Universul - Provincie, noiembrie 1943 (Anul 60, nr. 299-328)
1943-11-01 / nr. 299
2 Vând moșie de munte 30 kilometri de Buzău 300 pogoane, cu păduri, arătură, livezi mari de pruni, pomi fructiferi, casă mare cu grădină, păture, magazie se vinde în total. Cumpărători serioși. Adresa sub 109 F 16 ÎNTREPRINDERILE I. Rădulescu-Cornu Câmpina cumpără de ocazie în bună stare 3 kilometri linie funicular pentru exploatare de carieră, capacitate de transport pe zi 15-20 vagoane 10471 MOTOARE DIESEL 7 și 11 C. P. Turaţie mică TECHNOBRAN B-dul Tache Ionescu Nr. 42 Telefon 1.35.03 ! 832 ffSWTTv TVWWVfT V T V ▼ TV v Vând Mercury 5 cauciucuri PERFECTĂ STARE Str. Ion Ghica 2, et. 9, ap. 48 ora 9—10 dim. 1841 *--*• ' . * . U »Sb« o ♦ ♦ Publ'cstîe Inspectoratul General Sanitar şi de Ocrotire al Capitalei, având a face lucrări de instalaţie de sterlizarea laptelui şi distribuirea lui la bucătăria de lapte a Centrului de Sănătate „Caraiman”, în valoare după deviz de lei 3.600.000, ţine tratare prin bună învoială în cadrul Legii Nr. 48/1943, în ziua de 2 Noembrie 1943, ora 12 a. m. în localul său din Calea Griviţei Nr. 64—66, cu oferte închise şi sigilate. Termenul de executare al lucrărilor este de 4 luni. Garanţia provizorie este de 6% din valoarea lucrării. Cartele de sarcini, devizele şi planurile lucrărilor se pot consulta la Secţia Construcţii Sanitare în fiecare zi de la ora 11:13, la adresa de mai sus . x ** Se vor primi numai firmele şi Casele de specialitate cari vor da dovadă că pot executa asemenea lucrări. , Inspector general sanitar al Capitalei, Dr. I. Apostolescu Şeful Secţiei Arhitect, Constantin Fmp 10506 Sanatoriul Dobriţa angajează „bucătar“ ajutor retribuit cu salariu de lei 7.190 plus casă şi întreţinere. 49 Contra marenei, durerilor şi indispoziţiei. CARTONAJE DE COFETARII Cartoane presate pentru prăjituri, torturi, şervete brodate, cutii, pungi, etc. vinde orice cantitate. Fabrica cartonaje Pompiliu Sachelarie, Brăila. 695 Publicaţiune Nr. 9950 Primăria oraşului C.Lung (Muscel) ţine tratare prin bună învoială în ziua de 5 Noembrie a. c., ora 16, pentru procurarea unei prese hidraulice acţionată prin mână, inclusiv un manometru, un dispozitiv pentru scoaterea dalelor şi 3 matriţe. Primar, I. G. Marinescu INCHIRIEZ MOARA ŢĂRĂNEASCĂ COMERCIALĂ construcţie nouă, magazii pentru 250 vagoane cereale NICOLAEECONOMU Corn. Suburbană Pantelimon Vând 835 total sau parţial 4 Blocuri moderne, construite 1940, cu câte 3,4 şi 5 apartamente diferite mărimi, situate Strada Logofătul-Tăut 66 lângă Lemetru 843 ADMINISTRAŢIA PUBLICA AUTONOMA A ATELIERULUI CENTRAL DE CONFECŢII AL ARMATEI PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Nr. 23908 din 27 Octombrie 1943 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 12 Noembrie 1943 orele 10 a. m. se va ţine la Sediul Central al acestei Administraţii din Bucureşti B-dul Regele Alexandru Nr. 7 — Cotroceni — o licitaţie publică pentru darea în antrepriză a lucrărilor de amenajarea unui prematoriu de ars deşeuri şi gunoaie la Atelierul de Confecţii Bucureşti. Termenul de execuţie este de 45 zile de la comandă. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88-110 din L.C.P. Ofertanţii vor depune garanţia de 5% în efecte garantate de Stat Cercetarea devizului se poate face la Serviciul Construcţii, unde se dau şi orice alte informaţiuni în fiecare zi de lucru între ofplp 1 1 _1 Q DIRECTIUNEA CENTRALA UNIVERSUL CALENDAR DUMINICA, 31 OCTOMBRIE Ortodox : Sf. Stahle. Catolic : Lucia (post). Protestant : Wolfgang. Răs. soarelui 6.ai Ap. soarelui 17,61 FAZELE LUNII 31. Răsărit 9 h. 03 m. Apus 19 h. 01 m. r . DUMINICA, 31 OCTOMBRIE 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 7.55—9.00. ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio.Jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 9.30: ORA RELIGIOASA. Transmisia slujbei religioase de la Sf. Patriarhie. 11.15: Concertul simfonic al Orchestrei Filarmonica, dirij. de George Enescu, (transmisie de la Ateneul Român). In pauză (11.55—12.10): Em. Ciomac. 12.50: Concert de masă (discuri). 13.50: ştirile serviciului german. 14.00: Radio-Jurnal. 