Universul - Provincie, octombrie 1942 (Anul 59, nr. 268-298)
1942-10-01 / nr. 268
m Pentru Toamnă cereţi la toate magazinele. Ciorapul de mătase preferat DARLING ZEPHYR Fin, elegant şi rezistent Pentru Engros, se fac comenzi direct la Fabrica „TEX©66 S. A. , Bucureşti, Sabinelor 8 Telet. 3.97.88 De vânzare Instalaţie mică complectă pentru industria de cauciuc, compusă dintr’un varz, cazan de aburi, presă de mână şi matriţe pentru tălpi şi tocuri Telefon 1.01.26, Str. Aprodul Purice, 5 trat SE CAUTĂ ȘEF DE ATELIER tabă de precizie pestre Sperie Radio _______ Telefon 348300 IMOBIL EXTRA LUXOS cu vederea spre lac. PARCUL JIAnu un apartament, se poate folosi și ca 3 apartamente, compus din : demisol, parter, etaj, 9 camere stăpân cu saloane de 1.0/6 , 7/6 etc. foarte elegante, 2 băi, 2 bucătării, foarte multe dependinţe, 5 camere de servitori, pivniţe de zarzavaturi şi vinuri, terase, garaj, Calorifer automat, vinde agenţia Costescu, Str. Sarmisegetuza 1 (Colţei). 13 Casă de import textile şi galanterie CAUTA REPRESENTANŢI bine introduşi în oraşele principale din ţară Adresaţi oferte GHEORGHE ROLESCU Reprezentanţe şi Import Bucureşti str. Felix 5 Cinci Milioane Caută fabrica de bere din Nordul ţării, în plină funcţiune, pentru doi ani. Capital şi venit sigur. Oferă 25% participate. Numai oferte serioase, la ziar sub: „BUCOVINA“ 175 G. 1 ARTRITICIATENŢIE/ MINERALIZAŢI APA CU LITHINES VICHYTILLAT CONŢIN SĂRURI VERITABILE DIN BASINUL VICHY „GKASA“ combate impotenţa ută la întinerire, la dobândirea huriei de viaţă ,a virilităţii, a suriorităţii. OKASA este un prepart hormonic străin după normele r Lahusen. De vânzare la toate rmaciile şi drogueriile din ţară. Cutia mică Iei 456, iar cutia mare Iei 846. Literatura gratuită trimite la cerere Laboratorul „MFAR”, s. a. r. Secţia ştiinţifică B. Bucureşti-Progresul, Şoseaua Giurgiului 24. 52 Vin Extra Rubiniu Chiţorani — Valea Călu I gătească, vinde eftin în detaliu, la sticle înfundate, producătorul. Aleea Suter 15. Telefon 4.66.11. 6071 Lucratoare la Strick-maşine pentru mânuşi şi ciorapi, se caută spre imediată angajare. A se adresa: Papadopol, Ţepeş Vodă 146. 17 In lin angajează mecanici specialişti pentru compresoare Predau Atelier SĂPUNĂRIE in funcţie, cartier Traian. Capacitate cazane 1.000 kgr. Serioşi ziar sub 227 F. 7 PUBLIGAŢIUNE La Căminul de Studente Nr. 3 din Str. Basarabiei Nr. 7, se caută : 1. Spălătoreasă fără bărbat, cu acte în regulă, a 2.600 lei lunar, mâncare și uniformă. 2. Trei fete de serviciu, fără bărbat, cu acte în regulă, a 2.000 lei pe lună, uniformă și mâncare. Directoarea Căminului, M. Greceanu [7" care a apărut azi 30 c. VITEJILOR NOŞTRI OSTAŞI Colaborează umoristul de mare talent (colonelul) GH. BRAESCU închină pagini CTMIVEl SÜT! CALENDAR MIERCURI, 30 SEPTEMBRIE Ortodox : Grigore al Armeniei. Catolic : Ieronim. Protestant : Gerold. Matei Basarab este ales Domn al Munteniei (1633). Răsăritul soarelui 6,11; apusul soarelui 17,59. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 30 Septembrie 1904. Are loc o întâmplare tragică la Curtea de Casaţie din Bucureşti. Iată faptul : Constantin Mărăcineanu, osândit de Curtea cu juraţi la 12 ani muncă silnică, pentru omor săvârşit în calis. Şerban Vodă, se prezintă în faţa Curţii ca recurent. El era apărat de avocaţii Iancu Brătescu şi Al. Şonţu. Curtea era compusă astfel : preşedinte Buicliu, membri: Economu, Duca, Kivu, Iulian şi Şişman. Foarte multă lume venise să auză rezultatul, fiindcă asupra cazului Mărăcineanu era controversă, nici un fapt material nevenind să confirme verdictul. După pledoarii Curtea se retrage, dar peste un sfert de ceas adusând sentinţa, recursul era respins. Mărăcineanu rămâne consternat, apoi se repede, dă la o parte pe cei doi soldaţi ce-i păzeau, smulge arma din mâna unuia şi o aruncă în mijlocul sălii. Apoi scoate un revolver şi trage mai multe focuri asupra judecătorilor. O panică neînchipuită cuprinde pe toţi şi toţi fug care încotro. Mărăcineanu, cu revolverul în mână, aleargă prin sală şi trage, intră în camera procurorului general Statescu, îl