Universul - Capitala, iunie 1943 (Anul 60, nr. 147-175)

1943-06-01 / nr. 147

ÜT?«-- 5 . • o ­ét * * MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI SI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI ADMINISTRAŢIA PUBLICA AUTONOMA A FABRICEI DE PULBERI Pubbcafiuae Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 10 Iunie 1943, ora 10 dimineaţa se va ţine tratare prin bună învoială în localul Fabricei de Pulberi pentru vânzarea urmă­toarelor materiale : — cca. 5.000 (cinci mii) butoaie de placaj şi lemn, provenite din am­balaje. Tratarea se va ţine în conformi­tate cu L. C. P. Regulamentul O. C. L. şi normele generale publicate în Monitorul Oficial nr. 127 din 1931. Concurenţii vor depune în plic separat de ofertă, garanţia provi­zorie de 50r în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, garan­ţie care se va constitui în nume­rar. Materialele se pot vedea la Fa­brica Pulberi în zilele de lucru de la orele 9.30-11.30. Ofertele se vor face în condiţiu­­nile stabilite de L. C. P. şi vor cu­prinde toate datele necesare pen­tru stabilirea angajamentului de vânzarea materialelor. Costul publicaţiilor, priveşte pe adjudecatar. DIRECŢIUNEA nr. 2292 din 27-V-943 819» a­. **■' A., PRIMĂRIA ORAŞULUI SLATINA Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 10 iunie a. c., orele 10 a. m., în localul acestei Primării la­­ Secretariat se va ţine licitaţie publică cu oferte închise pentru pavarea străzii Carol cu pavele de granit în valoare totală după deviz de lei 6.800.000. Licitaţia se va ţine in conformi­tate cu dispoziţiunile art. 88—110 din Legea Contabilităţii Publice. D-nii Concurenţi vor depune la licitaţie garanţia provizorie de 5 la sută, în numerar sau efecte de Stat cea definitivă urmând a se depune la adjudecarea definitivă. Devizul, cadtul de sarcini şi ce­lelalte piese se pot vedea în orice zi de lucru la secţia Technică Co­munală. Şeful secţiei financiare. Indescirabil 2974 1943 Mai 24. 621.1 REGIA AUTONOMA C. F. R. PUBLICAŢIE Vineri, 18 Iunie 1943, orele 9 di­mineaţa, se va ţine în Sala Licita­ţiilor, Str. Edgard Quinet 8, o lici­taţie cu termen scurt pentru darea în execuţie a lucrărilor de construi­re a remizei de locomotive din sta­ţia Caransebeş,­­ în valoare de cca. 54.000.000 lei. Termenul de execuţie este de 110 zile, conform Condiţiunilor Spe­ciale. Informaţiuni precum şi dosarul lucrării la Direcţiunea întreţinerii, Gara de Nord, Serviciul L 5, etaj II, camera 13, în fiecare zi lucră­toare între orele 11.30—13.30. No. 435/1573. 12.113 REGIA AUTONOMA C. F. R. PUBLICAŢIE Vineri, 18 Iunie 1943, orele 9 di­mineaţa, se va ţine în Sala Licita­ţiilor, Str. Edgard Quinet 8, o lici­taţie cu termen scurt pentru darea în execuţie a lucrărilor de con­struire a remizei de locomotive din staţia Lugoj, în valoare de cca. 47.000.000 lei. Termenul de execuţie este de 110 zile, conform condiţiunilor spe­ciale. Informaţiuni precum şi dosarul lu­crării la Direcţiunea întreţinerii, Gara de Nord, Serviciul L. 5, et. II camera 13, în fiecare zi lucră­toare între orele 11,30—13,30. No. 435/1573. 12114 MINISTERUL APĂRĂRII NA­ŢIONALE Direcţia Constr. şi Domenii Militare Publicaţiune Nr. 8.112 Se publică spre cunoştinţa ama­torilor că în ziua de 11 Iunie, 1943, ora 9 se va ţine licitaţie cu termen de urgenţă, în Bucureşti la Minsterul Apărării Naţionale S. S. A. U., Camera de licitaţii, din Piaţa Valter Mărăcineanu, şi la garnizoana Braşov, pentru cons­trucţia unui grajd din lemn la Braşov, în valoare de lei 7.500.000, după deviz. Aceste lucrări vor trebui exe­cutate în termen de 90 zile de la darea comenzei. Licitaţiunea se va ţine în con­formitate cu art. 88—110 din legea asupra contabilităţii publice a Sta­tului, art. 31—53 Reg. de funcţio­nare al Oficiului Central de li­citaţii şi condiţiunile generale şi speciale de ordine şi administraţie prevăzute în cadtul de sarcini, partea I-a, a Ministerului Apărării Naţionale, Direcţia Domenii Mi­litare. Garanţia provizorie 5 la sută, pre­văzută în condiţiunile speciale de ordine şi administraţie din cadtul de sarcini, partea a I-a, se va de­pune la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar la licitaţie se va prezenta numai recipisa. Oferte însoţite de garanţie în numerar sau efecte, în natură nu vor fi primite Dosarul special compus din devis cadtul de sarcini şi planuri con­­diţiunile generale şi speciale tech­­nice şi de ordine şi de adminis­traţie etc., se pot vedea de dori­tori în toate zilele şi orele de lu­cru. Din Bucureşti, la Ministerul Apărării Naţionale, Camera biro­ului de informaţii şi la garnizoana Braşov. Lucrările se vor efectua pe ris­cul adjudecatarului. Concurenţii spre a fi admişi tre­­bue să îndeplinească