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Orchestra Victor Predescu. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 16.00: ORA SATULUI. 17.00: ORA MUNCA ŞI LUMINA , închinată „Zilei Economiei’». 18.00: Muzică cerută de abonaţii Soc. Române de Radiodifuziune (discuri). 18.25: ZIUA ECONOMIEI: Al. Tomoroveanu. 18.40: Continuarea muzicei cerute de abonaţii Soc. Române de Radiodifuziune (discuri). 19.00: SAPTAMANA OLTENIEI : C. S. Făgeţel. 19.15: Muzică românească (discuri). 19.45: Radio-Jurnal (informativ şi cultural). 20.00: Muzică modernă de dans (discuri). 20.45: Cronica răsboiului de Romulus Seişanu. 21.00: Concert duminical — Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski, voce: d-ra Virginia Eremia. 22.00: Radio-Jurnal. Sport. 22.20: Muzică ușoară (discuri). 23.30: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 și unda scurtă de 48,59.39: Transmisiunea serviciului religios de la Sf. Mitropolie. 11.30 Cronica vieţii religioase — Pr. Const. Sinescu. 11.45: Transmisiunea concertului simfonic al Orchestrei Filarmonice „Moldova” de la Teatrul Naţional Iaşi. 13.00: Deschiderea emisiunii — învăţătura zilei — Duete din operete (discuri). 13.30: Radio-Jurnal (I). 13.45: Orchestra Mihai Bănică. 14.30: închiderea emisiunii de prânz. 19.00: Deschiderea emisiunii — Sfaturi practice. 19.15: Muzică veche (discuri). 19.40: Potpuriuri diferite (discuri). 20.00: CONFERINŢA: D-l Asistent Univ. Cicerone Călinescu: „Un adânc cunoscător al sufletului omenesc” „Publius Corelius Tacitus”. 20.15: D-l Prof. Alex. Garabet, violină. 20.35: Cântă Lucienne Boyer şi Carto Buti (discuri). 21.00: Radio-Jurnal (I)). 21.15: Valsuri de Ziehrer şi Lehar (discuri). 21.35: Muzică distractivă (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32,4 m. 9260 kHz. 2 kw. 21.40: Jurnal In limba italiană Muzică. 22.00: Emisiune în limba germană: Muzică. 22.20: Emisiune in limba italiană: Muzică. 22.40: Emisiune in limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune în limba engleză. LUNI, 1 NOEMBRIE 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANĂ 6.55—8.00 : ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii. Radio-jurnal.Formativ, agricol şi cultural). 13.00 : ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile st. v c.u.ui german. 14.00 : Radio-jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR . Orchestra Soc. de Editură, voce: Anişoara Marinescu. 15.30 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA ŞI POSTUL DACIA ROMANIA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40 : Emisiune specială în limba rusă. 17.00 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.58 : Deschiderea emisiunii — Cronica vieţii studenţeşti. RADIO ROMANIA 18.15 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 18.15 : ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.30: D-na Constanţa Bănescu -Giuşcă, voce. 18.55 : Mihail Constantinescu, vioară. 19.15 : Figuri muzicale: Mari clavecinişti şi instrumentişti din sec. XVII şi XVII-lea (discuri). 19.45 : Radio-jurnal (informativ şi cultural). 20.00 : Muzică corală (discuri). 20.30 : UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul „Profesori străini ai profesorilor noştri”. Prof. D. Hurmuzescu. Poincaré. 20.50 : TEATRU. 22.00 : Radio-jurnal . Sport. , 22.20 : Recital de pian — D-na Cella Delavrancea. 23.00 : Muzică variată uşoară (disc.). 13.30 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe unda medie de 289,9 şi unda scurtă de 48,5 12.00 : Deschiderea emisiunii. învăţătura zilei. Muzică populară (disc.). 12.30 : Muzică variată (discuri). 13.00 : Orchestra Barbu Mironescu. 13.30 : Radio-jurnal (1). . 13.45 : Orchestra Barbu Mironescu, continuare. 14.15 : Cântăreţi cunoscuţi (discuri). 14.30 : închiderea emisiunii de prânz. 19.00 : Deschiderea emisiunii. CRONICA VIEŢII MOLDOVENEŞTI. 19.15 : Muzică pentru două flaute şi pian. D-na Mariana Parnica: — pian şi d-nii Constantin Repta şi Alexandru Apostolescu. 19.35: Poeme simfonice (discuri). 20.00: CONFERINŢA — (Ciclu) „Basarabia parte din trupul Moldovei”. D. prof. univ. Radu Vulpe : „Moldova dintre Prut şi Nistru înainte de Romani”. 20.15 : D-ra Cristina Popovici, voce. 20.35 : Intermedii muzicale (discuri). 