Universul - Capitala, iunie 1943 (Anul 60, nr. 147-175)
1943-06-01 / nr. 147
ÜT?«-- 5 . • o ét * * MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI SI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI ADMINISTRAŢIA PUBLICA AUTONOMA A FABRICEI DE PULBERI Pubbcafiuae Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 10 Iunie 1943, ora 10 dimineaţa se va ţine tratare prin bună învoială în localul Fabricei de Pulberi pentru vânzarea următoarelor materiale : — cca. 5.000 (cinci mii) butoaie de placaj şi lemn, provenite din ambalaje. Tratarea se va ţine în conformitate cu L. C. P. Regulamentul O. C. L. şi normele generale publicate în Monitorul Oficial nr. 127 din 1931. Concurenţii vor depune în plic separat de ofertă, garanţia provizorie de 50r în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, garanţie care se va constitui în numerar. Materialele se pot vedea la Fabrica Pulberi în zilele de lucru de la orele 9.30-11.30. Ofertele se vor face în condiţiunile stabilite de L. C. P. şi vor cuprinde toate datele necesare pentru stabilirea angajamentului de vânzarea materialelor. Costul publicaţiilor, priveşte pe adjudecatar. DIRECŢIUNEA nr. 2292 din 27-V-943 819» a. **■' A., PRIMĂRIA ORAŞULUI SLATINA Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 10 iunie a. c., orele 10 a. m., în localul acestei Primării la Secretariat se va ţine licitaţie publică cu oferte închise pentru pavarea străzii Carol cu pavele de granit în valoare totală după deviz de lei 6.800.000. Licitaţia se va ţine in conformitate cu dispoziţiunile art. 88—110 din Legea Contabilităţii Publice. D-nii Concurenţi vor depune la licitaţie garanţia provizorie de 5 la sută, în numerar sau efecte de Stat cea definitivă urmând a se depune la adjudecarea definitivă. Devizul, cadtul de sarcini şi celelalte piese se pot vedea în orice zi de lucru la secţia Technică Comunală. Şeful secţiei financiare. Indescirabil 2974 1943 Mai 24. 621.1 REGIA AUTONOMA C. F. R. PUBLICAŢIE Vineri, 18 Iunie 1943, orele 9 dimineaţa, se va ţine în Sala Licitaţiilor, Str. Edgard Quinet 8, o licitaţie cu termen scurt pentru darea în execuţie a lucrărilor de construire a remizei de locomotive din staţia Caransebeş, în valoare de cca. 54.000.000 lei. Termenul de execuţie este de 110 zile, conform Condiţiunilor Speciale. Informaţiuni precum şi dosarul lucrării la Direcţiunea întreţinerii, Gara de Nord, Serviciul L 5, etaj II, camera 13, în fiecare zi lucrătoare între orele 11.30—13.30. No. 435/1573. 12.113 REGIA AUTONOMA C. F. R. PUBLICAŢIE Vineri, 18 Iunie 1943, orele 9 dimineaţa, se va ţine în Sala Licitaţiilor, Str. Edgard Quinet 8, o licitaţie cu termen scurt pentru darea în execuţie a lucrărilor de construire a remizei de locomotive din staţia Lugoj, în valoare de cca. 47.000.000 lei. Termenul de execuţie este de 110 zile, conform condiţiunilor speciale. Informaţiuni precum şi dosarul lucrării la Direcţiunea întreţinerii, Gara de Nord, Serviciul L. 5, et. II camera 13, în fiecare zi lucrătoare între orele 11,30—13,30. No. 435/1573. 12114 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Direcţia Constr. şi Domenii Militare Publicaţiune Nr. 8.112 Se publică spre cunoştinţa amatorilor că în ziua de 11 Iunie, 1943, ora 9 se va ţine licitaţie cu termen de urgenţă, în Bucureşti la Minsterul Apărării Naţionale S. S. A. U., Camera de licitaţii, din Piaţa Valter Mărăcineanu, şi la garnizoana Braşov, pentru construcţia unui grajd din lemn la Braşov, în valoare de lei 7.500.000, după deviz. Aceste lucrări vor trebui executate în termen de 90 zile de la darea comenzei. Licitaţiunea se va ţine în conformitate cu art. 88—110 din legea asupra contabilităţii publice a Statului, art. 31—53 Reg. de funcţionare al Oficiului Central de licitaţii şi condiţiunile generale şi speciale de ordine şi administraţie prevăzute în cadtul de sarcini, partea I-a, a Ministerului Apărării Naţionale, Direcţia Domenii Militare. Garanţia provizorie 5 la sută, prevăzută în condiţiunile speciale de ordine şi administraţie din cadtul de sarcini, partea a I-a, se va depune la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar la licitaţie se va prezenta numai recipisa. Oferte însoţite de garanţie în numerar sau efecte, în natură nu vor fi primite Dosarul special compus din devis cadtul de sarcini şi planuri condiţiunile generale şi speciale technice şi de ordine şi de administraţie etc., se pot vedea de doritori în toate zilele şi orele de lucru. Din Bucureşti, la Ministerul Apărării Naţionale, Camera biroului de informaţii şi la garnizoana Braşov. Lucrările se vor efectua pe riscul adjudecatarului. Concurenţii spre a fi admişi trebue