Universul - Provincie, septembrie 1943 (Anul 60, nr. 238-267)
1943-09-01 / nr. 238
fttous «HiMea Nr. 238 Miercuri 1 Septembrie 1943" Berna, August. — E greu de pătruns secretul conversaţiilor de la Quebec. Totuşi „Neuer Rürher Zeitung", într’o corespondenţă din Washington, dă câteva lămuriri cari vor interesa cu siguranţă pe cei cari urmăresc cursul evenimentelor. Se ştie că întrevederile au început prin întâlnirea primului ministru Churchill cu preşedintele consiliului canadian. După informaţiile obţinute din cercurile bine informate dinWashington, conversaţiile au avut ca obiect problemele militare, ridicate recent de Canada, c care cere pentru luptele viitoare, independenţa trupelor sale. Această dorinţă, aparent fără importanţă, a ridicat o chestiune gravă ţinând de drepturile pe tari Metropola britanică le acordă dominioanelor, căci se ştiecă statutul lor prevede, pentru Caz de război, ordinea şi protecţia Marii Britanii. Dar cererile Canadei par destul de importante şi se notează la interes demisia ministrului de război din Ottawa, la întoarcerea sa din călătoria întreprinsă recent în Anglia. Un al doilea punct de discuţie a fost — cum se ştie — cretarea unui comandament unic. Situaţia comitetului francez din Alger a fost, bineînţeles, pe primul plan al conversaţiilor. Se notează în această privinţă pasagiul unui articol al lui „New- York Times" care precizează în special că , dacă generalul de Gaulle continuă să pară atât de dornic de mijloace dictatoriale spre a-şi realiza politica sa, s’ar putea să fie repede răsturnat chiar de poporul francez. Dar accentul principal a căzut cu siguranţă pe problemele militare. Se afirmă că importante hotărîri se vor lua curând. Traficul prin Mediterana, fiind mai uşor acum, deciziile vor influenţa şi asupra operaţiilor din Pacific unde aprovizionarea s’ar putea face în mai bune condiţiuni. Se părea — continuă „Neue Zürcer Zeitung“ — că cea mai mare partedintre ofiţerii americani, contrar părerii englezilor, sunt partizanii unei ofensive imediate asupra Continentului. Ei socotesc să piardă pentru această operaţie mai mult de o jumătate milion de oameni dar cred că lovitura merită să fie încercată. Englezii din contră, şi Churchill de asemenea, ar fi fost de părere că forţa germană nu trebue subestimată şi că astfel de acţiuni ar putea să aibă urmări supărătoare. Ar fi mai bine, cred ei, să se continue atacurile contra poziţiilor exterioare ale fortăreţei europene. Aceste tentative de debarcare ar urma să se facă în peninsula balcanică şi în Italia, amânându-se pentru la anul invaziunea în Franţa. ❖ Dar discuţiile militare au devenit şi mii grele prin exigenţele din ce în ce mai mari ale Rusiei pentru creiarea celui de- al doilea front. Se amintesc la Washington cuvintele lansate de curând de Litvinov la Washington: „Dacă aliaţii sunt neliniştiţi de rezultateleatacurilor ruseşti, aliaţii ar trebui să se grăbească să sosească înaintea noastre la.. Berlin!" Ceea ce Uniunea Sovietelor ar rezerva Europei, în caz de victorie, pare şi mai clar şi desigur s-a discutat şi situaţii unora dintre ţări ca România, Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria şi Cehoslovacia, în acest caz. Este evident că dacă vor să impună resject ruşilor, trebue să sosească înaintea lor. Dar, este posibil? Şi cum? La aceasta observatorii pesimişti vor spune că relaţiile dintre ruşi şi anglosaxonii nu vor face decât să se înăsprească Dar, cu toate acestea mulţi speră să se poată găti o bacă de discuţie spre a aduce pe Stalin la principiile „Chărţii Atlanticului“. Tot NEW YORK TIMES