21.00 : Radio-jurnal (II). 21.15 : D. Rudolf Podlovschi, vioară. 21.35: Seară de operă (discuri). 21.58 : Muzică veselă (discuri). 22.30 : închiderea emisiunii. DACIA ROMANIA 32,4 m. 9260 kHz. 2 kw. 21.40 : Jurnal în limba Italiană . Muzică. 22.00 : Emisiune în limba germană : Muzică. 22.20: Emisiune în limba Italiană: Muzică. 22.40 : Emisiune în limba franceză. 22.50—23.00 : Emisiune în limba engleză. CÂNTAREA COMUNĂ IN BISERICĂ Liturghia Psaltică omofonă“ pentru şcoală şi popor ii Sfânta Patriarhie constatând rolul hotărâtor pe care-l exercită asupra sufletelor cântarea religioasă în comun, cântare care de fapt a constituit puterea de acţiune a sectanţilor, a dispus să se generalizeze pe cuprinsul întregei eparhii, la sfânta liturghie şi la oficierea slujbelor în sărbători, mai ales la sate. Se impunea însă întocmirea unei liturghii psaltice, în spiritul tradiţiei noastre religioase, pe o singură voce, aşa cum de veacuri obişnueşte să cânte poporul român în Ardeal. Acestui neajuns Sfânta Patriarhie a ţinut să-i facă faţă încă din 1940 când a organizat un concurs pentru Liturghia care va corespunde cel mai bine acestui scop. La concursul din 1940, Sfâta Patriarhie a decernat premiul I „Liturghiei psaltice omofone pentru şcoală şi popor“ întocmită de d. prof. I. Croitoru şi aprobată în urmă de Sfântul Sinod. Pe temeiul referatului d-lui profesor şi inspector pentru muzică Nic. Luingu, ministerul culturii naţionale ca şi ministerul afacerilor interne au recomandat această sfântă Liturghie pentru educaţia tineretului şcolar şi a poporului. Problema cea mai delicată a cântării religioase în biserică apărea soluţionată în parte, prin existenţa unei liturghii omofone, aprobată de Sfântul Sinod. Rămânea însă ca Sfânta Patriarhie şi celelalte foruri conducătoare să facă tot posibilul pentru o cât mai întinsă răspândire şi deprindere a poporului cu cântarea religioasă. Ţinem să subliniem însă că se impune ca poporului să i se pună la îndemână broşuri cât mai ieftine, dacă se poate în preţul de cost, sau chiar gratuit la început, Liturghia cântată urmând să devină pâinea lui spirituală de fiecare zi. Faţă de scumpetea pe care o implică tipăritul şi mai ales clişeele textelor muzicale, Sfânta Patriarhie trebue să dea o soluţionare cât mai urgentă acestei probleme de primordială însemnătate educativă şi naţională. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat +♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦+4444++ + 444 M' --------------------------------1 — — »• INSPECŢIILE D-LUI MAREŞAL ANTONESCU IN JUD. DOLJ (Urmare din pagina l-a) contribuţia localnicilor ar putea veni mai darnică într’o comună atât de mare şi de bogată, mult mai avută decât multe comune urbane. 4' — Tn comuna Negoiu, vrednic gospodărită de primarii Ştefan Toană, s’a luat notă pentru anchetă şi sancţiuni împotriva medicului local Perescu Ştefan, reclamat că nu vine la consultaţii în orele de dispensar, şi că stoarce zilnic sătenilor onorarii i S’au dat prefectului instrucţiuni pentru a grăbi reconsruirea digului împotriva inundaţiilor, obligând la contribuţie pe proprietarii ale căror neînţelegeri fac să sufere tot satul. 5. — In comuna Bistreţul Nou, vrednic îndrumată de primarul D-tru Arioniu, care a înjghebat o bună cantină pentru copii, ateliere comunale active şi productive, s’au mai găsit: La şcoala primară condusă de înv. Ion Trancă, gospodărie puţin îngrijită, lipsa de ateliere pentru elevi La şcoala primară condusă de directorul Nic. Rusu, gospodărie excelentă, ateliere demne de a sluji drept model. Cele două biserici nou construite ,la a căror desăvârşire vor fi necesare ajutoarele împlinitoare ale judeţului, ca şi spaţioasa sală amenajată pentru Căminul cultural în primăria cea nouă, dovedesc râvna de înoire a notabililor comunei Bistreţul Nou-G. — In comuna Măceşul de sus, unde spitalul Eforiei brâncoveneşti condus de dr. Marinescu, este un model de dezordine, s’au consemnat pentru anchetă şi sancţiuni, plângerile localnicilor împotriva medicului. 