să îndeplinească condiţiunile prevăzute la art. 6—11 din cadtul de sarcini, partea I-a, de care se vor lua cunoştinţă la Minister înainte de licitaţie 8210 Directorul Constr. şi Domenii Militare GENERAL, ALEX. SUANESCU _ 8210 flju+afi pi odura/ Primăvara, care înviorează organismul şi-i dă puteri noi, e cel mai potrivit anotimp pentru o cură cu Helmitol ! Helmitol curăţa şi desinfectează rinichii şi uretrele, mărind buna dispoziţie a omului. De aceea ! Faceţi o cură cu •HELMITOL De vânzare la toate farmacile. P Its filif»» ţinute» Comitetul de reparaţie a bisericii „Sf. Neculai’ din Fălciu jud. Fălciu, anunţă pentru a II-a oară că în ziua de 15 iunie 3043, ora 10, are loc în localul primăriei Com. Fălciu licitaţia publică pentru darea în antrepriză a lucrărilor de reparaţie a bisericii „Sf. Neculai” cu oferte închise însoţite de garanţia legală. Devizul, planul lucrărei şi caietul de sarcini se găsesc In orice zi şi in orice oră de lucru la sediul comitetului din localitate. Preşedinte, Preot Gh. Verde?. Secretar, C. Cristea. 8207 DR. IOAN GHEŢIE NOTAR PUBLIC IN BRAŞOV MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Direcţia Constr. şi Domenii Militare Publicaţiune Nr. 6.910 Se publică spre cunoştiinţa amatorilor că în ziua de 5 Iunie 1943, ora 9, Se va ţine licitaţie cu termen de urgenţă, în Bucureşti la Ministerul Apărării Naţionale S. S. A. U., Camera de licitaţii, din Piaţa Valter Mărăcineanu, pentru procurarea a 300 pompe mici pentru incendiu acţionate cu mâna necesare unităţilor armatei. Aceste furnituri vor trebui predate în termen de 45 ore de la darea comenzei. Licitaţiunea se va ţine în conformitate cu art. 88—110 din legea asupra contabilităţii publice a Statului, art. 31—53 Reg. de funcţionare al Oficiului Central de licitaţii şi condiţiunile generale şi speciale de ordine şi administraţie prevăzute în cadtul de sarcini, partea I-a, a Ministerului Apărării Naţionale, Direcţia Domenii Militare. Garanţia provizorie 5 la sută, prevăzută în condiţiunile speciale de ordine şi administraţie din cadtul de sarcini, partea I-a, se va depune la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, iar la licitaţie se va prezenta numai recipisa. Oferte însoţite de garanţie în numerar sau efecte, în natură nu vor fi primite. Dosarul special compus din deviz, costul de sarcini, şi planuri condiţionile generale şi speciale technice şi de ordine şi de administraţie etc. se pot vedea de doritori în toate zilele şi orele de lucru, în Bucureşti, la Ministerul Apărării Naţionale, Camera biroului de informaţiuni. Lucrările se vor efectua pe riscul adjudecatarului. Concurenţii spre a fi admişi trebue să îndeplinească condiţiunile prevăzute la art. 6—11 din cadtul de sarcini, partea I-a, de care se vor lua cunoştinţă la Minster înainte de licitaţie 8209 Directorul Constr. şi Domenii Militare COLONEL, ALEX. STĂNESCU 8209 CALENDAR LUNI, 31 MAI Ortodox: Muc. Enrie. Catolic: perimila (Bogățiile). Protestant: Angelica. Ferronita. * Răsăritul soarelui, 4,22; apusul soarelui, 19,33. * Un cutremur naofat ctautit de puternic a dărâmat biserica lUpeştilor şi o mulţime de case din Bucureşti (1738). RADIO LUNI, 31 MAI 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 8*35 0 8:00 , ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunii; Radio-jurnal ; Concert de dimineaţă : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii; Radio-jurnal (informativ şi cultural). 13.00 : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-Jurnal. 14.15 : PUBLICITATE 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : I. Orchestra Vasile Julea. II. Valsuri vieneze (discuri). 15.30 : Duet din „Andrea Chenier” de Giordani (voce: Scacciati si Merii). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40: Emisiune specială în limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.00: Orchestra Soc. de Editurăvoce : Claudiu Moldovanu şi Joujou Pavelescu. 18.00 : Cronica vieţii studenţeşti. 18.15 : D-ra Maria Fotino-pian Mozart , sonată . Paradise : Sonată. 18.40: D-na ştefania Stavri-Albei, voce. RADIO ROMANIA 19.00: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.00 : Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Concert de promenadă (disc.) 19.40 : PUBLICITATE. 19.45 : Radio-jurnal (informativ şi cultural). 20.00 : D-na Margareta VasUescu- Dejana-voce. 20.30 : Muzică variată (disc.). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul „Proecte de lucrări hidraulice pentru ridicarea Moldovei”. Prof. ing. Andreescu-Cale : Tehnica hidraulică în ridicarea economică a Moldovei. 20.50 : TEATRU. 22.00 : Radio-jurnal; Sport. 22.20 : D-na Cella Delavrancea-pian: Recital de Chopin. 