzine, în galeriile minelor, pe căile ferate, asfaltate şi navigabile, în centrele mici şi mari modernizate, in care pulsea­ză o viaţă dinamică, demnă şi ci­vilizată. Munca este titlul de merit şi­­ distincţie al unui popor conş­tient de menirea lui în lume Sunt ţări mici în Europa cum de exemplu Belgia, Olanda, Da-­­­nemarca şi Elveţia, cu un pres­tigiu foarte ridicat, datorit munci­­lor constructive, care depăşesc in puterea lor de creaţie şi produc­ţie pe mulite alte ţări mai mari, dar mai puţin dotate cu energie, forţă de muncă şi spirit de des­­voltare culturală şi economică. Printr’un spirit de vitalitate, printr’o titanică muncă pildui­­­toare însoţită de un ideal pa­triotic adânc înrădăcinat in su­flete, poporul japonez a reuşit să se claseze printre cele mai pu­ternice popoare ale lumii, aspi­­­rând în forţa lui de expansiune să ocupe o situaţie de prim or­din, printre puterile dominante ale Asiei Orientale şi Oceanului Pacific. (Continuare in pag. 2-a) __­____________ | In România 3 lei. 3 EXEMPLARUL­­ In strămutare 6 lei. Taxe poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G­ le P. X. T. Nr. 24.464/939 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 SITUAȚIA PE TEATRUL DE RĂZBOI ORIENTAL Bătălia de la Nordul Mării de Azov. — Sectorul Odesa de R. SEIŞANU In sectorul dela nord al Mă­rii de Azov şi de la sudul ba­smului Doneţ, au fost nimicite complet ultimele rămăşiţe ale armatelor 18 şi 19 sovietice de către forţele germane şi ro­mâne, care în cursul luptelor din ultimele zile au făcut sfor­ţări disperate să scape din zo­na unde erau încleştate. Astfel, s’a terminat bătălia dintre Nipru şi Marea de Azov. Această bătălie importantă prin rezultatele ce le-a dat s’a desfăşurat în spaţiul cuprins între Niprul inferior, la est, stepa Nogai, la sud şi regiu­nea litoralului Mărei de Azov, la vest. După ce trupele germane şi române au forţat trecerea Ni­­prului, lângă Dniepropetrovsk şi Berislav, armatele 18 şi 19 sovietice au fost silite să se retragă prin stepa Nogai, spre est, cu misiunea să apere be­sinul minier şi industrial al Doneţului, precum şi porturi­le Melitopol, Mariupol şi Ta­ganrog de pe coasta Mării de Azov. Cele două armate sovietice, întărite cu alte formaţiuni de elită aduse din Caucaz, au luat poziţie pe linia Zaporojie-Me­­litopol, retranşându-se dealun­gul căii ferate ce leagă aceste localităţi. încă din timp de pace sovietele au organizat a­­ceastă linie de apărare a bazi­nului Doneţului şi a litoralului Mării de Azov cu lucrări for­tificate şi poziţii întărite. Pentru apărarea Crimeii, de­­asemenea s’au organizat în istmul Perikop şi la sud de el­ câteva linii de apărare fortificate. Comandamentul ar­matelor sovietice a crezut că va putea opri înaintarea tru­pelor germane şi române, atât pe linia Zaporojie-Melitopol, ca­re proteja bazinul Doneţu- Lui şi litoralul Mării de Azov de la nord, cât şi pe linia strâmtă a istmului Perikop, care proteja peninsula Cri­­meea şi sprijinit pe aceste linii fortificate, să se menţină în defensivă.­­ Acţiunea ofensivă a trupe­lor germane şi române s-a desfăşurat însă fulgerător şi cu rezultate strategice impor­tante. Linia de apărare sovietică Zaporojie - Melitopol a fost străpunsă, ca şi linia Crimeei, din istmul Perikop, după lup­te crâncene şi după aceea tru­pele germane, împreună cu cele române, au continuat o­­peraţiile cu succes, in sectorul de nord al Mării de Azov, o­­cupând porturile Melitopol, Mariupol şi alte localităţi, pe când alte forţe ale lor au pă­truns în peninsula Crimeea. (Continuare in pag. 2-a) Frăţia de arme româno-germană " S’a împlinit un an de la sosi­­rea în ţară a misiunii militare germane care a avut rolul să contribue la condiţiiunile priel­nice de colaborare înnttre armata română şi cea germană. A fost o colaborare de orga­nizare, o activitate înfrăţită în vederea unui mare act istoric: grereiva contra celui mai pu­ternic vecin şi a celui mai mare duşman, nu numai al nostru dar şi al Europei întregi, cum spunea d. general Mazarini în cuvântarea rostită cu prilejul dineului dat în onoarea d-lui colonel Just, ataşatul militar al Germaniei în România. Alături de armatele marelui Reich, ostaşii români au dove­dit că, pe lângă elanul pornit­­dn sufletul celor ce.