Universul - Provincie, aprilie 1943 (Anul 60, nr. 89-115)
1943-04-01 / nr. 89
4 Antal al 60-lea 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILIAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub nr. 160 Trib. Ilfov PENTRU VIAŢA LOCALĂ Modificarea decretului-lege a creditului judeţean şi comunal în sensul de a se da posibilitate comunelor să obţină credite pe termene scurte şi cu dobândă mică, este de o însemnătate deosebită pentru viaţa administraţiei locale. Deşi unităţile administrative îşi consemnau şi până acum fondurile disponibile la Casa de depuneri totuşi din cauza formalităţilor costisitoare, împrumuturile se acordau cu greutate, plătindu-se o dobândă de 4 jum. la sută. Prin noua modificare a legii, comunele vor depune disponibilul direct la Creditul judeţean şi comunal, de unde se vor putea împrumuta cu un procent de 2 la sută. E un fapt cunoscut, că unităţile noastre administrative au dus lipsă în trecut de credite. Viaţa comunelor şi a sateor a întâmpinat greutăţi în desvoltarea ei tocmai din această cauză. Dacă unele dintre comune, favorizate de veniituri mai mari şi-au putut reliza opere de interes obştesc, pentru ridicarea stării economice, culturale şi sanitare a cetăţenilor, altele lipsite de venituri au rămas la un nivel ceva mai scăzut. Problema aceasta de ordin financiar a mai avut şi alt aspect financiar. Centralizarea exagerată a tuturor veniturilor comunale şi judeţene şi înglobarea lor în bugetul general al Statului, din care apoi se repartiza prea puţin pentru unităţile administraţiei locale a dus în mod inevitabil la această stare de lucruri. S-a căutat în anii din urmă să se repare în parte această situaţie prin crearea unui fond comun, repartizat din bugetul general al Statului, în raport cu veniturile comunelor şi judeţelor şi pe care ministerul afacerilor interne să-l pue la dispoziţia unităţilor administrative care într-adevăr au de îndeplinit nevoi de ordin obştesc. Comunele şi satele sărace trebuesc sprijinite în desvoltarea lor. Sunt sate lipsite de mijloace, cari nu şi-au putut reclădi bisericile şi şcolile dărâmate de cutremurul din toamna anului 1940. Acestea au în primul rând dreptul să fie ajutate Dacă din fondul comun de anul trecut care a însumat 3 miliarde jumătate, nu s-au pu ■ tut acoperi toate nevoile, desigur, că la noul buget vor fi ţinute în seamă şi acele sate care nu dispun de venituri şi au de înfăptuit opere sociale şi culturale. Pe această cale directă a sprijinirii comunelor, cum şi prin noua măsură de a li se înlesni împrumuturile pe termen scurt şi cu dobânzi mici,în vederea aprovizionărilor, se tinde prin noua politică administrativă inaugurată, să se ajungă la întărirea şi ridicarea gospodăriei vieţii locale. VICTORIA O aniv Spania a sărbătorit aniversarea de patru ani de la victoria câştigată de armatele naţionaliste comandate de generalul Franco împotriva, celor comuniste. Defapt ni a fost numai o victorie militară, care a salvat Spania din anarhia în care o aruncase războiul civil, provocat de politicianii demagogi aliaţi cu elementele revoluţionare, ci o victorie politică şi morală a latinităţii iberice şi a civilizaţiei europene împotriva comunismului ce-şi întinsese tentaculele până la Madrid. Cel dintâi care ş-a dat seama de primejdia ce ameninţa Spania a fost generalul Primo de Rivera. Conştient de gravitatea situaţiei creată de greşelile săvârşite de fostul regim, acel general bine intenţionat, a crezut că printr-o guvernare dictatorială impusă de împrejurări va ridica un dig împotriva valurilor ce începuse să le ridice demagogia anarhică. El n’a reuşit să-şi îndeplinească misiunea. Spania aceea nu era pătrunsă de necesitatea unei asemenea guvernări, care n’a fost pe placul nici al oamenilor din „dreapta", nici al celor din stânga" şi mai cu seamă al celor din „extrema stângă“. Agitaţiile sterile în jurul teoriilor şi programelor politice divizase Spania şi slăbise atât de mult forţele