vede şi trage asupra lui, fără a-l nimeri. Mărăcineanu străbate Palatul de justiţie cu revolverul în mână, ese din palat urmat de public şi sare îrotr’o birje strigând birjarului să mâne. Birjarul speriat sare de pe capră şi fuge. Mărăcineanu ia hăţurile cu o mână, ţine revolverul cu cealaltă şi porneşte într’o goană nebună pe Calea Rahovei... Este prins cu mare greutate. Curtea de casaţie s-a transformat în Curte criminală şi l-a condamnat la muncă silnică pe viaţă. George Dincă RADIO MIERCURI, 30 SEPTEMBRIE RADIO ROMANIA 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO BUCUREŞTI 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55 8:00. ORA DIMINEŢII : Deschiderea emisiunii ; Radio jurnal ; Concert de dimineaţă ; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 12,10: Emisiune specială în limba rusă. 12,25: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12,55: Deschiderea emisiunii: ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13,50: Ştirile serviciului german. 14,00: Radio jurnal. 14,20 : Muzică variată (discuri). 14,30: ORA RĂNIŢILOR : Orchestra de Salon, dir. de Gh. Şerbănescu. 15,30: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 18,10: Emisiune specială în limba rusă. 18,20: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19,00: Deschiderea emisiunii: ORA TINERETULUI : Jurnalul tineretului. 19,15 : D-na Constanţa Chirulescu (voce). 19,30: ORA FEMEII : D-na Gabriela I Barca. 19,45: Muzică variată (dscuri). 19,50: ştirile serviciului german. 20,00: Radio jurnal. 20,10: Muzică variată (discuri). 20,20: Jurnal în limba turcă. 20,35: Muzică variată (discuri). 20,40: Universitatea Radio . Prof. Ion Simionescu : Omul şi cerul. 21,00: ORA GERMANIEI. 21,45: Quartetul de tromboni al Fanfarelor Comandamentului German din Bucureşti compus din d-nii: Jäger, Schulz, Loren; şi Köhn. 22,00: Radio-jurnal ; Sport. 22,20: Romanţele noastre-prezentare muzicală de Horia Furtună. 23,00: Muzică variată uşoară (disc.). 24,00: închiderea emisiunii. RADIO — MOLDOVA 280,9 metri 13,00: Deschiderea emisiunii — învăţătura zilei Jocuri şi cântece româneşti (discuri). 13,30: Radio-jurnal (I). 13,45: Instrumente diferite (discuri). 14,05: Muzică uşoară (discuri). 15,00: închiderea emisiunii. 18,30: Deschiderea emisiunii. Muzică de cameră (discuri). 19,00: MOLDOVA PITOREASCA — Prof. I. Cârţa : Ţinutul Bălţi. 19,15 : Lieduri (discuri). 19,45: Muzică hawaiană (discuri). 20,00: CONFERINŢA — D. colonel Zamfirescu : Cum se poate creia pin muncă noul terenuri de cultură. 20,15: Canzonete (discuri). 20,30: Concerto grosso pentru jazz și orchestră de Kiinnecke (orch. filarmonică din Berlin dirij. de autor). 21,00: Radio-Jurnal (II). 21,15:. SEARA DE TEATRU — „Bucura Casei“ comedie în 3 acte de Anicet Bourgeois. 22,30: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21,40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22,00: Emisiune In limba germană: Muzică. 22,20: Emisiune în limba italiană : Muzică. 22,40: Emisiune în limba franceză. 22,50—23,00: Emisiune în limba engleză. JOI 1 OCTOMBRIE 1942 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55 8.00. ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunii; Radio jurnal; Concert de dimineaţă; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 12.10: Emisiune specială în limba rusă. 12.45: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.55: Deschiderea emisiunii. Orchestra Societăţii Rom. de Editură. voce Gică Petrescu. 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Orchestra C. Tandin-voce Maria Tănase şi Alex. Grozuţă. 15.30: Reportagii germane de pe front. 15.40: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 18.10: Emisiune specială în limba rusă. 18.20: POŞTA MILITARĂ RADIO, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.00: Deschiderea emisiunii. Orchestra Nicolae Cireş-voce Nicu Stoenescu. 19.30: D-ra Lenuta Boldur cu ansamblul său. 19.50: ştirile serviciului german. 20.00: Radio jurnal. 20.00: Muzică variată (discuri). 20.31: Jurnal în limba turcă. 20.35: Muzică variată (discuri). 