condiţiunile prevăzute la art. 6—11 din cadtul de sarcini, partea I-a, de care se vor lua cunoştinţă la Minister înainte de licitaţie 8210 Directorul Constr. şi Domenii Militare GENERAL, ALEX. SUA­NESCU _ 8210 flju+afi pi odura/ Primăvara, care înviorează organismul şi-i dă puteri noi, e cel mai potrivit anotimp pentru o cură cu Helmitol ! Helmitol curăţa şi desinfectează rinichii şi uretrele, mărind buna dispoziţie a omului. De aceea ! Faceţi o cură cu •HELMITOL De vânzare la toate farmacile. P Its filif»» ţinut­e» Comitetul de reparaţie a bisericii „Sf. Neculai’ din Fălciu jud. Făl­­ciu, anunţă pentru a II-a oară că în ziua de 15 iunie 3043, ora 10, are loc în localul primăriei Com. Făl­ciu licitaţia publică pentru darea în antrepriză a lucrărilor de repa­raţie a­ bisericii „Sf. Neculai” cu oferte închise însoţite de garanţia legală. Devizul, planul lucrărei şi caietul de sarcini se găsesc In ori­ce zi şi in ori­ce oră de lucru la sediul co­mitetului din localitate. Preşedinte, Preot Gh. Verde?. Secretar, C. Cristea. 8207 DR. IOAN GHEŢIE NOTAR PUBLIC IN BRAŞOV MINISTERUL APĂRĂRII NA­ŢIONALE Direcţia Constr. şi Domenii Militare Publicaţiune Nr. 6.910 Se publică spre cunoştiinţa a­­matorilor că în ziua de 5 Iunie 1943, ora 9, Se va ţine licitaţie cu termen de urgenţă, în Bucureşti la Ministerul Apărării Naţionale S. S. A. U., Camera de licitaţii, din Piaţa Valter Mărăcineanu, pentru­ procurarea a 300 pompe mici pentru incendiu acţionate cu mâna necesare unităţilor armatei. Aceste furnituri vor trebui pre­date în termen de 45 ore de la darea comenzei. Licitaţiunea se va ţine în con­formitate cu art. 88—110 din le­gea asupra contabilităţii publice a Statului, art. 31—53 Reg. de funcţionare al Oficiului Central de licitaţii şi condiţiunile generale şi speciale de ordine şi administraţie prevăzute în cadtul de sarcini, partea I-a, a Ministerului Apărării Naţionale, Direcţia Domenii Mi­litare. Garanţia provizorie 5 la sută, prevăzută în condiţiunile speciale de ordine şi administraţie din ca­dtul de sarcini, partea I-a, se va depune la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar la licitaţie se va prezenta numai recipisa. Oferte însoţite de garanţie în numerar sau efecte, în natură nu vor fi primite. Dosarul special compus din de­viz, costul de sarcini, şi planuri condiţionile generale şi speciale technice şi de ordine şi de ad­ministraţie etc. se pot vedea de doritori în toate zilele şi orele de lucru, în Bucureşti, la Ministerul Apărării Naţionale, Camera biro­ului de informaţiuni. Lucrările se vor efectua pe ris­cul adjudecatarului. Concurenţii spre a fi admişi tre­­bue să îndeplinească condiţiunile prevăzute la art. 6—11 din cadtul de sarcini, partea I-a, de care se vor lua cunoştinţă la Minster înainte de licitaţie 8209 Directorul Constr. şi Domenii Militare COLONEL, ALEX. STĂNESCU 8209 CALENDAR LUNI, 31 MAI Ortodox: Muc. Enrie. Catolic: perimila (Bogățiile). Protestant: Angelica. Ferronita. * Răsăritul soarelui, 4,22; apusul soa­relui, 19,33. * Un cutremur naofat ctautit de puter­nic a dărâmat biserica lU­peştilor şi­ o mulţime de case din Bucureşti (1738). RADIO LUNI, 31 MAI 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 8*35 0 8:00 , ORA DIMINEŢII: Des­chiderea emisiunii; Radio-jurnal ; Concert de dimineaţă : închiderea e­­misiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii; Ra­­dio-jurnal (informativ şi cultural). 13.00 : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-Jurnal. 14.15 : PUBLICITATE 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : I. Orches­tra Vasile Julea. II. Valsuri vieneze (discuri). 15.30 : Duet din „Andrea Chenier” de Giordani (voce: Scacciati si Merii). RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40: Emisiune specială în limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00: Orchestra Soc. de Editură­­voce : Claudiu Moldovanu şi Joujou Pavelescu. 18.00 : Cronica vieţii studenţeşti. 18.15 : D-ra Maria Fotino-pian Mo­zart , sonată . Paradise : Sonată. 18.40: D-na ştefania Stavri-Albei, voce. RADIO ROMANIA 19.00: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00 : Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Concert de promenadă (disc.) 19.40 : PUBLICITATE. 19.45 : Radio-jurnal (informativ şi cultural). 20.00 : D-na Margareta VasUescu- Dejana-voce. 20.30 : Muzică variată (disc.). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul „Proecte de lucrări hidraulice pentru ridicarea Moldovei”. Prof. ing. Andreescu-Cale : Tehnica hidrau­lică în ridicarea economică a Mol­dovei. 20.50 : TEATRU. 22.00 : Radio-jurnal; Sport. 22.20 : D-na Cella Delavrancea-pian: Recital de Chopin. 23.00 : Muzică variată (disc.). 