Universul - Capitala, octombrie 1942 (Anul 59, nr. 268-298)

1942-10-14 / nr. 281

■f Anul al 59-lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 5 LEX Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24.464/9­9 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.IS Nr. 28­­ Miercuri 14 Octombrie 1942 8 Paginim­­«V' IN ŢARA UNIVERSUL COPIILOR ZIARUL CĂLĂTORIILOR VESELIA. RADIO UNIV. fi UNIV. LITERAR PE « LUNI 190 LEI PE 19 LUNI 360 LEI DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU CAMPANIA AGRICOLĂ Suntem în plină epocă a în­­sămânţărilor de toamnă şi a pregătirii ogoarelor de primă­vară, când toate sforţările a­­gricultorilor trebuesc depuse pentru muncile agricole. Deşi vremea a fost potriv­nică până acum, din cauza se­cetei, totuşi după ultimele ploi, se pot face arături şi în­­sămânţări în condiţiiuni mai bune, folosindu-se la maxi­mum timpul bun care ne-a mai rămas. E o datorie de a ne încorda toate puterile pen­tru intensificarea campaniei agricole, cu atât mai mult cu cât anul trecut din cauza­­iernii premature nu s’a putut însămânţa întreaga întindere destinată în acest scop, iar lucrurile de primăvară, deşi s’ar făcut pe o scară destul de întinsă n’au dat recoltele pe care le aşteptau agricultorii. S’a arat şi însămânţat în primăvară 10.600.000 ha. Vre­mea însă n’a ajutat sforţările depuse de agricultori, recol­tele fiind slabe. Pierderile trebuesc recuperate printr’o campanie stăruitoare de lu­crări agricole, făcute chiar din toamna aceasta, pentru a pre­întâmpina riscurile unei re­colte de primăvară, care­­ nu totdeauna poate da rezultate bune. Ţărănimea trebue să înţe­leagă şi să fie convinsă de a­­­vantagiile pe care i le aduc arăturile şi însămânţările de toamnă, cum şi recoltele bine muncite, care să nu depindă numai de binecuvântarea ce­rului. Aci intervine şi rolul organelor administrative de a îndruma şi sfătui pe ţărani cum să-şi lucreze mai bine ogorul, cum să-şi selecţioneze sămânţa,şi cum să-şi coordo­neze culturile ■ de cereale, spre a putea obţine recolte cât mai bogate. Rolul administraţiei de îndrumătoare şi sfătuitoare a ţărănimii în campania agri­colă a fost subliniat şi de d. vicepreşedinte al consiliului de miniştri cu prilejul confe­rinţei prefecţilor, arătând că „trebue ca serviciile agricole şi Camerele agricole să nu mai fie serviciu de birou, ci ser­viciu de teren. Agronomii să lucreze pe câmp şi să-şi facă datoria de a fi învăţătorii ţă­ranilor. Aceasta cu toată stă­ruinţa s’o urmăriţi în campa­nia agricolă din toamna aces­tui an: aratul adânc, semănat sănătos, seminţe bune, însă­­mânţări conform planului a­­gricol“­Agricultura fiind baza eco­nomiei noastre, e nevoe deci să depunem toate eforturile spre a produce cât mai mult, pentru că numai astfel vom putea împlini toate necesită­țile impuse de starea de răz­boi. CU PRILEJUL INSPECTĂRII PIEŢELOR DE D. MAREŞAL ANTONESCU Cu toa­tă seceta prelungită, de care n’am scăpat decât după ce culturile prinse încă de rădăcini nu mai puteau trage niciun fo­los de pe urma ploilor ce abia s’au pornit, producţia zarzava­turilor şi a legumelor a fost to­tuşi mulţumitoare, reuşind să răspundă satisfăcător cerinţelor consumului intern din tot timpul verii, başi ceori­tiţelo­r de aprvi­zionare din sezonul de toamnă Faptul s’a verificat mai ales în Capitală, care adăposteşte în prezent circa un milion de lo­cuitori şi care vede concentrate aci toate marile instituţii admi­nistrative, culturale, militare şi toate marile întreprinderi, ce­ea ce a sporit volumul consumu­lui dincolo de capacitatea norma­lă de aprovizionare şi transport. Cu un spor de străduinţe din partea autorităţilor, cu un spor de înţelegere şi îngăduinţă din partea populaţiei, cu vrednicia cultivatorilor şi cu disciplinarea, mai forţată, mai de bunăvoe, a negustorilor, greutăţile au pu­tut fi în bună parte înlă­turate, aşa că pieţele Capitalei