Universul - Provincie, iulie 1944 (Anul 61, nr. 179-209)
1944-07-01 / nr. 179
- NDRJEFÂRIJL LIMBII " * * ' "** "" —• - -«*® LAUREL CANDREA Profesor univ. «n. ----------2=HIMF./V CUVlfcLI • — —rfi .atimpl A. ca, din U» -— 1 ~~ popiarotor, sute tji-TMntrebuii\ ti e xte odinioară —u toiul «fi in graiu, |n -» -—-r «ă se dC«»loseascâ o*e — ■ ii iii deda neamurjju venit tare. atingere. in ^ de pilc*.», constatăm unui nubxe număr de- r - 'fi ■ origin«» latină, car) j f—------- în celelalte limbi roM. ——J vin te îmi ponite numai _mt-a aoastră cu termeni de j ^ — Și să mu » oreaaă ci ■«^3e cuvrrt â-«5 mr întrebu __ de temi^mati Ari reprezt curente. «Mwcreta, pe c veekssi« h minte a _gCsMt ochite»*-- 1* pe au di «le tiewaplă din Uual r------ urmașii 1« nudua, ac ^^*i*»aiu», piSLnti etc. fi gi, ou altedlo «V origină stn ii soi, gât, pocs, talpă 7 N m I Cuvinte» ~ o tiesc și mult se înveculaosiori dispar « Plin contau! intim In popoare, nele cuvint —xoînuința»-t*dn împrumut ,, m m m »au de cselalt, iar ter m- ■ H noi twit.esmulți vrem ——i— fi de apeete» «căror Intre K^o.»—« e msor vhe. O lupt ~ de distruge se încing. o- ■ ivânful cel echiu s ce , m —iar cel arrai'avorizat dil ^ -V inge, osânddu-1 pe ad- — ■— Xa peire- Dee însă cu tar. woe buc.» ril i mai multi m m m ■— de ma i mtă putere de si iss.5*«itte s’o nimi- J*s—■ JPC ceai salt ii Nimeni n’ai . je—ăspuad« «lot cu simple — Cuvâ.’sxtu.li strămoșesc ^ zsufi. face pozaoHită vreme, —S.CJtră slavă, simt regiuni -ti-3cxssi abia. ne ai aude. La HC«tocmem a diamt chiar cu _ t^'nfihiu, xnosttt din latlt ir»_ fid colț. txnumutaâ din jwety*«» »unt &n rluiate sl de ■ iq■ ~fi «igmne tui « eon-I w ■ Tir- «fi diaj7«uri ( timh*, b&gj.1 mi dr? noi mai «ao cuvântai *fi moștenit dl graiul Bonxlâunv l-snfintoouti «e •BL «wfi-tiHnii, As «a Bl ^0»» an mismni de msxm* de fetei **** *»» ***** mak, « s« Xtinfipo» im articolul. ImmS —"nic.TT jri « fiMpXmnă unele cubĂștinașe, dar ce au disxuiâ dfcfin limba, a litate de câte f^ncrurcnt de orină străină, a Xn graiul și Hsul nostru * - Insa nu «vorbe mos-jite. Gi ea n&ologise, căci po. T.I 1«s -a uitat de ijjt. -j—^c pildă, arbcsau arbore fos* x-«sintroiîiJL.s în ,c. al XIX. j, * X» »«^rixtil și înt-birea cărariiî** ** după două veacuri de jjtf â»S-^iinașul arbiu moștenit xa lat. arborem, își dăduse sucstuL pojpleşit de povta sinonijlor copac, pom și regionalul) t-xirx, 11 căror întrebințare ,jenj.}e tot mai d casă, bietul asin, moșteni iaticîst«, Prăpădit j ©1 pe Ia ijir-j^Stiafi veacului al XVII-lea, cîs de 'veneticul măiat, pe care kl l-au «Jăruit uceinii noștri Biil- CavturarBor lf d (acut insâ „ilă «1«^ răposatul asin și l-an reiiVtat, introduiîndu-1 din nou , staitli în veacul al XlX-lea, UviiLOR ÎMPRUMUTATE (3) dar poporul mi mal vrea să știe de el ?i se ferește de el ca de altă ala: e un venetic, un pripăşit, un neologism. Astăzi, cuvântul marmoră, de genul feminin, e un neologism, dar până In sec. al XVH-lea era popular, se rostea marmure şi era de genul masculin, ca şi formele corespunzătoare din celelalte limbi romanice, derivate toate din lat. marmor, de genul neutru. Era aşa de frecvent pe vremuri în limba noastră, că ne-a dăruit un derivat de toată frumuseţea: verbul a Înmărmuri, a rămânea împietrit ca marmora, a fi uimit din cal« afară. Pedestrul socotit de mulți, și chiar o pert* din filologi, «a neologism, din pricină că tot padost«, din care salvă, avea un e scurt (deschis) după