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 64,5 13.00 : Deschiderea emisiunii — în­văţătura zilei. Dansuri moderne (discuri). 13.30 : Radio-jurnal (i). 13.45 : Muzica vocală (discuri). 14.00 : Orchestra de salon Barbu Mironescu. 15.00 : închiderea emisiunii de prânz 18.30 : Deschiderea emisiunii. Jocuri şi câintece din Basarabia (discuri). 19.00 : Din trecutul nostru. D. prof. Gh. Agavriloaiei: Mişcarea semănă­­toristă în Bucovina. 19.15: D. Const. Horceag-clarinet. 19.30 : Muzică uşoară germană (disc.) 20.00 : CONFERINŢA : d. consilier Ion Preda: Un popor bolnav: Ruşii. 20.15: Muzică de cameră. 20.40 : Fantezii muzicale (disc.). 21.00 : Radio-jurnal (II). 21.15 : SEARA DE OPERA : Actul III din „Manon” de Massenet (soliştii corni şi orch. Operei comice din Pa­ris). 22.30 : Muzică de jazz (discuri). POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40: Jurnal In limba italiană: Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germană : Muzică. 22.20 : Emisiune in limba italiană : Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.50.23.00 : Emisiune in limba en­gleză. Cinematografe SCALA: Miliardarul cântăreţ şi Jur­nal nou de război. CAPITOL: Boccaccio şi jurnal. REGAL : Nota zero la purtare şi jur­nal de război. FANTASIO: Prima femeie care trece. TRIANON : Mirajul Circului şi jur­nal nou. FEMINA ! Truxa şi Jurnal nou. BULEVARD PALAS: Bal la Castel şi ultimul jurnal. SELECT : Oraşul de aur. ARPA­: O fată i­atr’un port şi jurnal nou VICTORIA: Femeia îndărătnică şi jurnal. BIZANTIN: Cei doi tigri şi revistă. ELISEE : Macarie, revistă şi jurnal. FRANKLIN : Ultimul spectacol şi Jurnal. OMNIA I Sancta Maria, Jurnal şi ar­tiştii. NISSA : Seducătorul şi artişti. CORSA: Hanabera şi jurnal U. F. A. O. N. C. nr. 05. Nr. 196/1943 ac.. PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE Subsemnatul notar public, aduc la cunoştinţa publică că la cere­rea creditorului Banca „Albina” Institut de Credit şi de Econo­mii Sucursala Braşov, şi în contul debitoarei în întârziere, în baza art. 306 din Cod. Com. Ard. in ziua de 7 Iunie 1943, ora 15, în localul băncii creditoare din Bra­şov, Piaţa Libertăţii nr. 19, ca­binetul directorului, se vor vin­de prin licitaţie publică, diferite blănuri. Preţul de strigare este de lei 4.343.500. Condiţiile de licitaţie şi inven­tarul blănurilor supuse licitaţiei, pot fi văzute în biroul meu din Braşov, Str. Regele Carol nr. 49, et. I, în fiecare zi de lucru în o­­rele oficioase. Notar public, Dr. Ioan Gheţie Braşov, la 19 Mai 1943 16 ► *« « * + * 4 •f. • EXPOZIŢII • Expoziţia pictorului C. Vlă­­sul”, se închide­azi. Luni 31 descu, din sala ziarului „Univer- Mai, ora 7 seara. Persoanele cari au reţinut lucrări sunt rugate să le ridice în după amiaza acestei zile. • Marţi, 1 Iunie a. c., în ma­rea sală de expoziţii a ziarului „Universul“ va fi la ora 11 dim., vernisajul expoziţiei pictorilor Z. E. Giotta Frunză şi Popescu Da­cia, iar la ora 5 d. a., expoziţia pictorului Georg baron von Lö­­wendal UNIVERSAE O MARE BIRUINŢĂ (Urmare din pag. I-a) mult de acum înainte, se va or­ganiză aci un centru de viaţă in­telectuală şi culturală bisericea­scă dintre cele mai vii, ale cărui roade se vor revărsa cu dărnicie peste întregul câmp de activitate religioasă şi bisericească din Ro­mânia. Lucrul este îmbucurător din­­tr’un îndoit punct de vedere. Ar­dealul însemnează sub toate ra­poartele un contact mai strâns al românismului cu Occidentul ci­vilizat. înrâuririle acestui Occi­dent, când urmează calea refri­gerentă a Ardealului sunt cu mult mai adaptabile și deci mai rodnice, de­cât când cad dea­­dreptul de la Paris la Bucureşti. Ardealul este pentru românism un transformator de energii, un filtru care reţine ingredientele nefolositoare, un regulator al cul­turii occidentale, care purifică această cultură, de tot ceea ce nu poate încăpea în tiparul nostru etnic. In Regat această cultură şi civilizaţie stă uneori deasupra, fără îmbinare organică, şi fără a pătrunde în adâncimea sufletului nostru naţional, pe când în Ar­deal ea s’a transformat şi s’a adaptat, desăvârşindu-se apoi în jurnalele culturale dela Iaşi şi Bucureşti. Aşa se explică de ce marile epoci culturale ale nea­mului românesc au obârşii arde­lene. Cel dintâi ierarh care are curajul să spună crezul în româ­neşte este un ardelean — mi­tropolitul Teodosie (1668) şi cel dintâi învăţător al neamului în epoca redeşteptării noastre na­ţionale este tot un ardelean — Gheorghe Lazăr — fost el însuşi profesor la Academia Andreiană în începuturile ei modeste de la 1810. Ardelenii aduc apoi prin atavis­­mul conflictelor şi suferinţelor, la care au fost supuşi dealungul veacurilor, acel spirit de rezi­stenţă, de reacţiune naţională, care nu poate fi