sale spirituale şi naţionale încât acestea nici nu s’au putut manifesta. In asemenea condiţii „Iron- SPANIEI ersare tul popular“ a câştigat teren şi odată instalat la putere, el a deschis porţile războiului civil. Zadarnic a încercat José Antonio de Rivera, un tânăr avocat de mare talent, animatorul mişcării „falangiste" şi anunţătorul renaşterei Spaniei pe temeiul tradiţiei sale glorioase, a iubirei de patrie, a sentimentului religios creştin şi a spiritualităţii latine, să determine o reacţiune salvatoare. ,,Frontul popular", sprijinit făţiş de Moscova şi condus de agenţii Internaţionalei comuniste, a putut să exercite dictatura roşie şi să practice cea mai cumplită teroare. Atunci a apărut salvatorul Spaniei,generalul Franco, comandantul trupelor naţionaliste din Maroc, care în ziua de 18 iulie 1936, a declarat război guvernului „frontului popular“ din Madrid. Cu toate că acţiunea îndrăzneaţă întreprinsă de generalul Franco a avut în prima sa fază caracterul unei expediţii romantice fără sorţi de izbândă, căci trupele naţionaliste ce trecuse din Maroc în Andaluzia aveau efective slabe, pe când guvernul din Madrid mobilizase toate forţele armatei „republicane“ şi avea sub dominaţia sa întreg teritoriul Spaniei ea a fost încoronată de (Continuare in pag. 2-a) Generali şi amirali italieni căzuţi pe câmpul de onoare Roma, 29 (Rador). — Redactorul diplomatic al agenţiei „Ştefani“ scrie: Lista oficială a generalilor şi amiralilor italieni căzuţi pe câmpul de onoare a fost publicată în Italia. Ea cuprinde doi generali de corp de armată, cinci generali de divizie, nouă general de brigadă, doi amirali de divizie, un mareşal al aerului şi doi generali de brigadă aeriană. Au frâurit întru îndeplinirea datoriei în fruntea soldaţilor lor, pe puntea de comandă a vaselor sau pe bordul avioanelor lor în total 21 de amirali şi generali. Această listă este o confirmare a tradiţiilor comandanţilor italieni, care nu rămân în spate, în adăposturi sigure şi comode, ci care vor să dea exemplu subalternilor lor în ce priveşte riscurile şi curajul. Comnadanţii italieni se pătrund de această concepţie a onoarei în şcolile militare unde se formează tinerii ofiţeri şi îi rămân credincioşi în toate etapele carierii lor, până la gradele cele mai înalte. Soldatului italian îi place să fie comandat de generali care dau dovadă de curaj personal. Este vorbade o tradiţie care s-a arătat în deosebi în cursul războaielor de independenţă, în războaiele din Etiopia şi Africa şi în cursul primului război mondial. Această tradiţie face parte integrală din spiritul armatei şi marinei italiene. Aviaţia a moştenit de la celelalte armate această strălucită linie de conduită a ofițerilor superiori. URMA STIRI DIN LUMEA INTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-75 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Ms% 89 Joi 1 Aprilie 1943 8 Pagini DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU PENTRU DREPTURILE ROMÂNIEI CU PRILEJUL ANIVERSARII UNIRII BASARABIEI Dacă dreptul la entitatea teritorială a unei naţiuni şi la unitatea ei naţională are uneori nevoe, pentru recunoaşterile internaţionale, de argumente juridice şi istorice, nu este drept mai întemeiat din ambele aceste puncte de vedere, ca acela al României in general asupra tuturor teritoriilor ei și fiindcă aniversarea a 25 de ani dela unirea Basarabiei ne dă deocamdată prilejul să vorbim despre această scumpă provincie, atât de oropsită dealungul veacurilor, — mai întemeiat ca dreptul României asupra teritoriului românesc dintre Prut şi Nistru. Principiul egalităţei între state în ce priveşte drepturile şi datoriile lor, principiu recunoscut ca profund temeinic în dreptul internaţional şi de cei mai de seamă jurişti ai lumii, cuprinde în ei şi egalitatea faţă de acest drept al naţiunilor la unitatea şi integritatea lor teritorială, fără de care armonia şi colaborarea între naţiuni nici nu se poate închipui. In concepţia