Universul - Provincie, aprilie 1942 (Anul 59, nr. 89-115)
1942-04-01 / nr. 89
.ceraţii Hurt«*s jurământul de credinţă ^2 indilu ilare astăzi, pentru mândria tului românesc, îndreptăm o rugă că iezeuil nostru, pentru a să luptăm în scopul înti hotarelor „României Mai să strigam din toată inan irbăţie: nască România» nască Regele, nască Mareşalul”, ipă cuvântarea d-lui colonelia Elefterescu, a avut loc beta nouilor ostași. ÎRAREA DEPUNERII JURĂMÂNTULUI ,‘pă amiază, la orele 3, s’a ăşunat într’un cadru sobru npresionant, serbarea depujuramantului ctg. 1942, câteva minute înainte de perea serbării, a sosit d. prof. ii Antonescu, vice-preşedinconsiliuilui de miniştri, însele d. maior Eugen Niculescu, lotant al d-lui Mareşal Anton, colonel Mircea Elefterescu mandant al regimentului de dă Călare al M. S. Regelui, itâmpinat la sosire pe d. prehite ad-enterim al consiliului, dându-i „bun venit“, sala unde s’a desfăşurat jarea, frumos pavoazată cu tretele M. S. Regelui Mihai, reşalului Ion Antonescu, Fii-l ul Adolf Hitler şi Ducelui lnn, şi ornată cu tricolorul lânesc şi steagurile ţărilor ae, în aşteptarea d-lui prof. pai Antonescu, preşedintele linterim al consiliului de metri, se găseau d-nii: ing. I. Malescu, ministrul economiei națiale, Petre Strihan, subsecret de stat la interne, general Vali C-tin, subsecretar de Stat, feral Petala, general Niculescu Ien, general Tirincu Al., col. videscu, șeful cabinetului mir al Conducătorului, Ovid Edescu, secretar general la pretunţie, coL Sparke, ataşat miar al Germaniei, col. Dimitriu Almai, col. Balaban, col. Sotir nt., col. Olteanu, col Eftimiu, Georgescu, ît.-col Ionescu an. It.-coL Turtureanu, d-na şi Fratoştiteanu It. von Moltke, ■ecum şi numeroşi ofiţeri, sub-1 şi nume.Imnul Relei L., cel regiment a inândur-1 meu va •ezonanţeie rământarea v .—. »... . u ş.—mi dădeau mândria • de a fi Român, atunci când nă aflam pe câmpiile Tramsnnistriei. Ştiu însă, că în adâncul ochilor mei veţi putea ceti, iubiţi ostaşi, toată dragostea mea de Ţară, Neam şi Rege ,dar şi toată ura mea înverşunată pentru duşmanii drepturilor, libertăţii şi omoarei româneşti După cum ştiu iar, că, dacă aşputea ceti ca într’o carte la sufletele voastre, aş găsi aceleaşi gânduri, aceiaşi nemărginită dragoste de Ţară, acelaş neînfricat spirit de sacrificiu, aceeaşi supunere până la moarte pentru Rege şi Conducător. Cu frunţile smerite să rugăm pe bunul Dumnezeu să ne învrednicească să ducem la bun sfârşit acest război sfânt şi să-I mulţumim că ne-a dat în aceste clipe mari un Rege cu sufletul tot aşa de tânăr ca al nostru şi un Mareşal Conducător, viteaz între viteji în două mari războaie şi neclintit apărător a tot ce e sfânt şi românesc Trăiască România nepieritoare, Trăiască M. S. Regele Mihai I, Trăiască Conducătorul Neamului Românesc, Trăiască Armata Română“. Ultimele cuvinte ale tânărului ofiţer au fost acoperite de uralele întregei asistente. ❖ A urmat serbarea, după care d. prof. Mihai Antonescu, vicepreşedintele consiliului de miniştri, a împărţit cutii cu ţigări răniţilor din spitalul Z. I. 310, cari au ţinut să ia parte la această serbare. D. prof. Mihai Antonescu, împreună cu înalţii oaspeţi, au semnat apoi în Cartea de Aur a Regimentului. Serbarea desfăşurată într’o atmosferă însufleţită şi camaraderească a luat sfârşit la