7. — In comuna Bechetu, primăria condusă de Const. Pârvu-• lescu, a fost găsiă în ordine. ❖ In oraşul Calafat şi în comuna Bistreţul Nou, unde au fost identificaţi doi denunţători de profesie, dornici să permanentizeze în regiune calomnia şi vrajba, prin stimularea jalbelor şi reclamaţiunilor nejustificate, — mijloace prin cari îşi fac venituri. — Domnul Mareşal a ordonat imediata cercetare şi internare a vinovaţilor în lagăr. ❖ Cu prilejul inspecţiei prilejuite de inaugurarea „Săptămânii Olteniei”, Domnul Mareşal a inspectat următoarele unităţi şi instituţiuni militare : Liceul Militar „D. A. Sturza” — deşi instalat într’un local care nu s’a bucurat de multe ameliorări de acum câteva decenii, de când Mareşalul Conducător îşi începea pe băncile lui cariera ososească — se prezintă sub con-ar-e„ r-' Berbs^ercu Vasile bine ca ordine, curăţenie, disciplină şi întreţinere a elevilor. Cazarma de pionieri, de sub conducerea col. Novac Ioan, care la continuitatea comandei a adăugat însufleţirea iniţiativelor creatoare, este un model de gospodărie militară, mărturisind priceperea şi vrednicia acestui comandant, ale cărui merite excepţionale au fost consemnate în Cartea de Aur a unităţii. Unitatea de Dorobanţi, de sub comanda col. Vasilescu Constantin, dovedeşte prin ordinea instalaţiilor şi ţinuta trupei, permanenta prezenţă şi supraveghere creatoare ale comandantului. Pichetele de grăniceri, dealungul Dunării, foarte curat şii bine întreţinute, hrana trebue să fie îmbunătăţită. Lagărul de ofiţeri inamici prizonieri, de sub comanda lt. col. Popovici Grigore, mărturiseşte nu numai respectul îndatoririlor internaţionale şi al omeniei româneşti, prin bunătatea tratamentului, hranei şi echipamentului captivilor, dar prin aspectul general al localurilor şi al prizonierilor dovedeşte energia, tactul şi priceperea ofiţerului comandant. ❖ In cadrul inspecţiei din judeţul Dolj, Domnul Mareşal a vizitat noul Şantier de reparat locomotive al C. F. R., ursit să devină unul din cele mai moderne ateliere feroviare din Europa. Constatând priceperea Ing. Emili Mitescu, conducătorul şantierului. Domnul Mareşal şi-a exprimat nădejdea că, paralel cu crearea de noui şi vaste ateliere, instituţia C. F. R să devină şi un animat şantier de propăşire socială, ilustratprintr-o îmbunătăţire a existenţelor şi gospodăriilor lucrătorilor. In cuprinsul judeţului Dolj, la conducerea căruia gen. Petrescu Ion nu funcţionează ca prefect decât de 4 luni, se cere nu numai îmbunătăţirea drumurilor, dar şi modernizarea spitalelor, înfiinţarea de dispensare cantine şi înmulţirea aşezămintelor de ocrotire socială. Ar fi trist ca un judeţ atât de fertil, cu atât de numeroşi proprietari bogaţi, să nu poată năzui la comparaţie cu judeţe ca Teleormanul şi Ialomiţa, in acest domeniu al omeniei şi al generozităţii, faţă de cel lipsit şi de familia celor chemaţi să apere ţara. Spre a se sublinia cât de mult s’ar putea realiza, dacă bunele exemple ar fi spontan imitate, se citează câteva pilde de asemenea generoși donatori. Doamna col. Maria Bălcioiu împreună cu fratele său d. V. G. Paleolog, au construit cu cheltuială de milioane în comuna Coristele: primărie, şcoală, dispensar înzestrat cu 10 pogoane de pământ, iar acum zidesc tot pe cheltuială proprie biserică şi bae populară. D. Gh. Stănoiu pe lângă construcţia de dispensar şi baia înnălţată pe cheltuială proprie în comuna Ciuperceni, răspunde cu obolul său darnic la numeroase colecte pentru opere de asistență socială în ținutul său natal. D. Aurică Drugă a construit pe cheltuială proprie un frumos cămin cultural în comuna Galiciuica. INAUGURAREA CANTINEI ŞCOLARE DIN CARMEN SYLVA Constanţa, 28 Octombrie Cantina şcolară din staţiunea Carmen Silva s-a deschis, fiind de faţă d-nii: col. Al. Ignătescu, prefectul judeţului; dr. Victor Climescu, primarul staţiunei; prof. dr. N. Gheorghiu, Iuliu Popeea, mare agricultor; Ion E. Magda, ajutor de primar; Virgil Şerbănescu, subinspector şcolar; d-nele Florica Şerbănescu, directoarea şcolii; Ana Bârsănescu, directoarea grădinei de copii; d-rele Silvia Şerban şi Elena Brănescu, învăţătoare; d-na Maria Claudian, d-na dr. Luţchi; d-nii Ovidiu Gheorghiu, şeful poliţiei; Gh. Sângerozanu, comisar; Ion Neicov, secretarul primăriei etc. Slujba religioasă