de­cât folositor vieţii noastre româneşti sub toate raporturile. Aceste însuşiri vor creşte şi vor spori. Noua facultate va fi cuib şi cetate, unde bunele tra­diţii româneşti vor fi înteţite şi apărate. La mijloacele de până acum se adaugă o putere nouă, de aceea realizarea ei însem­nează cu adevărat pentru nevoile noastre naţionale şi bisericeşti. O MARE BIRUINŢĂ. Pr. C­DRON --------©♦©-------­ ALCAZAR: Copil şi Părinţi, jurnal O. N. C. nr. 63 şi revistă. AMERICAN: Documentul Z. 3., jur­nal nr. 63 şi trupă de reviste. AIDA: Legea Haremului, jurnal şi revistă. BUCUREŞTII NOI: Dragoste de ţi­gancă, jurnal şi artişti. BARCELONA : Atac la Baku, jurnal de război nr. 58 şi artişti. CARMEN: G. P. U. şi jurnal 62. CARMEN-SYLVA: Casa Păcatelor, jurnal şi revistă. CRANGAŞI: G. P. U. şi jurnal O. N. C.—U. F. A. COTROCENI: Motanul încălţat, Jur­nal de război O. N. C. şi U. F. A. nr. 65. DACIA: Călăul din Veneţia şi Jurnal de război nr. 64. DIANA: 7 ani de noroc, jurnal şi revistă. DI­CHIU: Iubirea cea mare, jumal şi revistă. ELDORADO: Piratul Negru, jurnal nou şi revistă. EDISON: Prizionerul din Santa Cruz. FLORIDA: Regele .Circului şi jurnal. GLORIA: „Manevrele dragostei" şi jurnal de război. IZBANDA: Unde cerul şi Marea se întâlnesc şi jurnal nr. 65. N­.FANA: Teroarea din umbră şi jur­nal nr. 64. LIA: Verdictul şi jurnal nr. 65. MARNA: Famfula dla Lady (Spadas­inul) şi revistă. MARCONI: O noapte furtunoasă şi artişti. MEXIC : Piraţii din Malaezia, Jur­nal şi revistă. MIORIŢA: Regele Spadei şi jurnal. NERO : Cavaleria rusticană şi jurnal de război. NONI: Logodnicii şi jurnal nou. OMNIA: Neguţătorul de sclave, jur­nal şi revistă. ODEON: Neguţătorul de sclav® şi jurnal nr. 65 PACHE: Abandonata, jurnal nou nr. 65 şi revistă. PARIS:­­Magica Răsturnare, jurnal şi revistă. PICOLO (fost Princiar): Favoritul îm­părătesei, jurnal şi revistă. ROMA: Extravagantul Castelan şi jurnal de război nr 65. REX: Ana Di­avolo, şi jurnal de răz­boi. SPLENDID : O noapte furtunoasă, jurnal nr. 63 şi artişti. TOMIS: Santinela de bronz şl Jur­nal. TRIUMF: Decădere şi jurnal. UNIREA: Imfamier, jurnial şi re­vistă. UNIC: Favoritul Împărătesei şi jur­nal nr. 83. VENUS: Cavaleria Rusticană, jurnal de război nr. 60 şi revistă. VOLGA : Otite e mai ferici­t ca mine şi jurnal nr. 64. farmaciile de serviciu GARDA DE NOAPTE GRUPA Vl-a In nopţile de 6, 16, 26 şi 31 ale fie­cărei luni Tutulescu Rotaru Eugenia, Calea Victoriei 54, I, 5.38.60; Dr. Popovici Nicolae, Str. Regele Carol I 21, I, 5.21.03 ; Dr. Cionga Emil, Calea Vă­căreşti 39, I, 3.45.76 ; Manoliu Mihai, Calea Griviţei 217, II, 3.19.96; Măr­­gineanu Cornel, Şos. Crângaşi 62, II, 5.02.86 ; Michalcescu Ioan, Str. Va­­sile Lascăr 129 (colţ Romană 156), III, 2.13.58; Teodorescu Ecaterina, B-dul Mareşal Ion Antonescu 21, nr, 2.98.70; Dr. Brăileanu Clement, Calea Moşi­lor 249, IV, 2.02.74 ; Paraschivescu Gh­eorghe, Calea Dudeşti 57, IV, 3.01.79; Dr. Teodosiu Cornel, Str. Regele Ferdinand 4 (Colentina), IV, nu are telefon; Constantinescu Titl, Șos. Pantelimon 269, IV, 1.02.29; Far­macia „Adina“ Zlotescu Elena, Calea Ferentari 171, V, 5.70.76 ; Drăghici Georgeta, Calea Rahovei 151, VI, 3.60.13; Fostă Teodorescu Ecate­­rina, B-dul Regele Alexandru 16 (co­muna Militari), 5.67.93 . Luca Vale­ria. Bucureștii-Noi DELA CAMPION-CLV­­BUCUREŞTI Se aduce­a cunoştinţa membrilor că în urma aprobării direcţiunei A. N. E. F., s’a permis accesul pe sta­dion în fiecare Marţi şi Vineri în­cepând dela orele 13. Secţia de ping-pong îşi coontinuă activitatea în sate de lângă Poligonul de tir al A. N. E. F.-ului în aceleaşi zile şi ore unde sunt instalate 2 mese. In acest scop toţi mem­brii sunt convocaţi la antrenamentul de pistă şi sporturi în zilele şi orele de mai sus. In zilele de 12, 13 şi 14 iunie se organizează o excursie în Bucegi. In­­formatiunila re­d. prof. Stelian Gheor­­gh­iu şi la magazinul Beliboreanu, Pasajul Victoriei 7. --------©♦©-------­BASKET-VOLLEYBALL Rezultatele de Duminică Duminică s’a disputat în Capitală o nouă etapă din cadrul campiona­tului de volley­ball miascutin cate­goria II-a. Dintre jocurile disputa­te remar­căm două victorii ale P. T. T-ului in dauna echipelor Zorile și Fortuna și surpriza înregistrată de M. Dumi­­trescu. In general partidele au fost strân­se și spectaculoase. REZULTATELE TEHNICE Volley­ball P. T. T. — Zorile 15—2; 15—6. M. Dumitrescu — P. T. T. 15—12; 14— 15; 15—7. Av. Sportiv II — înainte 12—15; 15— 14; 15—3; înotate — A. S. P. 15—0; 15—0 for­fait. Av. Sportiv­­ —E. F. A. II 15—0; 15—0 forfait. P. T. T. — Fortuna 15—4; 14-15 ; 15—5. Val Vârtej — Zorile 7—15 ; 15—4 ; 15—4. Basket­ball Energia — A. S. P. forfai­t dublu. Opera bunului samaritean in Capitală Solemnitatea de