politică a României, din vremuri străvechi şi până în timpurile noastre, respectul acestui drept a fost un imperativ pentru ea faţă de celelalte naţiuni. Şi România al cărei egoism naţional n’a mers niciodată până la tulburarea păcii europene din propria ei iniţiativă, încrezătoare în dreptatea ei şi în forţa de rezistenţă morală a neamului întreg, a românilor de pretutindeni, a rămas neclintită pe punctul ei de vedere şi când a sosit ceasul a vărsat sângele fiilor ei pentru unitatea şi viaţa ei naţională. Şi când destinul a voit ca cu sacrificii sângeroase româneşti să se ajungă la realizarea acelui ideal, pe care sute şi sute de ani l-a aşteptat naţiunea întreagă, poporul român prin exponenţii lui cei mai autorizaţi, Rege şi Guvern, na pretins un petec de pământ străin şi a întins imediat o mână binevoitoare tuturor pentru colaborarea europeană pe care şi astăzi încă mult nu- înţeleg der pe care România ?a dorit-o totdeauna. Dar, şi în anii cari au urmat primului război mondial, acţiunea politică internaţională a României a fost paşnică şi de înţelegere, manifestată prin acorduri exclusiv defensive şi prin înţelegeri. N’a fost resemnare din partea României în faptul că ea a stat cu arma la picior atunci când era sub ameniţări brutale şi într’o conjunctură internaţională defavorabilă nouă. A fost înfrânarea înţeleaptă a unei legitime revolte impusă de această nenorocită conjunctură internaţională, înfrânare însufleţită însă de hotărîrea de a-şi recuceri pământurile strămoşeşti prin propriile ei sacrificii în ceasul pe care ea îl presimţise că va veni. „Neamul românesc — a spus Mareşalul Antonescu în cuvântarea rostită la Chişinău — şi-a trăit în popas de, 20 de ani marunitate pentru care am luptat atâtea veacuri, pentru care au căzut Voevozii şi Mihai Viteazul. Am încercat în acest popas — a adăugat Mareşalul — să fim înţeleşi, să ne fie respectată viaţa, să ne fie respectate pământurile, să ne fie respectate proprietatea, biserica şi aşezările noastre sociale. N’am lovit în nimeni niciodată şi niciodată neamul românesc n’a râvnit pământuri cari nu erau ale lui”. Această atitudine românească n’a inspirat însă vecinilor din est ai României sentimentul de respect al drepturilor ei. Fără nicio provocare, Rusia Sovietică, cu toate angajamentele ei anterioare, a ocupat Basarabia, Bucovina şi regiunea Herţa a Moldovei, făcând şi mai mult decât atât ,— după cum a subliniat Mareşalul Antonescu — „prăvălind prin prăbuşirea dela 1940, toate graniţele româneşti, urmărind în acelaş timp expansiunea peste trupul nostru spre Bosfor, Dardanele şi Adriatica” iar în toamna anului 1940 „ocupând cu forţa patru ostroave româneşti pe Dunăre”. Cine ar putea tăgădui legitimitatea drepturilor noastre asupra pământurilor româneşti ale Basarabiei şi Bucovinei recâştigate cu preţul sângelui nostru ? Este în acelaş timp în această recâştigare şi îndeplinirea unei sfinte datorii faţă de voinţa liber exprimată acum 25 de ani de poporul basarabean „care prin libera lui conştiinţă s’a alipit neamului”. Acest exemplu dat de moldoveni Basarabiei stă astăzi — după cum a spus Mareşalul Antonescu — „temelie acestui crez al unităţii româneşti şi el a fost atunci şi rămâne şi astăzi, pas de îndemn şi poruncă neiertătoare pentru românii de pretutindeni şi din orice timpuri”. Pentru acest crez al unităţii româneşti şi-au vărsat şi îşi varsă sângele vitejii noştri ostaşi , pentru această Basarabie care, nesilită de nimeni, s’a alipit neamului dând crezului nostru şi un temei juridic pe lângă toate celelalte temeiuri geografice, istorice, etnice şi politice, neamul întreg şi-a impus cele mai supreme sforţări şi sacrificii , pentru acea „mare unitate pentru care au luptat atâtea veacuri, pentru care au căzut Voevozii şi Mihai Viteazul” şi către care îşi îndreaptă şi azi fraţi de ai noştri gândurile lor îndurerate, România se găseşte azi în mijlocul vâltoarei care a cuprins lumea întreagă. „Legile unităţii