scrie un articol referit duce la relaţiile cu ruşii: „Dacă Icidra şi Washington ar fi de acord spre a duce o politică mai apropiată de Rusia, şi America ar fi e bine un „voice face", Anglia ar fi într’o supărătoare situaţie. Trebue de amintit că Statele Unite n'au serai al o alianţă cil Sovietele in Anglia. Şi Churchill ar vrea mult să ştie sigur cum te gândesc Statele Unite In această privinţă. Bine înţeles ziarul elveţian din care rezumăm cele de mai sus, nu face decât să emită unele ipoteze. Dar ele sunt logice și în orice caz citatele din articolele marelui ziar din New- York — pe baza cărora se emit ipotezele — au o deosebită însemnătate. 1. SCRISORI DIN ELVETIA. JURUL HOTĂRÂRILOR DE LA QUEBEC Relaţiile anglo-americanilor cu Sovietele in lumina presei americane şi elveţiene De la corespondentul nostru special PRODUCŢIA SOVIETICĂ DE AVIOANE „lumincrovnk «wi» »h$ Deutschland“ scrie: Cine urmăreşte ştirile din ambele tabere asupra bătăliei de vară de pe frontul de Răsărit, este surprins de faptul că în ele este vorba mereu de puternica angajare a forţelor aeriene sovietice. Este drept, comandamentul sovietic renunţă la obiective în războiul aerian dar îşi însoţeşte necontenit atacurile de infanterie şi tancuri prin puternice formaţiuni de avioane de vânătoare şi în special de bătălie Pentru tehnica atacului sovietic este caracteristică sprijinirea cu aviaţia de bătălie. Este cunoscut că încă înainte de începutul marilor lupte din vara aceasta forţele aeriene sovietice au avut de înregistrat mereu pierderi mari de avioane, anume într-o proporţie de cca 1000 pe lună, până în iunie, pentru ca mai târziu, sub influenţa operaţiunilor terestre, această medie să crească la 3000 în Iulie. Fără a voi să facem preziceri, putem socoti că In anul 1943 bolşevicii vor fi pierdut din nou cel puţin tot atâtea avioane cât în anul precedent, când totalitatea pierderilor de avioane de front s’a cifrat la cca. 16.500 Tot aşa se poate presupune că producţia nouă de avioane de front este cel puţin la nivelul pierderilor continue.Aceasta însemnează oricum pentru Uniunea Sovietelor, o performanţă considerabilă. Că bolşevicii au putut avea o producţie de avioane de front de proporţiile pe care le mărturisesc pierderile lor, lucrul nu este de mirare, dacă ne gândim la tipul asupra căruia insistă această producţie. După constatările germane, avioanele sovietice doborâte în iulie constau îndeosebi din tipuri cu un singur motor, anume avioane de vânătoare şi bătălie. Procentul de bombardiere cu mai multe motoare, prin urmare al tipurilor de mai mare valoare, este impresionant mai mic în producţia de avioane, sovietică decât în alte ţări. Acest fapt, producţia avioanelor „ieftine” cu un singur motor şi uşor de fabricat, mai este subliniat şi de împrejurarea că în URSS construcţia de avioane a recurs la lemn ca material pentru aparatele de vânătoare îşi bătălie. Cauza poate fi în dificultăţile ce se pun în calea producerii şi transportării metalelor uşoare, dar şi în faptul că fabricarea din lemn cere mai puţin lucrători specialişti şi mai puţine maşini speciale. Desavantagiile de care se leagă folosirea lemnului, de pildă la avioanele de bătălie, au corelativul creşterii cantităţii aparatelor. Este posibil de asemenea ca şi lipsa de motoare de avion să fi silit a se recurge la limitarea producţiei în favoarea tipurilor cu un singur motor. In orice caz, preferarea avioanelor cu un motor explică fenomenul că, cu toate marile lor pierderi, bolşevicii pot arunca în luptă mereu formaţiuni noui. In ce priveşte personalul navigant lucrurile se