d, aşa să *r fi trebuit să devie pezeetru, după cum Doua a devenit zeu. Dar cuvântul românesc e prea vechiu In limbă și și-a creat o jramUi* destul de numeroasă de ^derivate (pedestraş, a pedestri, .colectivele pedestrime șl pedestrame, etc.), din cari unele apar îhiar In sec. al XVII-lea. De altă i »rte, e foarte popular in unele regiuni ale ţării, în special în Bănat şi în sud-vestul Transilvanei. De aceea îl putem considra, fără frică, moştenit dintr’o urmnă lat. vulgară pe sister, prin obstituire de sufix, poate sub ■fluenţa lui sinister. Să mai arugăm ceva şi despre înţelesul avântului nostru, care e cât se bate de interesant. Ştiţi cu toţii «! Însemnează pedestru. Se zice dspre cel ce umblă „pe jos”, adică ulei călare, nici eu alt mijla de locomoţie. Ei bine, in Bite şl In Ţara-Haţegului, poate fi aiurea, pedestru însemnează : -Witop", ba „olog", ba „chior” ta „văduv”. Cum de a ajuns să •• alteres« ta felul acesta tntol«nj primitiv al acestui cuvânt? hiipunsul e foarte simpla. Ce e, d« fapt, un om pedestru T K a- I cdt «are umblă pe jos, neavând *■ «sposițio aid pat siei căruță, toăegnță, na «sa aevota«. Up***• pos&Mlisăw do a saUs decât pe jos. aliată eă pesteMru doviato ori*sI sinonim m -"Wf «1 • Sataafeafciţat un «Pietrl ca pedestru de un pictor, P®e lestru de o mână, pedestru de un ochi, pedestru de nevastă. Te»omeneşti că se va găsi şi un Slavicţ care să născocească şi expresia pedestru de soacră ! Şi în franţuzeşte, cuvântul pietre (vechi« peestre), derivat din lat. pedester, şi-a schimbat înţelesul Primitiv, însemnând astăzi „sărăcăcios, păcătos, meschin, netrebnic». Am pomenit mai sus expresia pe jos, întrebuinţată astăzi în loc de Pedestru. Această expresie n’are nicio legătură cu cuvintele româneşti pe şi jos, ci e împrumutată dela Greci, la cari pezos însemnează „pedestru”. Prin etimologie populară, acest cuvânt străin s’a modificat în pejos, scris astăzi pe joc, dar această expresie cu e tocmai veche, n’o întâlnim în textele din secolele trecute, nici ţarabitul n’o întrebuinţează, folosind locuțiunea cu piciorul, mai rar pe picioare, ca sS fr3.Diversul iV MCEHHMHE PROVOGâTE DE BIHMBAMSfl In xirrw3 bomt»ardamentului de . s»a, constatat că a colo unde tocuitorii s’au executat justrueţiu- Diale ai«Et*'ârii pasive, având tot ce trebuia la îndemână şi erau vreme pregătiţi, incendiile au putut fi repede localizate şi •tinse. Mal ales apa nu trebuie să lippascâ din» nicî o gospodări«Ţineţi deci baia In permanenţă Wlinti c*1 _apă. E una dintre cele cnoi folositoare măsuri pentru combaterea bombelor incendiare, flax în ca* de stricăciuni 1» conauclâ, apa din baie va fi o re-___-a fl® care vei avea nevoie S T târziu. , peasemeni, pune din vreme Xj-nitmtî cu nisip şi vase cu apă, pe scări şi în pod. Să ai la Îndemână uneltele de săpat o pompă de mână. O lanternă cu oprim lant. Nu risipi apa fără niciun rost. Nu-ţi pierde calmul. Să nu arunci apa orbeşte, în fum cu flăcări. Ci stropeşte nunta obiectul aprins. După ce au stins flăcările mai înari, mai ales dacă Inamicul a aruncat şi bombe cu fosfor, deschide geamurile ca să iasă fumul şi aburii şi apoi acoperă focarele cu nisip şi toarnă apă deasupra, îndepărtează şi stinge afară toate resturile de materie incendiară, iar dacă a pătruns şi în crăpături desfă-le cu toporul şi toarnă apă Stropii din această materie ce cor.tin fosfat, se pot reaprinde, după oarecare timp, dacă nu s-a îndepărtat sau stins