orele 6 d. m. Să trăiască M. S. Regele Mihai I, Să trăiască Mareşalul Ion Antonescu Conducătorul Statului şi Şeful Suprem al Oştirii, Să trăiască marii şi puternicii noştri aliaţi pentru asigurarea victoriei finale şi reaşezarea în graniţele fireşti a scumpei noastre Patrii. Duminică dim. a fost în curtea cazărmii unui reg. de vânători motorizat din cartierul Apărătorii Patriei, solemnitatea depunerii jurământului recruţilor. In jurul troiţei, pavoazată cu drapelele statelor din Axă, era prezentă trupa şi corpul ofiţeresc în frunte cu d-nii col Gh. Popescu, col. M. Vlădescu, maiorii Gh. Rusu, Aurel Vulcănescu, Tr. Roman, S. Bocean şi N. Iliescu, etc. trupa sub arme şi drapelul imitaţii. Serviciul religios a fost oficiat de pr. C. C. Matei, răspunsurile fiind date de corul unităţii. Pr. Matei într-o cuvântare ocazională, a subliniat însemnătatea jurământului şi datoria ostaşului faţă de Patrie şi Conducător în aceste vremuri. ■ A urmat depunerea jurământului în faţa drapelului. CUVÂNTAREA D-LUI POPESCU GHEORGHE D. col. Popescu Gheorghe, adresându-se recruţilor a ţinut o cuvântare plină de simţire, spunând printre altele : Astăzi aţi depus jurământul, săMuzica intonează „Imnul Regal“. In uraje nesfârşite, trupa a ovaţionat pe Rege şi Conducător, după care s-a luat formaţia de defilare- D. general Şova şi d. general Topor au luat loc în tribună, unde au primit defilarea unităţilor, vârşind astfel un act de maturitate sau de voinicie, trecând din rândurile tinereţii scăpătate şi fără de grijă, în acel al bărbaţilor pe umărul cărora apasă o răspundere în serviciul patriei. Astăzi aţi intrat în rândurile fiilor de încredere ai Patriei, dându-vă dreptul a purta arma. , Regimentul acesta de vânători a făcut în actualul războiu un drum lung şi şi-a însemnat calea de la Ştefăneşti la Chişinău şi apoi la Odessa cu leşurile eroilor săi. La capătul drumului, la Bujalik şi în special la Majaki în ultimile popasuri, la adăpostul unor cruciuliţe, sufletele lor plutesc prin împrejurimi şi în acest moment, ei privesc spre noi. Aceşti eroi sunt fericiţi că au căzut ţinându-şi jurământul, sacrificând totul pentru ţară. Ei ne cer nouă să ne ţinem cuvântul dat şi atunci când goarna va suna din nou, să mergem mereu înainte, să ne facem datoria întreagă. D. col. Gh. Popescu a primit apoi defilarea recruţilor şi s’a făcut o caldă manifestaţie pentru Rege şi Conducător. In cartierul Apărătorii Patriei LA BATALIONUL DE GARDĂ AL MAREŞALULUI Duminică a fost în cazarma ^tattionului de gardă al Conicătorului Statului solemnitaa depunerei jurământului de edtată al real l.’Hor din acest Jj* -" *.»(.1/ v.l itJAi La festivitate au luat parte: g-ral Pantazi, ministrul epăiiei naţionale, d. g-ral Davisou, secretar general la ministul apărărei naţionale, d. gesrad Trincu, comandantul Pieiţii Bcureşti, d. colonel Davidescu, ful cabinetului militar al Contcătariuiui, d. ît-Cotonel Victor Ipescu, comandantul Batalionu- H, d. maior Niculescu Eugen, ajutant al Conducătorului Stailui, etc. Serbarea a început primtr’un oviciu religios, după care a dat depunerea jurământului iilor ostaşi. Comandantul unităţii, d. lt-col. lcter Popescu, a mulţumit înalilor oaspeţi care participă la demnitate. Adresându-se apoi filor ostaşi d-sa le-a arătat în puţine dar înflăcărate cuvinte importanţa actului