Universul - Provincie, septembrie 1943 (Anul 60, nr. 238-267)

1943-09-01 / nr. 238

fttous «HiMea Nr. 238 Miercuri 1 Septembrie 1943" ­ Berna, August. — E greu de pătruns secretul conversaţiilor de la Quebec. Totuşi „Neuer Rürher Zeitung", într’o cores­pondenţă din Washington, dă câteva lămuriri cari vor interesa cu siguranţă pe cei cari urmă­resc cursul evenimentelor. Se ştie că întrevederile au în­ceput prin întâlnirea primului m­inistru Churchill cu preşedin­tele consiliului canadian. După informaţiile obţinute din cercurile bine informate din­­Washington, conversaţiile au a­­­vut ca obiect problemele mili­tare, ridicate recent de Canada, c care cere pentru luptele viitoare, independenţa trupelor sale. A­­ceastă dorinţă, aparent fără im­portanţă, a ridicat o chestiune gravă ţinând de drepturile pe tari Metropola britanică le a­­­cordă dominioanelor, căci se ştie­­că statutul lor prevede, pentru Caz de război, ordinea şi protec­ţia Marii Britanii. Dar cererile Canadei par des­tul de importante şi se notează la interes demisia ministrului de război din Ottawa, la întoarce­rea sa din călătoria întreprinsă recent în Anglia. Un al doilea punct de discuţie a fost — cum se ştie — cretarea unui comandament unic. Situaţia comitetului francez din Alger a fost, bine­înţeles, pe primul plan al conversaţiilor. Se notează în această privinţă pa­­sagiul unui articol al lui „New- York Times" care precizează în special că , dacă generalul de Gaulle continuă să pară atât de dornic de mijloace dictatoriale spre a-şi realiza politica sa, s’ar putea să fie repede răsturnat chiar de poporul francez. Dar accentul principal a căzut cu siguranţă pe problemele mi­litare. Se afirmă că importante ho­­tărîri se vor lua curând. Traficul prin Mediterana, fiind mai uşor acum, deciziile vor in­fluenţa şi asupra operaţiilor din Pacific unde aprovizionarea s’ar putea face în mai bune condi­­ţiuni. Se părea — continuă „Neue Zürcer Zeitung“ — că cea mai mare parte­­dintre ofiţerii ameri­cani, contrar părerii englezilor, sunt partizanii unei ofensive imediate asupra Continentului. Ei socotesc să piardă pentru a­­ceastă operaţie mai mult de o jumătate milion de oameni dar cred că lovitura merită să fie încercată. Englezii din contră, şi Chur­chill de asemenea, ar fi fost de părere că forţa germană nu tre­­bue subestimată şi că astfel de acţiuni ar putea să aibă urmări supărătoare. Ar fi mai bine, cred ei, să se continue atacurile contra poziţiilor exterioare ale fortăreţei europene. Aceste tentative de debarcare ar urma să se facă în peninsula balcanică şi în Italia, amânân­­du-se pentru la anul invaziunea în Franţa. ❖ Dar discuţiile militare au deve­­n­it şi mii grele prin exigenţele din ce în ce mai mari ale Rusiei p­entru creiarea celui de- al doilea front. Se amintesc la Washington cuvintele lansate de curând de Litvinov la Washington: „Dacă aliaţii sunt neliniştiţi de rezulta­tele­­atacurilor ruseşti, aliaţii ar trebui să se grăbească să soseas­că înaintea noastre la.. Berlin!" Ceea ce Uniunea Sovietelor ar rezerva Europei, în caz de vic­torie, pare şi mai clar şi desigur s-a discutat şi situaţii unora din­tre ţări ca România, Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria şi Cehoslo­vacia, în acest caz. Este evident că dacă vor să impună resj­ect ruşilor, trebue să sosească înaintea lor. Dar, es­te posibil? Şi cum? La aceasta ob­­­­servatorii pesimişti vor spune că relaţiile dintre ruşi şi anglo­­saxonii nu vor face decât să se înăsprească Dar, cu toate aces­tea mulţi speră să se poată găti o bacă de discuţie spre a aduce pe Stalin la principiile „Chărţii Atlanticului­“. Tot NEW