23.00 : Muzică variată (disc.). 23.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 64,5 13.00 : Deschiderea emisiunii — învăţătura zilei. Dansuri moderne (discuri). 13.30 : Radio-jurnal (i). 13.45 : Muzica vocală (discuri). 14.00 : Orchestra de salon Barbu Mironescu. 15.00 : închiderea emisiunii de prânz 18.30 : Deschiderea emisiunii. Jocuri şi câintece din Basarabia (discuri). 19.00 : Din trecutul nostru. D. prof. Gh. Agavriloaiei: Mişcarea semănătoristă în Bucovina. 19.15: D. Const. Horceag-clarinet. 19.30 : Muzică uşoară germană (disc.) 20.00 : CONFERINŢA : d. consilier Ion Preda: Un popor bolnav: Ruşii. 20.15: Muzică de cameră. 20.40 : Fantezii muzicale (disc.). 21.00 : Radio-jurnal (II). 21.15 : SEARA DE OPERA : Actul III din „Manon” de Massenet (soliştii corni şi orch. Operei comice din Paris). 22.30 : Muzică de jazz (discuri). POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40: Jurnal In limba italiană: Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germană : Muzică. 22.20 : Emisiune in limba italiană : Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.50.23.00 : Emisiune in limba engleză. Cinematografe SCALA: Miliardarul cântăreţ şi Jurnal nou de război. CAPITOL: Boccaccio şi jurnal. REGAL : Nota zero la purtare şi jurnal de război. FANTASIO: Prima femeie care trece. TRIANON : Mirajul Circului şi jurnal nou. FEMINA ! Truxa şi Jurnal nou. BULEVARD PALAS: Bal la Castel şi ultimul jurnal. SELECT : Oraşul de aur. ARPA: O fată iatr’un port şi jurnal nou VICTORIA: Femeia îndărătnică şi jurnal. BIZANTIN: Cei doi tigri şi revistă. ELISEE : Macarie, revistă şi jurnal. FRANKLIN : Ultimul spectacol şi Jurnal. OMNIA I Sancta Maria, Jurnal şi artiştii. NISSA : Seducătorul şi artişti. CORSA: Hanabera şi jurnal U. F. A. O. N. C. nr. 05. Nr. 196/1943 ac.. PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE Subsemnatul notar public, aduc la cunoştinţa publică că la cererea creditorului Banca „Albina” Institut de Credit şi de Economii Sucursala Braşov, şi în contul debitoarei în întârziere, în baza art. 306 din Cod. Com. Ard. in ziua de 7 Iunie 1943, ora 15, în localul băncii creditoare din Braşov, Piaţa Libertăţii nr. 19, cabinetul directorului, se vor vinde prin licitaţie publică, diferite blănuri. Preţul de strigare este de lei 4.343.500. Condiţiile de licitaţie şi inventarul blănurilor supuse licitaţiei, pot fi văzute în biroul meu din Braşov, Str. Regele Carol nr. 49, et. I, în fiecare zi de lucru în orele oficioase. Notar public, Dr. Ioan Gheţie Braşov, la 19 Mai 1943 16 ► *« « * + * 4 •f. • EXPOZIŢII • Expoziţia pictorului C. Vlăsul”, se închideazi. Luni 31 descu, din sala ziarului „Univer- Mai, ora 7 seara. Persoanele cari au reţinut lucrări sunt rugate să le ridice în după amiaza acestei zile. • Marţi, 1 Iunie a. c., în marea sală de expoziţii a ziarului „Universul“ va fi la ora 11 dim., vernisajul expoziţiei pictorilor Z. E. Giotta Frunză şi Popescu Dacia, iar la ora 5 d. a., expoziţia pictorului Georg baron von Löwendal UNIVERSAE O MARE BIRUINŢĂ (Urmare din pag. I-a) mult de acum înainte, se va organiză aci un centru de viaţă intelectuală şi culturală bisericească dintre cele mai vii, ale cărui roade se vor revărsa cu dărnicie peste întregul câmp de activitate religioasă şi bisericească din România. Lucrul este îmbucurător dintr’un îndoit punct de vedere. Ardealul însemnează sub toate rapoartele un contact mai strâns al românismului cu Occidentul civilizat. înrâuririle acestui Occident, când urmează calea refrigerentă a Ardealului sunt cu mult mai adaptabile și deci mai rodnice, decât când cad deadreptul de la Paris la Bucureşti. Ardealul este pentru românism un transformator de energii, un filtru care reţine ingredientele nefolositoare, un regulator al culturii occidentale, care purifică această cultură, de tot ceea ce nu poate încăpea în tiparul nostru etnic. In Regat această cultură şi civilizaţie stă uneori deasupra, fără îmbinare organică, şi fără a pătrunde în adâncimea sufletului nostru naţional, pe când în Ardeal ea s’a transformat şi s’a adaptat, desăvârşindu-se apoi în jurnalele culturale dela Iaşi şi Bucureşti. Aşa se explică de ce marile epoci culturale ale neamului românesc au obârşii ardelene. Cel dintâi ierarh care are curajul să spună crezul în româneşte este un ardelean — mitropolitul Teodosie (1668) şi cel dintâi învăţător al neamului în epoca redeşteptării noastre naţionale este tot un ardelean — Gheorghe Lazăr — fost el însuşi profesor la Academia Andreiană în începuturile ei modeste de la 1810. Ardelenii aduc apoi prin atavismul conflictelor şi suferinţelor, la care au fost supuşi