a fost oficiată de pr. paroh Mihail Verban. D. dr. Victor Climescu, primarul staţiunei a făcut darea de seamă asupra activităţii cantinei arătând că cei 35 de beneficiari ai cantinei sunt copii de invalizi, concentraţi şi din familiile nevoiaşe. In anul trecut au mâncat la cantină 40 elevi. D-sa a mulţumit apoi tuturor donatorilor. Mâncarea a fost şi este şi in acest an preparată de d-ra învăţătoare Silvia Şerban, cu elevele cursului complimentar. D. col. Al. Ignătescu, prefectul judeţului, a mulţumit celor cari au dat şi dau sprijinul lor şi a îndemnat pe toţi locuitorii staţiunei să sprijine această operă socială, atât de folositoare micuţilor şcolari. — — M» «'OC fin nMotpfifl penowe si niiruitură Societatea de obste+”ioS, ginecologie si merioMltură t.ine şedinţă Marti 2 Noembrie a. e.. ere 70 30 Tvecis, în localul colegiului medicilor din str. Tsvor 76, cu următoarea ordine de zi • Continuarea discutiunilor la comunicările din şedinţa precedentă. Anghelide Carmen şi Pana Stelian: O complicaţie rară după cezariană segmentară. Crăiniceanu Al. şi Casvan Al.: Prurit vulvar cu amenoree prin hiperfoliculinemie. Dumitrescu Gh., Niţescu Radian şi Vaner Vasilica: Asupra unui caz de hermafroditism. Vintilă Gh. şi Cioc Mihai: Asupra unui caz de apendicită în post-partum. ► ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»»44444♦♦♦♦♦« Preţurile abonamentului la „UNIVERSUL“ sunt: PROVINCIA : Lei 500 pe 3 luni n 300 ,f 6 ff o 1.700 ( 12 )f is Anul al 60-lea Nr. 299 Luni 1 Noembrie 1943 tenul Van Leisen informează Europa (Urmare din pag. I-a) topopii români, delegaţii consistoriilor şi ai capitlurilor de canonici, delegaţii societăţilor culturale, ai fondurilor şi fundaţiunilor româneşti, ai presei, ai reuniunilor de lectură, ai „reuniunilor de cântări şi muzică“, ai societăţilor studenţeşti, ai instituţiilor financiare, ai societăţilor sportive, ai reuniunilor de femei, apoi delegaţii şcoalelor secundare, ai academiilor teologice, ai asociaţiilor de învăţători, ai gărzilor naţionale, ai asociaţiilor de meseriaşi, ai partidului social-democrat român şi ai tineretului universitar. Prin urmare nu a rămas nereprezentată nici o categorie socială şi nici o profesiune şi astfel adunarea a fost cea mai fidelă reprezentanţă a întregii naţiuni româneşti de peste Munţi, a idealului şi a aspiraţiilor ei. Dacă domnul Herbert van Leisen ar fi cine spune că este, ar înţelege şi recitindu-şi paginile 100—105 din ediţia germană a cărţii sale, şi-ar arunca focul în Lac Leman, renunţând să mai informeze Europa asupra problemei Transilvaniei. Secretele unui suc»«s (Urmare din pag. I-a) puşi turci isbutiseră în bună par- , te ca In actele de stare civilă să li se treacă şi naţionalitatea ! sau, cum am spune astăzi, origi- I na lor etnică. Insă, în aceleaşi I acte Turcii erau trecuţi, numai ca „musulmani“, aşa cum erau trecuţi şi Arabii şi Curzii şi alte elemente ce aparţineau religiei mahometane . ■Să complectăm aceasta, adăugând că nici capitala n'avea un singur nume consacrat oficial, începând în mod mai timid la Turcia junilor-turci — Kemal: Ataturk a fost el însuşi unul din fruntaşii mişcării juno-turce — şi reazăndu-se integral sub regimul republican, Turcia a fost aşezată pe baze naţionale, precum şi în poporul turc a fost trezit sentimentul conştiinţei naţionale. Această reformă radicală impune înlăturarea regimului, ale cărui concepţii în materie erau cu totul opuse O altă cauză a progreselor realizate în toate domeniile de către statul amic al Turciei trebue căutată nudicătoare că „omul sfinţeşte locul". Marele noroc al Turciei a fost că în împrejurările, care, acum douăzeci şi ceva de ani, hotărau de soarta ei, a avut un conducător genial de talia lui Kemal Ataturk. Insă, o datorie de obiectivitate impune să adăugăm că nu mai mic a fost norocul ca urmaşul lui Ataturk să fie Ismet Inonu, care, cu tot tactul, cu toată înţelepciunea şi cu un duh al blândeţii ce i-a asigurat o mare popularitate şi simpatii unanime, consolidează opera predecesorului său. Norocul lui Ismet Inonu, ca şi al lui Ataturk, stă şi în materialul omenesc, în poporul turc, un popor ale cărui virtuţi războinice înăscute