YORK TIMES scrie un articol referit du­­ce la relaţiile cu ruşii: „Dacă Ici­dra şi Was­hington ar fi de acord spre a duce o politică mai apropiată de Rusia, şi America ar f­i e bine un „voice face", Anglia ar fi într’o supărătoare situaţie. Trebue de amintit că Statele Unite n'au serai al o alianţă cil Sovietele in Anglia. Şi Churchill ar vrea mult să ştie sigur cum te gândesc Statele Unite In această privinţă. Bine înţeles ziarul elveţian din care rezumăm cele de mai sus, nu face decât să emită unele ipoteze. Dar ele sunt lo­gice și în ori­ce caz citatele din articolele marelui ziar din New- York — pe baza cărora se emit ipotezele — au o deosebită în­semnătate. 1. SCRISORI DIN ELVETIA.­­ JURUL HOTĂRÂRILOR DE LA QUEBEC Relaţiile anglo-americanilor cu Sovietele in lumina presei americane şi elveţiene De la corespondentul nostru special PRODUCŢIA SOVIETICĂ DE AVIOANE „lumincrovnk­ «wi» »h$ Deutschland“ scrie: Cine urmăreşte ştirile din am­bele tabere asupra bătăliei­ de vară de­ pe frontul de Răsărit, este surprins de faptul că în ele este vorba mereu de puternica angajare a forţelor aeriene so­vietice. Este drept, comandamen­tul sovietic renunţă la obiective în războiul aerian dar îşi înso­ţeşte necontenit atacurile de in­fanterie şi tancuri prin puternice formaţiuni de avioane de vână­toare şi în special de bătălie Pentru tehnica atacului sovietic este caracteristică sprijinirea cu aviaţia de bătălie. Este cunoscut că încă înainte de începutul marilor lupte din vara aceasta forţele aeriene so­vietice au avut de înregistrat mereu pierderi­ mari de avioane, anume într-o proporţie de cca 1000 pe lună, până în iunie, pen­­tru ca mai târziu, sub influenţa operaţiunilor terestre, această medie să crească la 3000 în Iulie. Fără a voi să facem preziceri, putem socoti că In anul 1943 bolşevicii vor fi pierdut din nou cel puţin tot atâtea avioane cât în anul precedent, când totalita­tea pierderilor de avioane de front s’a cifrat la cca. 16.500 Tot aşa se poate presupune că pro­ducţia nouă de avioane de front este cel puţin la nivelul pierde­rilor continue.­­Aceasta însem­nează oricum pentru Uniunea Sovietelor, o performanţă consi­derabilă. Că bolşevicii au putut avea o producţie de avioane de front de proporţiile pe care le mărtu­risesc pierderile lor, lucrul nu este de mirare, dacă ne gândim la tipul asupra căruia insistă a­­ceastă producţie. După constată­rile germane, avioanele sovietice doborâte în iulie constau îndeo­sebi din tipuri cu un singur mo­tor, anume avioane de vânătoare şi bătălie. Procentul de bombar­diere cu mai mu­lte motoare, prin urmare al tipurilor de mai mare valoare, este impresionant mai mic în producţia de avioane, sovietică decât în alte ţări. A­­cest fapt, producţia avioanelor „ieftine” cu un singur motor şi uşor de fabricat, mai este sub­liniat şi de împrejurarea că în URSS construcţia de avioane a recurs la lemn ca material pen­tru aparatele de vânătoare îşi bătălie. Cauza poate fi în difi­cultăţile ce se pun în calea pro­ducerii şi transportării metale­lor uşoare, dar şi în faptul că fabricarea din lemn cere mai puţin lucrători specialişti şi mai puţine maşini speciale. Desa­­vantagiile de care se leagă folosi­rea lemnului, de pildă la avioa­nele de bătălie, au corelativul creşterii­ cantităţii aparatelor. Este posibil de asemenea ca şi lipsa de motoare de avion să fi silit a se recurge la limitarea producţiei în favoarea tipurilor cu un singur motor. In orice caz, preferarea avioanelor cu un mo­tor explică fenomenul că, cu toate marile lor pierderi, bolşe­vicii pot arunca în luptă mereu formaţiuni noui. In­ ce priveşte personalul na­vigant