şi apără ţara, ai adoptat metodele tech­­niice graţie cărora s’au obţinut marile succese de pe frontul dela răsărit. In cuvântarea sa de răspuns la dineul de care pomenim mai sus, colonelului Just a ţinut să precizeze : „Am putut vedea mândrele trupe române la luptă şi vic­torie. Pretutindeni unde pe câm­pul de onoare am găsit trupele aliate române, am cunoscut e­­roi, cari cu entuziasm luptă pentru liberarea Patriei lor. A­­cestei armate regale române, probate în lupte, îi doresc pen­tru sfârşitul războiului o victo­rie strălucită care să facă gra­niţele frumoasei ei Patrii, astfel încât în viitorul apropiat şi de­părtat nici un inamic să nu mai poată cuteza a ataca această ţară naţională unită’’. Umăr la umăr cu soldaţii ger­­mani, românii au pornit lupta pentru cauza sfântă a fraţilor subjugaţi, pentru eliberarea pro­­vinciilor de la răsărit, pentru a preveni lovitura pe care bolşe­vismul păgân şi hrăpăireţ o pre­­gătea civilizaţiei europene.­­ Elogiile aduse armatei romă- I ne de către reprezentanţii oşti- I rii germane ca­re, sub conduce­rea genială a Fuehrerului Adolf Hitler, a cucerit pretutindeni­­ laurii gloriei incontestabile, ne umplu sufletele de adâncă mul­ţumire. România naţionalistă expri­mă desăvârşita sa recunoştinţă Germaniei şi marelui său con­ducător pentru concursul nepre- I tuit graţie căruia am obţinut roadele cunoscute alături de brava oaste a Reichului, ale că­rei uriaşe fapte de arme sunt recunoscute de lumea întreagă, roade cari ne dau putinţa să pri­vim cu încredere viitorul ţării şi neamului românesc. IN CORPUL ZIARULUI: Textul decretului lege pentru sporirea armonizarea salariilor funcţionarilor publici n» Manetele metalice de 100 şi 50 lei au puterea circulatorie până la 12 Noembrie Ministerul finanţelor a acor­dat un ultim termen pentru re­tragerea din circulaţie a mone­­­­telor metalice de 50 şi 100 lei,­­ până la data de 12 Noembrie a. c. După aceasta dată vor fi pri­mite în plata impozitelor până la 31 Decembrie 1941, când în­cetează definitiv preschimbarea lor. Preschimbarea acestor mone­te se face la administraţiile fi­nanciare de încasări şi plăţi şi la percepţiile fiscale. Publicul posesor al monetelo­r metalice de 50 şi 100 Iei este in­vitat să ia cunoştinţă de acest termen și să le prezinte cât mai neîntârziat la preschimbare, cu­noscând că la data de 12 Noem­brie 1941, încetează puterea cir­culatorie a acestor monete. ( r­­­A )»*. .-V » * 4 . UN RĂSPUNS Mărturisim că ne este foarte greu să polemizăm, în împrejurările de astăzi, cu presa maghiară. Şi cititorii noştri vor înţelege motivul acestei rezerve. Totuşi, abuzul de libertate de limbaj pe care şi-l permite atât de des faţă de ţara noas­tră presa maghiară şi aten­ţiunea deosebită ce o acordă ziamlui nostru, ne obligă să ieşim uneori din această re­zervă, deşi ştim bine că scri­sul nostru nu poate fi înţeles in redacţiile ziarelor ma­ghiare, unde lipsesc buna credinţă şi sinceritatea. Sub pretextul că răspunde unui articol al nostru privitor la prezenţa şi numărul po­poarelor turanice în lume, ar­ticol care, din simplă închi­puire, este atribuit directoru­lui nostru, ziarul maghiar „Reggeli Ujsag“ recurge la o lucrare a unui scriitor grec, din care citează unele frag­mente pentru a calomnia na­ţiunea română. Nu vom răspunde acestor calomnii pe care întreaga na­ţiune ,română le respinge cu dispreţ. Constatăm insă totala ig­noranţă a directorului sau re­dactorului numitului ziar ma­ghiar care a scris articolul şi care nu ştie că pe vremea a­tot­puternicei bizanţului, dacă se săvârşeau nelegiuiri, ele erau executate de oamenii împăraţilor bizantini şi din­­ ordinul acestora, iar nu da români. Lealitatea, omenia, credinţa in Dumnezeu