la ateneul popular „Mihail Eminescu“ Crângaşi Eri s’a pus, în Capitală, temelia un sobor de preoţi, în frunte cu primului aşezământ de ajutorare, cu denumirea evanghelică „Opera bunului Samaritean“, sub preşe­dinţia de onoare a d-nei Maria Mareşal Antonescu, care a asistat la solemnitate, şi cu concursul primarului general al Capitalei, d. general de corp de armată Ion Răşcanu, reprezentat la solemni­tate m­in d-nii: general Mihai Skeletî, şi colonel Marin Cioro­­ianu, primi ajutori de primar ge­neral. Acest aşezământ a luat fiinţă in sectorul IV Verde, condus de d. dr. Eugen Andronescu, prima­­rul sectorului. S’a oficiat la biserica „Sf. Ilie" Grant o slujbă religioasă, de către ta-ţi un loz la Loterie Că norocu-i bătrânel N’aştej­ta ca el să vie Du-te tu în drum spre el. 11 pr. Coman, consilier patriarhal, reprezentând pe I. P. S. S. pa­triarhul Nicodem. După oficiere, preotul paroh Stelian Popescu a ţinut predica „Bunul Samaritean". întreaga asistenţă s-a îndreptat apoi spre ateneul „Mihail Emi­­­nescu“, din apropiere, unde a fost desfăşurat un frumos program artistic, la care au participat şi un grup de răniţi de la spitalul Z. I. 303. Cuvântul de deschidere a fost rostit de d. dr. EUGEN ANDRO­NESCU, primarul sectorului IV Verde. La această serbare au dat con­cursul şi un mănunchiu de artişti ai teatrului Naţional, în frunte cu­ d-ra Madelaine Eug. Andro­nescu d-na Lily Popovici şi d-nii Emil Botta şi Gabor. Sergentul major T. R. invalid Nicolae Drăgan a delectat asis­tenţa, executând la dacofon­arii populare şi un cântec de cazarmă. A urmat apoi împărţirea daru­rilor, fiecare rănit plecând cu câte un pachet, conținând ali­mente și țigări. Spectacolele săptămânii ZIUA I OPERA I national­ studio I­I-CUSTRU­ IKOAR si I municipal I x Mic A 57-a adunare generală a soc. „Progresul silve Cuvântările d-Ior, prof. M. Drăcea,preşed. soc. „Progresul silvic", Au­relian Pană, ministrul agriculturii şi a. Eri la ora 10 dim., soc. ingi­nerilor silvici „Progresul silvic" continuând tradiţia neîntreruptă, în tot acest timp şi-a ţinut adu­narea generală anuală, spre a înfăţişa activitatea desfăşurată în anul trecut. Au participat pe lângă un mare număr de ingineri, silvici din întreagă ţară şi invitaţi din toate păturile sociale, d-nii C. Argetoianu, Stelian Popescu, ing. I. Bujor, D. Grozescu, secretarul general al ministerului agricul­turii, Ath. Nedelcovici, Gh. Nă­­sturescu, prof. Fălcoianu, I. Zei­­cu, G. Nicolau, Priboianu, ing. Al. Butoi, prof. Drâm­bă, Coma­­nici, ing. Bunescu, M. Floras­cu, M. Rădulescu, Vaidianu, ing. Se­bastian, I. Florescu, ing. Cezar Cristea, ing. Miarcu, C. P. Geor­­gescu, V. Finichitu, ş. a. CUVÂNTAREA D-LUI PROF. M. DRĂCEA, PREŞED. SOC. „PROGRESUL SILVIC" D. prof. M. Drăcea, preşed. soc. ,­Progresul silvic“, după ce a relevat importanţa excepţiona­lă a vremurilor priin care trece neamul şi ţara, a greutăţilor în care se ţine adunarea generală şi după omagierea celor căzuţi pentru ţară, a vitejiei soldatului român, M. S. Regelui, a d-lui Conducător al statului, a trecut la analizarea momentului fore­stier actual din alte ţări ale Eu­ropei şi de la noi, luând ca punct de plecare schimbările mari de concepţie şi d­e altitudine faţă de păduri şi de economia lemnu­lui, în timpul scurs de la răz­boiul trecut şi, până azi. Pe când în ţările cu o slabă tradiţie silvică concepţiile mai vechi capitaliste continuau a face ravagii în păduri, în ţările în­totdeauna conştiente­ despre ro­stul pădurilor, cum şi cele cari au înţeles să reacţioneze la timp în contra greşelilor din trecut faţă de acestea, concepţiile vechi se perimează treptat, în timp ce interesul general, legat atât de strâns de pădure, trece pe pri­mul plan al preocupărilor omu­lui de stat. In asemenea ţări se desluşesc în ultimele decenii, ceeace în­­tr’un singur cuvânt, s’a putut denumi pe drept, o „renaştere forestivă“. Foloasele materiale şi imate­riale ale pădurilor pentru sănă­tatea populaţiei şi apărarea na­ţională, capătă o deosebită im­portanţă şi formează una din preocupările de seamă ale opiniei publice şi ale conducerii popoa­relor. O caracteristică a vremurilor mai noui este dată, între altele de faptul că produsele pădurii şi în special lemnul, dobândesc o poziţie deosebit de importantă între materile prime, graţie, pe de o parte, împuţinării pădurilor, graţie, pe de alta, intenselor cer­cetării şi progresului industriei. Revoluţia din industria lem­nului are ca consecinţă o revo­luţie în toate ramurile economiei forestiere: în silvicultură, în ex­ploatarea pădurilor, în admini­straţie şi în organizarea cerce­tărilor ştiinţifice. Adaptarea la aceste vremuri nouă se face, bine­înţeles, în fie­care ţară îratr’o măsură deosbită