Universul - Provincie, iunie 1944 (Anul 61, nr. 149-177)
1944-06-11 / nr. 159
/ Anni al 61-lea 4 Pagini fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietari „UNIVERSUL1* S.A. •oierii tub Nr, 160 Trib. |lfo« EXEMPLARUL 7 Pütt« ti aon«mr tnftn DtMHiSi *.*. CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA« TELEGRAFICE |l TELEFONICE REDACTIA fl ADMINISTRATIA» BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23.ÎN CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: LM.lt: SECRETARIATUL DE REDACTIE: SJ6.lt ASIGURAREA AVUTULUIUVIESC Conunicantul guvernului din 14 Mai , înfăţişând cifra pierderilor şi pagubelor produse de atacurile aeriene anglo-americane între 4 Aprilie şi 8 Mai 1944, precizează că din totalul acestor distrugeri, un procent de 15% au fost produse în mediul rural sau Mburhaa. De la 8 Mai Încoace, proporţia nu pare că a crescut şi mai mult, îngnoşănd numărul victimelor şi lăţind covorul distrugerilor în pacinica Mtrft a satelor româneşti. Trebue să ne preocupe foarte de aproape şi foarte serios situaţia tragică creată populaţiei ţărăneşti din satele peste care s’a abătut prăpădul bombardamentelor. Ce facem cu sinistraţii rurali, cari, pierzându-şi casele, vitele şi uneltele de muncă, şi-au pierdut însăşi posibilitatea existenţei lor? Statul şi comunitatea naţională se vor îngriji de soarta lor. Lucrul e neîndoios, pentru că e nu numai un sentiment de caritate creştină şi de solidaritate socială şi naţională, care ne dictează această datorie, dar este şi interesul nostim al tuturor de a păstra neştirbit aparatul de producţie al ţării, de a evita orice slăbire sau orice eliminare din câmpul producţiei a unităţilor economice active, care formează şi susţin mecanismul economiei naţionale. Şi în acest caz, peste sau pe lângă ajutorul Statului şi cel al comunităţii anonime, se impune o asistenţă mai practică, o asistenţă mai sigură şi mai completă, care nu poate dăvină decât de la însăşi solidaritatea ţăranilor, de la asocierea lor şi a satelor lor în organizaţii de asigurare mutuală. Având, pentru moment, ca punct accidental de plecare, asigurarea împotriva riscurilor de război, obiectul lor permanent va rămâne, bineînţeles, asigurarea împotriva riscurilor naturale care ameninţă oricând casa, recolta, inventarul agricol ţărănesc, cum ar fi incendiul, grindina, seceta, inundaţiile, moartea şi accidentarea vitelor, moartea şi accidentarea agricultorilor înşişi. Idealul ar fi, cum şi firesc, ca aceste organizaţiuni de asigurări rurale mutuale să aibă la temelie principiul asociaţiei libere sau cooperatiste, iar acolo unde spiritul de asociare şi de cooperare este nedesvoltat, să intervină iniţiativa şi concursul autorităţilor publice locale. S’a întârziat şi aşa prea mult cu crearea unor astfel de organizaţiuni elementare de prevedere în mediul nostru rural, menite să asigure populaţia pe baze de mutualitate împotriva riscurilor chiar în vremuri normale. Statisticele oficiale arată că numai pârjolul focului nimiceşte, în fiecare an, peste 3.000 de locuinţe, epizootiile peste 50.000 de vite, iar grindina peste 100.000 hectare, în afară de pagubele cauzate de secetă şi inundaţii Toate aceste pagube se cifrează la mai multe miliarde de lei în fiecare an, fără să socotim pagubele indirecte, constând în micşorarea venitului naţional şi în scoaterea din uz a numeroase unităţi economice active. Ceea ce s’a neglijat a se face în vremuri normale, se poate realiza mai uşor astăzi, împinşi de nenorocirile semănate de bombe şi de necesitatea refacerii avutului distrus. Ar fi, desigur, forma de asociaţie şi de mutualitate cea mai apropiată de sufletul şi firea ţăranului român, săritor la nevoia altuia, el