20.40: UNIVERSITATEA RADIO: Ovidiu Papadima: Mărturii ale trecutului în folklor. 21.00: Concertul simfonic al Orchestrei Radio, dir. Const. Bobescu. 22.00: Radio jurnal; sport. 22.20: Concertul Orchestrei Radio, dir. Ion Hartularu-Darclée-voce Ady Vintilă. RADIO— MOLDOVA 280,9 metri 13.00: Deschiderea emisiunii — învățătura zilei. Muzică pentru orchestra de salon (discuri). 13.30: Radio-jurnal (I). 13.45: Orchestra Toader Mihai. 14.40: Sfaturi medicale pentru tineret. 14.50: Cântă Rodica Bujor (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Marşuri române şi germane (discuri). 19.00: CRONICA VIEŢII MOLDOVENEŞTI. 19.15: Muzică pentru masă (discuri). 20.00: CONFERINŢA d. Ing. Andriescu-Cale: Problemele hidraulice ale Moldovei. 20.15: Orchestra populară Grigoraș Itcu (discuri). .35: D. Aurel Alexandrescu-voce. 21.00: Concert simfonic (discuri). 22.15: Muzică corală (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22.00: Emisiune în limba germană: Muzică. 22.20: Emisiune în limba italiană : Muzică. 22.40: Emisiune în limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune în limba engleză. NOUI CLĂDIRI IN JUDEŢUL ARAD Lipsa muncitorilor zidari şi tâmplari Arad, 26 Septembrie Programul ce şi-a propus prefectura judeţului să-l realizeze pe teren în actuala campanie de lucru — parte organică dintr-un program mai vast extins pe timp de trei ani — a format subiectul mai multor corespondenţe publicate în urmă cu luni, de ziarul nostru. Cu prilejul unei călătorii făcute în judeţ, pe linia Crişului Alb până la Hălmagiu, am avut prilejul să constatăm că proectele prefecturii nu au rămas numai simple intenţii, ci că se lucrează intens pentru traducerea cât mai grabnică a lor în realităţi. Astfel, la Sebiş a fost ridicată şi pusă sub acoperiş clădirea băii populare edificată în imediata apropiere a comunei, pe drumul Butenilor. Baia populară va avea instalaţii de aburi, duşuri, sală de odihnă şi toate dependinţele necesare. La Vârfurile, pe bazele puse în urmă cu ani de echipele regale, lărgite şi amplificate, a fost începută — şi probabil acum pusă sub acoperiş — clădirea centralizatoare a tuturor autorităţilor din comună, inclusiv cămin cultural şi baie populară. Lucrările sunt executate, în ambele locuri, în regia proprie a prefecturii şi sub directa supraveghere a serviciului tehnic judeţean prin arhitectul şef al judeţului. In alte părţi ale judeţului — Hălmagiu, Moneasa, etc. se execută alte lucrări, în aceleaşi condiţiuni. Importanţa acestor lucrări nu poate scăpa nimănui, căci pe lângă că se înzestrează populaţia judeţului cu seamă de instituţiuni de real folos, populaţia din regiunile sărace în care ele se fac, are o sursă de câştig. Vorbim despre aceste lucrări, nu putem scăpa prilejul de a menţiona acoi o gravă problemă : lipsa lucrătorilor zidari şi tâmplari. Lipsa acestora este determinată. Lipsa acestora este determinată de mirajul pe care-l reprezintă pentru copiii ţărani profesiunile mecanice, azi atât de bine retribuite. Fiecare vrea să fie mecanic, şofer, conducător de tractoare sau specialist într’o ramură din cele căutate azi. Este adevărat că azi mecanicii şi muncitorii mecanici specializaţi au o retribuţie excelentă, însă nici salariile muncitorilor zidari şi tâmplari nu sunt mai prejos. Apoi, epoca de utilizare la maximum a fabricilor va dura numai până la încheerea păcii. După aceia va începe epoca de reconstrucţie şi de refacere a oraşelor şi a satelor. Dar cu cine, dacă nu se pregătesc de pe acum muncitorii necesari ? Vom recurge din nou la muncitori şi specialişti streini, scoţând banul din ţară sau împănând din nou oraşele şi satele cu venetici după ce am scăpat de ei ? Iată o problemă asupra căreia trebue să mediteze nu numai populaţia de la ţară care vrea să creeze o altă soartă copiilor, ci şi autorităţile şi conducătorii şcolilor profesionale, atât de aglomerate în toamna aceasta de solicitanţi şi de cei rămași pe dinafară. s. mic. VÂNĂTORI Cooperativa Vânătorilor şi pescarilor Sportivi din România aduce la cunoştinţa Domnilor Membri, că a sosit un nou stoc de cartuşe