şi în linii de detaliu diferenţiate, după condiţiunile specifice ale ţării respective. România se îndreaptă azi pe calea cea bună, întrucât în cer­curile conducătoare, rostul pădu­rilor se înţelege din ce în ce mai clar. Aceasta o dovedeşte atitudinile categorice şi hotărâte de însemnătate istorică, pe care d. Mareşal Conducător le ia într’o conjunctură socială foarte grea, faţă de probleme care au fră­mântat multă­­ vreme economia noastră forestieră şi ţara, cum este problema păşunatului în păduri,­­problema conservării so­lului, a împăduririlor şi a pro­tecţiei şi ameliorării pădurilor. Graţie acestei concepţiuni fun­damentale şi graţie, apoi, d-lui ministru, Aurelian Pană, care conduce acum ministerul agri­culturii organismelor silvice, cu toată greutatea acestor vremuri excepţionale, au putut să-şi facă datoria şi în unele împrejurări chiar să depăşească ceea ce se făcea în timpurile normale di­nainte de război. Pădurile, problemele de econo­mie forestieră şi prroblemele de economia lemnului, şi-au găsit în acest minister toată înţelege­rea necesară şi toată­­solicitudi­nea de care aveau nevoie, ceea ce a pus corpul silvic în situaţiu­­nea de a-şi putea împlinii dato­riile sale. Acestea sunt dovezi că Ro­mânia înţelege şi face dovada că voeşte să se angajeze — pe patinle sale­­— în mişcarea de renaştere forestieră, în care sunt angajate toate ţările civilizate. Societatea „Progresul silvic“ şi-a îndeplinit programul său de activitate, contribuind cu lumi­nile sale la apărarea intereselor economiei forestiere şi la pro­movarea acesteia, prin publica­ţii şi printr-o colaborare armo­nioasă cu­­administraţiile şi cu toate organizaţiunile similare cu care are contingenţe de preocu­pări şi de ţeluri._____________ In încheere, d. preşedinte prof., Drăcea a arătat marea im­portanţă pe care o are în deo­sebi azi organismul constituit de şoc. „Progresul silvic“, al cărui glas începe să fie din ce în ce mai ascultat. Acest fapt pune şi mai mult societatea în măsură să-şi împlinească datoria ca faţă de concepţia nouă şi înaltă, pe care, poporul român şi conducă­torii săi, încep s’o aibe faţă de păduri. Un nou val al simţului de răspundere, al credinţei în ros­turile mari şi nobile ale pădurii şi ale carierii, trebue să se aba­tă asupra societăţii şi să însu­fleţească pentru vremuri noui pe toţi membrii societăţii, ori unde s’ar găsi. Au adus salutul d-nii: ing. I. Bujor, din partea „Colegiului in­ginerilor; ing. Mihăescu, din partea „Agir-ului; prof. Strati­­lescu ,din partea so­c. „Pototech­­nică“; I. D. Enescu, din partea Capir­ului; prof. I. C. Teodo­­rescu, din partea soc. „Inginerilor agronomi“; prof. I. Fălcoianu, din partea „Asociaţiei medicilor veterinari“, Rădulescu Mehedinţi, din partea „Asociaţiei propriet­a­ri­lor de păduri“ şi d. Muller, a­­taşatul forestier pe lângă lega­ţia germană, din partea econo­miei forestiere germane. CUVÂNT­ARE A D-LUI AURELIAN PANĂ, MINISTRUL AGRICULTURII D. Aurelian Fană, ministrul agriculturii, a rostit următoarele: „Anul trecut, cu prilejul celei de a 56-a adunare generală a soc. ci­tre, am arătat răul imens cau­zat economiei ţării prin distruge­rea necugetată a pădurilor ţării. Distrugerea solului vegetal, în urma despăduririlor, însemnea­ză scăderea producţiei agricole, pu­stiirea ţării şi secătuirea celui mai important mijloc de exi­stenţă. Ministerul agriculturii urmă­reşte cu stăruinţă păstrarea do­meniului forestier, îmbunătăţi­rea şi extinderea lui. Spre a păstra ceea ce avem, s’a stăvilit păşunnatul în păduri şi aceasta în primul rând în inte­resul bine socotit al populaţiunii rurale. Cauza cea mai importantă a degradării pădurii, preludiul desfiinţării ei, a fost astfel înlă­turată. Rezolvarea chestiunei alimen­tării animalelor stă în extinde­rea culturii plantelor de nutreţ pe care o realizăm treptat, spo­rind în fiecare an suprafaţa cul­tivată cu aceste plante. In locul ierbii sălbatice şi puţin hrănitoa­re din pădure, animalele vor găsi în culturile de plante de nutreţ o hrană abundentă şi de calitate superioară. S-au combătut insectele vătă­mătoare pădurii, cheltuindu-se 16 milioane lei. Vom organiza in curând şi paza pădurilor particulare şi vom prevedea măsurile necesare de sancţionare a celor vinovaţi. Vom introduce în întinsele noastre păduri de salcie din zona inundabilă a Dunării, plopul de Canada, preţios ca materie pri­mă pentru obţinerea celulozei, înmulţirea este în curs şi pose­dăm de pe acum întinse supra­feţe plantate cu acest valoros arbore. S-au colectat 600.000 kg. semin­ţe de diverşi arbori. Aceasta ne permite să facem în anul acesta primul pas mare şi hotărât în acţiunea de reîmpădurire prin cultivarea unei suprafeţe de pe­piniere care ne va da aproximativ 500 milioane poeţi în toată ţara, inclusiv guvernămintele Basara­biei şi Bucovinei. Cu acest nu­măr de pueţi se va putea planta o suprafaţă de peste 50.000 ha. Va fi cea mai mare suprafaţă împădurită vreodată în ţara noastră. S’a hiotărît recoltarea a 940.000 kg. seminţe, ceea ce va permite pentru anul viitor cultivarea unei suprafeţe şi mai întinse de pe­piniere.