va putea fi deprins a fi săritor şi la propria lui nevoe, în cadrul unei mutualităţi organizate serios, cu foloase vădite practic la prima încercare. TOT PROBLEMA ASIGURĂRILOR SOCIALE In legatură curporurile pensiilor şi cotizaţiilor In sistemul asigurărilor sociale, arătam, In articolul nostru de Duminica trecută, că In fiecare adăogire de sarcini noui, trebuesc examinate In prealabil capacitatea de plată şi efectele cu caracter social ale unui surplus de impuneri. In aparenţă era temeinică justificarea conducerii Casei asigurărilor sociale că pensiile sunt mici pentru că mici sunt cotizaţiile aferente. in realitate, însă, rezerva ministerului de finanţe, care n’a acceptat să treacă în buget o contribuţie de 500 milioane lei anual , a redus-o la venitul a 80 milioane in rentă (3.600.000 lei) dovedeşte că problema pensiilor asiguraţilor trebue privită în totalitatea sarcinilor pe care le suportă fiecare salariat particular—lucrător ori funcţionar. Un lucrător cu un salariu de 3840 lei săptămânal (deci 15.360 lei pe lună) plăteşte: impozit la stat 2124 lei; impozit proporţional 640; timbre pentru semnătura în stat 60 lei; cotizaţii la Casa asigurărilor sociale 1344 Itei; T. B. C. 70 lei; Casa construcţiilor 5 lei. DIN 15.360 LEI SE RETIN LUCRATORULUI 4243 LEI adică o proporţie de 27.37% rămânându-i în mână 11.117 LEI. Pentru acelaş lucrător patronul — în afară de sarcinile întreprinderii, — plăteşte: cotizaţii la Casa asigurărilor sociale 1344 lei; Casa construcţiilor 0.30% 32 lei; supliment de cotizaţii la Casa asigurărilor sociale lei 394; T. B. C. 70 lei; fondul muncii 1% 154 lei; contribuţii la românizare 154 lei, adică în total 2148 lei. Patronul trebue deci să socotească salariul lucrătorului 15.360+2148=17.508 din care scăzându-se contribuţia totală (şi a lucrătorului şi a patronului de lei 6391 rămân lucrătorului din salariul său 11.117 lei pe lună. Un funcţionar particular plătit cu 30.000 lei lunar plăteşte: impozit la Stat: 3552 lei; impozit proporţional 1200 lei; Casa asig. sociale 1894; T.B.C. 80 lei; Casa construcţiilor 5 lei; timbre pentru semnătură de stat? 60 lei. Total 6791 lei, RAMANAND DECI FUNCTIONARULUI DIN 30.000 lei, 23.209 LEI IN MANA. Dar afară de aceasta, patronul plăteşte pentru acest funcţionar: Casa asig. sociale 1894 lei; T.B.C. 80; Casa construcţiilor 0.30% 90 lei; supliment cotizaţie Casa asigurărilor sociale 2.50% 750 lei; fondul muncii 1% 300 lei; contribuţie la românizare 1% 300 lei. Total 3414 lei, adică patronul sau întreprinderea trebue să socotească pe acest funcţionar cu un salariu de 33.414 pentru ca scăzându-se totalitatea contribuţiilor (şi ale funcţionarului şi ale patronului) de 10.205 lei să-i rămână salariatului 23.209 lei în mână. La pensiile de azi, cari variau între 1800 lei şi 2800 lei lunar, s’a acordat un spor intre 1500—2000 lei (după o cotizaţie de circa 30 de ani), spor pe care îl vom examina în lumina cifrelor într’unul din numerele noastre viitoare. înainte de a arăta cu date şi cifre precise cari sunt sursele pozitive de economii cari se pot face în toate anexele subsecretariatului muncii şi ale Casei asigurărilor sociale, trebue să precizăm că vina nu o au numai aceste două instituţii de seamă din orânduirile noastre de stat, ci ea trebue căutată în mentalitatea dintre cele două războaie, mentalitate care a dus la creşterea nejustificată a birocraţiei administrative centrale. Cheltuelile prea mari, aci trebue găsită vina micimii pensiilor şi a ajutoarelor la cari au drept indiscutabil asiguraţii în baza cotizaţiilor lor, cari au atins azi maximumul capacităţii de plată suportabil. Atenţie la efectele sociale ale surplusului de sarcini — iată un comandament