lucrurile se prezintă cam la fel. Deoarece de la Începutul războiului bolşevicii au trebuit să piardă cca. 100.000 oameni din echipagiile navigante, ei nu mai pot dispune de rezerve bine ins­truite într’o măsură importantă. Piloţii şi restul personalului de bord nu pot fi instruiţi într’o lună sau chiar într’un an pentru a ajunge să fie un echipaj de valoare. Consecinţa este că va­loarea de luptă a avioanelor so­vietice a scăzut mult. Din ra­poartele aviatorilor germani re­zultă cu prisosinţă că adversarii lor sovietici sunt începători din punct de vedere al sborului şi prin urmare cad jertfă relativ ușor unui inamic experimentat Concursul de tragere al regimentului de Gardă călare ■Unitatea de elită de sub co­manda d-lui colonel adj. Mircea Elefterescu, a încheiat pe câmpul de tragere, şiragul strădaniilor de fiecare zi, consacrând elemente tinere în cadrele permanente ale bunilor trăgători. In dimineaţa de 27 August, pe câmp, se aflau la lucru, încon­juraţi de camarazii germani, flă­căii noştri, mânuind cu preciziune complicatele ustensile ale războ­iului modern. La fiecare pas, la fiecare bu­buitură venea lămurirea autori­zată a d-lui lt-col. Georgescu Gh. Părintele colonel Gh. Geor­gescu a oficiat un serviciu reli­gios, începând cu comandantul şi până la reprezentantul celui mai nou contingent, aşteptau momen­tul începerii. Condiţiui­i severe: ţinte ce apar pentru 5 secunde confundându-se cu griul pământului uscat din valea Neajlovului. Se cere un ochiu ager, o iuţeală uluitoare, pentru a prinde din sbor ţinte ce răsar la o simplă atingere e­­lectrică. Trag şi camarazii germani, mâ­­nuind armele cunoscute pe fron­tal de răsărit, punându-şi la grea încercare dexteritatea şi rutina, slaturi de camarazii lor români. După baraje disputate cu pa­siunea cunoscută a călăreţilor, verdictul rezultatelor pune capăt unei zile frumoase. Urmează citirea ordinului de L, care aliniază învingătorii pen­tru a-şi primi recompensa des­toiniciei lor. Se rosteşte pe rând : Concurs ofiţeri Premiul I, col. adj. Mircea E­­lefterescu. Premiul II, subit. Paul Crudu. Premiul III, subit. Mihai Ciu­­din. Concurs subofițeri Premiul I, serg. maj. Baltag Dumitru. Premiul II, serg. maj. Sârbu Constantin. Premiul III, serg. maj. Petre Vasile. Premiul locat. Gheorghiu C. Ion Premiul I, fruntaș Zamfir Pet­­cu, escadronul S. Premiul II, fruntaş Nica Con­stantin, escadr. 3 Premiul III, soldat Truşcă Du­mitru, esc. A. Gr. Premiul TV, fruntaş Matei Ni­­colae, escadr. A. Gr. Cu furajerele distinctive de buni trăgători în flancul drept ai escadronului respectiv, dând ono­rul comandamentului, se toarce și ultimul fir al sărbătoarei. Solemnitatea a luat sfârșit. UNIVERSUM înscrierea nouilor studenţi la facultatea de medicina la facultatea de medicină din Bucureşti continuă să se pri­mească înscrierea candidaţilor pentru concursul de admitere. Aceste înscrieri, cari au înce­put pe data de 15 August c. ex­piră la 1 Septembrie c., exame­nul fiind fixat pentru ziua de 15 Septembrie ora 8 dim. Tim­pul de la 1 la 13 Septembrie este rezervat verificării actelor, pre­cum şi celorlalte toate lucrări de cancelarie premergătoare concursului, iar în ziua de 14 Septembrie­­. toţi candidaţii sunt obligaţi a fi prezenţi la fa­cultate, de unde vor primi dis­­poziţiuni în legătură cu exame­nul de a doua zi. Absenţele nu sunt scuzabile. Candidaţii de la Bacalaureatul din sesiunea Septembrie c., pen­tru a nu pierde termenul de în­scriere sunt primiţi în mod pro­vizoriu, sub rezerva prezentării dovezii de bacalaureat, pe care se vor îngriji să o ia de la comi­sie sau liceu, imediat ce primesc rezultatul. Aceştia sunt însă obli­gaţi să depună în termen, odată cu cererea de înscriere, toate ce­lelalte acte cerute de regulament şi arătate prin prospect şi anu­me : extractul de naştere, actul de origină etnică şi de naţiona­litate, cerificatul după cazierul judiciar, adeverinţă de muncă de folos obştesc, consimţământul au­tentic al părinţilor candidaţilor minori şi 4 fotografii. Orice alte informaţiuni se gă­sesc afişate la secretariatul fa­cultăţii (B-dul Ardealului 8 Co­­troceni). . SEMICENTENARUL PROMOŢIEI 1893 Legământul sacru.