româneşti sunt indivizibile” — a spus vice-preşedintele consiliului de miniştri, d. profesor Mihai Antonescu la Chişinău — „iar existenţa întreagă a Neamului nostru este nu numai strigătul de viaţă pe care nimeni pe lume nu-l va putea înăbuşi dar şi o necesitate europeană fiindcă neamul românesc stăpâneşte gurile Dunării, este poarta Balcanilor, zid de margine al civilizaţiei latină şi creştină in răsărit, centru de comunicaţii internaţionale şi singurul rezervor de petrol al Europei, astfel că trebue să ne privim viitorul cu încredere şi demnitate”. La drepturile noastre intangibile, la indivizibilitatea legilor unităţii româneşti, se adaugă deci şi aceste argumente temeinice de interes general european. „Şi dacă — după cum a spus Mareşalul Antonescu — prin prăbuşirea de la 1940, statul rus a prăvălit toate graniţele româneşti”, eroismul trupelor româneşti pe acest front al răsăritului îndreptăţeşte toate speranţele noastre. Răzămând unitatea pământurilor noastre — după cum a spus vice-preşedintele consiliului de miniştri — „pe o totală unire a forţelor şi credinţelor naţionale” fiindcă „popoare oricât de bogate —a adăugat d. profesor Mihai Antonescu—dacă nu ştiu să înmănuncheze într’o disciplină morală absolut toate puterile neamului, popoare oricât de vechi, dacă nu ştiu să scoată din tradiţie temeiuri de viaţă nouă, sunt condamnate pieirii”, să ne înclinăm astăzi cu respect şi cu recunoştinţă faţă de bravii cari şi-au dat viaţa pentru consfinţirea prin sânge a acelei conştiinţe naţionale liber exprimată acum 25 de ani de moldovenii Basarabiei noastre. Şi această recunoştinţă trebue să se afirme şi prin unitatea tuturor puterilor neamului. „Numai printr-o uniune sfinţită a tuturor puterilor neamului” — a spus la Chişinău d. profesor Mihai Antonescu — „numai printr’o renunţare totală a sterpelor neînţelegeri dintre generaţii, numai printr’o îngemănare credincioasă a tuturor conştiinţelor româneşti, numai printr’o uitare a oricăror neînţelegeri trecute, şi printr’o zidire de temelii «oui pentru viitorul de mâine, Basarabia va putea într’un scurt popas să fie nui pământ de margine al unui popor de restrişte, ci frunte de lumină prin care religia, fapta şi armata românească să poată spune veacurilor: Aci am fost şi aci rămânem”. Rezistenţa e inutilă! Soldaţii bolşevici se predau trupelor germane SS. (PK. Ho) im In luptele din Africa de Nord forţele germano-italiene sunt stăpâne pe situaţie Berlin, 29 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la comunicatul militar de Luni: Formaţiile germano-italiene sunt stăpâne pe situaţie, după ce au respins cu succes toate încercările inamice de învăluire și de străpungere, încercări care păreau în cursul ultimelor lupte din Africa de Nord să creieze din timp în timp crize locale. După evacuarea primei linii de puncte de sprijin în ziua de 28 Martie, luptele actuale se desfășoară în zona adâncă de apărare din sudul Tunisiei. In cursul acestor atacuri frontale şi al înaintărilor săvârşite de formaţiile blindate împotriva flancului drept al primei linii de sprijin, inamicul, care a atacat cu o superioritate zdrobitoare in oameni şi material, a suferit pierderi extrem de grele. Astfel, unităţi dintr-o divizie antiaeriană au nimicit în ultimele două zle 14 tancuri, fapt care ridică la peste o mie numărul tancurilor inamice distruse de această formaţie pe teatrul de război nordafricane. Trebue să se adauge că o asemenea cifră merită să fie îndeosebi subliniată dat fiind că pe teatrul de război african nu sunt decât vreo câteva zeci de mii de luptători, în vreme ce pe frontul de răsărit milioane de oameni stau faţă în faţă. In vreme ce pe acest ultim front operează armate, pe teatrul de război nordafrican numai câteva divizii sunt cele care aduc decizii. Amănunte cu privire la situaţia din Tunisia Berlin. 