au fost în general bine alimen­tate, iar controlul preţurilor a primit îmbunătăţiri, care, în ul­timul timp — graţie şi frecvenţii sancţiunilor aplicate pe loc, — l-au condus la o funcţionare sa­tisfăcătoare. Aceleaşi constatări a avut pri­lejul să facă şi Conducătorul Statului, Mareşalul Ion Anitone­­scu, în cursul inspecţiei făcute Vinerea trecută în piaţa Obor, pe care — după cum spune co­municatul oficial — „a găsit-o bogat aprovizionată şi curată“. Capitală şi din toată ţara. Cum to­t atunci d-sa a inspec­tat şi subsolul viitoarei hale centrale (Obor), bucureştenii au putut afla, că prin lucrările fă­cute în timpul verii, acest subsol a fost amenajat ca să adăpostea­scă circa o mie de vagoane a­provizionamente pentru iarnă şi care vor da putinţă primăriei să intervină oride câte ori piaţa va fi slab aprovizionată, fie din cauza greutăţilor de circulaţie (înzăpeziri, insuficienţa mijloace­lor de transport, etc.), fie din cauza unor manevre ale specu­lanţilor. E adevărat că piaţa Obor a rămas până azi cea mai bine aprovizionată, întrucât acolo este plasat şi comerţul de engros, care atrage marea majoritate a so­sirilor de mărfuri direct de la producători. Aci funcţionează bursa preţurilor ; aci se pot face cumpărăturile mai ieftin, mai complet şi mai calitativ mai bine decât pe celelalte pieţe, de unde şi afluenţa extraordinară din fiecare zi a cumpărătorilor. De aci se aprovizionează pre­cupeţii din celelalte pieţe, detai­­liştii din toate cartierele, precu­peţii olteni, restauratorii, spita­lele, cantinele, unităţile militare şi toate instituţiile şi întreprin­derile din zona Capitalei, cu ser­vicii colective de subsistenţă şi tot aci vine şi grosul gospodari­lor din cartierele chiar cele mai îndepărtate, atunci când au de făcut cumpărături mai impor­tante, cum este cazul acum cu aprovizionările die iarnă. Spre a se degaja această piaţă centrală, ar fi de dorit să se stăruie mai mult pentru mai buna organizare şi mai buna funcţionare a pieţelor de cartier. Grija pe care Mareşalul o poar­tă aprovizionării în condiţiuni cât mai bune a populaţiei şi râvna de a se convinge la faţa locului de modul cum funcţio­nează aprovizionarea, inspectând personal principalele centre de desfacere, trebue să fie un im­bold pentru toţi ceilalţi factori cu rol hotărîtor în această ma­terie, ca să-şi dea tot tributul de zel şi de energie pentru a servi cât mai desăvârşit nevoile de aprovizionare ale populaţiei din Agitaţiile anti-britanice au reînceput cu violenţă in toată Irlanda de Nord Lisabona, 12 (Rador), agenţiei — Cores­­„Ştefani“ pendentuil transmite: Ştirile sosite din Belfast con­firmă faptul că agitaţiunile anti­­britanice au reînceput cu violenţă în toată Irlanda de Nord. După atentatele de Sâmbătă şi Duminică care au provocat moar­tea a doi poliţişti cauzând şi mulţi răniţi, trupele britanice au ocupat cartierele occidentale din Belfast. Naţionaliştii au atacat postul foto-electric. Poliţia a operat numeroase arestări. SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI [ Operaţiile din Caucazia. — Forţele sovietice nimicite in sectorul Tuapse. •— Desfiinţarea comisarilor politici din armata roşie ale R. SEIŞANU Rezistenţa pe care a opus-o în cursul săptămânei trecute un grup de forţe sovietice în secto­rul Tuaipse din Caucazia de nord­­vest, a fost înfrântă. Acel grup format din două divizii — u­na de gardă şi alta de vânători de munte —, care a avut misiunea să apere trecătoarea dela răsărit de Tuapse, cu toate că ocupa po­ziţii bine întărite într’o regiune muntoasă acoperită de păduri, a fost încercuit de trupele germane şi apoi, după lu­pte crâncene, în mare parte decimat. Comunicatul M. C. G. german a anunţat, că pe şoseaua ce duce la Tuapse — oraşul şi portul si­tuat pe coasta Mării Negre la sud-est de Novorosisk şi Ghelen­­gek — grosul unei divizii sovie­tice de gardă şi părţi dintr’o