sunt întregite de un admirabil spirit de disciplină, de o putere de muncă şi de o sobrietate ce poate fi dată ca exemplu. ÎNSEMNĂRI CULTURALE (Urmare din pag. I-a) neamului acel ministru care, ca să atragă pe copii la meserii, a aplicat pe frontispiciul şcoalelor profesionale blazonul nobiliar al şcoalelor teoretice: „liceu industrial”, „gimnaziu menajer”, etc. Prima datorie a omului de stat este aşadar de ordin aritmetic, mai încetişor cu înfiinţarea de şcoli teoretice — pe care le cere lumea, şi cât mai din plin cu cele profesionale — care nu sunt în graţiile mulţimilor. Al doilea aspect al problemei este orientarea educaţiei în şcoalele de cultură generală. Mai puţină speculaţie cu lucrurile abstracte şi mai multă călăuzire înspre cunoştinţele culese din lumea reală va desvolta în tineret nu numai îndrumări realiste, corespunzătoare trebuinţelor vieţii de astăzi, dar şi o formaţie spirituală sănătoasă, înlesnind individului o bună înţelegere a rostului şi problemelor vieţii. N’ar putea fi vorba, evident, de a adopta un sistem cu excluderea totală a celuilalt, ci de a găsi formula acelui echilibru care să satisfacă şi necesităţile de desvoltare ale spiritului şi pe acelea de îndrumare înspre nevoile societăţii. Să nu împărţim deci tineretul în „intelectualişti” şi „profesionalişti”, nici să nu vorbim de o îndrumare spre realităţi opusă unei îndrumări spre filosofie, ci de o educaţie integrală, în care idealismul şi pragmatismul să se concilieze în doze raţionale, în care fiece ram de învăţământ să fie desvoltat în justa proporţie cerută de stabilirea acestui echilibru. Peste învăţământul românesc pluteşte umbra marelui Haret. Numele lui apare şi în toate paginile cărţii oficiale prezentate de Ministerul Culturii Naţionale, drept călăuză a expoziţiei. Nici nu se putea altfel. Intr’o epocă de complet dezechilibru al învăţământului românesc, când şcoala era exclusiv teoretică, Haret a creeat învăţământul profesional. Intuiţia lui a descoperit locul pe care această problemă îl ocupă în preocupările Statului şi a înţeles că ea nu este o simplă problemă didactică, ci una mult mai complicată: politică, economică, socială şi naţională. Formarea unei clase sociale mijlocii — care ne lipsea, — românizarea păturii productive a ţării, transferarea pârghiei de comandă a bogăţiilor ţării de la streini la Români, iată ce vedea Haret în desvoltarea unui învăţământ profesional. Şi fiindcă el nu era un doctrinar, ci un realizator, s-a pus pe lucru şi a dotat ţara cu acel învăţământ profesional care a suferit în cursul timpului ascensiuni şi decăderi, iar astăzi ideea este din nou îmbrăţişată. Fie ca ideea din care a născut expoziţia să nu rămână un trecător foc de artificii, proectând lumini frumoase pe măestrite lucruri, ci să însemneze încadrarea serioasă a sforţărilor actuale in lungul şir al strădaniilor şcoalei româneşti de la Haret încoace. Orice an încheiat, este o experienţă în plus la activul cunoaşterii reale a lucrurilor. Şi experienţa acumulată de 40 de ani să ne slujească la întărirea convingerii că o naţiune nu poate să fie tare decât atunci când puterile de producţiune a bogăţiilor se găsesc în mâna fiilor ei. Atunci, numai atunci, inteligenţa omului, liberată de preocupările inexorabile ale existenţii, îşi poate plăti luxul rafinat al speculaţiilor de înaltă intelectualitate. Cei vechi ziceau: „primum vivere, deinde philosophami”. Cu toată forma lui prea materialistă, dictonul cuprinde multă înţelepciune. Transpunându-i pe împrejurările de care ne ocupăm astăzi, am putea spune: „întâi fizică şi apoi metafizică!” Căci, răsturnând lucrurile, am face ca acea prezumţioasă pasăre din fabula populară, care, vrăjită de dragul artei şi de adulaţiunile nesincere, a lăsat sâ-i scape din plisc bucata de pas, ce-i dădea siguranța existenții. Expoziţia documentară a învăţământului practic Expoziţia documentară a învăţământului practic, organizată de ministerul culturii naţionale în palatul muzeului de artă naţională din Bucureşti, este zilnic şi tot mai mult cercetată de vizitatorii din Capitală şi provincie, precum şi de streini. In ziua de 27 Oct. 1943, expoziţia a fost cercetată între orele 