săvârşit azi, când au devenit adevăraţi ostaşi ai mândrei Gărzii a Conducătorului. A vorbit apoi d. general Pantazi, ministrul apărărei naţionale arătând ostaşilor valoarea jurământului în trecutul nostru glorios şi azi, când mai mult ca oricând aflându-ne încleştaţi într-o luptă pe viaţă şi pe moarte, este mai multă nevoie de el. D-sa a spus recruţilor că jurământul lor a fost ascultat de Dumnezeu şi Eroii Neamului, duşi dintre noi şi că el trebue să le fie călăuză Sfântă şi izvorul de vitejie în clipele cele mai grele. A urmat vizitarea cazărmei şi defilarea batalionului, după care asistenţa, în frunte cu d. ministru al apărărei naţionale, şi-a luat rămas bun de la ofiţerii corpului. După amiază a fost o frumoasă serbare ostăşească dată de batalion. Pe stadionul A. N. E. F. I Tradiţionala sărbătoare a os-aşilor români, depunerea jurământului, s’a desfăşurat Dumi■că pe stadionul A.N.E.F. încă deora 7 dim., în sunet de trompetă ■lotoamele şi companiile de re- buţi au trecut unele după altele ft frunte cu ofiţerii şi imistrucftrii lor. Pe platoul Stadionului, ftutăţile s’au orânduit într’un supunător careu, în mijlocul că- ruia se aflau comandanţii şi clerul tuturor cultelor din ţară. ■ La sosirea d-lui general Şova, osoţit de d. gen. Topor şi d-nii: l.-col Dobriceanu, mailr Alxandria şi căpitan Constanti Hiescu, d. colonel Opriş, coman- dantul Parăzii, a comandat „pen- Hou onor“ şi a dat raportul. Maica a intonat „onorul la gene- ral", după care d. general Şova trece în revistă unităţile. ■ P. S. S. Ciopron, Episcopul mi- ltar oficiază slujba creştinească, înconjurat de reprezentanţii ce- lorlalte biserici: Pr. Fronius, Biserica Lutherană; Harmar Beta, Biserica Reformată; Edip Mehmet Aid, din partea cultului Musulman. După terminarea serviciului religios, garda de onoare a drapelului se apropie în faţa altarului, iar comandanţii pregătesc trupa pentru ceremonie. Unitate după unitate trece prin faţa Drapelului Ţării, cu mâna stângă pe armă şi cu cealaltă ridicată spre cer, făcând în faţa lui Dumnezeu şi a Drapelului sfinţit la lupte, următorul jurământ: „In numele lui Dumnezeu Atotputernicul cu soldatul (numele) jur credinţă Regelui şi Statului Român; jur credinţă şi supunere Conducătorului Statului; jur să păstrez ordinea şi secretul ce mi s-a încredinţat; jur să execut fără şovăire ordinele; jur să lupt până la moarte pentru drepturile Neamului Românesc; jur să fiu cinstit. Aşa să-mi ajute Dumnezeu"! Apoi fiecare ostaș face semnul crucii, sărutând drapelul. I. P. S. S. Patriarhul a binecuvântat pe oaspeţii transnistrieni Corul „Corul Bugului” şi gruipul transnistriani au ascultat Duminecă sfânta liturghie în Biserica Patriarhiei. La ora 12 au fost primiţi în palatul Patriarhiei de I. P. S. S. Nicodim, Patriarhul României. După ce corul a intonat „Pre Tine Te Lăudăm”, transnistrianul Toma Jalbă a îndreptat rugămintea ca păstorul Bisericii noastre să binecuvânteze pe fiii sufleteşti de dincolo de Nistru „unde Dumnezeu s’a întors cu faţa şi spre noi, aducând o bucurie mai presus de închipuirea omenească”. CUVÂNTUL I. P. s. s. PATRIARHUL „Cine ar fi crezut vreodată să se petreacă în zilele noastre, ca o împărăţie mare să se sgudue din temelii în faţa nedreptăţilor. Dumnezeu a coborît de pe scaun pe cei nedrepţi şi a ridicat pe cei drepţi. Duşmanii noştri sunt şi duşmanii crucii, iar Românii luptă pentru hotare şi pentru fiinţa Neamului însăşi. Binecuvântez din toată inima pe Românii transnistrieni şi chem asupra tuturor harul săvârşitor al Sfântului Duh. Să ne rugăm Domnului, să facă astfel lucrurile ca toţi fraţii Neamului nostru să fie laolaltă, să muncească, să se cinstească, să se ajute pentru înălţarea poporului românesc”. I. P. S. S. Patriarhul a împărţit apoi cărţi de rugăciuni şi mărturii creştine. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL ŞOVA I D. general Şova a adresat ostaşilor următoarele cuvinte: I Dragi camarazi. I Aţi depus jurământul de ostaş In vremurile cele mai grele prin care trece omenirea; în vremuri candi aproape toate popoarele lu- Inii se găsesc angajate într’un frâncen războiu; în vremuri când este în joc soarta tuturor statelor din lume. „ Ţara noastră, la început, crunt lovită în existenţa ei, a avut norocul, prin intervenţia la timp a omului providenţial, Mareşalul Aentonescu, să se îndrepte pe calea cea bună, alături de puterile Axei, alături de marea putere germană, care ducea cu hotărîre şi cu toţi sorţii de izbândă războiul contra celui mai mare şi ■nai periculos duşman al omenirii: Rusia Sovietică. Armata Română are mândria Isa la acest mare războiu, al cărui final victorios va aduce o nouă aşezare politică a statelor lumii, să se găsească alături şi în strânsă colaborare cu marea şi puternica Armată Germană, care p’a cunoscut, nu cunoaşte şi nu pa cunoaşte decât victoria. Rusia ameninţa direct România. Ş după Germania n’ar fi ataci o ea pe-ar fi atacat mai întâi pe noi, ■pici din nefericire îi eram vecini ! şi apoi ar fi trecut mai de- Iparte asupra celorlalte state ale Europei. ■ Rusia este duşmanul nostru tveacuri duşmanul nostru de onoarte. P Toată omenirea trebue să fie ■recunoscătoare Germaniei pentru sacrificiile mari pe cari le face pentru zdrobirea acestui periculos inamiic. Iar noi Românii, încă odată, să ne bucurăm de conducerea politică fericită a Conducătorului Statului şi să ne mândrim de colaborarea noastră cu acest puternic şi loial aliat, Germania. Până când comunismul nu va fi complect zdrobit, nu putem fi liniştiţi-iată pentru ce suntem azi în războiu. Iată pentru ce avem datoria să luptăm până la capăt alături de vrednicii şi puternicii noştri aliaţi. Iată pentru ce jurământul pe care voi l-aţi depus astăzi ca ostaşi are o însemnătate şi o semnificaţie atât de mare. Camarazii voştri mai mari cari luptă contra bolşevismului au stârnit admiraţia tuturor popoarelor pentru faptele lor măreţe de arme, pentru dârzenia lor în lupte, pentru rezistenţa şi disciplina lor, care merge până la sacrificiul suprem. Ţara, Regele şi Conducătorul sunt mândri de ei. Intrând astăzi în rândurile adevăraţilor ostaşi, în numele Regelui şi Conducătorului, — Comandant suprem al Armatei, —in numele meu, în calitate de comandant al vostru, cu inima de ostaş bătrân vă adresez urarsa cea mai caldă de bun român şi^ bun camarad. „Dumnezeu să v’ajute pe toţi să vă respectaţi cu sfinţe ’mîmântul pe care l’aţi detai pentru Ţară, Rege şi ător, în situaţiunile cele mai grele ale războiului la care în curând veţi putea fi chemaţi să luaţi parte“. UNIVERSUL Pe STRADA — Noroc, Costache. — Salve, Vasile. Ce mai nou ? — Nu știi nimic ? — Ei, chiar așa de