di­vizie de vânători de munte au fost nimicite, iar restul, capturat. In acelaş sector trupele germane continuă operaţiile de distrugere a celorlalte cuiburi de rezistenţă. Forţele germane şi române, care au înaintat de-a lungul coastei Mării Negre, sud de Novorosisk, s’au apropiat de Tuapse. In regiunea petroliferă Grosni, dela sud de fluviul Terek (Cau­cazia de nord-est), mai multe contraatacuri sovietice, s’au pră­buşit. Operaţiile din această re­giune prezintă o deosebită impor­tanţă atât din cauza exploatărilor petrolifere a oraşelor Grosni şi Ordshonik (Vladk­aucaz), a căii ferate principale ce leagă Rosto­­vul pe Don de Grosni, Maciak- Kola şi Baku, cât şi a conductei de petrol Grosni-Maikop-Tuapse. In partea de nord a Stalingra­­dului, unde germanii continuă operaţiile de curăţire, un grup de forţe sovietice a fost nimicit ori. In celelalte părţi ale frontului oriental s’au desfăşurat următoa­rele acţiuni locale: într’un sector al Donului mijlociu o nouă încer­care a unor detaşamente inamice de a forţa trecerea fluviului, a fost zădărnicită de trupele ro­mâne şi italiene; în sectorul cen­tral şi de nord, germanii au ocu­pat mai multe poziţii, iar la ră­sărit de Leningrad, unităţile so­vietice, care au trecut Neva, nu s’au putut menţine pe poziţiile ocupate, fiind aruncate înapoi, pe malul celălalt al fluviului. In actuala fază a războiului este interesant şi semnificativ de­cretul publicat la Moscova, prin care sovietul suprem al U.R.S.S., condus de Stalin, a anunţat des­fiinţarea „comisarilor politici“ din armata roşie. Ce rost au avut comisarii politici sovietici în ar­mata roşie şi pentru ce au fost desfiinţaţi acum, după înfrânge­rile grave suferite de U.R.S­ S. în războiul actual? In primele zile ale revoluţiei comuniste, după ce rămăşiţele armatei ţariste au fost distruse prin introducerea faimoaselor co­mitete ale soldaţilor şi lucrători­lor în conducerea unităţilor, con­ducătorii sovietelor au voit să creeze o altă armată, pe care la început au numit-o „garda roşie". Zinoviev, unul din comisarii so­vietici, care mai târziu a fost condamnat la moarte şi execu­tat prin împuşcare de către foştii săi tovarăşi, a declarat în 1918: „Noi vom creia „garda roşie“, care va fi armata partidului nos­tru, cu misiunea de a se bate în curând pe baricadele Berlinului, Parisului şi Londrei pentru triumful revoluţiei comuniste!“ Aşa­dar, „garda roşie”, care a fost nucleul armatei roşii, după concepţia lui Zinoviev, trebuia să fie un instrument la dispoziţia partidului comunist cu misiunea principală de a interveni în afara frontierelor occidentale ale U. R. S. S. „pentru triumful revoluţiei comuniste“. In 1919 a luat fiinţă „armata roşie“. Atunci s’au introdus în­. (Continuare In pag. 2-a) Schiţa panoramică a Caucazi­ei de nord-vest, cu sec­tor 1 No­vorosisk - M­aik op - T­rapse în care se desfăşoară operaţiunile ofensive germane şi române • CHESTIUNEA TRATAMENTULUI PRIZONIERILOR DE RĂZBOI CONTINUĂ SĂ FIE DISCUTATĂ DE GERMANI $I ENGLEZI Prin telefon dela corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 12 Octombrie. — Scur­ta pauză militar­” ce s’a produs a lăsat frâu liber politicii active cât și nașterii de zvonuri. In domeniul politic continuă să se afle pe primul plan contro­versa germano-britanică, despre tratamentul prizonierlor, chesti­une ce a dus la un succes moral și diplomatic complet pentru Germania. Din punct de vedere practic, Anglia a recunoscut ceea­­ce a afirmat Germania. Chiar în nota britanică Anglia recunoaşte nedreptatea ei. Se aşteaptă însă ca guvernul german să publice o serie de documente prin care se va dovedi atitudinea împotriva dreptului ginţilor, adoptată de Anglia. Germania a apărat cu lovitura puternic dată, atât drep­tul ginţilor cât şi umanitatea. Acest fapt a,, produs o impresie profundă în Anglia. La indisp­o­ziţia generală ce domneşte acolo, a contribuit şi faptul că insulele britanice Bahrein au primit gar­nizoane americane, ceea ce dove­deşte că imperialismul amrican nu se opreşte nici măcar la fron­tiera emisferei de Vest. ❖ In America de Sud imperialis­mul american a primit o lovitu­ră grea. Chile și Argentina au protestat, într’o notă oficială, îm­potriva faptului că d. Sumner Welles, vice-ministru de externe american, tratează statele sud­­americane Intr’un mod cum nu se procedează lr. Europa faţă de statele neutre. Aceste note de protest ale celor două state sud­­americane au produs o deosebită satisfacţie la Berlin.