de cea mai mare actualitate ! Vom continua — în numerele viitoare — examinarea acestui aspect al modificărilor introduse în sistemul asigurărilor sociale. " DESFĂŞURAREA LUPTELOR PE FRONTUL DE INVAZIE PRINCIPALELE LUPTE SE DESFĂŞOARĂ INTRE CAEN ŞI BAYEUX Berlin, 8 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele de pe frontul de invazie: După ce Miercuri, printr’un atac dat pe neaşteptate, o formaţie germană rapidă a reuşit sa pătrundă, dincolo de răul Dive, în poziţia capului de pod britanic de pe malul răsăritean a fluviului Orne şi să izoleze astfel această poziţie, o formaţie de recunoaştere blindată a înaintat dinspre Caen in direcţia nordvest adânc în capul de pod britanic de la vest de estuarul fluviului Orne. Tancurile de recunoaştere au atins această regiune cam la an kilometru sud de coastă în apropierea localităţii Courseules, unde a dat o luptă scurtă cu tunuri de asalt britanice, ce a fost încununată de succes. Formaţia de recunoaştere s’a Înapoiat la baza sa de plecare după Îndeplinirea misiunii sale. In ‘acelaşi timp, britanicii au pus In mişcare de la Arromanches-les-Bains puternice formaţii blindate în direcţia sud-vest, cu misiunea de a cuceri oraşul Bayeux. înaintarea a putut fi ornică In cursul nopţii imediat la răsărit de Bayeux de grenadieri! germani, care au nimicit cu mijloace de luptă apropiată câteva tancuri ce pătrunseseră pe străzile oraşului. In primele ceasuri ale zei de troi grupuri de forţe britanice a străpuns slaba linie de siguranţă germană, a pătruns prin localitatea Bayeux şi se află actualmente nu înaintaa In general In direcţia sud-est către fluviul Vire. Formaţiile bandate britanice caută să atingă sectorul Vire şi să facă aci legătura cu paraşutiştii americani debarcaţi In estuarul fluviului Vire ca şi In regiunea Carentan-Sainte Mere Eglise. Aceste formaţii de paraşutişti se află, după ultimele ştiri, negreşit într’o situaţie grea. Ele au fost atât de puterile decimate prin atacul concentric german, in ciuda întăririlor ce le-au fost aduse neîncetat de peste mare pe calea aerului, încât actualmente nu mai dispun decât da o poziţie cap de pod redusă la cel mult cinci kilometri adâncime şi şase kilometri lărgime. Forţele aeriene anglo-americane au atacat Miercuri şi joi dimineaţa în mod neîntrerupt îu formaţii puternice, intervenind în lupte. Ele nu au putut totuşi să impiedice traiam celor două divizii de debarcare aeriană nordamericană, care Intre timp au fost întărite prin divizia 4 de infanterie nordamericană şi câteva formaţii blindate. pe ambele maluri ale gurilor fluviului Orne şi in regiunea de la vest de aceste diguri are o lăţime de aproximativ 34 km. şi in unele locuri o adâncime de merge până la 10 km. Cu toate că forţele debarcate aci au fost Întărite considerabil In cursul serii de Marţi şi in noaptea de Marţi spre Miercuri ele nu au reuşit să cuprindă In poziţia cap de pod şi oraşul Caen. Au dat deasemenea greş repetate atacuri sprijinite de tancuri in direcţia sud-vest, către Bayeux. Cu acest prilej au fost nimicite 35 de tancuri inamice. Repetate sforţări ale inamicului de a stabili de la acest cap de pod legătură cu paraşutiştii din regiunea Vire, au dat deasemenea greş. Toate celelalte regiuni in cari au fost date marile atacuri anglonordamericane se află sub controlul german. ♦ Berlin, 8 (Rador). — Biroul Internaţional de Informaţii anunţă, după cum semnalează agenţia „D. N. B.