prezintă cam la fel. Deoarece de la Începutul războiului bolşevicii au trebuit să piardă cca. 100.000 oameni din echipagiile navigante, ei nu mai pot dispune de rezerve bine instruite într’o măsură importantă. Piloţii şi restul personalului de bord nu pot fi instruiţi într’o lună sau chiar într’un an pentru a ajunge să fie un echipaj de valoare. Consecinţa este că valoarea de luptă a avioanelor sovietice a scăzut mult. Din rapoartele aviatorilor germani rezultă cu prisosinţă că adversarii lor sovietici sunt începători din punct de vedere al sborului şi prin urmare cad jertfă relativ ușor unui inamic experimentat Concursul de tragere al regimentului de Gardă călare ■Unitatea de elită de sub comanda d-lui colonel adj. Mircea Elefterescu, a încheiat pe câmpul de tragere, şiragul strădaniilor de fiecare zi, consacrând elemente tinere în cadrele permanente ale bunilor trăgători. In dimineaţa de 27 August, pe câmp, se aflau la lucru, înconjuraţi de camarazii germani, flăcăii noştri, mânuind cu preciziune complicatele ustensile ale războiului modern. La fiecare pas, la fiecare bubuitură venea lămurirea autorizată a d-lui lt-col. Georgescu Gh. Părintele colonel Gh. Georgescu a oficiat un serviciu religios, începând cu comandantul şi până la reprezentantul celui mai nou contingent, aşteptau momentul începerii. Condiţiuii severe: ţinte ce apar pentru 5 secunde confundându-se cu griul pământului uscat din valea Neajlovului. Se cere un ochiu ager, o iuţeală uluitoare, pentru a prinde din sbor ţinte ce răsar la o simplă atingere electrică. Trag şi camarazii germani, mânuind armele cunoscute pe frontal de răsărit, punându-şi la grea încercare dexteritatea şi rutina, slaturi de camarazii lor români. După baraje disputate cu pasiunea cunoscută a călăreţilor, verdictul rezultatelor pune capăt unei zile frumoase. Urmează citirea ordinului de L, care aliniază învingătorii pentru a-şi primi recompensa destoiniciei lor. Se rosteşte pe rând : Concurs ofiţeri Premiul I, col. adj. Mircea Elefterescu. Premiul II, subit. Paul Crudu. Premiul III, subit. Mihai Ciudin. Concurs subofițeri Premiul I, serg. maj. Baltag Dumitru. Premiul II, serg. maj. Sârbu Constantin. Premiul III, serg. maj. Petre Vasile. Premiul locat. Gheorghiu C. Ion Premiul I, fruntaș Zamfir Petcu, escadronul S. Premiul II, fruntaş Nica Constantin, escadr. 3 Premiul III, soldat Truşcă Dumitru, esc. A. Gr. Premiul TV, fruntaş Matei Nicolae, escadr. A. Gr. Cu furajerele distinctive de buni trăgători în flancul drept ai escadronului respectiv, dând onorul comandamentului, se toarce și ultimul fir al sărbătoarei. Solemnitatea a luat sfârșit. UNIVERSUM înscrierea nouilor studenţi la facultatea de medicina la facultatea de medicină din Bucureşti continuă să se primească înscrierea candidaţilor pentru concursul de admitere. Aceste înscrieri, cari au început pe data de 15 August c. expiră la 1 Septembrie c., examenul fiind fixat pentru ziua de 15 Septembrie ora 8 dim. Timpul de la 1 la 13 Septembrie este rezervat verificării actelor, precum şi celorlalte toate lucrări de cancelarie premergătoare concursului, iar în ziua de 14 Septembrie. toţi candidaţii sunt obligaţi a fi prezenţi la facultate, de unde vor primi dispoziţiuni în legătură cu examenul de a doua zi. Absenţele nu sunt scuzabile. Candidaţii de la Bacalaureatul din sesiunea Septembrie c., pentru a nu pierde termenul de înscriere sunt primiţi în mod provizoriu, sub rezerva prezentării dovezii de bacalaureat, pe care se vor îngriji să o ia de la comisie sau liceu, imediat ce primesc rezultatul. Aceştia sunt însă obligaţi să depună în termen, odată cu cererea de înscriere, toate celelalte acte cerute de regulament şi arătate prin prospect şi anume : extractul de naştere, actul de origină etnică şi de naţionalitate, cerificatul după cazierul judiciar, adeverinţă de muncă de folos obştesc, consimţământul autentic al părinţilor candidaţilor minori şi 4 fotografii. Orice alte informaţiuni se găsesc afişate la secretariatul facultăţii (B-dul Ardealului 8 Cotroceni). . SEMICENTENARUL PROMOŢIEI 1893 Legământul sacru.