­­ întreg programul de împădu­riri va fi împlinit în cel mult 15 ani. Pentru aceasta t­rebue să plantăm anual cel puţin 50.000 ha. teren degradat, în afară de re­generările obligatorii şi alte plantări. Nu se poate împăduri terenu­rile degradate fără ca ele să fie în prealabil consolidate acolo unde este nevoie. S-a prevăzut în programul anului acesta pen­tru întreaga ţară, lucrări de artă şi anume: 10.500 m. c. baraje de zidărie, 20.000 m. liniari creio­­naje, 69.700 m. liniari gărduleţe pentru susţinerea coastelor pre­cum şi diverse alte lucrări ca împrejmuiri, adăposturi, etc. Avem la dispoziţie din resur­sele statului,­­ inclusiv Basara­bia şi Bucovina, —• 500 milioane lei. Mai dispunem şi vom pune în mişcare mijloace şi fonduri particulare în valoare de circa 308,5 milioane lei. Este vorba de comune, composesorate, obşti de moşneni, particulari, braţe de muncă, etc. S-a pregătit în primăvara a­­ceasta cu mijloacele statului 1.244 ha. teren pentru pepiniere, din care s’a însămânţat efectiv 760 ha., programul prevede 1.500 ha. Cu fondul comunelor, al com­­posesoratelor şi altele, s’a pre­gătit 1.284 ha. pentru pepiniere din 2.000 ha. cât este proectat şi s’a însămânţat efectiv 740 ha. S’au împădurit 10.700 ha. din totalul de 21.000 ha. prevăzute din care 6.200 ha. terenuri de­gradate. Toate aceste date privesc Ve­chiul Rega­t și Transilvania. In Basarabia s’a pregătit pen­tru pepiniere 2.970 ha. din 3.600 ha. prevăzute în planul de lucru, s’a însămânțat efectiv 770 ha. şi s-a împădurit 3.600 ha. din 4.700 ha prevăzute în planul de lucru. Din cele 3.600 ha. împădurite, 1.565 ha. sunt terenuri degra­date. Suntem pe cale de a pune la punct legislaţia necesară. Proec­­tele de lege, al reîntregirii fo­restiere, al refacerii forestiere, al „Oficiului lemnului“, sunt ela­borate. O singură mare dificultate vom întâmpina. Vasta acţiune ce am proectat cere un numeros personal calificat, care niciodată nu ne-a lipsit mai mult ca astăzi. S-a exploatat până la 1 Mai, 457.723 vagoane lemn pentru foc din 735.000 vagoane prevăzut a fi tăiate până la 15 Septembrie crt. S’a exploatat 2.133.000 m c. lemn de lucru şi trebue să mai tăiem până la 15 Septembrie, 675.000 m. c. pentru a împlini programul. S’au tăiat 110.000 m c. lemn pentru celuloză, adi­că atât cât era prevăzut şi s’a lu­crat 325.000 traverse de stejar şi 508.000 traverse d fag. Mai tre­­buesc lucrate 800.000 traverse fag pentru a împlini programul. S’au înfiinţat două noui şcoli de brigadieri — Chişinău şi Curtea de Argeş — şi s’a mărit numărul elevilor brigadieri şi pădurari dela 191 la 297. Cu anul şcolar care va începe va fi sporit de asemennea numă­rul elevilor destinaţi să devină conductori silvici. S’au luat măsuri pentru for­marea de lucrători specialişti, necesari românizării elementelor din industria cherestelei, prin ţineri de cursuri de specialiaate pe lângă centrele industriale.­­ Corpului silvic îi revine sar­cina restabilirii echilibrului na­tural distrus prin acţiuni ne­chibzuite. Rolul d-tre ,este imens. Cu toate marile greutăţi şi neajunsuri, în­temeiat pe pregă­tirea ştiinţifică şi pe patriotis­mul d-tre, pe devotamentul în­tregului personal silvic şi pe în­ţelegerea tuturor, simt sigur că marea operă proectată va fi în­deplinită“. D. prof. M. Drăcea mulţumind dohiul ministru Pană că a venit în mijlocul colaboratorilor săi, a arătat că inginerii silvici sunt astăzi un corp care poate să strângă în jurul lui, personali­tăţi marcante din viaţa publică a României. Este o cinste pentru noi — a adăugat d. preşedinte—că d. mi­nistru şi-a făcut, cunoscut pro­­gramul său de înfăptuiri fore­stiere, în această adunare gene­rală. Vă mulţumim din nou pen­tru toate urările pe care le-aţi îndreptat corpului nostru, D. prof. Drăcea a ţinut apoi să acceptuieze prezenţa printre in­ginerii silvici a d-lor: C. Arge­­toianu ,fost preşedinte de consi­liu, care a primit odată sarcina de a fi membru de onoare al soc. „Progresul silvic“. Strrian Po­­pescu, directorul ziarului „Uni­versul“, I. Bujoi, Muller, precum şi numeroşi specialişti. Aţi văzut că nu suntem singuri. După ce d. preşedinte a mulţu­mit asistenţei pentru înalta at­mosferă creiată, a declarat de­­sbaterile închise, anunţând conti­nuarea pentru ora 4 d. a. SALUTUL DIFERITELOR SOCIETĂŢI Repartiţii pentru materiale necesare