“: Poziţia de la capul de pod britanic de pe ţărmul occidental al estuarului fluviului Orne a fost complet străpunsă Miercuri, numai un decurs de câteva ore de atacul dat prin surprindere de o formaţie rapidă germană. Acest cap de pod nu mai prezintă acum importanţă. Resturile unei divizii britanice, transportată cu avioanele, au fost încolţite şi înconjurate intr’o mică pădure de la nord de Caen, unde acum se găsesc sub focul nimicitor al armelor grele germane. Cele două divizii americane, transportate cu avioanele, care fuseseră puse în acţiune între Carentan şi Valognes, în urma presiunii germane, au fost împresurate Îndeaproape in cursul atacurilor concentrice date dinspre sud, vest şi nord. In timp ce americanii au putut să se menţină la Început pe şoseaua dintre Carentan-Valognes, pe o Întindere de circa 18 km., ei nu pot acum să se mai menţină decât pe un spaţiu adânc de circa 5 km. Grupul de atac german, care Înaintează dinspre nord, dă actualmente lupte de la o casă la alta In localitatea St. Mare Eglise cu americanii ce cedează către sud și ale căror pierderi sângeroase pot fi calificate drept extraordinar de grele. Succesul germanilor trebue să fie cu atât mai mult scos în valoare cu cât cele două divizii americane, transportate cu avioanele, fuseseră in mod continuu Întărite in cursul zilei de Miercuri, pe calea mării, graţie unui mic cap de pod de pe coasta orientală a Normandiei, pe unde ei au primit care blindate şi arme grele. O Încercare britanică da a Înainta de la marele cap da pod de la vest de estuarul fluviului Orne, in direcţia Bayeux, a fost nimicită cu pierderi sângeroase pentru inamic.♦ Berlin, 8 (Rador). — In regiunea de coastă a Normandiei, seara zilei de 7 Iunie a stat sub semnul unor energice contramăsuri germane. Paraşutiști britanici au pus stăpânire, la răsărit de estuarul fluviului Orne, pe oraşul Varavile, aflat cam la vreo trei kilometri sud de coastă. Un atac german a recucerit localitatea şi s’a Îndreptat apoi Înspre vest. Forţe germane au traversat fluviul Orne şi au respins inspre sud pe parsudiştii britanici. încercările tancurilor Inamice de a Înlesni înaintarea trapelor de debarcare aeriană spre cuiburi Înaintate de rezistenţă au dat greş, atacatorii pierzând numeroase tancuri. In regiunea Bayeux, ei au dat Înverşunate lupte de tancuri, soldate cu foarte mari pierderi pentru britanici. Berlin 8 (Rador). — Capul de pod al trupelor de invazie nordamericane din regiunea estuarului fluviului Orne nu constitue astăzi câtuşi de puţin un front de luptă Închis. In noaptea spre 8 iunie, numeroase cazemate germane aflate în interiorul capului de pod au tras neîncetat asupra Infanteriei inamice atacatoare şi asupra flotei de debarcare din estuarul Senei. In ciuda unui violent bombardament şi a unui tir greu al artileriei de pe bordul vaselor atacatoare inamicul nu a putut până acum să elimine aceste fortificaţii. Pe malul de răsărit al fluviului Orne trupele germane au restabilit legătura cu punctele de sprijin proprii şi in partea de vest a capului de pod Inamte s’a năriit in focul german un atac al infanteriei britanice, având misiunea de a cuceri o lucrare defensivă aflată între două puncte de debarcare. ❖ Scana 1:3000000 Portugalia a exportul de încetat wolfram Lisabona, 8Rador. — Corespondentul agenţiei DN-B transmite? Preşidenţia consiliului a remis Miercuri după amiază, presei, o notă oficială, din care reese că în urma unei note cu caracter ultimativ a guvernului britanic, guvernul Portugaliei s-a văzut constrâns a înceta imediat orice export de wolfram. Intre Caen si Bayeux se precizeaza centrul de greutate al unei mari bătălii Berlin, 8 (Radar). — Corespondentul de război de pe frontul din apus al agenţiei „D. N. B.