dealungul veacurilor, acel spirit de rezistenţă, de reacţiune naţională, care nu poate fi decât folositor vieţii noastre româneşti sub toate raporturile. Aceste însuşiri vor creşte şi vor spori. Noua facultate va fi cuib şi cetate, unde bunele tradiţii româneşti vor fi înteţite şi apărate. La mijloacele de până acum se adaugă o putere nouă, de aceea realizarea ei însemnează cu adevărat pentru nevoile noastre naţionale şi bisericeşti. O MARE BIRUINŢĂ. Pr. CDRON --------©♦©------- ALCAZAR: Copil şi Părinţi, jurnal O. N. C. nr. 63 şi revistă. AMERICAN: Documentul Z. 3., jurnal nr. 63 şi trupă de reviste. AIDA: Legea Haremului, jurnal şi revistă. BUCUREŞTII NOI: Dragoste de ţigancă, jurnal şi artişti. BARCELONA : Atac la Baku, jurnal de război nr. 58 şi artişti. CARMEN: G. P. U. şi jurnal 62. CARMEN-SYLVA: Casa Păcatelor, jurnal şi revistă. CRANGAŞI: G. P. U. şi jurnal O. N. C.—U. F. A. COTROCENI: Motanul încălţat, Jurnal de război O. N. C. şi U. F. A. nr. 65. DACIA: Călăul din Veneţia şi Jurnal de război nr. 64. DIANA: 7 ani de noroc, jurnal şi revistă. DICHIU: Iubirea cea mare, jumal şi revistă. ELDORADO: Piratul Negru, jurnal nou şi revistă. EDISON: Prizionerul din Santa Cruz. FLORIDA: Regele .Circului şi jurnal. GLORIA: „Manevrele dragostei" şi jurnal de război. IZBANDA: Unde cerul şi Marea se întâlnesc şi jurnal nr. 65. N.FANA: Teroarea din umbră şi jurnal nr. 64. LIA: Verdictul şi jurnal nr. 65. MARNA: Famfula dla Lady (Spadasinul) şi revistă. MARCONI: O noapte furtunoasă şi artişti. MEXIC : Piraţii din Malaezia, Jurnal şi revistă. MIORIŢA: Regele Spadei şi jurnal. NERO : Cavaleria rusticană şi jurnal de război. NONI: Logodnicii şi jurnal nou. OMNIA: Neguţătorul de sclave, jurnal şi revistă. ODEON: Neguţătorul de sclav® şi jurnal nr. 65 PACHE: Abandonata, jurnal nou nr. 65 şi revistă. PARIS:Magica Răsturnare, jurnal şi revistă. PICOLO (fost Princiar): Favoritul împărătesei, jurnal şi revistă. ROMA: Extravagantul Castelan şi jurnal de război nr 65. REX: Ana Diavolo, şi jurnal de război. SPLENDID : O noapte furtunoasă, jurnal nr. 63 şi artişti. TOMIS: Santinela de bronz şl Jurnal. TRIUMF: Decădere şi jurnal. UNIREA: Imfamier, jurnial şi revistă. UNIC: Favoritul Împărătesei şi jurnal nr. 83. VENUS: Cavaleria Rusticană, jurnal de război nr. 60 şi revistă. VOLGA : Otite e mai fericit ca mine şi jurnal nr. 64. farmaciile de serviciu GARDA DE NOAPTE GRUPA Vl-a In nopţile de 6, 16, 26 şi 31 ale fiecărei luni Tutulescu Rotaru Eugenia, Calea Victoriei 54, I, 5.38.60; Dr. Popovici Nicolae, Str. Regele Carol I 21, I, 5.21.03 ; Dr. Cionga Emil, Calea Văcăreşti 39, I, 3.45.76 ; Manoliu Mihai, Calea Griviţei 217, II, 3.19.96; Mărgineanu Cornel, Şos. Crângaşi 62, II, 5.02.86 ; Michalcescu Ioan, Str. Vasile Lascăr 129 (colţ Romană 156), III, 2.13.58; Teodorescu Ecaterina, B-dul Mareşal Ion Antonescu 21, nr, 2.98.70; Dr. Brăileanu Clement, Calea Moşilor 249, IV, 2.02.74 ; Paraschivescu Gheorghe, Calea Dudeşti 57, IV, 3.01.79; Dr. Teodosiu Cornel, Str. Regele Ferdinand 4 (Colentina), IV, nu are telefon; Constantinescu Titl, Șos. Pantelimon 269, IV, 1.02.29; Farmacia „Adina“ Zlotescu Elena, Calea Ferentari 171, V, 5.70.76 ; Drăghici Georgeta, Calea Rahovei 151, VI, 3.60.13; Fostă Teodorescu Ecaterina, B-dul Regele Alexandru 16 (comuna Militari), 5.67.93 . Luca Valeria. Bucureștii-Noi DELA CAMPION-CLVBUCUREŞTI Se aducea cunoştinţa membrilor că în urma aprobării direcţiunei A. N. E. F., s’a permis accesul pe stadion în fiecare Marţi şi Vineri începând dela orele 13. Secţia de ping-pong îşi coontinuă activitatea în sate de lângă Poligonul de tir al A. N. E. F.-ului în aceleaşi zile şi ore unde sunt instalate 2 mese. In acest scop toţi membrii sunt convocaţi la antrenamentul de pistă şi sporturi în zilele şi orele de mai sus. In zilele de 12, 13 şi 14 iunie se organizează o excursie în Bucegi. Informatiunila red. prof. Stelian Gheorghiu şi la magazinul Beliboreanu, Pasajul Victoriei 7. --------©♦©-------BASKET-VOLLEYBALL Rezultatele de Duminică Duminică s’a disputat în Capitală o nouă etapă din cadrul campionatului de volleyball miascutin categoria II-a. Dintre jocurile disputate remarcăm două victorii ale P. T. T-ului in dauna echipelor Zorile și Fortuna și surpriza înregistrată de M. Dumitrescu. In general partidele au fost strânse și spectaculoase. REZULTATELE TEHNICE Volleyball P. T. T. — Zorile 15—2; 15—6. M. Dumitrescu — P. T. T. 15—12; 14— 15; 15—7. Av. Sportiv II — înainte 12—15; 15— 14; 15—3; înotate — A. S. P. 15—0; 15—0 forfait. Av. Sportiv —E. F. A. II 15—0; 15—0 forfait. P. T. T. — Fortuna 15—4; 14-15 ; 15—5. Val Vârtej — Zorile 7—15 ; 15—4 ; 15—4. Basketball