bine. încăperea trebuie dealtfel supravegheată mal mstt trisp, după stingere. Şedftiţa intimă a Asataiai Romié A.oa<iesmia Română a ţinut şedinţă intimă Vineri, 23 Iunie a c-. la orele 16, sub preşedinţia d-l-iii prof. D. Guşti. D-sa a comunicat testamentele deparse in fotocopii de d. prof. N. Leon, ale mult regretaţilor ctor. Gr. Antipa şi al soţiei »ale Alina, care testează averea jor Academiei Române. Apoi d-sa donează o scrisoare «dresată d-sale de regretatul t>rof Nicolae Iorga, pe când era Rector al Universităţii dinBucup preşedinte a atras atenţiunea asupra lucrării d-nei Lucia Apolzan Portul şl industria easnică textilă în munţii apuseni Cercetări în 43 de sate din Munţii Apuseni, Judeţul Cluj-Turda Cartea cuprinde 120 fotografii, 28 schiţe, 6 cartograme, 2 dia«rame şi o hartă, si a aparut Jn. biblioteca de sociologie, etică şi politică a „Institutului Social Român” D prof. Alex. Lapedatu. secretar general, a adus la cunoştinţă că regretatul prof. C. Stoicescu, fost membru corespondent, a lă»at prin testament Academiei Române 200.000 lei. cărţile sale | de drept, literatură şi istorie, j precum si o parte din arhiva famiWoi sale. D. general R. Rosetti a dăruit Următoarele cărţi vechi străine: 1) Cot John Smith: ..The general History of Virginia, New England & the Summer Isles” Vol. I-TI (Glasgow, 1907). 2) Father Avril: :„Travels Into dvers Parts of Europe and Asia, Undertaken by the French Kings Order to discover a new Way bv Land into China”. (London 1693). 3) Admuwd Chishull: „Travels în Turkey and back to England’. (London 1747). 4) Lord Baltimore: „Tour to Djp Vast. In the years 1733 and 1764 With remarks on the Pity of Constantinople and the Turks” (London 1747). 5) Lady Elizabeth Craven: „A journey through the Crimea to Constantinople”. (Dublin, 1789). 6) Robert Townson: „Travels in Hungary, with a short account of Vienna in the year 1793”. (London, 1797). 7) Adam Neale: „Travels through some parts of Germany, Poland, Mol-Davia and Turkey’. (London, 1818). 8) William Maomichael: „Journey from Moskow to Constantinople in the years 1817, 1818” (London, 1819). 9) William Wilkinson: „An account of the Principalities of Wallachia and Moldavia with various political observations relating to them”. (London, 1828). 10) Cpt, Charles Colville Frankland: „Travels to and from Constantinopole in the years 1827 and 1828”. Vol. I-II. (London. 1829). 11) Archdeacon Paul of Alepo: „The Travels of Macarius patriarch of Antioch written... in arabic” Vol. I-II. (London, 1836). 12) Edmund Spencer: „Travels in the Western Caucasus, including a tour throgh Imeritia, Mingrelia, Turkey, Moldavia, Galicia. Silesia and Moravia in 1836”. Vol. I-II. (London, 1833). 13) „The frontier Lands of the Christian and the Turk; comprising travels in the regions of the lower Danube in 1850 and 1851”. Vol. I-II. (London 1853). Apoi d. General Rosetti pretintă ca dar, din partea d-lui prof. George Oprescu, membru ^respondent, următoarele lun'ări: a) Seuyan Shu: „On the Nähme and Destiny of Man”. b) „Two years of nationalist Thina” (Shnn^si, 1930). D. dr. M. C:ucă a prezentat 7r. 3-6 d:n Analele Institutului >r, I. Cantsuuzino. tmnusist»s Ie Orele 12. le Linişte. I- Lună ca ziua. Activitatea « Sn toi Maşinii I« stau gata să înceapă, a. Deodată totul încetează «proa. •a pe brusc... Cineva anunţă că vi şi ii alarmă. Vestea a pornit deli reportar, a mers cu mare iuţeai! prin toate birourile