‘‘, d. Alexandru Schmalfuss, transmite : Ca centru de greutate al unei mari bătălii pe cale de desfăşurare, în care probabil tancurile vor spune cuvântul decisiv, se precizează din ce in ce mai limpede regiunile Caen şi Bayeux. Frumosul şi vechiul oraş Bayeux este acum o grămadă de ruine. Inamicul a pătruns in elul oraşul Caen, pentru care s’au dat lupte îndârjite, unde se află biserica în care odihnesc oasele lui Wilhelm Cuceritorul, este in flăcări. Acest oraş continuă a se afla în mâinile trupelor germane. In noaptea spre Joi Inamicul a debarcat alte trupe aeropurtate in regiunea Bayeux şi forţe de infanterie lângă Saint Aubin, Grand Champ şl Arromanchesles-Bains In zona Careţian şi Saint Come du Mont au fost nimicite alte trupe debarcate pe calea aerului. Imediat la răsărit de estuarul fluviului Orne, inamicul a pierdut teren cu prilejul unui atac german. In cursul nopţii s-a desfăşurat deasupra regiunii de invazie bătălii aeriene de o mare amploare. Amănunte lipsesc Încă In această privinţă. Localităţile Salut Malo şi Tire au fost bombardate de avioanele inamice, cu care prilej populaţia civilă a avut mari pierderi. In micul oraş Vire, care are numeroase monumente din evul I mediu, s’au Înregistrat numai aci 2.000 de morţi. Atacuri aeriene masive au avut loc şi împotriva oraşelor Nantes şi Lorient. Contraatacuri germane la est şi vest de fluviul Orne Berlin, 8 (Rador)..— La est de fluviul Orne, trupe germane au trecut, în după amiaza zilei de 7 iunie, la contraatacuri locale, respingând unităţi britanice de paraşutişti. Deasemeni la vest de Orne, contraatacurile germane au atins şi acolo obiectivele fixate. După ultimile informaţiuni, puncte de sprijin germane continuă a se lupta cu înverşunare în interiorul capetelor de pod anglo-americane. Trupele invadatoare încearcă să scoată din lupte aceste baze şi a lega între ele diferitele puncte de debarcare. In regiunea Bayens importante forţe inamice au atacat la regiunea sud-vest. Parte din vârfurile blindate inamice au fost respinse. Mai la nord de aceeaşi regiune a fost lansat un contraatac german împotriva poziţiei de plecare a acestor forţe blindate, atac care câştigă teren, în cursul unor violente lupte. Lupta, cu rezultate alternante, continuă In acest loc, precum şi în regiunea Carenton, unde formaţiunile americane caută să întindă locurile lor de debarcare. Berlin, 8 (Rador). — După o vedere de ansamblu Întocmită In după amiaza zilei de Miercuri, capul de pod angl*-»*gd*m*ftc*ai de ♦ COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 8 IUNIE 1944 Pe Nistrul Inferior şi nu Basarabia de mijloc niciun eveniment important. La Nord de Iaşi, toate contraatacurile sovietice au fost respinse cu mari pierderi, distrugftndu-se şi 31 care de luptă Inamice. În operaţiunile ofensive executate de trupele germane şi române, la Nord de Iaşi, între 30 Mai şi 7 Iunie, forţele sovietice au fost aruncate spre Nord cu toată rezistenţa lor înverşunată. Poziţiile noastre au fost considerabil îmbunătăţite iar inamicul a suferit următoarele pierderi grele: 1400 prizonieri şi mai multe mii de morţi, 209 care de luptă, 309 tunuri, 109 aruncătoare, 117 puşti anticar, 350 mitraliere, 382 păstoale mitraliere, 2365 arme şi 8290 mine. Acţiunea trupelor noastre a fost sprijinită în mod mficace de aviaţia română şi germană. In lupte aeriene şi prin focul armelor terestre au fost doborîte 564 avioane inamice. In cursul acestor operaţiuni, s-a distins în mod deosebit maiorul Langa Tertulian care a căzut ca un erou în fruntea batalionului său de vânători de munte. Situaţia luptelor de pe frontul de răsărit Berlin, 8 (Radar). — Se dau următoarele amănunte cu privire la situaţia luptelor de pe frontul de răsărit: împotriva poziţiilor germanoromâne de curând cucerite şi situate pe înălţimi de la nord de Iaşi, bolşevicii au trecut Miercuri pe un front larg la atacuri persistente şi îndârjite cu formaţii de tancuri şi de