şi bunătatea poporului român sunt virtu­­­ţile lui tradiţionale recunos­cute de toată lumea şi în toate vremurile. Şi în deosebi de maghiari cari ştiu bine cât au avut de suferit românii sub dominaţiunea maghiară şi, in schimb, cât de generos s’au purtat românii faţă de minoritatea maghiară din Ardealul românesc. Şi am mai putea adăuga şi comparaţia între ospitalitatea de care se mai bucură încă ungurii rămaşi în teritoriul românesc şi cruzimea trata­mentului la care sunt supuşi românii pe cari o vitregă soartă i-a pus iar sub stăpâ­nire maghiară. Dar încă odată preferăm să nu polemizăm cu presa maghiară, pentru multe mo­tive dar mai ales pentru că o cunoaştem de mult şi ştim că e şi nesinceră şi lipsită de urbanitate şi născocitoare de tot felul de absurdităţi şi ca­lomniatoare. B­ATALIA DELA MAREA DE AZOV S’A TERMINAT Armata română a cooperat cu forţele germane la nimicirea armatelor a 9-a şi a 18-a sovietice Berlin, 11 (Rador). —— Cartierul general al Fueh­­rerului dă următorul co­municat special: Bătălia de la Marea Azov s'a terminat. Cooperând cu flota ae­riană a colo­g­ral Loehr, armata generalului de in­fanterie von Manstein, armata română de sub comanda generalului de corp de armată Dumitre­­scu şi armata blindată a colonelului general von Kleist au bătut şi nimicit grosul armatelor a 9-a şi a 18-a sovietice. Adversarul, care a su­ferit pierderi sângeroase extrem de grele, a mai pierdut 64.325 prizonieri, 126 care de luptă, 519 tunuri şi alt material de război in cantităţi a căror evaluare este deocamda­tă imposibilă. De la 24 Septembrie, grupul de armate al mare­şalului von Rundstedt, din care fac parte armatele menţionate mai sus şi tru­pele aliate italiene, unga­re şi slovace, a luat 103.365 prizonieri şi a capturat 212 care de lup­tă şi 672 tunuri. Efectele ultimului atac al avioanelor germane asupra Moscovei­ ­ Berlin, 11 (Rador). — In urma­­ atacului efectuat asupra Mosco­vei de avioanele germane, attac­­ menţionat în comunicatul mili­­tar de astăzi, au fost constatate numeroase lovituri în plin în mai multe cartiere ale Moscovei In plus, aviația germană a bombardat și tăiat în mai multe puncte linii ferate de o deosebită însemnătate militară, care duc la Moscova. Alte avioane sovietice doborâte Berlin, 11 (Rador). — In cursul zilei de Vineri și în noaptea de Vineri spre Sâmbătă, avioane germane au doborât, în lupte ae­riene desfășurate deasupra fron­tului de răsărit, 18 avioane so­vietice. Bateriile antiaeriene germane au doborât trei aparate sovie­tice, iar 34 avioane sovietice au fost distruse pe sol. Puternice explozii la Leningrad Stockholm, 11 (Rador). — Co­respondentul agenţiei DNR trans­mite: Mari cantităţi de materii ex­plosive au explodat acum câteva zile într’un cartier de locuinţe din Leningrad, în apropiere de atelierele Kirov. Mai multe case s’au prăbuşit, iar altele au suferit stricăciuni grave. Explozia a făcut numeroase victime din populaţia civilă. Dat fiind că astfel de catastro­­fe se produc din ce în ce mai des, populaţia din Leningrad este stăpânită de o nelinişte care cre­şte pe fiecare zi. După toate probabilităţile, a­­subterane pe care bolşevicii le­ au subterane pe car bolşevicii le-au pregătit, ca şi în alte oraşe ame­ninţate de trupele germane. Vase sovietice scufundate pe lacul Ladoga Berlin, 11 (Rador). — Pe lacul Ladoga, avioane germane de luptă au scufundat ori un vas de transport sovietic cu o deplasare de 1000 de tone. Ele au mai ava­riat un alt vapor de acelaș tonaj și au incendiat un cargobot de 800 de tone. Un vas sovietic, cu o deplasare de 500 tone, a fost lovit atât de grav, pe când naviga în regiu­nea insulelor baltice, încât a ră­mas pe loc şi a început să se a­­plece. Alte avioane germane au con­tinuat cu succes atacurile contra portului Kronstadt. In portul Odesa şi In apele din faţa marelui oraş încercuit au mai fost grav avariate trei va­poare mari. SUBSCRIE CHIAR AZI LA împrumutul reîntregirii NU LĂSA PE MÂINE CE POŢI FACE AZI!

Next