-Apelul celor căzuţi pe câmpul de onoare— Solemnităţile comemorative.-Cuvântarea d-lui g-ral Ion Răşcanu A 36 promoţie a oştirii române avea să constitue un titlu de glorie al tradiţiei noastre militare. Ea reprezintă „armele unite”: artilerie, geniu, cavalerie, infanterie şi marină. La intrarea ei în cadrele corpului ofiţeresc, promoţia a făcut un legământ sacru, consemnat într’un act solemn pe bordul vaporului „Dacia”, anume: de a nu se reuni decât atunci când Dacia va fi reîntregită în hotarele ei istorice, şi de a nu cruţa nici o jertfă pentru împlinirea idealului naţional. Promoţia şi-a ţinut legământul. Mulţi au căzut în războiul întregirii. Odată ce ţara îşi întregise hotarele, promoţia s’a reunit — după cum hotărîse, într’un mare oraş desrobit. Vechii camarazi din toate armele s’au regăsit după 30 de ani la Timişoara, în cetatea lui loan Corvin de Huniade, in 1923. Si in frunte cu generalul Ion Găvănescul, comandantul diviziei, au mulţumit lui Dumnezeu că le-a împlinit visul şi au cinstit creştineşte memoria camarazile trecuţi in aita lume. DUPĂ 50 DE ANI IN SLUJBA PATRIEI Sâmbătă 28 August promoţia împlinind 50 de ani s’a reunit pentru a doua oară. Comitetul organizator al comemorării în frunte cu d. general de corp de armată Ion Răşcanu, fost ministru de războiu şi actualul primar general al Capitalei, a ţinut să facă din această sărbătorire un act simbolic. APELUL GLORIOS Primul act al comemorării s-a desfăşurat la „Şcoala militară” din Dealul Spirii. Acolo foştii elevi ai şcoalei militare din veacul trecut au fost primiţi cu onoruri de către d. colonel Runceanu Aurel comandantul şcoalei şi lt.-col. Păcuraru Ioan, ajutorul de comandant cu întregul corp ofiţeresc. In cea mai veche sală de studii, evocatoarea unor vechi dar neuitate amintiri, d. col. Victor Bacaloglu, şeful promoţiei, face apelul celor 98 de ofiţeri ai promoţiei. Răspund „prezent” doar 34. Pentru restul de 64 sala răspunde „mort”. La cei mai mulţi, colegii rămaşi în viaţă răspund cu emoţie „Mort pentru Patrie!” D. colonel Victor Bacaloglu rosteşte apoi o cuvântare închinată oştirii, camaraderiei şi năzuinţelor supreme ale ţării. ’ PIOASA POMENIRE Foştii elevi rămân impresionaţi de marile schimbări şi de actualele proporţii ale modestei şcoale de odinioară. Actualii comandanţi amintesc d-lui colonel Corneliu Slăvescu, fost la rându-i distins comandant al şcoalei in timpul marelui război, că i-au fost elevi. Şi pornesc apoi spre „Mormântul Eroului Necunoscut”. „PENTRU ONOR DREPŢI !“ Oamenii din trecut se vede că se bucurau de taina longivităţii şi a energiilor care nu pier. In faţa mormântului ce simbolizează jertfa şi eroismul anonim al atâtor generaţii şi veacuri, o comandă răsună clară şi, electrizantă „Pentru onor, drepţi” Frontul drept, mândru, neclintit care stă încremenit înaintea flăcării ce nu se stinge niciodată, n’are nimic cu anii îngrămădiţi pe umerii acestor ostaşi cari au luat parte la trei războaie. D. general Ion Răşcanu aşează pe mormânt o superbă coroană de gladiole. După minute solemne, cu aceeaşi adâncă reculegere, grupul se