-Apelul celor căzuţi pe câmpul de onoare­— Solemnităţile comemorative.-C­uvântarea d-lui g-ral Ion Răşcanu A 36 promoţie a oştirii române avea să constitue un titlu de glo­rie al tradiţiei noastre militare. Ea reprezintă „armele unite”: ar­tilerie, geniu, cavalerie, infanterie şi marină. La intrarea ei în cadrele corpu­lui ofiţeresc, promoţia a făcut un legământ sacru, consemnat într’un act solemn pe bordul vaporului „Dacia”, anume: de a nu se reuni decât atunci când Dacia va fi re­întregită în hotarele ei istorice, şi de a nu cruţa nici o jertfă pentru împlinirea idealului naţional. Promoţia şi-a ţinut legământul. Mulţi au căzut în războiul între­girii. Odată ce ţara îşi întregise hotarele, promoţia s’a reunit — după cum hotărîse, într’un mare oraş desrobit. Vechii camarazi din toate armele s’au regăsit după 30 de ani la Ti­mişoara, în cetatea lui loan Cor­vin de Huniade, in 1923. Si in frunte cu generalul Ion Găvănes­­cul, comandantul diviziei, au mul­ţumit lui Dumnezeu că le-a îm­plinit visul şi au cinstit creştineşte memoria camarazile trecuţi in aita lume. DUPĂ 50 DE ANI IN SLUJBA PATRIEI Sâmbătă 28 August promoţia împlinind 50 de ani s’a reunit pentru a doua oară. Comitetul or­ganizator al comemorării în frunte cu d. general de corp de armată Ion Răşcanu, fost ministru de răz­­boiu şi actualul primar general al Capitalei, a ţinut să facă din a­­ceastă sărbătorire un act simbolic. APELUL GLORIOS Primul act al comemorării s-a desfăşurat la „Şcoala militară” din Dealul Spirii. Acolo foştii e­­levi ai şcoalei militare din veacul trecut au fost primiţi cu onoruri de către d. colonel Runceanu Au­rel comandantul şcoalei şi lt.-col. Păcuraru Ioan, ajutorul de coman­dant cu întregul corp ofiţeresc. In cea mai veche sală de studii, evocatoarea unor vechi dar ne­uitate amintiri, d. col. Victor Ba­­caloglu, şeful promoţiei, face ape­lul celor 98 de ofiţeri ai promoţiei. Răspund „prezent” doar 34. Pentru restul de 64 sala răspunde „mort”. La cei mai mulţi, colegii rămaşi în viaţă răspund cu emo­ţie „Mort pentru Patrie!” D. colonel Victor Bacaloglu ros­teşte apoi o cuvântare închinată oştirii, camaraderiei şi năzuinţe­lor supreme ale ţării. ’ PIOASA POMENIRE Foştii elevi rămân impresionaţi de marile schimbări şi de actualele proporţii ale modestei şcoale de odinioară. Actualii comandanţi a­­mintesc d-lui colonel Corneliu Slăvescu, fost la rându-i distins comandant al şcoalei in timpul marelui război, că i-au fost elevi. Şi pornesc apoi spre „Mormântul Eroului Necunoscut”. „PENTRU ONOR DREPŢI !“ Oamenii din trecut se vede că se bucurau de taina longivităţii şi a energiilor care nu pier. In faţa mormântului ce simbo­lizează jertfa şi eroismul anonim al atâtor generaţii şi veacuri, o comandă răsună clară şi, electri­zantă „Pentru onor, drepţi” Frontul drept, mândru, neclin­tit care stă încremenit înaintea flăcării ce nu se stinge­ niciodată, n’are nimic cu anii îngrămădiţi pe umerii acestor ostaşi cari au luat parte la trei războaie. D. general Ion Răşcanu aşează pe mormânt o superbă coroană de gladiole. După minute solemne, cu aceeaşi adâncă reculegere, grupul