­­♦ Situaţia în Rusia devine din ce în ce mai grea. Din această ca­­uză, Anglia caută să vină în a­­jutori­ Rusiei, dar numai pe ca­lea propagandei, lansând svonuri cari sunt lipsite de orice bază reală. Astfel, la Londra se afirmă că Germania ar fi desfăşurat o mare ofensivă la Leningrad şi că germanii ar fi avut mari pier­­deri la Stalingrad.­­ Faţa de aceste svonuri, se su­­bliniază la Berlin că armata ger­­mană n’a întreprins nicio ofen­sivă la Leningrad. Nici la Stalin­­­grad nu s’au dat lupte atât de mari, astfel că pierderile nu pu-­­ teau să fie mari pentru germani. . Luptele ce se dau la Stalingrad­­ se desfășoară pentru ocuparea unor blocuri de case și aceste lupte nu se dau decât cu mici detaşamente. Propaganda britanică afirmă­­ mai departe că germanii ar fi transportat lucrători irlandezi din insulele din canalul Mânecii în tabere de muncă din Germania.­­ La Berlin se subliniază că prin­­ aceste zvonuri englezii urmăresc tulburarea legăturilor germane, irlandeze. In capitala Reichului se declară că niciun cetăţean bri­tanic sau irlandez din insulele canalului Mânecii n’a fosit inter­nat In lagăre de muncă. Anglia ■ trebue să se afle într’o situaţie I j foarte grea dacă recurge la astfel de manevre şi triburi disperate. grapot românesc în­ momentul deschiderii focului. (P. P.) bataiia pentru btalingrad seamănă mult cu cea pentru Sevastopol Berlin, 12 (Rador). — Bătălia pentru Stalingrad seamănă mult cu cea pentru Sevastopol care s’a terminat printr’ victorie strălu­cită a armelor germane şi aliate. In aceste două bătălii, viguroa­sele puneri în acţiuni de mate­riale au alternat cu atacurile de infanterie. Bolşevicii şi englezii nu par a fi înţeles până acum sensul acestei alternări. Faza ac­tuală a bătăliei care, după cum se află din cercuri militare, este condusă în principal de artilerie şi forţele aeriene, a obligat pe bolşevici a se pierde în conjecturi şi să emită comunicate contradic­torii. Mai multe comunicate bri­tanice şi bolşevice spun că infan­teria germană a fost retrasă de la Stalingrad, în timp ce alte co­municate vorbesc simultan de pretinse grele pierderi pe care infanteria germană continuă să le sufere. In dosul conjecturilor bolşevi­cilor și ale englezilor se ascunde, după părerea celor din Berlin, teama de loviturile viitoare ale trupelor germane, care vor fi date când comandamentul ger­man va găsi de cuviinţă că a so­­­­sit momentul oportun pentru ca ele să fie date. ❖ .Berlin, 12 (Radar). — După cum se anunţă din izvor militar, lupte reduse continuă mereu în ruinele Stalingradului. Cu toată primejdia pe care o prezintă acest câmp de bătălie tră­dător, infanteriştii germani au putut să facă multe operaţiuni cu succes şi au nimicit la 11 octom­brie un cuib de rezistenţă sovietic împreună cu toţi oamenii cari se găseau în el, printre care şi mai mulţi ofiţeri şi comisari. Bolşevicii nu s-au lăsat învinşi uşor şi, când soarta acestui gru­p de luptă era pe cale să se hotărască, bolşevicii au încercat atacuri de uşurare, care însă nu au putut aduce niciun ajutor grupului de forțe inamice, care era bine apă­rat de adăposturi betonate. AVIAŢIA GERMANA A BOMBARDAT PORTUL SUNDERLAND I DE PE COASTA DE EST A ANGLIEI Berlin, 12 (Rador). — înaltul comandament german anunţă că în cursul nopţei spre 12 Octombrie, avioane