Energia — A. S. P. forfait dublu. Opera bunului samaritean in Capitală Solemnitatea de la ateneul popular „Mihail Eminescu“ Crângaşi Eri s’a pus, în Capitală, temelia un sobor de preoţi, în frunte cu primului aşezământ de ajutorare, cu denumirea evanghelică „Opera bunului Samaritean“, sub preşedinţia de onoare a d-nei Maria Mareşal Antonescu, care a asistat la solemnitate, şi cu concursul primarului general al Capitalei, d. general de corp de armată Ion Răşcanu, reprezentat la solemnitate min d-nii: general Mihai Skeletî, şi colonel Marin Cioroianu, primi ajutori de primar general. Acest aşezământ a luat fiinţă in sectorul IV Verde, condus de d. dr. Eugen Andronescu, primarul sectorului. S’a oficiat la biserica „Sf. Ilie" Grant o slujbă religioasă, de către ta-ţi un loz la Loterie Că norocu-i bătrânel N’aştejta ca el să vie Du-te tu în drum spre el. 11 pr. Coman, consilier patriarhal, reprezentând pe I. P. S. S. patriarhul Nicodem. După oficiere, preotul paroh Stelian Popescu a ţinut predica „Bunul Samaritean". întreaga asistenţă s-a îndreptat apoi spre ateneul „Mihail Eminescu“, din apropiere, unde a fost desfăşurat un frumos program artistic, la care au participat şi un grup de răniţi de la spitalul Z. I. 303. Cuvântul de deschidere a fost rostit de d. dr. EUGEN ANDRONESCU, primarul sectorului IV Verde. La această serbare au dat concursul şi un mănunchiu de artişti ai teatrului Naţional, în frunte cu d-ra Madelaine Eug. Andronescu d-na Lily Popovici şi d-nii Emil Botta şi Gabor. Sergentul major T. R. invalid Nicolae Drăgan a delectat asistenţa, executând la dacofonarii populare şi un cântec de cazarmă. A urmat apoi împărţirea darurilor, fiecare rănit plecând cu câte un pachet, conținând alimente și țigări. Spectacolele săptămânii ZIUA I OPERA I national studio II-CUSTRU IKOAR si I municipal I x Mic A 57-a adunare generală a soc. „Progresul silve Cuvântările d-Ior, prof. M. Drăcea,preşed. soc. „Progresul silvic", Aurelian Pană, ministrul agriculturii şi a. Eri la ora 10 dim., soc. inginerilor silvici „Progresul silvic" continuând tradiţia neîntreruptă, în tot acest timp şi-a ţinut adunarea generală anuală, spre a înfăţişa activitatea desfăşurată în anul trecut. Au participat pe lângă un mare număr de ingineri, silvici din întreagă ţară şi invitaţi din toate păturile sociale, d-nii C. Argetoianu, Stelian Popescu, ing. I. Bujor, D. Grozescu, secretarul general al ministerului agriculturii, Ath. Nedelcovici, Gh. Năsturescu, prof. Fălcoianu, I. Zeicu, G. Nicolau, Priboianu, ing. Al. Butoi, prof. Drâmbă, Comanici, ing. Bunescu, M. Florascu, M. Rădulescu, Vaidianu, ing. Sebastian, I. Florescu, ing. Cezar Cristea, ing. Miarcu, C. P. Georgescu, V. Finichitu, ş. a. CUVÂNTAREA D-LUI PROF. M. DRĂCEA, PREŞED. SOC. „PROGRESUL SILVIC" D. prof. M. Drăcea, preşed. soc. ,Progresul silvic“, după ce a relevat importanţa excepţională a vremurilor priin care trece neamul şi ţara, a greutăţilor în care se ţine adunarea generală şi după omagierea celor căzuţi pentru ţară, a vitejiei soldatului român, M. S. Regelui, a d-lui Conducător al statului, a trecut la analizarea momentului forestier actual din alte ţări ale Europei şi de la noi, luând ca punct de plecare schimbările mari de concepţie şi de altitudine faţă de păduri şi de economia lemnului, în timpul scurs de la războiul trecut şi, până azi. Pe când în ţările cu o slabă tradiţie silvică concepţiile mai vechi capitaliste continuau a face ravagii în păduri, în ţările întotdeauna conştiente despre rostul pădurilor, cum şi cele cari au înţeles să reacţioneze la timp în contra greşelilor din trecut faţă de acestea, concepţiile vechi se perimează treptat, în timp ce interesul general, legat atât de strâns de pădure, trece pe primul plan al preocupărilor omului de stat. In asemenea ţări se desluşesc în ultimele decenii, ceeace într’un singur cuvânt, s’a putut denumi pe drept, o „renaştere forestivă“. Foloasele materiale şi imateriale ale pădurilor pentru sănătatea populaţiei şi apărarea naţională, capătă o deosebită importanţă şi formează una din preocupările de seamă ale opiniei publice şi ale conducerii popoarelor. O caracteristică a vremurilor mai noui este dată, între altele de faptul că produsele pădurii şi în special lemnul, dobândesc o poziţie deosebit de importantă între materile prime, graţie, pe de o parte, împuţinării pădurilor, graţie, pe de alta, intenselor cercetării şi progresului industriei. Revoluţia din industria lemnului are ca consecinţă o revoluţie în toate ramurile economiei forestiere: în silvicultură, în exploatarea pădurilor, în administraţie şi în organizarea cercetărilor ştiinţifice. Adaptarea