29 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la situaţia din Tunisia : Poziţiile trupelor Axei din nordul Tunisiei au fost atacate Duminică în tot cursul zilei pe un front larg între njebei Abiod şi coastă de britanici. După o pregătire intensă de artilerie, formaţiile blindate şi infanteria armatei la britanice au înaintat spre sectorul Zuara, unde au fost respinse în cursul dimineţii cu pierderi sângeroase. In cursul după amiezii, poziţiile de apărare germano-italiene au trebuit să fie retrase în acest sector, căci un alt grup de forţe britanice venind din sectorul Djebel Abiod le ameninţa de flanc. O formaţie germană, care fusese izolată şi căreia britanicii îi ceruseră să capituleze, şi-a croit luptând drum spre nouile poziţii de apărare ale Axei, aducând cu sine mai mulţi prizonieri şi două tunuri de infanterie britanice. Lupta în acest sector puţin propice pentru operaţii a fost foarte costisitoare şi înverşunată pentru ambele părţi. In zorii dimineţii de 29 Martie operaţiile au fost reluate în întregul sector. In ceasul de faţă soarta lor nu este cunoscută încă. In sectorul Medjez el Bab, trupele britanice au fost puse în linie Duminică pentru a ataca spre nord şi nord-est. Focul bateriilor germane a fost atât de minuţios reglat încât aceste poziţii de plecare au fost în curând decimate, atacul proectat nemaiputându-se desfășura. Se crede totuși că englezii vor ataca în curând în acest sector, deoarece armata la britanică a primit în ultimele zile noui întăriri. Aviaţia americană a atacat din nou oraşul Rouen Paris, 29 (Rador). După cum anunţă corespondentul agenţiei „Ştefani“. Duminică după amiază aviaţia americană a efectuat un nou,atac împotriva oraşului Rouen. Avioanele americane au sosit în valuri succesive şi au aruncat bombe asupra centrului şi cartierelor mărginaşe ale oraşului. Numărul victimelor şi pagubele materiale nu au putut fi încă stabilite. Pierderile suferite de populaţia civilă sunt foarte mari. Berlin, 29 (Rador). — In urma atacurilor teroriste efectuate la 28 Martie de avioane britanice ?i americane împotriva oraşului francez Rouen , populaţia franceză numără peste 100 de morţi. Numeroase case sunt dărâmate din pricina efectului bombelor explosive. Lucrările de ridicare a dărâmăturilor continuă încă. I man T IN BASARABIA Cavalerişti români, pe o şosea basarabeană, în timpul luptelor desrobitoare BOLŞEVICII AU SUFERIT PIERDERI GRELE LA SUD DE LACURILE ILMEN ŞI LADOGA Comunicatul cartierului general al Fuehrerului Berlin, 29 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament all forţelor armate germane comunică : Şi pe ziua de eri, în sectorul nordic şi în sectorul central al frontului de răsărit s'au dat numai lupte cu caracter local. La nord-est de Orei, grenadierii unei divizii de infanterie au doborît 7, din 8 avioane inamice, care atacau dela mică înălţime. Printre avioanele doborîte suntî 4 avioane de bătăile blindate, la sud de lacul Uren și la lacul Ladoga, inamicul a început să atace din nou. Atacurile, care au durat toată ziua, au fost respinse cu pierderi grele pentru adversar. Pe frontul tunisian, inamicul a continuat să atace și eli în numeroase puncte. El a fost respins din nou cu pierderi sângeroase. In Tunisia de Sud, încercările de învăluire făcute de inamic s’au prăbuşit în urma rezistenţii hotărîte şi a con♦ ta-atacurilor energice ale trupeior noastre, care* ISUplicat tactica luptei mobile. In acest sector al frontului, formaţiunile germano-italiene au ocupat noui poziţii, conform planului. De pe urma atacurilor date de forţe aeriene inamice contra unor localităţi din teritoriile ocupate de la vest, populaţia a suferit pierderi mari. Cu prilejul atacurilor date aici şi pe coasta norvegiană, inamicul a pierdut 18 avioane. Noaptea trecută, o formațiune de avioane grei© de luptă germane a aruncat din nou bombeexplosive și inecendiare asupra" orașului industrial Norwich. PE FRONTUL CONETULUI SI IN SECTORUL OREL, mai CEH CE ŞI-AU ÎMBUNĂTĂŢIT POZiiLE Berlin 29 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la