şi atelierele to ?i când a dat să se cuibărească ș il 01 suflet, „magaoaia” sună. Oaie menii se pregătesc în tăcere ă Strada, până atunci plină de pao* ă fi oh, această lună care zu. 1, fű® că n’ar fi rău dacă or uit* i, «* ni mal huni nose, «e isamfietește brute. Automobilele au sl d pornit in afară, dacsoane. Vod H Freamăt... _ Magaoai» sună inc*... Apoi, teci triun oftat lung ce potolește» g Capitala așteaptă... L, Linist«... Oeo șl Mihail «teu da vwM a afară... N’au intrat la adăposti. a Doar nu degeaba «unt ta «chit» e de apărare paoivfi... Au privit I Insă toată lumea care, cu voll_ zel« In mâini, intră în adăpost ! — Ce zici, dom’le Mihail, vin T g — Știu eu? 9 — Eu zic că vin... Pariu pe-o n „bastârcă” la Grecu !... — S’a făcut !... Amândoi tac... Noaptea e atât „ de frumoasă!... Ce lună!... Ce cer!... Geo începe să-și amin- Ij tească de când era tânăr și oftează. (Nu are decât 26 ani !) Mij hai tace. N’are chef. — Deodată tăcerea nopţii se sparge... Vu... vu... vu... vu... — Auzişi ? face Geo. _ — Auzii !... — Intrăm în adăpost ? — Treaba d-tale! Eu mai rămân ! Dacă ţi-e frică, intră I... I Lui Geo să-i fie frică ! Haida , de!._ Drept cine nu-1 la pe ei î , Pe Geo ? El, car« a fost lup de 1 mare” î D» unde atâta îndriz.neal* la acelt domn T Ce-i el ? r Babă î * Avioanele vin I Avari-)» 1 v«_ , va... vu— vu;.. A I Uto reflector L. — Haidem înăuntru tale» Mi’ hail. — Haidem I itepate îndată ‘ Oeo, da porto»* »»rL Cusn «u monot ta atiipeat, te 1 om» H te ta primăm. — X cevaT . — Au venit T . — Rachete ? — Trage antiaeriana î 1 Dar ei nu răspund, superiori îi băţoşenie. Mihail rămâne pe un colţ de bancă, mut. Geo trece lângă şeful adăpostului. Ii şopteşte ceva printre dinţi. Acesta zâmbeşte scurt. Un zâmbet cam mânzesc, dar se chiamă că e tot zâmbet. Deci situația nu-i grea... Geo însă e dispus să facă vi’ tejie... Mă rog, nu-i el șeful pompierilor ? Ala cu furtunul ? Așa ! e, totuș parcă nu prea-i vine la socoteală... Cu toate acestea, vrea să-l facă praf pe acest domn Mihail... Poate n’o primi propunerea... — Domnule Mihail, ce zici ? Mergem la „etajul opt”? — Cum, cum ? Etajul „cipt” ? Geo, deși are doi metri, s’a făcut mititel !... In gândul lui zice : sbârci ! Ptiu, să nu se prindă ! Dar ţi-ai găsit !... Astăseară și domnu’ Mihail e pornit pe vitejii ! — Vrei să mergem ? Atunci hai !... Oh! A auzit bine? A zis „hai”? , Atunci... înainte marş ! Se poate să dea înapoi ? El ? Vai !... Și au pornit. — Mergem cu... liftul ? — Ce lift, dom’le ? Suntem noi oameni de lift ? Mergem pe jos ! Mda! Viteji nu merg cu.. liftul decât poate la Dumnezeu ! Dar nu e cazul acum ! Mihail e înainte pe scări. Geo după el. Și suie, dom’le, nu glumă ! Ce curaj pe ăsta! O fi oltean ? Un etaj... Două... Oh ! Şi ce departe e etajul ăsta care se numeşte „opt” ! Cine i-t o fi cocoţat aşa de sus ? Din ce urcă, parcă şi clădirea se subţiază... Se clatină scara... Cine-l puse să facă pe viteazul ? Iac’aşa! Când n’are omul de lucru, îşi face ! Şi ce face omul cu mâna lui, nici dracul nu mai desface ! Dar şi acest domn Mihail prea e de tot... Degeaba i-au dat tulee albe în barbă ! Auzi ! Să se ia după un copil !... Mihail se opreşte... Poate-i dă Dumnezeu gândul ăl bun ! — Auzi ? zice. Vin ! — Da ! Vin ! adaugă Geo. A aşteptat să zică „hai jos”, dar de unde. Mihail suie... La etajul 4 altă oprire... — Vin, dom’1, zice Mihail. — Da... Și-s multe, nene! N’auzi cum mai bâzâie ? — Aș ! Nu... Sunt de-ale noastre... N’auzi cum flueră ? Unde le-o îi auzind ăsta fluerând? In gând poate! Etajul cinci, șase, șapte... Bum, bum! Vu, vu, vuuuî... ■ Drumm ! Brumm !... — Aha ! auzi ? Antiaeriana ! , zice Geo. — Da, aud !... răspunde Mihail . ! Când au intrat în artă post, toată lumea cu ochii pe ei.. — Nu-i nimic ! zice Geo... Liniște deplină... Descarcă unii, aci, peste drum niște chestii... Ce sunt alea, dom’le Mihai ? Scânduri ? Lăzi? — Da... Lăzi cu sifoane... Da’ nişte sifoane d’alea mari, că dacă le vezi, îţi vine imediat cu... sifon !... DAN BALTEANU Dăruind din sângele vostru pentru, ostaşii noştri răniţi, contribuiţi la întărirea frontului. Doritorii se vor adresa în capitală „Centrului de sânge conservat ăl armatei“, nr. 1, din str. General Anghelescu, 140, spHahU Z. I. 303, SCHIŢE „ETAJUL OPTI...** ■‘•mruna din multele nopţ bucureştene. tatr’o instituţie mar». iTrimtţ multele nopţi numărându-şi bătăile inimii şi urmându-şi gândul Aşa-i când te iei după puşti... El, om aerio®, cu nevastă şi copil, va umble noaptea, ca orbeţii, prin etaje... Puştiul ăsta ce are pe lume? In afară de fluturaşi, nimic! Daia-i convine s’o facă pe grozavul... Dar ce? Să se lase el la un copil ! Nuu! Mâine o să facă haz ! Sus, dom'le! Sus ! Până la ./Opt”!.Geo nu-l vede pe Mihail, dar îl simte și-l aude cum urcă... E nebun ăsta ? Unde-l duce ? Noroc că nu se văd la ochi.» Că l-ar bufni râsul pe Mihail când l’ar vedea pe ei. Geo, omul cu furtimul, cum tremură... Au «June. Etajul „opt”. IV»urtrale s unt deeebtee. Miheii se duce le 0 fereastră, Oeo le efcta. P|tetena te bate «mândorora mat teM ea NHtoertaaa. Totuşi tel «ee S vine pm. — Atei DWte MmB, tete 1« Al vizűt? O para şută ! Mamă, ee lumuriL. O veaâ? — Sigur o’e vădi Cred cfte «tâarf Uite alta. Şl-auri ce trei» Mtttewriaaut? Forţă, domTot Uite, altă paraşută ! Şl alta- Haa« l... Uite cum mai curg... — Reflectoare ! Oho» 1 &m prin* L. Vezi 7 — Văa ! Oeo aşteaptă... Aşteaptă să zică Mihail cuvântul magic „jos” ! Cine-l puse, dom’le, s’o facă pe viteazul ? Tare prost e şi omul câteodată ! Dar şi ăsta, ce om încăpăţânat ! Uite-te la el cum tace ! Da ce nu zice nimic, dom’le ? I-o fi luat gura ? Să zică doar şi i-ar da drumul pe scări de-a berbeleacul ! Dar tace motanul I... Ce om, dom’le ! Ce om !... Cam aşa gândeşte şi Mihail. Jot« al dracului puşt I Te uiţi la el ? L-a găsit astâncepte vitejia 1 Dor şl 4L «an de nimic I Ce nu l-a lasat ba pac«? Voia „etajul oţ*r T SS-1 ft Mast pe «d li M dacă— Acume l prea târziu... Nu •a mai poate L. CI mahte ăsta tempurând amar și vorbitorl Ediție «netett L— tfeMQftrel Aâ văsut? Roșii. rarteU. ttttef Cote erda~. OteWHal Cm—a I B «aatewtfl Bumm] Twm~ tamu. tea. tmo_ Vh*ff_, VW... Filmul Bdtemamml VâJJl abaofl... rau. va— vmnm I Edrang !„. IBI.. Centi Capitalei e laL Da Joe uriaș de explozii care de care mai puternică, de lumini în toate colorile... Fierbe tot văzduhul.. La un moment dat totul iui decât o uruială continuă. Lui Geo să-i vie rău... E gata, cât e el de zăplăv să pună mâna pe Mihail şi să-i facă brânci pe scări. Mihail nici nu mai aude nimic ! Şi nici nu ştie ce să facă ! A rămas, statuie, lângă fereastră. Deodată o bubuitură grozavă... — Jos !... Atât a putut să mai zică Mihail şi a şi sbughit-o pe scări. Geo, să te păzeşti, după el. L-a ajuns pe Mihail şi l-a întrecut. Gâfâind, l-a așteptat jos la parter... — Hai, dom’le Mihai ! Hai ! La adăpost... — Hai dom’le ! Că eu zic vorbă nare... Cine s’o mai duce la „etajul opt”, etaj să se facă.. TELEGRAME IN STRĂINĂTATE PRESA SPANIOLĂ DESPRE ANIVERSAREA MAREŞALULUI ANTONESCU Madrid, it (Radar). — Presa spaniolă reproduce amplu telegrame din Bucureşti relative la aniversarea Mareşalului Antonescu. Deasemeni publică articole, descriind figura şi realizările Conducătorului, precum și problemei« actuale «le României. Public arată figura Mareşalului ca fiind dintre acelea ce a’au manifestat cu mai multă vigoare In actualul război. Deasemenl antă momentele grele când a hiat putere» și cauzele războiului României care, asemănător cu acel »I Finlandei, «şi» răzbelul naţional, tributul de «toii» fiind mare în ambele cazuri. Ziarul subliniază din mau valoarea soldatului român. Ah, — continuă Publico, — eroicul popor român şi Conducătorul său nu se vor lăsa amăgiţi de actuala linişte «Un răsărit In orele grele ce vor veni, amintim, cu prilejul acestei aniversări, misiunea de paznîcă a frontierei venitâ din nou României in veacul al XX-lea. Informaţionea subblazi că Mareşalul a sărbătorit aniversarea de plini maturitate, dar rămâne tocă tânăr pe mijlocul soldaţilor tei. IwCgTrartM fnUSLIOT!fi» caIwshI Sa adresată d-lui Saracioglu Sofia, it (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. transmite: Ziarele bulgare publică azi pe prima pagină textul telegramei adresată de către ministrul afacerilor străine bulgar, d. Draganoff, preşedintelui de consiliu şi ministrul afacerilor străine al Turciei, d. Saracioglu, cu prilejul numirii celui dintâi. Telegrama are următorul cuprins : , In clipa în care asum conducerea ministerului regal al afacerilor străine al Bugariei simt ne««prim Excelenţei «tra cele mai vibi urări pentru continuarea şi consolidarea din ce în ce mai profundă a marii prietenii care leagă în chip atât de fericit popoarele noastre vecine şi amice. Rog pe Excelenţa Voastră să primească urările mele cele mai cordiale pentru sănătatea dvs personală”. Preşedintele de consiliu turc, d. Saracioglu, a răspuns d-lui Draganoff prin trio telegramă concepută în termeni tot atât de căduroși. voiate UMitara piling rî reporă cu vizita d-fas m Rt&eutrep in FIMs Boriin, i» (Modor). — Ixrper)»t* P« «»r» prin geimmiă • acordă comunicatului «Cetei cu privire te aoRv»matttte p» pari d. rom Rlbfheritrap, minfetirui ti» afeeerl »trate« »I Rtechrital, te-» avut cu guvernul finlande», reiese limpede din articolele de fond comentatoare aflate în prima pagină a ziarelor de Miercuri dimineaţa. In comentariile lor, ziarele germane subliniază îndeosebi făgăduiala făcută de Germania, de a ajuta cu arme Finlanda şi relevă că neclintita solidaritate germano-finlandeză în spiritul camaraderiei de arme este astfel din nou demonstrată. Voelkischer Beobachter caracterizează ca fiind dela sine înţeles faptul, că din partea germană s’a dat satisfacţie dorinţei finlandeze de a i se acorda un ajutor în arme. Comunitatea de luptă germanofinlandeză s’a întărit și s’a transformat într’o comunitate de soartă în cursul ultimilor trei ani ai frontului de apărare comun împotriva bolșevismului. In Finlanda există convingerea că nu se poate ajunge la un compromis cu Moscova, deoarece fiecare încercare, făcută pe bază diplomatică, de reglementarea raporturilor dintre cele două state este sortită să dea greş în faţa planurilor imperialiste ale bolşevismului. Ziarul mai aminteşte că atacul sovietic din primăvara acestui