îndreaptă spre monumentala biserică a ,,Sfatului Silvestru”. Biserica a îmbrăcat aspect sărbătoresc. La uşi fac de gardă jandarmi pedeştri în mare ţinută. In biserică se găsescfamiliile celor plecaţi din viaţă. Un sobor format din preoţii Ciril Popescu, parohul bisericii, Gh. Georgescu-Silvestru, Eugen Bărbulescu, Ilie Ionescu şi diaconul Costescu pomenesc, după datină, sufletele celor 64 de militari decedaţi. • Jerbe minunate de flori încadrează coliva destinată săracilor. In apropierea bisericii, grupul se opreşte câteva clipe în casa d-nei şi d-lui colonel Corneliu Slăvescu, a căror caldă primire aminteşte vremea cea mai strălucită a carierii lor. MASA COLEGIALA Solemnităţile de dimineaţă s’au încheiat printr’o masă colegială la grădina „Flora” de la Şosea. Deschizând seria cuvântărilor de colonel Victor Bacaloglu, şeful promoţiei, a arătat că aniversarea are caracterul unei nunţi de aur a carierii militare a celei de a 36 promoţii, începută sub auspiciile Regelui Carol I şi încadrând, spre mijlocul ei, Intrarea României în râzboiul pentru întregirea neamului. Mângâierea noastră este să vedem cum copiilor noştri le este dat să mărească gloria neamului, în războiul actual pentru apărarea ideii creştine CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL ION RĂŞCANU Printr’o impresionantă sinteză de perspectivă a celor 50 de ani de carieră, d. general Ion Răşcanu a arătat, cum de pe culmea acestei jumătăţi de veac de evenimente istorice şi militare unice în istoria lumii, promoţia 1893 poate privi cu mândrie spre activitatea sa de credinţă, de devotament, de pricepere, de onestitate ce a dăruit generos României iubite. Ceea ce caracterizează promoţia 36 este conştiinţa superioară a datoriei către ţară şi Neam în orice împrejurare, atât în activitate cât şi în rezervă, sub drapelul desfăşurat in luptă, cât şi in timp de pace. Promoţia 1393 poate privi cu capul sus şi trecutul şi prezentul şi viitorul ei închinat în întregime neamului. După o caldă evocare a colegilor dispăruţi s’a păstrat un moment de tăcere. Deasemeni şi pentru toţi ostaşii de sub conducerea promoţiei căzuţi pentru întregirea neamului. D. general Răşcanu a pus in lumină apoi participarea României în războiul împotriva Rusiei Sovietice, arătând cum eroismul român nu şi-a desminţit nobila-i obârşie geto-dacă, prin felul cum a uimit omenirea prin jertfă şi conştiinţă naţională. Această perpetuară de jertfă şi nemurire trebue interpretată în sensul străvechilor credinţe ale strămoşilor că sufletele celor plecaţi sunt vii şi priveghează ca genii ocrotitoare asupra pământului şi neamului lor. Războiul acesta, pentru noi, Românii, are o semnificaţie superioară. El trebue să ne aducă biruinţa şi unitatea naţională ca drepturi sacre. Ca vechi militari fluctuaţiile operative nu ne pot impresiona. Balaurul rănit de moarte face salturi gigantice, însă va fi doborât. Unitatea noastră ne este de la Dumnezeu şi prin El vom birui. Dar tăria biruinţei stă în adevărata unire în lăuntru, căci numai înlăuntrul graniţelor şi iu noi ir şi ne vom găsi puterea hotărâtoare a biruinţei. Noi,promoţia 1893, nam cunoscut alt cult decât al Patriei, alt ideal decât al unitaţii naţionale, altă fericire decât a înălţării neamului prin eroism şi onoare. Să rămânem credincioşi acestui crez sfânt cu acelaş devotament faţă de Dinastie, Conducător şi Ţară. Iar peste un an, reînoind legământul sfânt făcut cu 50 de ani În urmă, propun să ne reunim în aceeaşi zi de 38 August la Turda, oraşul Simbolic al celei mai mari jertfei pentru unitatea naţională a Daciei şi românismului. S’au