se în­dreaptă spre monumentala bise­rică a ,,Sfatului Silvestru”. Biserica a îmbrăcat aspect săr­bătoresc. La uşi fac de gardă jan­darmi pedeştri în mare ţinută. In biserică se găsesc­­familiile celor plecaţi din viaţă. Un sobor format din preoţii Ci­­ril Popescu, parohul bisericii, Gh. Georgescu-Silvestru, Eugen Băr­­bulescu, Ilie Ionescu şi diaconul Costescu pomenesc, după datină, sufletele celor 64 de militari dece­daţi. • Jerbe minunate de flori înca­drează coliva destinată săracilor. In apropierea bisericii, grupul se opreşte câteva clipe în casa d-nei şi d-lui colonel Corneliu Slăvescu, a căror caldă primire aminteşte vremea cea mai strălucită a ca­rierii lor. MASA COLEGIALA Solemnităţile de dimineaţă s’au încheiat printr’o masă colegială la grădina „Flora” de la Şosea. Deschizând seria cuvântărilor de colonel Victor Bacaloglu, şeful promoţiei, a arătat că aniversarea are caracterul unei nunţi de aur a carierii militare a celei de a 36 promoţii, începută sub auspiciile Regelui Carol I şi încadrând, spre mijlocul ei, Intrarea României în râzboiul pentru întregirea nea­mului. Mângâierea noastră este să ve­dem cum copiilor noştri le este dat să mărească gloria neamului, în războiul actual pentru apăra­rea ideii creştine CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL ION RĂŞCANU Printr’o impresionantă sinteză de perspectivă a celor 50 de ani de carieră, d. general Ion Răşcanu a arătat, cum de pe culmea acestei jumătăţi de veac de evenimente istorice şi militare unice în istoria lumii, promoţia 1893 poate privi cu mândrie spre activitatea sa de credinţă, de devotament, de price­pere, de onestitate ce a dăruit ge­neros României iubite. Ceea ce caracterizează promoţia 36 este conştiinţa superioară a da­toriei către ţară şi Neam în orice împrejurare, atât în activitate cât şi în rezervă, sub drapelul desfă­şurat in luptă, cât şi in timp de pace. Promoţia 1393 poate privi cu ca­pul sus şi trecutul şi prezentul şi viitorul ei închinat în întregime neamului. După o caldă evocare a colegilor dispăruţi s’a păstrat un moment de tăcere. Deasemeni şi pentru toţi ostaşii de sub conducerea promo­ţiei căzuţi pentru întregirea nea­mului. D. general Răşcanu a pus in lu­mină apoi participarea României în războiul împotriva Rusiei So­vietice, arătând cum eroismul ro­mân nu şi-a desminţit nobila-i o­­bârşie geto-dacă, prin felul cum a uimit omenirea prin jertfă şi con­ştiinţă naţională. Această perpetuară de jertfă şi nemurire trebue interpretată în sensul străvechilor credinţe ale strămoşilor că sufletele celor ple­caţi sunt vii şi priveghează ca genii ocrotitoare asupra pământului şi neamului lor. Războiul acesta, pentru noi, Ro­mânii, are o semnificaţie supe­rioară. El trebue să ne aducă bi­ruinţa şi unitatea naţională ca drepturi sacre. Ca vechi militari fluctuaţiile operative nu ne pot impresiona. Balaurul rănit de moarte face salturi gigantice, însă va fi dobo­rât. Unitatea noastră ne este de la Dumnezeu şi prin El vom birui. Dar tăria biruinţei stă în adevărata unire în lăuntru, căci numai în­­lăuntrul graniţelor şi iu noi ir şi­ ne vom găsi puterea hotărâtoare a bi­ruinţei. Noi,­promoţia 1893, nam cu­noscut alt cult decât al Patriei, alt ideal decât al unitaţii naţionale, altă fericire decât a înălţării nea­mului prin eroism şi onoare. Să rămânem credincioşi aces­tui crez­­ sfânt cu acelaş devota­­ment faţă de Dinastie, Conducător şi Ţară. Iar peste un an, reînoind legământul sfânt făcut cu 50 de ani În urmă, propun să ne reunim în aceeaşi zi de 38 August la Tur­da, oraşul Simbolic al celei mai mari jertfei pentru unitatea naţio­nală a Daciei şi