situaţia de pe frontul de răsărit: Pe întregul front de răsărit, înămolirea din ce în ce mai mult a căilor de comunicaţie pricinueşte o diminuare a operaţiunilor militare mai mari. In sectoare întregi a domnit Duminică un calm aproape complet. In vreme ce pe frontul Doneţului şi în electorul Orei propriile noastre acţiuni au adus o îmbunătăţire poziţiilor germane, bolşevicii au reînoit în sectorul de nord, în apropiere de Staraja Rusa, la sud de lacul Ladoga şi în regiunea Leningrad, atacurile lor efectuate în parte cu efective de tăria unui regiment şi cu un puternic sprijin de artilerie, de tancuri şi de avioane de bătălie. In toate aceste atacuri bolşevicii au fost respinşi cu multă siguranţă, suferind pierderi mari. SUCCESELE INFANTERIEI ROMÂNE In cursul atacurilor bolşevice mai slabe din regiunea capului de pod de pe Kuban, formaţiuni de infanterie române s'au distins, pricinuind atacatorilor grele pierderi sângeroase printr’un contraatac dat cu hotărîre. Pe lângă numeroşi prizonieri, o mare pradă de război, consistând în deosebi din arme automate, a căzut în mâinile lor. Activitatea aeriană a ambelor tabere a fost foarte însufleţită în această regiune. Mai multe încercări făcute de avioane de bătălie bolşevice pentru a ataca poziţiile germane au fost dejucate de formaţiuni de avioane de vânătoare germane, care au doborît, fără pierderi proprii, 19 avioane sovietice, în cea mai mare parte de tipul „Stormovic”. PE FRONTUL DE PE MIUS Pe frontul de pe Mius, o ofensivă a grenadierilor germani, sprijinită in mod eficace de tunuri de asalt, a adus o îmbunătăţire poziţiilor noastre şi a îndepărtat în acelaşi timp o ameninţare de flanc. Pe o temperatură de până la 10 grade în urma dezgheţului ce sporeşte mereu, în întregul sector de sud al frontului au avut loc numai angajamente locale şi activităţi extinse ale trupelor de şoc. Ghiaţa s-a sfărâmat în parte pe Doneţ şi nu mai oferă decât în unele locuri treceri pentru trupe. In sectorul Orei, bolşevicii au căutat să izoleze mai multe puncte de sprijin înaintate prin atacuri de învăluire, dar ei au fost respinşi departe, în spatele poziţiilor lor de plecare, în urma unei contraofensive hotărîte. La nord-est de Şevsk, formaţiile noastre motorizate au obţinut o scurtare considerabilă a frontului prin luarea cu asalt a unei localităţi apărate cu înverşunare de bolşevici. Spre a relua acest punct de sprijin important, inamicul a angajat cam două regimente de infanterie pentru un contraatac pregătit de un foc viu de artilerie şi susţinut de tancuri şi de avioane de bătălie. . Cu acest prilej, infanteriştii germani au doborît nu mai puţin de şapte avioane de bătălie bolşevice, dintre care patru de tipul „Stormovic”, din cele opt aparate inamice care au atacat de la mică înălţime. Grupul tancurilor bolşevice a fost decimat de armele noastre anticar încă pe când se afla în zona din faţa poziţiilor. Trei dintre coloşii de oţel au rămas în flăcări pe teren, în vreme ce ceilalţi s’au îndepărtat în grabă. Un nou atac al infanteriştilor sovietici, lipsit de data aceasta de protecţia tancurilor, s’a prăbuşit, cu pierderi sângeroase extraordinar de mari pentru atacatori. IN SECTORUL MIJLOCIU In sectorul mijlociu, bolşevicii şi-au încetat complet atacurile împotriva nouilor poziţii germane. Ei au fost siliţi la aceasta mai puţin din cauza condiţiilor atmosferice cât din pricina pierderilor extraordinar de mari ale aşa numitei de ei „ofensive Timoşenko“. Ei se ocupă acum să împrospăteze formaţiile lor decimate şi au încadrat in rândurile armatei întreaga populaţie bărbătească, fără nici o excepţie, din localităţile pe care le-au putut reocupa în urma evacuării lor de către trupele germane, după cum arată depoziţiile prizonierilor. Dat fiind că o parte considerabilă din populaţie a preferat să părăsească această regiune odată cu trupele germane şi că astfel elementul uman nu este suficient pentru a acoperi golurile din rândurile formaţiilor