armatei Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 10 iunie 1043, orele 10, în localul M. A. N. du­m piaţa Walter Mărăcineanui se va ad­me repartiţia la preţul ce se va statu­­i d­e com­i­­sari­a­tul general al preţuirilor, pen­tru mantale prizonieri conform că­ţelului de sarcini prizonieri, în ceea ce priveşte postavul iar confec­ţia şi c­ăop­tuşa­la conform modulului A. P. A. atelierului central de con­fecţii al arma­tei. Acei ce dispun de materialele co­respunzătoare confecţiei fă­ră a pune condiţiiunea de deblocare a materiei prime necesare, se vor prezenta la data şi ora de mai sus cu oferte scrise, cu calculaţia de preţ, modelul confecţionat, şi cu o mos­t­ră de % m. postav. Condiţiunile de detaliu se pot ve­­dea în fiecare zi de­ lucru între o­­rele 12,30—13,30 la direcţiunea inten­denţei1, camera 66. Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 11 iunie 1943, orele 10, în localul M A. N. din piaţa Wal­ter Mărăcineanu se va ţine reparti­ţie la preţul ce se va stabili de co­­mn­sa­riatul general al preţuirilor, pen­tru halate de camuflaj conform mo­delului A. P. A. a atelierului cen­tral de confecţii al armatei ce se poate vedea la direcţiunea intenden­ţei camera 66. Confecţia acestor halate se va face din pân­ză albă prelucr­dă din celo­fibră 100% şi conform caietului de sarcini pentru pânza de căptuşală. Acei care dispun de materialele corespunzătoare confecţiei fără a pune condiiţiiunea de deblocare a ma­teriei prime necesare, se pot prezen­ta la data şi ora fixată. In şedinţă vor depune oferte scrise cu calculaţie de preţ model confec­ţionat şi o mostră de m. pânză. Condiţi­inile de detaliu se pot regi­dea în fiecare zi de lucru, între cele 12.30—13,30 la direcţiunea inten-' denţei, camera 666. ❖ Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 9 iunie 1943, o­rele 10 în localul M. A. N. «din piaţa Walter Mărăcineanu, se va ţine repartiţie la preţul ce se va stabili de comi­sariatul general al preţurilor, pen­tru costume confecţionate conform mode­lulu­ii ce se poate vedea la di­recţiunea intendenţei, camera 1­ 6. Confecţia acestor costume se va face din posytav conform caietului de sarcini pentru postavul de prizo­nieri. Acei care dispun de materialele corespunzătoare confecţiei fără a pune condiţiunea de deblocare a ma­terialelor prime necesare, vor pre­zenta la data de mai sus oferte scri­se, ca­lculaţia de preţ, modelul con­­fecţioni şi o mostră de 12 m. pos­tav. Condiţia orile de detaliu se pot ve­dea în fiecare zi de lucru între o­­rele 12.30—13.30 la direcţiuinea înten­­d­en­ței c­am­er­a 66. Anul al 60-lea Nr. 147 Marți 1 Iunie 1943 Şedinţa de după amiază TEATRU­L „MAMA FILOTTI“ La ora 4 d. a., desbaterile au de administraţie de gestiunea pe continuat sub preşedenţia d-lui I anul expirat, bugetul, prof. M. Drăcea, care a relevat . Desbaterile au luat apoi sfar­­activitatea societăţii în anul ex- Sit la ora 7 seara, anunţându-se pirat. Astfel, s-a arătat că şoc­­a continuarea pentru azi la ora 10 preconizat salarizarea echivalen-1 dimi­tă cu categoria cea mai ridicată dintre funcţionarii publici; drep­tul la gradaţii între grade; prin-­­ cipiul primelor de muncă şi drep- , tul de a proteta şi executa lu-­­ crări particulare.­­ Convinsă că, în cadrul mini-­­ sterului agriculturii, reprezenta-­ rea unitară a intereselor econo­miei forestiere era necesară să fie încredinţată unui specialist, aşa cum mai fusese şi până în anul acesta, o delegaţie a consi­­liului soc. „Progresul silvic“, s’a prezentat d-lui ministru Pană de resort cu cererea ca, împlinind o ordine normala, să se numească un secretar general pentru sec­torul problemelor silvice. Înțele­gerea arătată de d. ministru a­­cestei cauze, s’a tradus prin în­sărcinarea d-lui ing. D. Grozes­­cu, ca secretar general. Mijloacele cu totul restrânse de care a dispus în cursul anu­lui trecut, n’a dat posibilitatea societăţii, unor înfăptuiri gospo-­ dărești de remarcat. O preocupare de totdeauna a I soc. „Progresul silvic“ a fost crearea unei atmosfere favora­bile pădurii, în opinia p­ublică, în­ cea mai mare parte necunos­­cătoare a rostului ei, nici în e­­conomia ţării şi nici ca produ-­­ cătoare a unor bunuri immate-­­ riale.­­ Ziarul „Universul“ la rândul­­ său a consacrat pagini de recu-­­ noaştere şi apreciere a activităţii­­ desfăşurată de corpul silvic.­­ A urmat apoi: aprobarea bi­l­­anţului, contului de venituri şi cheltueli, descărcarea consiliului AL. GIUGARU obţine un frumos succes în delicioasa comedie FIORII PRIMĂVERII In fiecare seară ora 1 Matineuri ora 4 cu o distribuţie senzaţională In frunte cu MARIA FILOTTI, V. MAXIMILIAN, Nora Piacentini, Virgil Vasilescu, Mircea Septilici, Titu Vedea (SĂRINDAR. A. A

Next