românismului. S’au mai rostit simţite cuvân­tări de d-nii colonel Corneliu Slă­vescu, pentru împlinirea testamen­tului sacru, al promoţiei, d col. Eduard Obedeanu pentru d. colo­nel Christodule fost profesor al promoţiei, d .col. C. Bobeică pen­tru d. col. Victor Bacaloglu fost şef al promoţiei, d. general Ştefan Botez pentru puritatea morală ca ideal al promoţiei care trebue transmis generaţiilor viitoare, d. col Gh. Poenaru care a testat un fond pentru pomenirea camarazi­lor morţi, d-nii generali Codin Mărculescu, Gh., Ştefănescu, Gh. Niculcea C-tin,­colonel Moescu Ion, colonel Păncescu Gh. pentru bi­ruinţa oştirii noastre. ❖ A doua zi promoţia a vizitat frumuseţile lacului, pădurii şi mă­năstirii Snagov care se restaurează de primăria municipiului în toată splendoarea ei arhitectonică de către Comisiunea Monumentelor istorice sub privegherea d-lui ar­hitect Horia Teodoru. S’a luat apoi dejunul la locuinţa d-nei şi d-lui inginer silvic Corne­­liu Dimitriu. D. general Ion Răşcanu a pro­pus ca pentru a perpetua în mod simbolic spiritul ei eroic promoţia să ia sub îngrijirea ei un orfan de războiu din colegiul dela Curtea de Argeş al d-lui Mareşal Antonescu. In acest scop s’a strâns suma simbolică de 250 000 lei pentru a fi încredinţată d-lui Mareşal Con­ducător S’au trimis telegrame omagiale M. Sale Regelui, d-lui Mareşal Conducător şi d-lui general Pan­­tazi, ministrul Apărării Naţionale. G. L. Adunarea „Asoc. generale a corpului didactic din invăţământul secundar industrial“ Duminică diminaiţă , a ţinut, la liceul industrial nr. 1, din str. Po­­lizu, adunarea Asociaţiei generale a corpului didactic din învăţămân­tul secundar industrial, sub preşe­­cenţia d-lui inginer- inspector ge­neral, Ion Sterian, consilier technic al ministerului educaţiei Evocând­u-se jertfa eroilor cari luptă pentru drepturile şi gloria ţării, adunarea a im­pictat un mo­ment de tăcere şi reculegere. Trecând­u-se la ordinea de zi nu citindu-se darea de seamă s’a ară­tat cum asociaţia intervenind ca sporul de salarizare să se acorde deopotrivă cu profesorii fecundări teoretici şi celor din învăţământul industrial, d. profesor I C Petres­­cu, ministru s­ubsecr­etar de stat, şi-a însuşit doleanţele asociaţiei şi le-a sprijinit prin rezoluţia d-sale favorabilă pusă pe memoriul din 30 Mar­tie 1943 Asociaţia şi-a formulat propune­rile privitoare la reforma învăţă­mântului industrial şi le-a înaintat forurilor cond­ucătoare ale învăţă­m­­ii.­tul­ui S’a cerut apoi sprijinirea efectivă a „Revistei învăţământului indus­trial“, publicaţie de specialitate a f­so­lut necesară membrilor corpului didactic al învăţământ­ului respec­tiv. După ce s’au adus cele mai vii mulţumiri d-nii prof. I. C. Petres­­cu, ministru­ subsecretar de stat, pentru călduroasa susţinere a re­vendicărilor drepte ale asociaţiei, s’a ales noul comitet în următoarea formaţie: Preşedinte, inspect. g-ral ing. Ion Sterian; vicepreşedinte, inspector V. Dragomir şi d-na prof. Ecaterina Flavian; secretar g-ral. Eni Bucescu; casier Al P. Iones­cu; contabil, Th. Nicoară;­­ajutor secrt, Gh. Marin; membri reales­.­­V Trandafir. M. Simionescu, in­spector Gh. Vasiliu M Gh. Dumi­­trescu. Pascal, cenzori: inginer M Bengean I. Ion Arhot. A­rx. Dumi­­­trescu; supleanţi: P. Drăgănesc­u, C Holman, Gr. Pop TURNEUL OFICIAL AL TEATRULUI NAŢIONAL DIN BUCUREŞTI cu tulburătoarea piesă Pământ Trei acte (7 tablouri) de N. Vlădoianu şi Soare Z. Soare In fruntea distribuţiei marele artist ţ.