la aceste vremuri nouă se face, bineînţeles, în fiecare ţară îratr’o măsură deosbită şi în linii de detaliu diferenţiate, după condiţiunile specifice ale ţării respective. România se îndreaptă azi pe calea cea bună, întrucât în cercurile conducătoare, rostul pădurilor se înţelege din ce în ce mai clar. Aceasta o dovedeşte atitudinile categorice şi hotărâte de însemnătate istorică, pe care d. Mareşal Conducător le ia într’o conjunctură socială foarte grea, faţă de probleme care au frământat multă vreme economia noastră forestieră şi ţara, cum este problema păşunatului în păduri,problema conservării solului, a împăduririlor şi a protecţiei şi ameliorării pădurilor. Graţie acestei concepţiuni fundamentale şi graţie, apoi, d-lui ministru, Aurelian Pană, care conduce acum ministerul agriculturii organismelor silvice, cu toată greutatea acestor vremuri excepţionale, au putut să-şi facă datoria şi în unele împrejurări chiar să depăşească ceea ce se făcea în timpurile normale dinainte de război. Pădurile, problemele de economie forestieră şi prroblemele de economia lemnului, şi-au găsit în acest minister toată înţelegerea necesară şi toatăsolicitudinea de care aveau nevoie, ceea ce a pus corpul silvic în situaţiunea de a-şi putea împlinii datoriile sale. Acestea sunt dovezi că România înţelege şi face dovada că voeşte să se angajeze — pe patinle sale— în mişcarea de renaştere forestieră, în care sunt angajate toate ţările civilizate. Societatea „Progresul silvic“ şi-a îndeplinit programul său de activitate, contribuind cu luminile sale la apărarea intereselor economiei forestiere şi la promovarea acesteia, prin publicaţii şi printr-o colaborare armonioasă cuadministraţiile şi cu toate organizaţiunile similare cu care are contingenţe de preocupări şi de ţeluri._____________ In încheere, d. preşedinte prof., Drăcea a arătat marea importanţă pe care o are în deosebi azi organismul constituit de şoc. „Progresul silvic“, al cărui glas începe să fie din ce în ce mai ascultat. Acest fapt pune şi mai mult societatea în măsură să-şi împlinească datoria ca faţă de concepţia nouă şi înaltă, pe care, poporul român şi conducătorii săi, încep s’o aibe faţă de păduri. Un nou val al simţului de răspundere, al credinţei în rosturile mari şi nobile ale pădurii şi ale carierii, trebue să se abată asupra societăţii şi să însufleţească pentru vremuri noui pe toţi membrii societăţii, ori unde s’ar găsi. Au adus salutul d-nii: ing. I. Bujor, din partea „Colegiului inginerilor; ing. Mihăescu, din partea „Agir-ului; prof. Stratilescu ,din partea soc. „Pototechnică“; I. D. Enescu, din partea Capirului; prof. I. C. Teodorescu, din partea soc. „Inginerilor agronomi“; prof. I. Fălcoianu, din partea „Asociaţiei medicilor veterinari“, Rădulescu Mehedinţi, din partea „Asociaţiei proprietarilor de păduri“ şi d. Muller, ataşatul forestier pe lângă legaţia germană, din partea economiei forestiere germane. CUVÂNTARE A D-LUI AURELIAN PANĂ, MINISTRUL AGRICULTURII D. Aurelian Fană, ministrul agriculturii, a rostit următoarele: „Anul trecut, cu prilejul celei de a 56-a adunare generală a soc. citre, am arătat răul imens cauzat economiei ţării prin distrugerea necugetată a pădurilor ţării. Distrugerea solului vegetal, în urma despăduririlor, însemnează scăderea producţiei agricole, pustiirea ţării şi secătuirea celui mai important mijloc de existenţă. Ministerul agriculturii urmăreşte cu stăruinţă păstrarea domeniului forestier, îmbunătăţirea şi extinderea lui. Spre a păstra ceea ce avem, s’a stăvilit păşunnatul în păduri şi aceasta în primul rând în interesul bine socotit al populaţiunii rurale. Cauza cea mai importantă a degradării pădurii, preludiul desfiinţării ei, a fost astfel înlăturată. Rezolvarea chestiunei alimentării animalelor stă în extinderea culturii plantelor de nutreţ pe care o realizăm treptat, sporind în fiecare an suprafaţa cultivată cu aceste plante. In locul ierbii sălbatice şi puţin hrănitoare din pădure, animalele vor găsi în culturile de plante de nutreţ o hrană abundentă şi de calitate superioară. S-au combătut insectele vătămătoare pădurii, cheltuindu-se 16 milioane lei. Vom organiza in curând şi paza pădurilor particulare şi vom prevedea măsurile necesare de sancţionare a celor vinovaţi. Vom introduce în întinsele noastre păduri de salcie din zona inundabilă a Dunării, plopul de Canada, preţios ca materie primă pentru obţinerea celulozei, înmulţirea este în curs şi posedăm de pe acum întinse suprafeţe plantate cu acest valoros arbore. S-au colectat 600.000 kg. seminţe de diverşi arbori. Aceasta ne permite să facem în anul acesta primul pas mare şi hotărât în