ignorant nu sunt nici eu. Costache privi discret împrejur, ca să se asigure că alte urechi nu mai sunt prin apropiere, apoi se lipi și mai mult de Vasile și-i șopti ceva, cu voce joasă, misterioasă.”' — Ce spui, omule ? — sări Vasile ca atins de-un fier ars. Dacă-i așa, apăi nu e bine de loc. Eu insă știu una și mai teribilă. — Imposibil! Vasile se asigură că un al treilea nu-i pe aproape, apoi apucă pe Costache de ambele mâneci ale paltonului și-i șopti la ureche numai două cuvinte. Costache se cutremură şi îşi făcu o cruce pripită : — Eu am prevăzut-o de mult. Dar cui să-i spui ? Şi cine să teasculte ? — Doamne fereşte de mai rău! — Desigur, dar nu văd cum ar putea să fie şi mai rău. LA BIROU — Suntem aprovizionaţi pentru trei ani... — Eşti nebună ? — De loc! Am făcut — adică a făcut soţul meu — tot ce omeneşte a fost posibil, ca să nu ne apuce pacea nepregătiţi... — Nu înţeleg. Mai întâi că nici vorbă nu e de pace. Şi al doilea — ce rost ar avea să te îngrijeşti pentru după încheerea păcii ? Lipsurile şi restricţiunile sunt posibile numai în timp de războiu, când importul nu se mai poate face normal. Şi chiar deloc. Dar îndată ce se închee pacea, se vor restabili căile de comunicaţie şi legăturile între ţări şi între continente... — S’o crezi tu! Şi cine o mai vrea. Că dacă marii noştri aliaţi vor continua să bage la fund vapoarele de comerţ ale duşmanilor, până la încheierea păcii nu va mai rămâne unul. Şi asta înseamnă că traficul comercial între continente nu va fi reluat decât numai după ce se vor fabrica alte vapoare. Iar până atunci, cine ştie câţi ani, rabdă neică! Cred că e destul de simplu, nu LA TELEFON Ora 2, noaptea. — Lucreția dragă, iartă-mă că te deranjez la o oră atât de înaintată. Am au care-mi produce o n suportabilă. Și vnso , fi ! Cică turcii ar fi boia Germaniei. Mi i om pentru care nu e Faptul s’a produs la note. Precis. — Hm !, Vasăzică man !'■■›> — încă unul, ceea ce mă turbură mai a apropiere a Turciei stră. Nu-i trebuea să ne facă praf, du avionul. înţelegi in ce p. wn.eju.ie ne găsim ? Aştept din clipă în clipă să sune sirenele, ca să văd prăpădul cu ochii. Ah, Doamne, ce zile teribile mai trăim ! Şi haremi nu sună odată ca să se isprăvească! Tensiunea bieţilor mei nervi a ajuns la maximum. Ii simt cum încep să plesnească... Lucreţia cască, somnoroasă. — Să vedem, ce-o să spună ziarele de mâine... — Numai să mai apucăm ziua de mâine... Ah, simt ca inebunesc! Te fericesc că ai nervii tari. — S’au întărit de nevoe... Noapte bună. Ceasurile 7 dimineaţa. Lucreţia s’a deşteptat brusc, din cauza unui vis cu împuşcături, şi n’a mai avut răbdare să aştepte „ziaristul”. A trimis imediat servitoarea să-i aducă o gazetă dela chioşc. După ce frunzăreşte ziarul pe toate feţele, fără să-i scape chiar reclamele, formează numărul prietenei care aruncase pe turci asupra Axei. — Dragă, cred că informatorul tău a fost păcălit. Nu găsesc în tot Universul” decât o scurtă telegramă a agenţiei „Rador”, în care se pomeneşte ceva ‘ de nemţi şi de turci. Ascultă : ‘ „Azi la orele 12 preşedintele re- publicii -a primit în audienţă pe ambasadorul Germaniei, apoi l-a reţinut la dejun...” Atât. — Şi nu ajunge ? Asta înseamnă că ceva tot s’a petrecut între , Germania şi Turcia. Prin urmare, presimţirea mea nu m’a înşelat.. Căci presimţire a