­t............. N. Bălțăteanu » (secietar de onoare al Teatrului naţional din Bucureşti), Silvia Fulda, Cezar Rovinţescu şi Getta Tudorache (societari ai Tea­trului Naţional din Craiova), Marcel Emilian, Any Căline­­scu, W. Egerth, C. Barcaroiu etc. ITINERAR M. 31 Aug. — ODESA M. 1 Sept. — TIRASPOL J. 2 „ — CHIŞINĂU V. 3 „ — IAŞI S. 4 „ — DOROHOI D. 5 „ — BOTOŞANI L. 6 „ — ROMAN M. 7 „ — P.­NEAMŢ M. 8 „ — BACĂU J. 9 „ — TECUCI V. 10 „ — BÂRLAD S. 11 „ *­ VASLUI D. 12 „ — FOCŞANI L. 13 „ — R.-SĂRAT M. 14 „ — BUZĂU Casa şi parcul marelui vornic Costache Negri, din Mânjina-Covurlui declarate monumente istorice Galaţi, 27 August Printr’un decret lege, semnat de d. Mareşal Antonescu, Con­ducătorul Statului, casa şi pan­oul din comuna Mânjina, jud. Covurlui, unde s’a născut şi a trăit marele român Costache Ne­gri, au fost declarate monumen­te istorice. -------©♦©-------­Declaraţiile ministrului apărării naţionale slovace Bratislava 29 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei C. N. R. transmite: Generalul Carlos, ministrul a­­părării, naţionale, a rostit o cu­vântare la „Sărbătoarea recoltei” la Trancin-Telpitz, declarând în­tre altele că poporul slovac este departe de a cunoaşte simţămân­tul disperării. El nu îşi pierde cumpătul în faţa agravărilor trecătoare ale situaţiei generale şi el crede în triumful cauzei sale, penit­ru că aceasta trebue să triumfa. -------«♦©------­ Proclamaţia d-lui dr. Goebbels adresată populaţii berlineze Berlin, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Ştefani" transmite : Intr’o proclamaţie adresată populaţiei berlineze, d. dr. Goeb­bels, ministru, al Reichului, su­bliniază că numărul morţilor şi dispăruţilor de pe urma ultimei incursiuni aeriene inamice a fost relativ minim, graţie disciplinei şi sângelui rece de care au dat dovadă locuitorii capitalei şi gra­ţie măsurilor luate de autorităţi. D. dr. Goebbels declară că populaţia berlineză a evidenţiat hotărirea sa de a apăra capitala cu tot curajul şi cu toată încre­derea sa. ****** A» MARELE TURNEU ALHAMBRA N. Vlădoianu cu minunatele operete Ion Dacian şi N. Antoniu în „Regele Valsului" ITINERAR : M. 31 Aug. — TG.-JIU M. 1 Sept. — T.­SEVERIN J. 2 „ — LUGOJ V. 3 „ — TIMIŞOARA S. 4 „ — ARAD D. 5 „ — ARAI­ L. 6 „ — DEVA M. 7 „ — ORAŞTIE M. 8 „ — TURDA J. 9 „ — ALBA IULIA V. 10 „ — MEDIAŞ S. 11 „ — SIBIU D. 12 „ — SIBIU 190« Societăţi-Comercianţi din toată ţara CEAPĂ, CARTOFI,’ MAZĂRE, NUCI, PORGI, SFOARĂ de C­NEPĂ de vânzare total sau par­ţial. 10 vagoane ceapă de arbagic în funii şi desfăcută. 20 vagoane cartofi săpunari şi volman. 2 vagoane nuci. 3 vagoane porci (dela 80—160 Kgr. bucata). 5 vagoane pasări. 100 Kgr. sfoară cânepă (livra­bilă 1 Decembrie). Adresaţi Marin Boangiu, Co­muna Caraula, Jud. Dolj. Pentru amatorii din Bucureşti, stau gata cu probe, până Miercuri 1 Sept., la Hotel Majestic, camera 43, telefon 5.12.90. 125 Stejar de vânzare Scânduri şi dulapi stejar buls de­­ până la 10 cm. grosime circa 120 m. c. Lemn rotund stejar dimen­siuni speciale orice lungimi şi grosimi adresaţi S O C O R­ O M S. A. Piatra-Neamţ Str. Cuza-Vodă 100 Sobari tipăritori şi monieri precum şi ucenici angajează avantajos fabrica „T E R U S O L T" Mediaş 9651 HWHDMHtmUt »♦» Pentru BRĂILA şi împrejurimi, tânăr etnic Român preiau reprezen­tanţe şi afaceri comerciale de orice fel. Posed capital Adresaţi: G. Rosnovschi Str. Frumoasă 61, Brăila M­alaxor 9660 pentru topit şi amestecat asfalt cumpărăm urgent Oferte la telefon 2.43.44 329 H-M-4 4 ♦ ♦ ♦ 4 ♦♦+++♦ Cumpăr maşini, aparate, turbine şi unelte noi sau uzate pentru fabricarea zaharicarelor. O­­ferte cu indicarea origine! resp. fabricelor furnizoare la administraţie, sub „1945 B." căsuţa 66 H. 9577 basculante ecart 50 în per-­ fectă stare. Linie Decauvite ecart. 50. 