an, ţintind să scoată Finlanda din frontul de luptă bolşevic, a fost respins în unanimitate de guvern, de Parlament şi de opinia publică şi subliniază că, sentimentul că cu Moscova nu se poate încheia nici un pact, nu a părăsit niciodată Finlanda, nici chiar în ceasurie grele, Conştiinţa că luptă pentru cele mai mari valori morale, pentru libertatea şi pentru viaţa viitoarelor generaţii, încheie Voelkir»o«T mooomamm, o» peparww Critetete» tăria 4* « na frirăt ta cttpete ta ewra trofeu» »fi tio» monom* crete şt ti» • petri ta viitor eu tewriter» şi cu iwttato» tirunmd o» va tine» te vteteete finei*, eu mu ta mână. Deutsche Allgemeine Zettengr aminteşte declaraţia făcută acum câteva săptămâni de d. von Ribbentrop în legătură cu România, şi anume că ostaşul german va apăra pământul României tot aşa ca şi propria sa patrie. Acum, finlandezii, adaugă ziarul, treime să fie siguri că trupele germane vor lupta alături de ei împotriva inamicului comun. Şi existenţa Finlandei se află acum în joc. Situaţia sa geografică şi experienţele sale istorice cu vecinii ei de la răsărit ,ai arătat deosebit de limpede că Sovieticii intenţionează să nimicească libertatea finlandezilor, ca şi pe aceea a românilor, a bulgarilor şi a altor popoare, pe care vor să le subjuge. Conştienţi de acest lucru, finlandezii nu s-au lăsat amăgiţi de ofertele în aparenţă cinstite ale bolşevicilor, care au fost trădate prin ofensiva pe care Uniunea Sovietelor a deslănţuit-o împotriva acestei mici ţări, urmândşa ameninţarea să realizeze ceea ce nu a reuşit să facă momeala. Finlanda, scrie textual ziarul, este în acelaşi timp un pilon şi un dig al apărării Europei împotriva boşevismului. Berliner Lokalanzeiger subliniază că şi în aceste ceasuri se dovedeşte marea unire ce domneşte între toate popoarele europene, care trebue să lupte pentru existenţa şi viitorul lor. Toate sunt laolaltă, încheie ziarul, de la Capul Nord şi până la Marea Neagră, în voinţa lor de a trăi şi de a se păstra în această luptă pentru destinul ei. Europa nu poate aștepta ajutor din afară. Cercurile politice berlineze despre alegerile dfn Statele Unite Berlin, 28 (Rador). — După ultimele informaţiuni, în cercurile politice berlineze se crede că Dewey va fi ales, aproape cu certitudine, candidat la preşedinţia partidului republican. Chestiunile conexe sunt înainte de toate, — după cum se declară astăzi la Wilhelmstrasse,—chestiuni care privesc poporul american. La Berlin se observă o rezervă absolută faţă de evoluţia împrejurărilor. Nu se fac iluzii asupra eventualelor efecte decurgând din posibila alegere a lui Dewey, la preşedinţia Statelor Unite. Candidaţii republicani au manifestat, ca şi Roosevelt, un mare interes pentru continuarea războiului şi pentru distrugerea nu numai a Japoniei dar şi a Germaniei. Dacă exista persoane care îşi fac iluzii, acelea pot fi cel mult din cercurile americane. Totuşi aceasta nu trebue să mire pentru că de 12 ani politica de informaţiuni americană a fost în mod uniform condusă de Roosevelt şi anturajul lui. Roosevelt a creat un fel de monopol al informaţiilor servindu-se în mod copios de ele pentru scopurile sale. Se poate declara astăzi, dupăcum se spune la Berlin, că Statele Unite sunt aproape tot atât de izolate în ceea ce privesc informaţiunile, ca şi pe vremuri Anglia sub blocada lui Napoleon. D. ministru subsecretar de stat al aerului — general Gh. Jienescu — cetind Decretul Regal prin care sunt decoraţi „Post mortem“ eroii aviatori căzuţi la datorie Angajez Sufoinginer practică şantier terasomerste, origină etnică română. A se adresa 5.07.26. 