acţiunea de reîmpădurire prin cultivarea unei suprafeţe de pepiniere care ne va da aproximativ 500 milioane poeţi în toată ţara, inclusiv guvernămintele Basarabiei şi Bucovinei. Cu acest număr de pueţi se va putea planta o suprafaţă de peste 50.000 ha. Va fi cea mai mare suprafaţă împădurită vreodată în ţara noastră. S’a hiotărît recoltarea a 940.000 kg. seminţe, ceea ce va permite pentru anul viitor cultivarea unei suprafeţe şi mai întinse de pepiniere. întreg programul de împăduriri va fi împlinit în cel mult 15 ani. Pentru aceasta trebue să plantăm anual cel puţin 50.000 ha. teren degradat, în afară de regenerările obligatorii şi alte plantări. Nu se poate împăduri terenurile degradate fără ca ele să fie în prealabil consolidate acolo unde este nevoie. S-a prevăzut în programul anului acesta pentru întreaga ţară, lucrări de artă şi anume: 10.500 m. c. baraje de zidărie, 20.000 m. liniari creionaje, 69.700 m. liniari gărduleţe pentru susţinerea coastelor precum şi diverse alte lucrări ca împrejmuiri, adăposturi, etc. Avem la dispoziţie din resursele statului, inclusiv Basarabia şi Bucovina, —• 500 milioane lei. Mai dispunem şi vom pune în mişcare mijloace şi fonduri particulare în valoare de circa 308,5 milioane lei. Este vorba de comune, composesorate, obşti de moşneni, particulari, braţe de muncă, etc. S-a pregătit în primăvara aceasta cu mijloacele statului 1.244 ha. teren pentru pepiniere, din care s’a însămânţat efectiv 760 ha., programul prevede 1.500 ha. Cu fondul comunelor, al composesoratelor şi altele, s’a pregătit 1.284 ha. pentru pepiniere din 2.000 ha. cât este proectat şi s’a însămânţat efectiv 740 ha. S’au împădurit 10.700 ha. din totalul de 21.000 ha. prevăzute din care 6.200 ha. terenuri degradate. Toate aceste date privesc Vechiul Regat și Transilvania. In Basarabia s’a pregătit pentru pepiniere 2.970 ha. din 3.600 ha. prevăzute în planul de lucru, s’a însămânțat efectiv 770 ha. şi s-a împădurit 3.600 ha. din 4.700 ha prevăzute în planul de lucru. Din cele 3.600 ha. împădurite, 1.565 ha. sunt terenuri degradate. Suntem pe cale de a pune la punct legislaţia necesară. Proectele de lege, al reîntregirii forestiere, al refacerii forestiere, al „Oficiului lemnului“, sunt elaborate. O singură mare dificultate vom întâmpina. Vasta acţiune ce am proectat cere un numeros personal calificat, care niciodată nu ne-a lipsit mai mult ca astăzi. S-a exploatat până la 1 Mai, 457.723 vagoane lemn pentru foc din 735.000 vagoane prevăzut a fi tăiate până la 15 Septembrie crt. S’a exploatat 2.133.000 m c. lemn de lucru şi trebue să mai tăiem până la 15 Septembrie, 675.000 m. c. pentru a împlini programul. S’au tăiat 110.000 m c. lemn pentru celuloză, adică atât cât era prevăzut şi s’a lucrat 325.000 traverse de stejar şi 508.000 traverse d fag. Mai trebuesc lucrate 800.000 traverse fag pentru a împlini programul. S’au înfiinţat două noui şcoli de brigadieri — Chişinău şi Curtea de Argeş — şi s’a mărit numărul elevilor brigadieri şi pădurari dela 191 la 297. Cu anul şcolar care va începe va fi sporit de asemennea numărul elevilor destinaţi să devină conductori silvici. S’au luat măsuri pentru formarea de lucrători specialişti, necesari românizării elementelor din industria cherestelei, prin ţineri de cursuri de specialiaate pe lângă centrele industriale. Corpului silvic îi revine sarcina restabilirii echilibrului natural distrus prin acţiuni nechibzuite. Rolul d-tre ,este imens. Cu toate marile greutăţi şi neajunsuri, întemeiat pe pregătirea ştiinţifică şi pe patriotismul d-tre, pe devotamentul întregului personal silvic şi pe înţelegerea tuturor, simt sigur că marea operă proectată va fi îndeplinită“. D. prof. M. Drăcea mulţumind dohiul ministru Pană că a venit în mijlocul colaboratorilor săi, a arătat că inginerii silvici sunt astăzi un corp care poate să strângă în jurul lui, personalităţi marcante din viaţa publică a României. Este o cinste pentru noi — a adăugat d. preşedinte—că d. ministru şi-a făcut, cunoscut programul său de înfăptuiri forestiere, în această adunare generală. Vă mulţumim din nou pentru toate urările pe care le-aţi îndreptat corpului nostru, D. prof. Drăcea a ţinut apoi să acceptuieze prezenţa printre inginerii silvici a d-lor: C. Argetoianu ,fost preşedinte de consiliu, care a primit odată sarcina de a fi membru de onoare al soc. „Progresul silvic“. Strrian Popescu, directorul ziarului „Universul“, I. Bujoi, Muller, precum şi numeroşi specialişti. Aţi văzut că nu suntem singuri. După ce d. preşedinte a mulţumit asistenţei pentru înalta atmosferă creiată, a declarat desbaterile închise, anunţând continuarea pentru ora 4 d. a. SALUTUL