20 Km. şină tip 14 şi 15 VINDEM CONVENABIL FIRMA „ACORD" Tel. 4.50.84 Str. Vânători No. 1, Et. 7­3 •*•***•* «»*«♦♦♦♦ »MMM44» 'in Comana CURSURI AC-TIVE. — In zi­lele de 16 si 17 August, prefec­tura de Vlaşca a organizat cursuri ad-tive cu notarii si se­cretarii comunali. In plasa Co­mana aceste cursuri s’au finut la reşedinţă, sub conducerea d-lui pretor Corneliu Stoenescu. Afară de d-sa, care a ţinut con­ferinţe în legătură cu simplifica­rea lucrărilor administrative, etc., au mai conferenţiat d. Ticu Şerbănescu, de la apărarea pasi­vă judeţeană şi d. colonel Sta­­vrolca, inspector M A. N. primul vorbind despre apărarea pasivă,­­iar secundul despre modul cum trebuesc întocmite actele pentru plata ajutoarelor familiilor con­centraţilor şi mobilizaţilor. In seara de 17 c. cursurile s’au în­cheiat printr’o recapitulare a tot ce s'a vorbit şi discutat, făcută de d. pretor Corneliu Stoenescu. Auto-Turism . Ford 4 cilindri cupeu tip 1950; motor pu­ternic; consum redus; uşor transformabilă în auto­dubă ; ideală pentru mo­şieri sau industriaşi. Func­ţionare perfectă ; cauciucuri noi. ÎNCHIRIEZ, VÂND sau altă COMBINAȚIE. Telefon: 2.64.56 Citiţi „Universul Literar* ARSENALUL ARMATEI ROMAN PUBLICAŢIE SE aduce la cunoştinţă generală că în ziua de 13 Septembrie 1943, ora. 12 se va ţine la Arsenalul Ro­man tratare prin bună învoială pentru aprovizionarea a : 1 816 buc. Colaci de roţi de ulm sau frasin în valoare de 400.000 lei. Tratarea prin bună învoială se va ţine în conformitate cu art. 13—110 din L. C. P. Cactul de sarcini se poate ve­dea în orice zi de lucru între o­­rele 8—12 şi 15—18 la Arsenalul Roman şi Bucureşti. Nr. 10.583, 26 August 1943. U 1900 323 90 LĂMÂI 90 Conţine un flacon mărit de „LEMFORTEA“ Suc concentrat din lămâi naturale. — Medicinal, dietic şi nutritiv conţinând vitaminele şi toate calităţile lămâei din care este extrasă. Adoptat după analize de către toate spitalele şi sanatoriile PROBUS NATURAL Nu sintetic, nu surogat, nu înlocuitor de lămâie şi totuşi mai eftin ca oricare din cele de mai sus. O lămâie revine sub 5 lei. — Cereţi cu încredere pretutindeni — LEM LORTE­A Produs importat din Italia, garantat de noi Provincia: 10% aconto Căutăm engrosişti pe cont propriu şi reprezentanţi numai prima forţă. „DOGIS“ Deatcu Gh. B-dul Brâncoveanu Nr. 1. Telef. 4.26.19 ULEIURI pentru făcut: Ape de Colonie, Parfu­­muri, Loţiuni in toate mirosurile existente. ULEIURI pentru par­fumat Săpunuri, Pudre, Creme, WU» Etaj) București STR. DOAMNEI 7 (Galeriile Blanduziei, Telefon 4-28-60. ►♦♦'♦♦♦♦♦'♦♦■■»♦♦♦*■*********** »■* *•*­**­ÎNTREPRINDERILE Inginer Alexandru Niculescu 2500 I­nginer cu firmă industrială şi comercială doresc combinaţie La ziar sub inginer 224 K , STRADA SMARDAN No. 19, TEL. 4.64.20 Livrează prompt VAR, CIMENT, ASFALT TURTE, precum şi orice materiale de Construcţie articole pentru instalaţii Sanitare m tWmHttMt «♦♦«««««♦ ♦+♦+♦+♦ »♦ »44­» ♦ M ♦ M4 «■» Aparat multiplicat „GESTETNER“ ca nou vinde „GRAIUL“ S. A. Cal. Călărașilor No. 110 17 + ♦♦ ♦ ♦ ♦ imtHIMMtHm Aparat carosabil cea mai modernă construcție pentru uscatul fructelor, legumelor, ciupercilor, ierburilor și plantelor medicinale ««•'•«»de de instalat. Aparatul funcţionează fără ventilator sau­ suitam, mânuirea simplă şi posibilitate de deplasare. Alimentarea se poate face cu toate materialele de încălzire: Cărbuni, lemne, păcură sau gaz. Costul aparatului precum şi întreţinerea lui foarte eftin. Aparatele se pot fabrica şi în ţară. Numai ofertanţi serioşi vor adresa ofertele în limba germană la: MAX MUNZ, STUTTGART-N. Gneisenaustr. 49 (Germania) ................................ 3700 Depozit: O­PAC66 2500

Next