Infanterie, In vreme ce la flancul drept s’a reuşit să se zdrobească înaintările sovietice în cea mai mare parte In regiunea din faţa sistemului de poziţii german, cu care prilej o brigadă blindată bolşevică a pierdut 29 de tancuri, răpindu-i-se astfel orice valoare combativă, sovieticii au putut câştiga câţiva kilometri de terna in sectorul de atac mijlociu şi cei de la flancul stâng, care însă le-au fost smulşi prin contraatacuri imediate ale rezervelor germanoromâne, in cea mai mare parte până spre seară. La aripa stângă, a frontului de atac, bolşevicii şi-au reinoit atacurile la căderea nopţii prin formaţii de tancuri proaspăt puse în acţiune. La terminarea redactării acestei ştiri, luptele se aflau aiin curs. De pe celelalte sectoare de front din răsărit, nu există rapoarte cu privire la acţiuni de luptă mai însemnate S’a cerut punerea sub acuzare pitică a Regelui Victor Emanuel Amsterdam, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite: După cum află agenţia „Reuter" din Roma, ziarul italian „Avanti a cerut punerea sub acuzare publică a Regelui Victor Emanuel. Monarhul, — declară ziarul —* va trebui să răspungă la vorbele şi acţiunile sale în faţa Adunării Constituante. Alte aterizări de paraşutişti anglo-americani in diferite regiuni ale Franţei Berlin, 8 (Rador). — Corespondentul de război al agenţiei D. N. B. pe frontul de vest, Alex. Schmalfuss, scrie că, în noaptea dinspre a doua zi a invaziei, anglo-americanii au lansat alţi paraşutişti, cu intenţia de a izola peninsula Contentin cu marele port Cherbourg. In consecinţă, trupe de paraşutişti au fost aduse cu circa 300 de avioane pe coasta occidentală a peninsulei, între Lessay şi Coutance. Până în momentul de faţă (ora 22) nici o debarcare, venind dinspre mare, nu s’a produs în acest spaţiu. Pe coasta orientală, între Madeleine şi Quineville, alte aterizări de paraşutişti au avut loc. Nu există totuşi până acum amănunte în această privinţă. Aterizări de paraşutişti, ale căror efective nu sunt cunoscute, au fost deasemeni semnalate în regiunile Cozule - Genne - Ville- Bois de Bavent-Troarn şi la circa 10 km. sud de Pont L’Eveque, precum şi în spaţiul Falaise-Argentan la sud de Caen. In apropiere de Falaise s’a putut observa, în cursul serii de Marţi, prezenţa a circa 100 planoare de transport. Evenimentul cel mai important de semnalat este nimicirea micului cap de pod de la Grandecamp, care se efectuase între timp. In cursul nopţii, continui incursiuni de bombardiere cu câte patru motoare au fost efectuate (Continuare in pag. 2-a) Rv. 159 Domini est 11 iunie 1944 4 Pagini DIRECTOR - ADMINISTRATOR DELICAT STELIAN POPESCU APLICAREA ACORDULUI SPECIAL CU BULGARIA APLICAREA CHESTIUNILOR DE ORDIN ECONOMIC ŞI FINANCIAR In aplicarea acordului special semnat cu Bulgaria la 16 Decembrie 1943, privind reglementarea chestiunilor de ordin financiar şi economic, rezultând din dispoziţiunile tratatului de la Craiova din 7 Septembrie 1940, altele decât acelea reglementate prin acordul financiar din aceiaşi dată, şi schimbul de scrisori intervenit la 1 Aprilie 1943, între d. vicepreşedinte al consiliului de miniştri şi ministrul Bulgariei la Bucureşti, ministerul afacerilor străine, direcţiunea economică, aud de la cunoştinţa celor interesaţi următoarele: A. Acordul din lfl Dec. 1943, reglementează creanţele bunurilor şi drepturile precum şi datoriile — personale şi reale — intrând în anumite categorii bine determinate şi anume: 1. Creanţele persoanelor fizice sau morale române, sau având la 1 Octombrie 1940, domiciliul în România: a) Către persoanele fizice sau morale rămase în momentul cedării teritoriale (30 Sept. 1940) în teritoriul transferat prin tratatul din 7 Septembrie 1940; b) Către persoanele fizice sau morale care au părăsit România ca urmare a Acordului din 6 Sept 1940, a Protocolului din 19 Aprilie 1941 al schimbului de scrisori din 1 Aprilie 1943, privind schimbul de populaţie română şi bulgară; c) Decurgând din proprietăţi imobiliare situate în teritoriul transferat; d) Decurgând din proprietăţi imobiliare situate în Bulgaria şi aparţinând unor persoane care au făcut obiectul schimbului facultativ de populaţie. 