DIFERITELOR SOCIETĂŢI Repartiţii pentru materiale necesare armatei Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 10 iunie 1043, orele 10, în localul M. A. N. dum piaţa Walter Mărăcineanui se va adme repartiţia la preţul ce se va statui de comisariatul general al preţuirilor, pentru mantale prizonieri conform căţelului de sarcini prizonieri, în ceea ce priveşte postavul iar confecţia şi căoptuşala conform modulului A. P. A. atelierului central de confecţii al armatei. Acei ce dispun de materialele corespunzătoare confecţiei fără a pune condiţiiunea de deblocare a materiei prime necesare, se vor prezenta la data şi ora de mai sus cu oferte scrise, cu calculaţia de preţ, modelul confecţionat, şi cu o mostră de % m. postav. Condiţiunile de detaliu se pot vedea în fiecare zi de lucru între orele 12,30—13,30 la direcţiunea intendenţei1, camera 66. Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 11 iunie 1943, orele 10, în localul M A. N. din piaţa Walter Mărăcineanu se va ţine repartiţie la preţul ce se va stabili de comnsariatul general al preţuirilor, pentru halate de camuflaj conform modelului A. P. A. a atelierului central de confecţii al armatei ce se poate vedea la direcţiunea intendenţei camera 66. Confecţia acestor halate se va face din pânză albă prelucrdă din celofibră 100% şi conform caietului de sarcini pentru pânza de căptuşală. Acei care dispun de materialele corespunzătoare confecţiei fără a pune condiiţiiunea de deblocare a materiei prime necesare, se pot prezenta la data şi ora fixată. In şedinţă vor depune oferte scrise cu calculaţie de preţ model confecţionat şi o mostră de m. pânză. Condiţiinile de detaliu se pot regidea în fiecare zi de lucru, între cele 12.30—13,30 la direcţiunea inten-' denţei, camera 666. ❖ Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 9 iunie 1943, orele 10 în localul M. A. N. «din piaţa Walter Mărăcineanu, se va ţine repartiţie la preţul ce se va stabili de comisariatul general al preţurilor, pentru costume confecţionate conform modeluluii ce se poate vedea la direcţiunea intendenţei, camera 1 6. Confecţia acestor costume se va face din posytav conform caietului de sarcini pentru postavul de prizonieri. Acei care dispun de materialele corespunzătoare confecţiei fără a pune condiţiunea de deblocare a materialelor prime necesare, vor prezenta la data de mai sus oferte scrise, calculaţia de preţ, modelul confecţioni şi o mostră de 12 m. postav. Condiţia orile de detaliu se pot vedea în fiecare zi de lucru între orele 12.30—13.30 la direcţiuinea întendenței camera 66. Anul al 60-lea Nr. 147 Marți 1 Iunie 1943 Şedinţa de după amiază TEATRUL „MAMA FILOTTI“ La ora 4 d. a., desbaterile au de administraţie de gestiunea pe continuat sub preşedenţia d-lui I anul expirat, bugetul, prof. M. Drăcea, care a relevat . Desbaterile au luat apoi sfaractivitatea societăţii în anul ex- Sit la ora 7 seara, anunţându-se pirat. Astfel, s-a arătat că şoca continuarea pentru azi la ora 10 preconizat salarizarea echivalen-1 dimită cu categoria cea mai ridicată dintre funcţionarii publici; dreptul la gradaţii între grade; prin- cipiul primelor de muncă şi drep- , tul de a proteta şi executa lu- crări particulare. Convinsă că, în cadrul mini- sterului agriculturii, reprezenta- rea unitară a intereselor economiei forestiere era necesară să fie încredinţată unui specialist, aşa cum mai fusese şi până în anul acesta, o delegaţie a consiliului soc. „Progresul silvic“, s’a prezentat d-lui ministru Pană de resort cu cererea ca, împlinind o ordine normala, să se numească un secretar general pentru sectorul problemelor silvice. Înțelegerea arătată de d. ministru acestei cauze, s’a tradus prin însărcinarea d-lui ing. D. Grozescu, ca secretar general. Mijloacele cu totul restrânse de care a dispus în cursul anului trecut, n’a dat posibilitatea societăţii, unor înfăptuiri gospo- dărești de remarcat. O preocupare de totdeauna a I soc. „Progresul silvic“ a fost crearea unei atmosfere favorabile pădurii, în opinia publică, în cea mai mare parte necunoscătoare a rostului ei, nici în economia ţării şi nici ca produ- cătoare a unor bunuri immate- riale. Ziarul „Universul“ la rândul său a consacrat pagini de recu- noaştere şi apreciere a activităţii desfăşurată de corpul silvic. A urmat apoi: aprobarea bilanţului, contului de venituri şi cheltueli, descărcarea consiliului AL. GIUGARU obţine un frumos succes în delicioasa comedie FIORII PRIMĂVERII In fiecare seară ora 1 Matineuri ora 4 cu o distribuţie senzaţională In frunte cu MARIA FILOTTI, V. MAXIMILIAN, Nora Piacentini, Virgil Vasilescu, Mircea Septilici, Titu Vedea (SĂRINDAR. A. A