încărcate cu pulbere fără fum. Distribuirea cartuşelor începe din ziua de 28 Septembrie 1942 şi se va face între orele 1594 şi 1944 la sediul Cooperativei, Strada Polonă Nr. 8. Prețul de desfacere este următorul: Cartușe Wolff cu pulbere J.B. calibrul 12 cu lei 16 bucata » »» », W » ,r 16 ,,» 16 „ »» 9, 99 99 99 20 ,, , 15 9, 9» 99 Perfect ,, „ 12 ,, „ 17 „9 ,9 9, 9, 16 „ „ 16 »9 99 99 9, 20 99 16 9. Termenul de ridicare este până la 30 Noembrie 1942, după care dată Cooperativa nu mai păstrează stocul cuvenit acelora ce nu Ie-au ridicat. La ridicarea cartușelor se va prezenta permisul de vânătoare și permisul de port-armă pe anul în curs. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE __ . 44 Cronica dramatică Teatrul Municipal. ■— „Margareta: 3“, comedie in 3 acte de Fritz Schwiefert „Teatrul Municipal” a deschis stagiunea cu „D’ale Carnavalului”, comedia farsă a lui Caragiale, după care a urmat reprezentarea, în bune condiţii de interpretare şi punere în scenă, a unei comedii moderne germane „Margareta: 3” de Fritz Schwiefert, în versiunea românească făcută de d. Radu Beligan. Titlul piesei, „Margareta: 3”, care pare o formulă matematică, indică un singur personaj femenin ce apare în apartamentul locuit de trei prieteni tineri, Ludwig, Karl şi Lorentz, sub nume şi aspecte diferite, spre a juca cu fiecare în parte comedia amorului. Cei trei prieteni, care trăesc liniştiţi împreună, serviţi cu devotament şi inteligenţă de un fecior experimentat şi stilat, se pomenesc deodată într’o situaţie neprevăzută din cauza apariţiei unei femei necunoscute, ciudate şi tulburătoare, ce i-a provocat să dezvăluiască preferinţele lor în domeniul amorului. Fiecare doreşte să fie iubit de un anumit tip de femeie, care să întrunească condiţiile idealului lor în materie de psiho-fiziologie a amorului. Se cristalizează astfel trei tipuri: femeia modernă lipsită de prejudecăţi şi sentimentalism; femia aventurieră şi „fatală” personală şi amorală ; femeia burgheză sentimentală. Frumoasa necunoscută, care îşi face apariţia în apartamentul celor trei tineri, sub numele de Mar, Rita şi Margareta, joacă rolurile celor trei tipuri de femei, corespondente „idealurilor” lui Ludwig, Karl şi Lorentz, în aşa condiţii, încât nici unul nu bănueşte că sunt prinşi într’o cursă. Un incident oarecare se iveşte în cursul desfăşurării farsei, care contribue la dezvăluirea adevărului. Cine era acea necunoscută şi ce scop a urmărit ea angajându-se într-o asemenea aventură riscantă ? Autorul ne informează în scena rezervată deznodământului cu explicaţii, că o tânără fată, onestă şi burgheză, vecină cu cei trei tineri, provocată de indiferenţa acestora, a încercat să-i atragă în cursă, spre a se răzbuna şi a face ea însăşi o experienţă inofensivă înaintea căsătoriei sale cu alt personaj ce nu este introdus de autor în scenă, fiind de prisos pentru demonstraţia temei sale. Fireşte, situaţia este forţată, ca şi explicaţia aventurei riscante a fetei oneste şi îndrăzneţe, chiar sub titlul de experienţă. Autorul a reuşit însă prin construcţia acestei comedii - farsă, prin textul său convenabil, prin dialogul vioi şi scânteetor, ca şi prin prezentarea şi definirea celor patru personagii, să capteze atenţia publicului, ba chiar să-i amuze. N'a reuşit însă să găsească un deznodământ anecdotei sale, desigur ca să evite banalitatea şi de aceea comedia „Margareta 3”, prezintă caracteristica comediilor - proverbe franţuzeşti, sau italiene, cu o bună ţinută şi o fineţe de spirit remarcabilă. Interpretarea excelentă, ca şi decorurile şi punerea în scenă a d-lor Traian Cornescu şi Mihail Zirra. Personajul principal al fetei, ce apare în trei tipuri de femei deosebite, a găsit în d-na Mia Coca o interpretă inteligentă, vioaie şi cu mijloacele necesare unei comediene de cea mai bună calitate, D. Coty Hociung remarcabil în rolul feciorului stilat, Jean, prin ţinuta şi jocul său concentrat. Deasemenea, d-nii George Sion, Gheorghe Măruţă şi Dorel Urlăţeanu, au schiţat în linii sigure tipurile simpatice ale celor trei prieteni şi s’au menţinut în toate