mai rostit simţite cuvântări de d-nii colonel Corneliu Slăvescu, pentru împlinirea testamentului sacru, al promoţiei, d col. Eduard Obedeanu pentru d. colonel Christodule fost profesor al promoţiei, d .col. C. Bobeică pentru d. col. Victor Bacaloglu fost şef al promoţiei, d. general Ştefan Botez pentru puritatea morală ca ideal al promoţiei care trebue transmis generaţiilor viitoare, d. col Gh. Poenaru care a testat un fond pentru pomenirea camarazilor morţi, d-nii generali Codin Mărculescu, Gh., Ştefănescu, Gh. Niculcea C-tin,colonel Moescu Ion, colonel Păncescu Gh. pentru biruinţa oştirii noastre. ❖ A doua zi promoţia a vizitat frumuseţile lacului, pădurii şi mănăstirii Snagov care se restaurează de primăria municipiului în toată splendoarea ei arhitectonică de către Comisiunea Monumentelor istorice sub privegherea d-lui arhitect Horia Teodoru. S’a luat apoi dejunul la locuinţa d-nei şi d-lui inginer silvic Corneliu Dimitriu. D. general Ion Răşcanu a propus ca pentru a perpetua în mod simbolic spiritul ei eroic promoţia să ia sub îngrijirea ei un orfan de războiu din colegiul dela Curtea de Argeş al d-lui Mareşal Antonescu. In acest scop s’a strâns suma simbolică de 250 000 lei pentru a fi încredinţată d-lui Mareşal Conducător S’au trimis telegrame omagiale M. Sale Regelui, d-lui Mareşal Conducător şi d-lui general Pantazi, ministrul Apărării Naţionale. G. L. Adunarea „Asoc. generale a corpului didactic din invăţământul secundar industrial“ Duminică diminaiţă , a ţinut, la liceul industrial nr. 1, din str. Polizu, adunarea Asociaţiei generale a corpului didactic din învăţământul secundar industrial, sub preşecenţia d-lui inginer- inspector general, Ion Sterian, consilier technic al ministerului educaţiei Evocându-se jertfa eroilor cari luptă pentru drepturile şi gloria ţării, adunarea a impictat un moment de tăcere şi reculegere. Trecându-se la ordinea de zi nu citindu-se darea de seamă s’a arătat cum asociaţia intervenind ca sporul de salarizare să se acorde deopotrivă cu profesorii fecundări teoretici şi celor din învăţământul industrial, d. profesor I C Petrescu, ministru subsecretar de stat, şi-a însuşit doleanţele asociaţiei şi le-a sprijinit prin rezoluţia d-sale favorabilă pusă pe memoriul din 30 Martie 1943 Asociaţia şi-a formulat propunerile privitoare la reforma învăţământului industrial şi le-a înaintat forurilor conducătoare ale învăţămii.tului S’a cerut apoi sprijinirea efectivă a „Revistei învăţământului industrial“, publicaţie de specialitate a fsolut necesară membrilor corpului didactic al învăţământului respectiv. După ce s’au adus cele mai vii mulţumiri d-nii prof. I. C. Petrescu, ministru subsecretar de stat, pentru călduroasa susţinere a revendicărilor drepte ale asociaţiei, s’a ales noul comitet în următoarea formaţie: Preşedinte, inspect. g-ral ing. Ion Sterian; vicepreşedinte, inspector V. Dragomir şi d-na prof. Ecaterina Flavian; secretar g-ral. Eni Bucescu; casier Al P. Ionescu; contabil, Th. Nicoară;ajutor secrt, Gh. Marin; membri reales.V Trandafir. M. Simionescu, inspector Gh. Vasiliu M Gh. Dumitrescu. Pascal, cenzori: inginer M Bengean I. Ion Arhot. Arx. Dumitrescu; supleanţi: P. Drăgănescu, C Holman, Gr. Pop TURNEUL OFICIAL AL TEATRULUI NAŢIONAL DIN BUCUREŞTI cu tulburătoarea piesă Pământ Trei acte (7 tablouri) de N. Vlădoianu şi Soare Z. Soare In fruntea distribuţiei marele artist ţ.t............. N. Bălțăteanu » (secietar de onoare al Teatrului naţional din Bucureşti), Silvia Fulda, Cezar Rovinţescu şi Getta Tudorache (societari ai Teatrului Naţional din Craiova), Marcel Emilian, Any Călinescu, W. Egerth, C. Barcaroiu etc. ITINERAR M. 31 Aug. — ODESA M. 1 Sept. — TIRASPOL J. 2 „ — CHIŞINĂU V. 3 „ — IAŞI S. 4 „ — DOROHOI D. 5 „ — BOTOŞANI L. 6 „ — ROMAN M. 7 „ — P.NEAMŢ M. 8 „ — BACĂU J. 9 „ — TECUCI V. 10 „ — BÂRLAD S. 11 „ * VASLUI D. 12 „ — FOCŞANI L. 13 „ — R.