de luptă germane au bom­bardat, profitând de bune condiţii de vizibilitate, importantul port Sunderland de pe coasta de Est a Angliei. Către orele 22 au apărut primele aparate germane deasupra gurei fluviului Wear, pe malurile căruia este aşezat oraşul Sunder-­­land. Imediat numeroase bateriii antiaeriene au deschis un foc vio­lent în spaţiul de deasupra por­tului. Toate avioanele germane s au reîntors la bazele lor, după atacuri cari au durat o oră. PE FRONTUL STALINGRAD Materiale sovietice capturate, depozitate într’o gară PODUL PESTE DUNĂRE Ministrul lucrărilor publice al Bulgariei, d. inginer Vassiliev, cu prilejul recentelor declaraţii fă­cute ziariştilor români, a anun­ţat începerea construcţiei unui pod peste Dunăre, care va lega Giurgiu de Rusciuc şi, relevând importanţa acestei lucrări, a spus următoarele: „Iată un mare fapt care poate să fie apreciat numai de aceia care înţeleg cât de importantă este înfăptuirea lui şi cât de fe­ricită menire va avea în desvol­­tarea României şi Bulgariei”. Intr’adevăr, construcţia acestui pod, care va înlesni nu numai legăturile economice între cele două ţări, ci şi cele internaţio­nale, va putea da dezvoltării Ro­mâniei şi Bulgariei un mare a­­vânt şi va contribui mai ales la cimentarea, pe terenul interese­lor lor economice şi politice, a legăturilor, de pe acum in plină desvolare, dintre cele două ţări. Progresele realizate, pe tărâ­mul technic şi industrial, în ul­tima vreme atât în România cât şi în Bulgaria, dovedesc posibi­lităţile materiale şi intelectuale ale popoarelor lor. Această des­­voltare, în ce priveşte România au recunoscut-o şi au subliniat-o d-nii Vassileff şi Radoslavof în declaraţiile făcute presei române. Comparând-o cu trecutul, cei doi miniştri bulgari şi-au exprimat admiraţia faţă de „progresul ui­mitor” realizat în domeniul no­stru industrial, şi în celelalte domenii, progres care îi asigură României locul important ce-l ocupă printre popoarele civili­zate ale lumii. Este o constatare măgulitoare pentru noi, care, îm­preună cu toate celelalte consta­tări recente ale atâtor glasuri străine din cele mai autorizate, atât în ce priveşte eroismul tru­pelor noastre pe frontul de lup­tă, cât şi în ce priveşte însem­nătatea contribuţiei româneşti, în prezent ca şi în trecut, la ac­ţiunea internaţională de civili­zaţie şi de dreptate şi la econo­mia generală europeană, vor fi pentru munca, inteligenţa şi des­toinicia românească un îndemn in plus pentru noui şi rodnice sforţări. Desigur, toţi acei cari au vizi­tat în ultimul timp Bulgaria, au putut constata la rândul lor rea­lizările pe care în ultimii 20 de ani le-a făcut poporul bulgar, în diferitele domenii ale activi­tăţii sale naţionale, realizări cari pun în lumină destoinicia şi hărnicia vecinilor noştri de la Sud. In desvoltarea legăturilor noa­­­­stre de prietenie cu Bulgaria, hotărîrea de a se începe imediat construirea podului peste Dună­re este, incontestabil, un pas fe­ricit, care dovedeşte că guver­nele celor două ţâri sunt sincer însufleţite de dorinţa de a face să dispară orice asperităţi ale trecutului şi de a se da astfel intereselor comune temeiul sin­cerităţii, creindu-li-se o atmos­feră de încredere reciprocă. Iată de ce, din primul moment, noi am socotit că desvoltarea re­laţiilor de prietenie româno-bul­­gară este condiţionată de sfor­ţările ce se vor face, cu bună­voinţă de o parte şi de cealaltă. Se va construi podul puternic pe care vor vehicula interesele materiale ale celor două ţări. Să se construiască de pe acum, printr’o înţelegere reciprocă, şi podul sufletesc, prin fapte pozi­tive şi definitive, pe care să ve­hiculeze, cu toată încrederea, sentimentele reciproce de tradi­ţională prietenie. Şi dacă este bunăvoinţă — şi credem că este — lucrul nu e greu. Proverbul francez spune: „Les bons comptes font Ies bons amis”. In traducere liberă româ­nească, aceasta înseamnă că o socoteală dreaptă întăreşte prie­tenia.