2. Datoriile persoanelor fizice sau morale române sau având la 1 Octombrie 1940, domiciliul în România: a) faţă de persoanele fizice sau morale rămase în momentul cedării (30 Sept. 1940) In teritoriul transferat prin Tratatul dela Craiova: b) faţă de persoanele fizice sau morale care au părăsit România ca urmare a schimburilor populaţiei obligatoriu sau facultativ, prevăzut de acel tratat şi anexele lui. 3. Datoriile decurgând din bunurile imobiliare situate în România, ale persoanelor fizice sau morale bulgare, mai sus menţionate. B. Acordul din 16 Decembrie 1943, se aplică creanţelor bunurilor şi drepturilor arătate la paragraful A, punctul 1, precum şi datoriile menţionate la paragraful A, punctul 2 şi 3, în măsura in care aceste creanţe, bunuri, drepturi sau datorii existau la data de 15 Decembrie 1940, sau la data de 10 Iulie 1941, atunci când este vorba de persoane famine sau bulgare, care au intrat în schimbul obligatoriu de populaţie prevăzut de Tratatul de la Craiova din 7 Octombrie 1940 şi la Protocolul din 11 Aprilie 1941, sau la data de 1 Noembrie 1943, atunci când este vorba de persoane române sau bulgare intrând în schimbul facultativ de populaţie. C. Chiriile, arenzile precum şi orice alte venituri decurgând din creanţele, bunurile şi drepturile mai sus arătate, nu sunt supuse termenelor indicate la paragraful precedent. D. Persoanele indicate la paragraful A, punctul 1 din prezentul comunicat, pot să-şi realizeze creanţele, bunurile şi drepturile de orice natură, fie recurgând la instanţele de drept comun, fie recurgând la serviciile unui Oficiu Special instituit prin acordul din 16 Decembrie 1943 şi ale cărui atribuţiuni îndeplineşte Direcţiunea lichidărilor din subsecretariatul de stat al românizării, colonizării şi inventarului din Bucureşti b-dul Domniţei nr 49. 1. Persoanele care recurg la procedura judiciară de drept comun beneficiază de dispoziţiunile art. III al Protocolului anexă la numitul Acord Special, care prevede anumite derogări la dreptul comun şi anumite facilitări. 2. Persoanele care recurg la serviciile Oficiului Special urmează a înainta cereri Direcţiunii lichidărilor din subsecretariatul de stat al românizării, colonizării şi inventarului din Bucureşti b-dul Domniţei nr. 49 până la data de 15 August 1944, dată dela care nu vor mai fi luate în considerare. Aceste cereri vor trebui să cuprindă următoarele: a) Numele şi pronumele petiţionarului, profesiunea, domiciliul legal la 1 Octombrie 1940 în România; b) numele şi pronumele debito■ rului sau a persoanei faţă de care are de valorificat creanţe, bunuri şi drepturi de orice natură, —« astfel cum s’a indicat la paragraful A, la punctul 1 din prezentul Comunicat, — profesiunea, domiciliul actual precum şi acel din 30 Septembrie 1940, iar când petiţionarul nu cunoaşte actualul domiciliu, va da toate elementele necesare pentru identificarea acelei persoane şi pentru aflarea domiciliului. c) Specificarea dreptului invocat dându-se şi toate elementele din care să rezulte că drepturile existau în favoarea petiţionarului la termenele prevăzute de paragraful B din prezentul Comunicat.d) Motivele: c) Probele, în afara titlului original de creanțe, pe care credi(Continuare in pag. 2-a)