-SĂRAT M. 14 „ — BUZĂU Casa şi parcul marelui vornic Costache Negri, din Mânjina-Covurlui declarate monumente istorice Galaţi, 27 August Printr’un decret lege, semnat de d. Mareşal Antonescu, Conducătorul Statului, casa şi panoul din comuna Mânjina, jud. Covurlui, unde s’a născut şi a trăit marele român Costache Negri, au fost declarate monumente istorice. -------©♦©-------Declaraţiile ministrului apărării naţionale slovace Bratislava 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei C. N. R. transmite: Generalul Carlos, ministrul apărării, naţionale, a rostit o cuvântare la „Sărbătoarea recoltei” la Trancin-Telpitz, declarând între altele că poporul slovac este departe de a cunoaşte simţământul disperării. El nu îşi pierde cumpătul în faţa agravărilor trecătoare ale situaţiei generale şi el crede în triumful cauzei sale, penitru că aceasta trebue să triumfa. -------«♦©------ Proclamaţia d-lui dr. Goebbels adresată populaţii berlineze Berlin, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani" transmite : Intr’o proclamaţie adresată populaţiei berlineze, d. dr. Goebbels, ministru, al Reichului, subliniază că numărul morţilor şi dispăruţilor de pe urma ultimei incursiuni aeriene inamice a fost relativ minim, graţie disciplinei şi sângelui rece de care au dat dovadă locuitorii capitalei şi graţie măsurilor luate de autorităţi. D. dr. Goebbels declară că populaţia berlineză a evidenţiat hotărirea sa de a apăra capitala cu tot curajul şi cu toată încrederea sa. ****** A» MARELE TURNEU ALHAMBRA N. Vlădoianu cu minunatele operete Ion Dacian şi N. Antoniu în „Regele Valsului" ITINERAR : M. 31 Aug. — TG.-JIU M. 1 Sept. — T.SEVERIN J. 2 „ — LUGOJ V. 3 „ — TIMIŞOARA S. 4 „ — ARAD D. 5 „ — ARAI L. 6 „ — DEVA M. 7 „ — ORAŞTIE M. 8 „ — TURDA J. 9 „ — ALBA IULIA V. 10 „ — MEDIAŞ S. 11 „ — SIBIU D. 12 „ — SIBIU 190« Societăţi-Comercianţi din toată ţara CEAPĂ, CARTOFI,’ MAZĂRE, NUCI, PORGI, SFOARĂ de CÂNEPĂ de vânzare total sau parţial. 10 vagoane ceapă de arbagic în funii şi desfăcută. 20 vagoane cartofi săpunari şi volman. 2 vagoane nuci. 3 vagoane porci (dela 80—160 Kgr. bucata). 5 vagoane pasări. 100 Kgr. sfoară cânepă (livrabilă 1 Decembrie). Adresaţi Marin Boangiu, Comuna Caraula, Jud. Dolj. Pentru amatorii din Bucureşti, stau gata cu probe, până Miercuri 1 Sept., la Hotel Majestic, camera 43, telefon 5.12.90. 125 Stejar de vânzare Scânduri şi dulapi stejar buls de până la 10 cm. grosime circa 120 m. c. Lemn rotund stejar dimensiuni speciale orice lungimi şi grosimi adresaţi S O C O R O M S. A. Piatra-Neamţ Str. Cuza-Vodă 100 Sobari tipăritori şi monieri precum şi ucenici angajează avantajos fabrica „T E R U S O L T" Mediaş 9651 HWHDMHtmUt »♦» Pentru BRĂILA şi împrejurimi, tânăr etnic Român preiau reprezentanţe şi afaceri comerciale de orice fel. Posed capital Adresaţi: G. Rosnovschi Str. Frumoasă 61, Brăila Malaxor 9660 pentru topit şi amestecat asfalt cumpărăm urgent Oferte la telefon 2.43.44 329 H-M-4 4 ♦ ♦ ♦ 4 ♦♦+++♦ Cumpăr maşini, aparate, turbine şi unelte noi sau uzate pentru fabricarea zaharicarelor. Oferte cu indicarea origine! resp. fabricelor furnizoare la administraţie, sub „1945 B." căsuţa 66 H. 9577 basculante ecart 50 în per- fectă stare. Linie Decauvite ecart. 50. 