fost. Eu nu mă iau după ce spun alţii. Absolut. KIR PANAIT RĂUTĂȚI ALARMIȘTII înfiorătorul dublu asasinat din Lipova Ucigaşul se crede a fi chiar unul din fii victimei Timişoara, 28 Martie In Lipova, str. Mareşal Averescu 451, s-a întâmplat un dublu asasinat. Victimele sunt: Maria Wilverth, de 44 ani şi fiul acesteia Mihai, de 5 ani. Organele poliţiei şi medicul circumscripţiei sosind la faţa locului, au constatat că victimele au fost omorîte cu un topor care a fost găsit la locul unde s-a comis crima, adică în casa Măriei Wilverth. Bănuielile cad asupra altui fiu al victimei, anume Iosif Wilverth, de 19 ani, arestat pentru mai multe furturi comise și pus in libertate în mod provizoriu. S’au luat întinse măsuri pentru prinderea lui, căci e dispărut din comună. ♦ 4-M-4-« Va apare imediat suspă Paşte Codul Românizării conţinând întreaga legislaţie la zi în materie de românizare, întreaga jurisprudenţă (deriziuni şi jurnale) a Comiunei Centrale de Judecată C N. R., jurisprudenţă Curţii Superioare Administrative şi a trib Ilfov Cu un îndreptar în materie de timbru şi 2 indice alfabetice completeze: NICOLAE D. GHIPA, Consilier la Curtea de Apel ,Bucureşti şi asistent universitar, PETRE SÂRBULESCU, ION C. POPESCU şi NICOLAE MATEI, judecători [rinacnBwsani 3 BEST. etteneşte viaţa CALEA VICTORIEI, 81 Lei305 Atică Zrrt „ 337 Amer’cl „ 422 SiFon 30 cm. lat „ 556 Sifon Vjr „ 622 Sifon 90cr.a‘ „ 857 Sifon “ir!'' „ 963 Sifon 160cacrr „ 1056 Sifon 18lTr „ 1222 Sifon 20°r r „ 1296 Sifon 220caTia‘ „ 1483 Sifon 240caT'ila‘ „ 245 Finet 7oc».te. „ 320 Barhet 7ocmiai „ 320 Pichet c:TU° „ 585 Stofă d.S „ 737 Stofă deJ.tl° „771 Stofă iecLat?° „ 819 Stofă d.S90 „ 456 Mătase „ 328 Mătase voa! 565 Mătase '“e „ «9 KiUlUOb 90 cm. lat „ 695 Mătase Surah „ 708 Mătase i,'S! „ 1263 Mătase A, „ 385 Crepon „316 Prosoape plusate „ 651 Pepiin aSg „ 1518 Centuri de elastec Comercianții de la ţară si Ţăranii 9 9 9 găsesc : P AH ZARIE Stofe p. Doamne şi Bărbaţi Mătăsuri Juni şi Imprimate Lingerie Doamne şi Bărbaţi Ciorăpărie Doamne si Bărbaţi IN DEPOZITUL NOSTRU Al i 1,1. A A A llAlllllAlAl'l AA • f f T f T T fY V ▼ FURÂM1U-SE o însemnată cantitate de plicuri, din modelul alăturat, fac cunoscut d-lor comercianţi din provincie că nu acest art.col se poate procura numai la magazinele engros din Bucureşti sau la depozitul meu Vasile Niculescu, str. Puişor nr. 39 Bucureşti. Neavând reprezentanţi în provincie, oricine va prezenta spre vânzare acest articol, să fie dat pe mâna autorităţilor. Ofer bună recompensă celor ce ar putea să-mi dea vreo lămurire în legătură cu acest furt care să foarte ducă la descoperirea autorilor. 11 » PURTAT« IM BUZUNAR rozaturi, oparele de mers, degeraturi,arsuri, canelează pielea aspră de apa. vein!, ger, aslimpara măncărimi,_ em°‘. roizi, muscaturi exante mal ice. Lei 32. Numai In cutii otig i a.a ,exaarsat nu se vinde* 1900 OFER bună recompensă AHK®M RODITORI din Pepinierele de vânzare la Depoziti iii din București Str. Banului No. 2 if H 03 ÎNTREPRINDERE EXPORT ALIMENTE caută următorul personal j etnic: 1) Cumpărători şi colectori în toate regiunile Bucovinei şi Basarabiei. 2) Specialist experimentat pentru centrală. 3) Specialişti pentru sucursale. 4) Steno dactilografă rutinată. Necesar cunoaşterea perfectă a limbii română şi germană. Oferte detailate la ziar sub 1976. 