11—13 de o delegaţie de ofiţeri superiori germani, compusă din d-nii general de divizie Weckman, comandantul Academiei de războiu german , colonel Dingier şi locat. colonel Sachenbacher, profesori de la Academia militară germană şi colonel Gebauer de la misiunea germană din România, însoţiţi de d-nii : locot. colonel Tartler H., şi maiorul Predoiu Emil profesori la şcoala superioară de războiu din România. Lămuririle date au fost traduse în limba germană de către d. profesor Eckert, subdirector în învăţământul german din România. Plăcut impresionaţi de cele văzute în expoziţie şi mai ales de lucrurile executate în atelierele demonstrative, vizitatorii au notat cuvinte elogioase în cartea de aur. Cum văd animalele in apă Animalele care trăesc in mare au organe proprii de luminat.— Gândacul cu ochiul de apă împărţit in două de prof.dr. WALTHER JACOBS MUENCHEN Un mare număr de animale îşi petrec toată viaţa lor, sau o parte din ea în apă. Unele dintre ele (ca de pildă scoicele, etc.), sunt oarbe, adică sunt lipsite de organe de luminat interioare bine desvoltate, cum ar fi ochii la animalele superioare, chiar dacă multe dintre ele sunt capabile, datorită unui simţ luminos al pielei, să primească impresiile luminoase. Dar multe sunt în posesia unor ochi foarte bine desvoltaţi, (racii, insectele de apă, etc.). Ne întrebăm atunci : vederea sub apă pune oare alte condiţii decât vederea în aer, cornuţii care sunt poate exprimate in construcţia ochilor? Lumina este vorba direct sau indirect aşproape totdeauna despre lumina soarelui — trebue să pătrundă prin diferite distanţe până ajunge la retină : aerul sau apa, precum şi diferitele părţi ale ochiului care se află în faţa retinei. Deocamdată ne preocupă diferenţele între aer şi apă, în ce priveşte propagarea luminei. Trebue să ţinem seama de un fapt: apa schimbă lumina după tărie şi compoziţie. Cu cât mai adânc pătrunde lumina în apă, cu atât mai mult este absorbită. In apă va exista prin urmare întotdeauna o lumină mai mult sau mai puţin crepusculară. Bineînţeles că diferitele feluri de ape reacţionează diferit, ide o importanţă esenţială este şi unghiul de refracţie a luminei (o pătrundere mai adâncă la o refracţie verticală), dar în general proporţia de absorbţie a luminei este mai mare decât se presupune de obiceiu. Se poate întâmpla ca în mare, la o adâncime de 1 metru, să mai existe numai 50% a luminei refractare. Este adevărat că mici cantităţi de lumină pătrund în adâncimi foarte mari Beebe, care a pătruns până la 923 de metri în adâncime, într’o sferă de oţel prevăzută cu ferestre, a constatat abia la 5.600 de metri adâncime o întunecime complectă. Totdeodată Beebe a văzut cu proprii săi ochi, ceea ce fusese stabilit înainte cu ajutorul diverselor aparate, că lumina soarelui se schimbă în apă şi în ceeace priveşte compoziţia sa. Se poate afirma în general că în apa curată razele de undă lungă (roşu, portocaliu şi galben) sunt mai puternic absorbite decât cele de undă scurtă (verde, albastru). .Beebe a găsit la mai mult de 100 de metri adâncime o lumină albastră de o frumuseţe de nedescris. Nu se pot face însă generalizări, în special la apa dulce, transformarea luminei, în ce priveşte compoziţia sa, trebue examinată de la caz la caz. Avem motive să presupunem că cel puţin peştii, precum şi alte animale de apă, văd culorile asemănător cu oamenii. Ceea ce este mai important, este problema cum se obişnuesc animalele de apă şi în primul rând cele cu ochi, în formă de lentilă, cu acel crepuscul permanent. Există o serie de instalaţii, care permit folosirea şi a unei cantităţi mici de lumină. Animalele care trăiesc la o lumină mică au ochi cu o pupilă foarte mare, aşa că pot primi multă lumină. Lentila în ochiul de peşte este sferică şi proporţional de mare şi poate colecta de aceia multă lumină. Deoarece la animalele mici mărirea ochiului este îngrădită, la ele numai partea importantă mijloce a ochiului este mărită cu lentila : „ochii telescop“ ai peştilor care trăesc la mari adâncimi în mare. Astfel de ochi adaptaţi vederii la o lumină crepusculară îi găsim şi la formele care trăesc în adâncimi, unde nu pătrunde nici o rază a