scenele, în nota potrivită situaţiilor. ROMICUS Conferinţă administrativă la Odesa Expunerea d-lui guvernator al Transnistriei Duminică, 21 Septembrie, s-a ţinut în palatul Direcţiunea agriculturii din Odesa o conferinţă administrativă la care au luat parte organele superioare administrative din întreaga Transnistrie. Cu acest prilej d. Gh. Alexianu, guvernatorul Transnistriei, a făcut o expunere asupra situaţiei agricole. In privinţa însămânţărilor de toamnă, să se lucreze pe teren — a spus d-sa. Formele de viaţă nu stau în hârtii. Localnicii nu cunosc prea bine cultura porumbului. Să se ia măsuri pentru a nu se culege crud şi a se depozita în magaziile din gări pentru că hambarele de la colhozuri sunt stricate şi cu scândurile deblocate cu greutate din stocul de război se pot repara mai uşor aceste magazii. Nu trebue să se piardă nici o producţie şi de aceea jandarmii agricoli au primit instrucţiuni cum să păzească recolta. In judeţele din sud, unde şoselele sunt impracticabile în caz de ploaie, transporturile la gări se vor face imediat, pentru că avem mijloace de transport suficiente, dar trebue utilizate la maximum. Nu se admite în timpul săptămânei nici un târg. Trebue organizată munca evreilor şi a ţiganilor; cine nu vrea să muncească va fi trecut dincolo de Bug. Pentru sporirea producţiei animalelor se vor reface staţiile de montă artificială, selecţionând animalele de prăsilă, trimiţându-se în special în judeţele deficitare. Din cauza secetei şi din cauza lipsei de lapte, producţia de unt a scăzut. Trebue să se mărească producţia prin orice mijloace. Nu se admite nici o ezitare. Se vor face vânători de iepuri, care în regiunea Nistrului aduc pagube considerabile agriculturii; din blăni se vor face mănuşi pentru ostaşi. Să se institue în fiecare judeţ, premii pentru stârpirea şobolanilor de câmp, care distrug aproape 20% din recoltă. Fiecare locuitor este obligat să lucreze o pereche de ciorapi şi mănuşi de lână pentru ostaşii germani şi români de pe front. Este o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, pentru a ajuta pe cei ce ne apără graniţele. Să se pună o deosebită grijă la recoltarea cânepei şi a inului şi îndreptate la fabrici, pentru a se fabrica saci, şleauri, guri de ham, etc. Recolta bogată de sfeclă din Transnistria este o adevărată mană cerească. Se va dirija sfeclaLa fabricile respective de zahăr, unde s’au asigurat din timp cărbuni de Silezia şi antracit, distribuiţi în cantităţi suficiente. Fabricile din Nord, vor prelucra şi sfecla din Basarabia. Judeţele cari au zahăr, să intensifice prelucrarea fructelor în marmelade, compoturi şi dulceţuri^_________________ ___________ CRONICA SPORTURILOR CAMPIONATUL NATIONAL AL ROMÂNIEI Joi 1 Octombrie 1942, se vor desfăşura pe terenurile Tenis Clubului C.F.R. din b-dul Elisabeta nr. 70, match-uriile campionatului naţional de tenis al României pentru anul 1942. D. general Oreacanu, director general C.F.R. a acceptat patronajul acestui Campionat, înscrierile se vor trimite până mâine Miercuri pe adresa d-lui ing. L. Vasu, comisar general pentru organizare. Se vor discuta toate competiţiunile categorieiE-a precum şi simplu d-ni şi d-ne pentru categoria II-a şi juniori. Trageriile la sorţi se vor face Miercuri 30 ort, ora 18. TURNEUL DE LA BRATISLAVA VENUS S-A COMPORTAT ONORABIL Sâmbătă şi Duminică desfăşurat la Bratislava turneul footballistic la care au participat Viena, S. K. Bratislava, Gradjansky şi Venus. Foştii noştri campioni naţionali au cedat onorabil în ambele zile și la acelaș rezultat. Turneul a fost câștigat de campioana croată Gradjansky, aceasta fiind în fruntea clasamentului. Rezultatele tehnice înregistrate în cele două zile ale turneului sunt următoarele : In prima zi: S. K. Bratislava—Venus 2—1 (1—0), Viena—Gradjansky 3—3 (3—0). In cea de a doua zi. Gradjansky — Venus 2—1 (1—1). Viena — Bratislava 6—5 (5—1). Jocurile au fost urmărite de un public numeros printre care numeroase personalităţi civile și militare. RUGBY Rezultatele primei etape a campionatului regional Duminică s’au disputat primele jocuri de rugby contând pentru campionatul regional. Rezultatele înregistrate sunt următoarele : CATEGORIA ONOARE Stadiul Român — Viforul Dacia 6—3 (0—3), P. T. T. — C. F. R. 13—6 (5—3), T. C. R. — R. C. 13 16—3 (8—3). JUNIORI A. C. T. — T. C. R. 14—3 (0—3). Stadiul Român — Viforul Dacia 3—0 (3—0). Sportul Studențesc — Victoria 23—6 (Î1—0). 