­­ Poporul român o doreşte cu toată sinceritatea. Şi declaraţiile, atât de măgulitoare ale d-lor Vassilev şi Radoslavof, făcute presei române, îndreptăţesc cre­dinţa că­ aceeaşi dorinţă este şi la poporul şi guvernul bulgar. D. Churchill şi­­problema războiului submarin Amsterdam, 12 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite următoarele : D. Churchill a fost numit Luni cetăţean de onoare al oraşului Edimbourg. Cu acest prilej primul ministru britanic a rostit, după cum a­­nunţă postul de radio britanic, un discurs în care, între altele, a declarat că războiul submarin continuă a fi cea mai arzătoare problemă de care se izbesc aliaţii, dar că se speră că ea va fi rezol­vată prin măsurile ofensive şi defensive şi prin construiri de vase ce vor înlocui pe cele pier­dute. In lunile August și Septembrie, a spus d. Churchill, încărcăturile britanice de bombe aruncate de­asupra teritoriilor germane au fost cele mai mari din căte s’au văzut până acum. In aceleași luni, convoaie de trupe americane au sosit în Marea Britanie. ❖ Amsterdam, 12 (Radar). — Co­respondentul agenţiei „DNB” tran­smite: După cum­ anunţă serviciul bri­tanic de informaţiuni, în cursul cuvântării sale de la­ Edinbourgh, d. Churchill a vorbit şi despre si­tuaţia generală a războiului. Cu acest prilej, el a declarat că toate înfrângerile aliaţilor nu sunt decât „trepte către victorie”, pe când toate victoriile axei „duc spre ruină”. Campania germană In Rusia a fost socotită de primul ministru britanic drept o „campanie de rangul al doilea”, care până acum a fost ,,un adevărat eșec”! D. Churchill a repetat apoi: „spun încă odată, până acum”.. Ca rezultat al expunerii sale militare, d. Churchill a spus: „Dacă privim cu aceeaşi linişte şi ceea ce este rău şi ceea ce este bine în acest război, trebuie să admitem că nu prea avem de ce să ne bucurăm. Ne găsim mereu în faţa aceluiaşi pericol de moarte. Oboseala în luptă, nepăsarea, lipsa de unire şi cearta pentru lucruri mici stingheresc foarte mult intenţiile noastre pentru vii­tor. Trebuie să ne străduim cu toţi până la capătul maxim al sforţă­rilor noastre”. O garnizoană americană in insulele Bahrein din Golful Persic Berlin, 12 (Rador). — După cum se anunță din Bagdad, se pare că o garnizoană americană s’ar afla în prezent în insulele Bahrein, din Gol­ful Persic. Această măsură este justificată prin faptul că interesele economice ale Statelor Unite în aceste regiuni sunt mai mari acum decât ale Angliei. In cercurile politice din Berlin se dă o mare atenţie acestei ştiri, de­oarece ea scoate foarte bine în evi­denţă lichidarea Imperiului Britanic. Observând bine acest eveniment, nu trebuie să se uite că aceste in­sule Bahrein nu sunt altceva decât acel cunoscut „Canal Suez al aeru­lui”, aşa cum li s-a spus încă din 1923, când au fost făcute puncte de sprijin pentru aviaţie, în drum spre India. Ceea ce portul Aden este în Marea Roşie pentru calea navală către In­dia, arhipelagul Bahrein este fot Golful Persic pentru calea aeriană spre India, această coroană a Impe­­riului Britanic. Valoarea economică şi militară a arhipelagului Bahrein s’a mărit foar­te mult, de când s’a ajuns în acest teren să se găsească şi să se extragă petrol. Avioanele şi crucişetoarele britanice puteau să se aprovizioneze cu benzină chiar, s’ar putea spune, dela izvor. Cel care a urmărit mai de aproape politica britanică în Orientul Apro­piat — se subliniază la Berlin — își dă prea bine seama că englezii nu s’au lăsat chiar atât de ușor să li se smulgă din mână acest arhipelag, care este o puternică poziţie. Mai de mult, aspiraţiunile sovietice în acest sector li s’au părut engle­zilor ca extrem de neliniştitoare. Iată însă că americanii au luat locul sovieticilor. In orice caz, lichidarea Imperiului Britanic se desăvârşeşte încet dar sigur.

Next