300 Dirigintă de Bucătărie Se caută de Eforia Spitalelor Civile. Doritoarele a ocupa acest post se vor adresa cu acte şi referinţe la Direcţia Spitalelor, în zilele de lucru între orele 15—19 (3—7 p. m.). Pavilionul Dermato- Venerice, Spitt. Colentina. 6896 Bucătar Nemobilizabil se caută de Eforia Spitalelor Civile. Doritorii a ocupa acest post se vor adresa cu acte şi referinţe la Adiţia Spit- Colentina, în zilele şi orele de lucru. 6896 De vanzare Excentric Presse nouă cca. 15—20 tone. Cal. Şerban Vodă 101, tel. 5.40.37. 50 Vând Cabană demontabilă, din 2 camere, dependinţe. Informaţii „Gospodăria Românească“ Telef. 2.87.29. 347 Caut garsonieră mobilată sau 1—2 camere, baie şi acces bucătărie. Adăpost în clădire, sau imediată apropiere. Telefonaţi 7i la 4.99.00. 34 CUMPĂR Sticle mari pentru Ochelari de soare Rame de celuloid pentru dioptrii Str. Popa Savu, 20 Lei 1900 SANDALETE ITALIENE PENTRU DOAMNE PRECUM ŞI ALTE SANDALETE PENTRU DOAMNE ŞI DOMNI LA PREŢURI CONVENABILE LA BOLERO CAROL 4 (COLŢ VICTORIEI) Cumpăr TEREN ARABIL 100—150 pogoane (fermă, moşioară) roza Bucureşti circa 50 Km. Oferte serioase la ziar 196 O. 321 vâlizare MATRIŢEI Corp. 10 Grt. 1250 buc. floare grotesc pentru LSNOUPE Ideal sistem francez Telefon 4.22.12 !! Şos. Regele Ferdinand 6 Execută conştiincios repar raţiuni generale de automobile, strungărie, sudură, vopsitorie şi tapiţerie. Telefon 2.56.25. 842 Carticuri noi sau perfectă stare şi fără vulcanizări, de preferat cu camere, 750x17 şi 650x16, cumpărăm imediat. Str. Roma 25. Tel. 1.08.25. 346 De vânzare Una filatură de vigonie şi Streichgarn sistem englez, complectă şi piese de rezervă, capacitate 300 kg. pe zi. Maşinile se găsesc depozitate în Bucureşti. Telefonaţi str. Armenească 17, 2.39.49 orice oră, sigur între 15—17 Vz. Ionescu. _________ 323 Geantă (Roată) [ autoturism Wanderer de 6 «H. % (model) 1959, I cumpărăm imediat Str. Roma 25, telefon 1.08.25. 3441 TRANSPORTURI evacuări executări în provincie convenabil, cu turism. Telefon 4.35.86 TURISM liber 5 locuri, bagaje mai face curse provincie. Telefon 2.45.26. CARTEA ROMANEASCA S.R.L face cunoscut onoratei sale clientele eă işi continuă activitatea în Librăria din Calea Moşilor 62-70 care este complect asortată cu papetărie, articole pentru birouri şi rechizire pentru autorit&t* Specialităţi de Parfumerie Articole de toaletA flnfi Specialităţi medicala Indtaerae fl sfirftlne La Drogueria Medicinală „SAVOY“ FAJKMACISTA MAMA PASCA» Itog. Pom, m. CALEA VICTORIE te ► tete»a-a. mL-Ok. _ . .n--»■ -- ~ ^ — v a. a. a.aAA.«« A. ♦ ♦ ♦ ntttvtMIM MB „Mir RECONSTITUANT TONIC «NUTRITIV tmcScfiit pentru: MH&CTAYS — AMBdfi CMbOROtAi — RACHUtSM „ CHEMIX“ * aTaTr. Ctemgr BL«b ii nnaniTt Mat MM* fta* eta* ■a—■ÉÉmiMi nmri—EtiimEiiitigiMiiaaan——1 a—■iw—1 Maiaf—ar ia m iiaiinaMiiMMi RĂPITĂ CUMPARA direct dela cultivatori fabricile de »daturi Ofertele verbale, telefonice sau scrise numai la OFICIUL FABRICILOR DC ULEIURI Serviciul Secretariat, Calea Dorobanţilor Nr. 14 Tetefon 2.6E.45 540 **++++■*+IU ANDREESCU, MAŞINI DE CUSUT Cărucioare de copil Aparate de RADIO boile mercelane cele mai bogate surse termale radioactive de sul£ şi sare Sunt suficiente CAMERE LIBERE 50% reducere la C.F.R. Adresaţi-vă OFICIUL TURISMULUI Direcţiunea Băilor sq .