soarelui. De ce sunt necesari aci ochii? A fost pe vremuri o mare senzaţie pentru toţi biologii când s’a stabilit că şi marile adâncimi al mării nu sunt cu desăvârşire lipsite de lumină, ci că sunt luminate slab, de o lumină pe care locuitorii lor o produc ei înşişi în anumite organe luminoase. Pe lângă ochii în formă de lentilă mai există un alt tip de ochi de o mare capacitate: ochiul faţetă pe care-l găsim în special la raci şi insecte. Trebue să ne mulţumim aci cu indiciul că există o formă specială a ochiului faţetă adaptată vederii într-o lumină crepusculară şi că o găsim în special la vieţuitoarele din apă (la raci). Intre apă şi lumină există şi o diferenţă esenţială în ceea ce priveşte putinţa de refractare a luminei. Apa este din punct de vedere optic mai densă decât aerul. Lentilele ochilor ca aparate de colectare a luminei se compun dintr’o substanţă foarte puternică în ceea ce priveşte refractarea luminei. Lumina este refractată numai atunci când pătrunde între două substanţe cu puteri de refracţie diferite. Este clar că diferenţa între puterea de refractare dintre apă şi lentilă, este mai mică decât dintre aer şi lentilă. Aceeaşi lentilă are prin urmareposibilităţi mai reduse de colectare în apă, decât în aer. Adaptându-se acestor condiţiuni lentilele animalelor de apă, au adesea o putere de refractare mai mare decât cele ale animalelor de aer. Aceasta se poate observa foarte bine la ochiul de peşte : lentilele peştelui sunt tari şi sferice. Ambele caracteristice permit o puternică posibilitate de colectare a luminei, dar au în acelaş timp urmări în ceea ce priveşte putinţa de adaptare, adică putinţa animalului de a se adapta pentru vederea la diferite distanţe. Şi la aparatul de fotografiat trebue să se ţie seama de „acomodare“ ; aceasta se face printr’o deplasare a lentilei faţă de placa ce se poate compara cu regiunea ochiului. In ochiul animalelor găsim adesea un alt mecanism o schimbare a formei lentilei; ea cere o deplasare a imaginei formată de lentilă în aşa fel încât cade pe lentila impresionabilă dn lumină, chiar la vederea în distanţe diferite. Transformări în structura lentilei (de pildă la multe păsări cântătoare şi animale târîtoare) sunt posibile numai dacă ea posedă o oarecare maleabilitate. Peştii cu lentila lor tare trebue să găsească un alt mijloc. Ochiul lor în stare de repauz vede numai in apropiere— în opoziţie cu toate celelalte animale vertebrate ai căror ochi în stare de repauz vede „nemărginit“. De lentila peştilor se apropie din sipate un muşchiu, care se contractă când este vor-ba de distanţe mari, şi care apropie lentila în totul de retină. Un mare interes îl reprezintă în această ordine de idei ferme care trăesc când pe uscat, când în apă , unele broaşte ţestoase, păsări care se scufundă şi mamifere. La câţiva reprezentanţi ai acestei grupe (ca de pildă : la broasca ţestoasă europeană a mlaştinilor şi la cormoran) s’a putut stabili că lentila este capabilă într’o foarte mare măsura să-şi schimbe structura Aceasta se datoreşte unui muşchiu circular care înconjoară din exterior lentila Lăţimea mai mare de acomodare a lentilei la animalele care se scufundă, face posibil ca lentila să obţie sub apă forma necesară unei mai intense colectări de lumină, dar mai lasă libere şi alte posibilităţi de acomodare. Dar nu toate animalele care se scufundă reacţionează la fel, multe mamifere sunt cu desăvârşire lipsite de posibilitatea de acomodare Ar fi de dorit ca în această direcţie să se facă cercetări mai amănunţite asupra balenelor şi focelor O rezolvare originală a vederii în aer şi în apă o găsim la cunoscutul gândac care sboară în vârtej. Mulţi au văzut sburând acest mic şi strălucitor animal negru pe însorita suprafaţă a apei. Fără îndoială că există o legătură între şederea lui temporară pe suprafaţa care desparte apa de aer şi între despărţirea ochiului său într-o parte inferioară şi una superioară; înnotând la suprafaţa apei numai părţile inferioare intră în apă , ele servesc pentru vederea în apă. Părţile superioare însă sunt ochi pentru aer. Anumite diferenţe în structura părţilor ochiului sunt urmarea misiunilor diferite ale ochiului.