17 jucători selecţionaţi in vederea jocului cu Croaţia Comitetul federal a ţinut aseară o importantă şedinţă in cadrul căreia s’a alcătuit primul lot în vederea jocului cu Croaţia. El este următorul: Portari: Sadovsky. Fundaş: Moldoveanu, Ghiuriţan, Iliescu. Mijlocaş:: Wetzer III, Dragan, Constantinescu-Grecu, Pepelea şi Siclovan, înaintaşi: Beraru, Filoti, Radu Florian, Andrei Rădulescu, Hamis, Mihăilescu, Iordache şi Bogdan. Primul antrenament va avea loc mâine pe A.N.E.F. sub conducerea antrenorului federal d. Jean Lăpuşneanu. SPORTUL PESTE HOTARE Bruxelles, 28 (Rador). — In cadrul campionatului naţional de football s’au înregistrat următoarele rezultate : Sport Gantoise — Olymic Sp. 2—l. F. C. Mecheln—Sp. Forestoise 4—l. White Star — Boom 5—0 C. S. Bruegge — Lerschen 5—3, Endracht — Antwerpe î F. C. 2—l. Anderlecht — Standard 5—l. Reerschot — Tilleur 3—0 Racing C. B — Union St, Gilloise l—0. Milano, 28 (Rador) — Terminănduse concursurile internaţionale de atletism ale tineretului european, clasamentul pe naţiuni este următorul: TINERI l) Italia ; 2) Germania. FETE I l) Germania; 2) Italia; 3) Olanda. Dăm mai jos alte rezultate atletice ale întâlnirilor de pe stadion : TINERI loc m. : l) Mladeck (G.) Îl sec. 400 m.: 1) Siero (Sp.) 49, 4 sec.; 2) Wanzeele (Belg) 49,5 sec. 800 m. : l) Kern (G.) I : 50,7 sec.; 2) Guddc (Cr.) I : 56,8 sec. 4x100 m.: 1) Italia 43 sec.; 2) Germania 43,1 sec. 4x400 m.: 1) Italia 3 : 22,4 sec.; 2) Germania 3 :25,9 sec ; 3) Ausnia 3 : 29,6 sec. FETE 106 m.: 1) Zelezniak (G). 12,4 sec.; 2) Schwanik (G.) 12,5 sec. 80 m. garduri : 1) Domagalla (I.) 1?.l sec ; 2 Franco (I) 12,3 sec. 4xloo m.: 1) Germanal 48,8 sec. ; 2) Italia 50,2 sec.; 3) Olanda Ş3,l sec. Anul al 59-lea Nr. 268 Joi 1 Octombrie 1942 SITUATIA PE TEATRELE DE RAZBOI (Urmare din pag. I) In apropiere de coastele Ameriiei de nord şi Africei occidentale, alte submarine germane au atacat şi scufundat 11 vase de transport. Toate căile de comunicaţie principale din Atlanticul de nord şi central, care au ramificaţii în Oceanul îngheţat de Nord, în direcţia Murmansk-Arhanghelesk, în marea Antiidar (Caraibelor), în direcţia canalului Panama şi a golfului Mexic, între care este şi calea britanică a „Capului”, ce ocoleşte Africa şi se îndreaptă spre India, golful Fersic, Marea Roşie şi Australia, sunt ameninţate de submarinele germane şi japoneze cu mare rază de acţiune, cu viteză superioară celor din trecut, cu o forţă de rezistenţă sporită şi cu mijloace puternice de atac şi de apărare. Faptul că submarinele germane, fără concursul vaselor de război de suprafaţă şi al avioanelor, pot să atace convoiurile cele mai puternic protejate de unităţile marinei anglo-americane, să susţină zile întregi lupte, fiind descoperite, împotriva lor şi să-şi îndeplinească misiunea în asemenea condiţiuni, dovedeşte capacitatea lor ofensivă şi defensivă şi slăbiciunile mijloacelor anti-submarine. R. S. Expunerea d-lui Ribbentrop (Urmare din pag. I-a) al doilea front, încercată dealtfel la Dieppe, este, după părerea d-lui Ribbentrop, tot atât de efemeră. Dar chiar dacă anglosaxonii vor face noui încercări, „trupele germane — a subliniat d. Ribbentrop — sunt gata pentru noui acţiuni şi pentru noui misiuni de acest fel“. „Germania şi aliaţii săi sunt actualmente atât de puternici — a adăugat d. Ribbentrop — încât încercările de a se constitui un al doilea, un al treilea, un al patrulea sau un al nu ştiu câtelea front, de care vorbeşte cu mult zgomot Roosevelt, nu pot în nici un caz opri paralizia Uniunii Sovietice”. După această expunere a situaţiei critice în care se găsesc sovieticii, situaţie care se agravează din ce în ce şi care justifică convingerea în apropiata înfrângere definitivă a puterii de