20 Km. şină tip 14 şi 15 VINDEM CONVENABIL FIRMA „ACORD" Tel. 4.50.84 Str. Vânători No. 1, Et. 73 •*•***•* «»*«♦♦♦♦ »MMM44» 'in Comana CURSURI AC-TIVE. — In zilele de 16 si 17 August, prefectura de Vlaşca a organizat cursuri ad-tive cu notarii si secretarii comunali. In plasa Comana aceste cursuri s’au finut la reşedinţă, sub conducerea d-lui pretor Corneliu Stoenescu. Afară de d-sa, care a ţinut conferinţe în legătură cu simplificarea lucrărilor administrative, etc., au mai conferenţiat d. Ticu Şerbănescu, de la apărarea pasivă judeţeană şi d. colonel Stavrolca, inspector M A. N. primul vorbind despre apărarea pasivă,iar secundul despre modul cum trebuesc întocmite actele pentru plata ajutoarelor familiilor concentraţilor şi mobilizaţilor. In seara de 17 c. cursurile s’au încheiat printr’o recapitulare a tot ce s'a vorbit şi discutat, făcută de d. pretor Corneliu Stoenescu. Auto-Turism . Ford 4 cilindri cupeu tip 1950; motor puternic; consum redus; uşor transformabilă în autodubă ; ideală pentru moşieri sau industriaşi. Funcţionare perfectă ; cauciucuri noi. ÎNCHIRIEZ, VÂND sau altă COMBINAȚIE. Telefon: 2.64.56 Citiţi „Universul Literar* ARSENALUL ARMATEI ROMAN PUBLICAŢIE SE aduce la cunoştinţă generală că în ziua de 13 Septembrie 1943, ora. 12 se va ţine la Arsenalul Roman tratare prin bună învoială pentru aprovizionarea a : 1 816 buc. Colaci de roţi de ulm sau frasin în valoare de 400.000 lei. Tratarea prin bună învoială se va ţine în conformitate cu art. 13—110 din L. C. P. Cactul de sarcini se poate vedea în orice zi de lucru între orele 8—12 şi 15—18 la Arsenalul Roman şi Bucureşti. Nr. 10.583, 26 August 1943. U 1900 323 90 LĂMÂI 90 Conţine un flacon mărit de „LEMFORTEA“ Suc concentrat din lămâi naturale. — Medicinal, dietic şi nutritiv conţinând vitaminele şi toate calităţile lămâei din care este extrasă. Adoptat după analize de către toate spitalele şi sanatoriile PROBUS NATURAL Nu sintetic, nu surogat, nu înlocuitor de lămâie şi totuşi mai eftin ca oricare din cele de mai sus. O lămâie revine sub 5 lei. — Cereţi cu încredere pretutindeni — LEM LORTEA Produs importat din Italia, garantat de noi Provincia: 10% aconto Căutăm engrosişti pe cont propriu şi reprezentanţi numai prima forţă. „DOGIS“ Deatcu Gh. B-dul Brâncoveanu Nr. 1. Telef. 4.26.19 ULEIURI pentru făcut: Ape de Colonie, Parfumuri, Loţiuni in toate mirosurile existente. ULEIURI pentru parfumat Săpunuri, Pudre, Creme, WU» Etaj) București STR. DOAMNEI 7 (Galeriile Blanduziei, Telefon 4-28-60. ►♦♦'♦♦♦♦♦'♦♦■■»♦♦♦*■*********** »■* *•***ÎNTREPRINDERILE Inginer Alexandru Niculescu 2500 Inginer cu firmă industrială şi comercială doresc combinaţie La ziar sub inginer 224 K , STRADA SMARDAN No. 19, TEL. 4.64.20 Livrează prompt VAR, CIMENT, ASFALT TURTE, precum şi orice materiale de Construcţie articole pentru instalaţii Sanitare m tWmHttMt «♦♦«««««♦ ♦+♦+♦+♦ »♦ »44» ♦ M ♦ M4 «■» Aparat multiplicat „GESTETNER“ ca nou vinde „GRAIUL“ S. A. Cal. Călărașilor No. 110 17 + ♦♦ ♦ ♦ ♦ imtHIMMtHm Aparat carosabil cea mai modernă construcție pentru uscatul fructelor, legumelor, ciupercilor, ierburilor și plantelor medicinale ««•'•«»de de instalat. Aparatul funcţionează fără ventilator sau suitam, mânuirea simplă şi posibilitate de deplasare. Alimentarea se poate face cu toate materialele de încălzire: Cărbuni, lemne, păcură sau gaz. Costul aparatului precum şi întreţinerea lui foarte eftin. Aparatele se pot fabrica şi în ţară. Numai ofertanţi serioşi vor adresa ofertele în limba germană la: MAX MUNZ, STUTTGART-N. Gneisenaustr. 49 (Germania) ................................ 3700 Depozit: OPAC66 2500