28 4 4 + + 4 4 ' EFORIA SPITALELOR CIVILE BUCUREŞTI Tratare prin bună învoială pentru articole de cauciucărie Tratare prin bună învoială In ziua de 10 Aprilie 1942 orele \\y. dim. s® va ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti B-dul Hoten,beta. Nr. 5 tratate prin buna învoială pentru furnizarea articolelor de cauciuc specificate mai jos, necesare Spitalelor in exerciţiul 1942/1943. Oferta legal timbrată, închisa, sigilată şi însoţită de modele se va prezenta Eforiei în ziua şi la ora sus menţionată. 600 per. Mănuşi subţiri de cauciuc Nr. 7. 1.260 per. Mănuşi subţiri de cauciuc Nr. 7 1.250 per. Mănuşi subţiri de cauciuc Nr. 8. 700 per. Mănuşi subţiri de cauciuc Nr. 7/2. 200 per. Mănuşi groase de cauciuc Nr. 4 50 per. Mănuşi groase de cauciuc Nr. 3. 160 Buc. Pungi de cauciuc pt. ghiaţă diametrul 25 cm. 50 Buc. Termiofoare de cauciuc 19/25 cm. 5 Buc. Baloane de oxigen de 10 litri. 10 Buc. Baloane de oxigen de 20 litri. 10 Buc. Baloane de oxigen de 30 litri. 10 Buc. Baloane de oxigen de 40 litri.5 Buc. Baloane de oxigen de 50 litri. 1.000 m. Gutapesca. 1 500 m. Mușama vulcanizată. 50 m. Tub de cauciuc pânzat 10 mm. diam. 6937 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI Munca Tineretului Român Aduce la cunoştinţa generală că Organizaţia Munca Tineretului Român cu serviciul în Aleea Vulpache Nr. 2 Parcul Filipescu are vacante 4 locuri pentru postul de maestru bucătar bugetar la Companiile Breaza, Văleni Muinte, Brăgăneşti şi Pucheni Jud. Prahova. Doritorii se vor prezenta cu actele prevăzute de Codul Funcţionarilor Publici — Regele Mihai I, până în ziua de 5 Aprilie 1942. Condiţiunile de numire sunt cele prevăzute în codul sus citat. Şeful Serviciului Personal Maior V. POPESCU 10 ÎNTREPRINDERILE Electrotechnice şi Sanitare FRAŢII PASCU şi C-TIN POPESCU AUTORIZAŢI DE U. C. E. Execută în toată ţara Instalaţiuni de: lumină, forţă motrică şi uzini proprii. Apă, canal, gaz. Calorifer captări şi alimentări de apă pentru oraşe, moşii ■ etc. Bucureşti, Cal. Dorobanţilor 88-Şos. Filantropia 60. Tel. 263.86 18 imittllimiltHHO« Se închiriază prin licitaţie publică ce va avea loc în ziua de 9 Aprilie 1942, la Primăria oraşului Ploeşti, imobilul din Ploeşti, Str. Costache Conache Nr. 9, proprietatea Casei Şcoalelor fundaţiunea „Profesor N. Lăzărescu“, licitaţia începe de la suma de lei 58.500. Informaţiuni la Casa Şcoalelor I şi Primăria Ploeşti. 6952 celor care vor identifica sau prinde, răufăcătorii care au spart vila mea din Sinaia Str. Şincaia, fuînd argintărie, Lengerie olandă, îmbrăcăminte, Ghete, tacâmuri, veselă, Plaiduri, Coloniale străine şi indigene şi felurite obiecte de preţ. I. MANOLESCU STRUNGA Strada Dionisie Lupu 32 Bucureşti Extern-'ontsi 54 persoană încredere, studii, fost director bancă, bun organizator, mare experienţă, ligări autorităţi, comerţ. Industrii, cunoaşte legi fiscale, muncitoreşti, franceza, italiana, nemobilizabil, caută post conducere, adresă Ziar 153 NI.24 Tânăr arian nemobilizabil, studii doi ani Politechnică, română, germană, ucraineană, posedând permis de conducere auto, caut serviciu desenator sau altă natură. Predau lecţii matematiei şi fizicochimice. Ziar 214 F. 7 ft- -*• +-+ + +A MOTOARE TIP MARIN 120-240 H P. furnizează prompt din fabrică: Kurt Ornestein, Str. Latină 1433 DIESEL GAZIHCTORUL TRANSPORTABILMeriţi-vă da imitaţiuni Se adaptează LA ORICE FEL DE ŞOSE şi maşini de gătit fără instalaţie şi încălzeşte cu petrol fără miros sau fum „METALOEMAIL“ ST. STRATILESCU Str. Lipscani 110, în curte Demonstraţii şi comenzi: „Transmetal”, str. Lipscani 110 RatHo-Colombina“, calea Griviţei 09, ,,Electro-Victoria”. Sfinţii Apostoli 41 a (Antim). 