rezistenţă sovietică, d. Ribbentrop a subliniat succesele morale ale forţelor axei pe întinsul mărilor. „Sunt convins — a spus d. Ribbentrop — că puterile pactului tripartit au scufundat in cursul anului trecut cel puţin dublu, dacă nu chiar mai mult, tonajul comercial inamic pe care englezii şi americanii l-au putut construi în această perioadă”. Şi convingerea d-lui Ribbentrop este că oricât ar construi în viitor englezii şi americanii, puterile pactului tripartit vor putea scufunda cu mult mai mult decât se va construi. In partea finală a expunerii sale — după ce a arătat că prin cucerirea Ucrainei şi a regiunei Donului şi Kubanului a fost asigurată hrana pentru întreaga Europă şi că în ce priveşte materiile prime puterile pactului tripartit se află azi „într’o situaţie care nu mai poate prezintă nici un fel de dificultăţi pentru cererile lor de război — d. Ribbentrop a subliniat faptul că Germania şi aliaţii săi dispun azi de o capacitate de înarmare superioară aceleea a inamicilor ei, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. „Puterile pactului tripartit — a precizat ministrul de externe german — au în puterea lor cele mai mari centre industriale şi de armament din lume şi aproape totalitatea şantierelor maritime din Europa şi din Asia“. „Aceeaşi situaţie de superioritate o au puterile pactului tripartit şi din punct de vedere strategic, ele deţinând poziţii militare care nu pot fi reluate şi de unde ele sunt în măsură „să se opună inamicului sau chiar să ia iniţiativa şi să-l alunge din alte poziţii”. In rezumatul final şi de concluzie d. Ribbentrop şi-a exprimat convingerea următoare: ..Puterile pactului tripartit, la sfârşitul celui de al doilea an al unirii lor, sunt stăpâne pe situaţie în toate privinţele. Se poate ca lupte grele să mai fie de înfruntat de către noi. Suntem pregătiţi să le facem faţă, căci războiul din Rusia Sovietică nu a sleit armatele aliate după cum afirmă inamicii noştri ci, dimpotrivă, el le-a transformat în luptători şi mai aprigi”. Şi exprimându-şi încrederea absolută în viitor, certitudinea că „orice tentativă de apropiere de liniile noastre, dinspre nord, dela vest, dela est sau dela sud, ori de unde ar veni” va fi plătită de inamic cu „hepatombe de morţi“, d. Ribbentrop a încheiat importanta sa expunere afirmând că „timpul lucrează acum definitv pentru puterile pactului tripartit“. Continuarea acţiunii pentru stârpirea vagabondajului la Capitală Razii in sectoarele II Negru şi III Albastru In cursul săptămânii expirate echipele de raziere ale primăriei Capitalei au efectuat razii în cuprinsul sectoarelor II Negru şi III Albastru, fiind cercetate străzile : Sft. Gheorghe Nou, bd. Regele Albert, Blănari, Halelor, șos. Vitan, Mihai Bravu, Dristor, Laborator, Labirint, șos. Măgurele, calea Rahovei, str. Bârlei, str. Ion Dobrescu, Dr. Istrate, str. 11 Iunie, cu care prilej s’a constatat următoarele : 1) In str. Bilănari, la restaurantul Const. Florescu, bucătăria a fost găsită murdară, iar personalul de serviciu nu fusese vizitat de medic din iulie a. c. 2) In str. Halelor nr. 27 restaurantul ,.La munţii Balcani“ proprietatea Gh. Rădulescu, a fost găsit foarte murdar şi fără aerisire, personalul murdar si fără halate. Au fost ridicaţi 7 bărbaţi şi 3 femei, fiind găsiţi, fără acte. 3) Din restaurantul ,,Oituz” din acea stradă au fost ridicaţi 8 bărbaţi şi 2 femei. 4) In str. Halelor 23, bucătăria restaurantului ,,Cina Românească”, proprietatea C. Popa, a fost găsită foarte murdară, personalul de la bucătărie murdar şi fără halate. Au fost ridicaţi 8 bărbaţi şi 2 femei. 5) In str. Halelor 41, cafeneaua Gh. Damian, a fost găsită murdară, personalul murdar. A fost ridicat un minor. 