sovietice, acestea au fost completate în parte cu efective de la trenurile regimentare, în vreme ce sătencile au fost silite să intre în aceste trenuri. După declaraţiunile unui civil in vârstă de 15 ani, toţi tinerii de vârsta sa au fost înrolaţi în regiunea Kursk şi trimişi pe front după zece zile de instrucţie. IN SECTORUL NORDIC In sectorul nordic, Sovietele şi-au reluat ofensiva Duminică în apropiere de Staraja Rusa punând in acţiune mai multe regimente de infanterie, proteguite puternic de artilerie şi de tancuri izolate. Această ofensivă a fost decimată în parte încă din poziţiile de aşteptare şi a fost pretutindeni respinsă cu pierderi sângeroase pentru inamic, după scoaterea din luptă a cinci tancuri. . Acelaşi eşec l-au suferit sovieticii şi cu prilejul reluării înaintării lor cu prilejul atacurilor la sud de lacul Ladoga. Ei au pierdut deasemeni aci cinci tancuri. Urmărind pe bolşevici, grenadierii germani le-au putut pricinui pierderi simţitoare. Numeroşi prizonieri şi o mare pradă de război alcătuită din arme de infanterie au putut fi luaţi. IN REGIUNEA LENINGRAD In regiunea Leningrad, mai multe atacuri înverşunate ale bolşevicilor, care au înaintat în unele locuri îmbrăcaţi cu uniforme germane, au fost respinse prin contraatacuri. Forţele armate aeriene germane au continuat şi Duminică atât ziua cât şi noaptea atacurile lor împotriva traficului bolşevic din regiunea din apropierea frontului, ca şi din spatele lui. Bolşevicii au pierdut în total 28 de avioane, în vreme ce două aparate germane nu s’au mai întors la baza lor. I INTRE DONET $I NIPRU, TRUPELE GERMANE AU RECUCERIT 1350 DE LOCALITĂȚI Berlin. 29 (Rador). — In11350 de localități, printre care luptele încununate de succes la numți . dintre Doneț și Nipru, tru- *« *âsesc 40 de comUne mal pele germane au recucerit mari sau orașe. RĂSCOALA POPULAŢIEI IRANIENE ÎMPOTRIVA FORŢELOR DE OCUPAŢIE SOVIETICE Erzerum, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite : D. Aii Suheili, primul ministru al Iranului, a făcut Sâmbătă o declaraţie, prin care a recunoscut oficial pentru prima dată că au existat numeroase ciocniri grele în ultimele săptămâni la Tabriz şi în împrejurimi, între trupele ruse de ocupaţie şi populaţia civilă. El a mai adăugat că au fost morţi în ambele tabere şi că, conform tratatului, a fost instituită o comisiune irano-anglo-sovietică, în sarcina căreia cade lămurirea împrejurărilor în care au avut loc aceste ciocniri. Comisia a stabilit totala vinovăţie a trupelor sovietice. După aceea, ministrul a mai anunţat şi înfiinţarea unei comisii permanente de cercetare, care se va ocupa cu cazuri asemănătoare. Din cercuri diplomatice iraniene bine informate se află că aceste aşa zise „ciocniri” au fost rupte de guerilă care au durat săptămâni întregi, fiind duse de populaţia băştinaşe împotriva trupelor sovietice. Populaţia civilă iraniană, care este sprijinită de jandarmerie şi de forţe din fosta armată, are cel puţin 3000 de morţi până acum, în mare parte femei şi copii. Peste 60 de localităţi au fost evacuate de populaţie, pentru ca pe urmă trupele sovietice să le transforme în cenuşe. Trupele sovietice trebuie să aibă cel puţin 200-200 de morţi. Atacurile asupra militarilor sovietici au devenit atât de frecvente încât comandamentul lor a ordonat ca soldaţii armatei roşii să nu plece pe stradă decât în grupuri de cel puţin patru persoane. In general, a fost vorba de o adevevărată răscoală a populaţiei iraniene din regiunea Tabriz împotriva formţelor de ocupaţie sovietice. Erzerum, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D N. B. află din Damasc că alegerile din Siria au adus un val nou de arestări. Numeroşi naţionalişti au fost aruncaţi în închisori, sub acuzaţia că au îndemnat populaţia să nu participe la alegeri. Şeful naţionaliștilor, Sandallah Geabri a fost dus rănit în închisoare. Ce s’a mai întâmplat cât el nu se știe, dar se svoneștecă ar fi fost executat. . *