1603 44 *4* *4 »♦♦4444*4.4 4 4 4 ♦♦♦♦♦-♦♦-♦-♦♦-4 A,Vl 36 PkTENTlUNEl Transport nou de: Vulpi argntii, pastinate, albastre, nurci, astrahan gris; Buze si liniere tina de damă tin mătase naturală; Rochii, taioare si mantouri din jersee, din Viena, Ciorapi din mătase naturală, etc., vinde en-gros si detail „OFAG“ SAA/WSAAAAA Întreprindere prim rang caută imediat STENOTIPISTA ariană, — româno-germanâ — Oferte scrise, transmite „PUBLICOM“ S.A.R. Bucurşti, Pasagiul Comedia, sub „Stenotipistă“ 1603 W WVLSAA/WIWWWWWWW ÎNTREPRINDERE mare angajează imediat funcționare ariene, absolvente ale Școalei Comerciale Oferte scrise detailate» cu pretențiuni de salariu» transmite „PUBLICOM” S. A. R.» Pasagiu! Comedia 6, sub „Intreprindere Mare" 1603 FLACI IZOLATOARE „CERCLIT“ contra frigului, căldurii, condensării şi sgomotului, furnizează prompt „CERESIT“ Str. Gr. Alexandrescu No. 18; Tel. 2.55.37 . Dorind a mă retrage din cauza vârstei VAN© IMEDIAT FABRICA de CONSERVE şi MEZELURI în plină funcţiune Instalaţii moderne cu frigorifere Provincie, mare centru industrial, rentabilitate maximă Informaţii ample şi planuri la ziar sub 222 E. ♦ Institutul de Credit Naţional Minier s. a. CONVOCARE: Potrivit art. 61 din statutele „Institutului de Credit Naţional Minier“, Consiliul convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor pentru ziua de 25 Aprilie 1942, ora 12,30. Adunarea se va ţine la sediul Institutului de Credit Naţional Minier S. A., din Bucureşti, str. Polonă nr. 4, cu următoarea ordine de zi : 1) Consimţământul acţionarilor pentru schimbarea denumirea societăţii din „Creditul Naţional Minier“ în aceea de „Institutul de Credit Naţional Minier“ astfel cum prevede legea no. 469, publicată în Monitorul Oficial no. 123 din 27 Mai 1941. 2) Raportul censorilor asupra bilanţului încheiat la 31 Martie 1942. 3) Examinarea, aprobarea sau modificarea bilanţului încheiat la 31 Martie 1942. 4) Descărcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa dela 1 Ianuarie 1942 la 31 Martie 1942. 5) Deriziunea adunării asupra destinaţiei beneficiilor. 6) Consimţământul acţionarilor pentru fuzionarea „Institutului de Credit Naţional Minier“ cu „Creditul Naţional Industrial“ în sensul legii no. 48 pentru organizarea „Creditului Naţional Industrial“, publicată în Monitorul Oficial no. 16 din 20 Ianuarie 1942. 7) Deciziunea Adunării Generale asupra atribuirii de acţiuni Creditul Naţional Industrial acţionarilor Institutului de Credit Naţional Minier. 8) Diverse chestiuni. Potrivit art. IV din legea no. 48 în Monitorul Oficial nr. 16 din 20 Ianuarie 1942, ,deriziunea valabilă se va lua cu majoritatea capitalului. Dacă în ziua hotărâtă nu vor fi prezenţi acţionarii, deţinând jumătate din capitalul social, şedinţa se amână pentru ziua de 2 Mai 1942, al aceiaşi oră şi sediu, precum şi cu aceiaşi ordine de zi. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE 3 ■ 44 » <■«+♦♦»♦« Bucureşti, str. Polonă nr. 4