6) In str. Halelor 41 hotelul „Unirea’’ proprietatea D-tru Piţulbai, a fost găsit într’o stare de murdărie de nedescris, camerele neaerisite, closetele foarte murdare. S’a constatat deasemeni că închiriază camere cu ora la prostituate clandestine. Hotelul va fi închis până i se va face curățenie generală. Au fost ridicate două prostituate. Au fost închise ,,bombele” din şos. Mihai Bravu 360 şi şos. Vitan 27. Magazia va fi dărâmată. Au fost ridicaţi 6 bărbaţi şi o femee. In cursul acestor razii au fost ridicaţi: 173 bărbaţi, 10 femei şi 25 de minori, dintre cari 41 au fost lăsaţi în libertate, 12 au fost trimişi la comenduire, la poliţia comunală, iar unul evadat. In adăpostul vagabonzilor se găseau la 25 Sept. crt. 232 persoane, dintre care, 135 au fost trimese la urmă, familiilor şi autorităţilor, rămânând în adăpost pentru triere 46 bărbaţi, 35 femei şi 16 minori. Controlorii oficiului special de triaj verifică zilnic, pe teren pe vânzătorii de ziare, trimțându-i la bac pecei cari nu au vizita săptămânală pe carnet. ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ LOVIT MORTAL DE O BICICLETĂ Rudolf Schreiber ,în vârstă de 62 ani, pensionar, din str. Paul Greceanu no. 47, în timp ce traversa seara pe la ora 7, şoseaua Jianu, prin dreptul casei no. 14, a fost lovit şi trântit jos de Aurel Chirculescu, de 20 ani, domiciliat în str. Alexandru Iacobescu, care trecea prin acel loc cu viteză, pe bicicleta no. 3433. In cădere nefericitul bătrân s’a lovit cu capul de Davaj, atât de puternic încât s’a ales cu fractura bazei craniului. Transportat cu o ambulanță a ,,Salvării“ la spitalul Filantropia, unde a fost internat, după şase ore de chinuri a încetat din viaţă, la ora 1 noapta. S A SINUCIS CU SOMNALIN Luni seara pe la ora 10, a fost ridicată de „Salvare”, de la locuinţa sa din fundătura Columbelor No. 10, Ioana Bogza, originară din comuna Moiseşti (Maramureş) care fiind suferindă a luat mai multe pastile de somnalin. Internată la spitalul Brâncovenesc după puţin timp a încetat din viaţă. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul sinucigaşei a fost transportat la ,,Institutul medicolegal”. ACCIDENT DE AUTOMOBIL Automobilul No 9387 B, proprietatea d-lui Ilie Mavrodin din şoseaua Kiseleff No. 29, în timp ce mergea cu viteză pe bulevardul Filantropia, prin dreptul casei cu nr. 227 a lovit şi rănit grav pe băiatul Gagiu Anton, de 10 ani domiciliat în str Elena Clucereasa No. 35, care a sărit din remorca unui vagon de tramvai, ce venea din direcţia opusă şi de care fusese agăţat. Conducătorul maşinei după accident, a dispărut. Accidentatul a fost internat de „Salvare” la spital AGRESIUNE Niculae Tomescu, din str. Costache Conache No. 13, s-a prezentat circumscripţei a 18-a poliţieneşti reclamând că în timp ce trecea pe şoseaua Pantelimon, prin dreptul casei cu no. 38 nişte necunoscuţi au tăbărât asupra lui, luându-l la bătae, fără niciun motiv şi provocându-i cu un corp tare cinci răni sângerânde la cap. A fost condus la spitalul Colentina, unde i s-au dat îngrijiri fiind lăsat apoi liber. DOUĂ ÎNCERCĂRI de SINUCIDERE Geta Tomescu, de 19 ani, elevă la un pension, aflându-se la domiciliul părinţilor săi din str. Polonă No. 65 a încercat să se sinucidă, bând 250 grame esenţă de oţet. Motivul disperatului gest este “,a pierdut examenul de corigenţă. A fost transportată de „Salvare” la spital, unde i s’au dat îngrijiri fiind pusă în afară de pericol. — Muncitoarea Roza Russ, de 24 ani, a fost găsită Luni seară pe la ora 11, în nesimţire, la domiciliul ei din bulevardul Pieptănari No. 37. Numita prezenta semne de in- toxicaţie. Se crede că s’a otrăvit, nu se ştie cu ce A fost internată de ,.Salvare”in spital.. NENOROCIRE D-na Irina Cioară, din str. Vasile Lascăr Nr. 160 ,a adus la cunoştinţa circumscripţiei a V-a poliţieneşti, că fiica sa Anastasia Becu, de 18 ani, turnând benzină peste nişte mangal, sticla a luat foc exploadând şi aprinzând îmbrăcămintea de pe dânsa. Fata s-a ales cu arsuri pe faţă şi corp. A fost transportată de „Salvare“ la spitalul „Principele Mircea", unde a fost internată Edith. Ing. Celibu Salomon Sergiu Solomon anunţă cu atânc durere încetarea din viaţă după lungă suferinţă, a iubitului la tată şi bunic MAX HELD în vârstă de 75 ani fost Vice-Preşedinte al Bursei Consilier al Camerei de Industrii Comerţ din Cernăuţi. înmormântarea s a făcut la Cimitirul Giurgiului în ziua de Septembrie, ora 4 d. a. Rugăm a nu face vizite de cordoleanţe. t