Universul - Provincie, iulie 1944 (Anul 61, nr. 179-209)

1944-07-01 / nr. 179

- N­­DRJEFÂRIJL LIMBII " * * ' "** "" —• - -«*® L­AUREL CANDREA Profesor univ. «n. ----------2=HIMF./V CUVlfcLI • — —rfi .atimpl A. ca, din U» -— 1 ~~ popiarotor, sute tji-TMntrebuii\ t­i e xte odinioară —u toiul «fi in graiu, |n -» -—­-r «ă se dC«»loseascâ o*e — ■ ii iii deda neamurjju venit tare. atingere. in ^ de pilc*.», constatăm­­ unui nubx­e număr de- r - 'fi ■ origin«» latină, car) j f—------- în celelalte limbi roM. ——J vin te îmi ponite numai _mt-a aoastră cu termeni de j ^ — Și să mu » oreaaă ci ■«^3e cuvrrt â-«5 mr întrebu __ de temi^mati Ari reprezt curente. «Mwcreta, pe c veek­ssi« h minte a _­­gCsMt ochite»*-- 1* pe au di «le tiewaplă din Uual r------ urmașii 1« nudua, ac ^^*i*­»aiu», piSLnti etc. fi gi, ou altedlo «V origină stn ii soi, gât, pocs, talpă 7 N m I Cuvinte» ~ o tiesc și mult se înveculaosiori dispar « Plin contau! intim In popoare, nele cuvint —xoînuința»-t*d­n împrumut ,, m m m »au de cselalt, iar ter m- ■ H noi tw­it.esmulți vrem ——i— fi de apeete» «căror Intre K^o.»—« e msor vhe. O lupt ~ de distruge se încing. o- ■ ivânful cel echiu s­ ce , m —iar cel arrai'avorizat dil ^ -V inge, osânddu-1 pe ad­- — ■— Xa peire- Dee însă cu tar. woe buc.» ril i mai multi m m m ■— de ma­ i mtă putere de si iss.5*«itte s’o nimi- J*s—■ JPC ceai salt ii Nimeni n’ai . je—ăspuad« «lot cu simple — Cuvâ.’sxtu.li strămoșesc ^ zsufi. face pozaoHită vreme, —S.CJtră slavă, sim­t regiuni -ti-3cxssi abia. ne ai aude. La HC«t­ocmem a diamt chiar cu _ t^'nfihiu, xnosttt din latl­­t ir»_ fid colț. txnumutaâ din jwety*«» »unt &n rluiate sl de ■ iq■ ~fi «igmne tui « eon-I w ■ Tir- «fi diaj7«uri ( timh*, b&­gj.1 mi dr? noi mai «ao cuvântai *fi moștenit dl graiul Bo­­nxlâunv l-snfintoouti «e •BL «wfi-t­iHnii, As «a Bl ^0»» an mismni de msxm* de fetei **** *»» ***** mak, « s« Xtinfipo» im articolul. ImmS —"n­ic.TT jri « fiMpXmnă unele cu­­bĂștinașe, dar ce au dis­­x­uiâ dfcfin limba, a litate de câte f^ncrurcnt de orină străină, a Xn graiul și Hsul nostru * - Insa nu «vorbe mos-­jite. Gi ea n&ologise, căci po. T.I 1«s­ -a uitat de ijjt. -j—^c pildă, arbcsau arbore fo­s* x-«sintroiîiJL.s în ,c. al XIX. j, * X» »«^r­ixtil și în­t-birea căr­­­­ariiî** **­ după două veacuri de jjtf â»S-^i­inașul arbiu moștenit xa lat. arborem, își dăduse su­­cstuL pojpleşit de povta sinoni­­jlor copac, pom și regionalul) t-xirx, 11 căror întrebințare ,je­­­nj.}e t­ot mai d casă, bietul asin, moșteni iati­­cîst«, Prăpădit j ©1 pe Ia ijir-j^Stiafi veacului al XVII-lea, c­îs de 'veneticul măiat, pe care kl l-au «Jăruit uceinii noștri Biil- Ca­vturarBor lf d (acut insâ „ilă «1«^ răposatul asin și l-an re­­iiVtat, introduiî­ndu-1 din nou , staitli în veacul al XlX-lea, Uvii­­LOR ÎMPRUMUTATE (3) dar poporul mi mal vrea să știe de el ?i se ferește de el ca de altă ala: e un venetic, un pripă­şit, un neologism. Astăzi, cuvântul marmoră, de genul feminin, e un neologism, dar până In sec. al XVH-lea era popular, se rostea marmure şi era de genul masculin, ca şi for­mele corespunzătoare din cele­­lalte limbi romanice, derivate toate din lat. marmor, de genul neutru. Era aşa de frecvent pe vremuri în limba noastră, că ne-a dăruit un derivat de toată frumuseţea: verbul a Înmărmuri, a rămânea împietrit ca marmora, a fi uimit din cal« afară. Pedestru­l socotit de mulți, și chiar o pert* din filologi, «a neo­logism, din pricină că tot pa­dost«­, din care­­ salvă, avea un e scurt (deschis) după d, aşa să *r fi trebuit să devie pezeetru, după cum Doua a devenit zeu. Dar cuvântul românesc e prea vechiu In limbă și și-a creat o jramUi* destul de numeroasă de ^derivate (pedestraş, a pedestri, .colectivele pedestrime șl pedes­­t­rame, etc.), din cari unele apar îhiar In sec. al XVII-lea. De altă i »rte, e foarte popular in unele r­egiuni ale ţării, în special în Bănat şi în sud-vestul Transilva­nei. De aceea îl putem consi­­dra, fără frică, moştenit dintr’o urmnă lat. vulgară pe sister, prin obstituire de sufix, poate sub ■fluenţa lui sinister. Să mai a­­rugăm ceva şi despre înţelesul avântului nostru, care e cât se bate de interesant. Ştiţi cu toţii «! Însemnează pedestru. Se zice dspre cel ce umblă „pe jos”, a­­dică ulei călare, nici eu alt mij­­la de locomoţie. Ei bine, in Bi­te şl In Ţara-Haţegului, poate fi aiurea, pedestru însemnează : -Witop", ba „olog", ba „chior” ta „văduv”. Cum de a ajuns să •• alteres« ta felul acesta tnto­­l«nj primitiv al acestui cuvânt? hiipunsul e foarte simpla. Ce e, d« fapt, un om pedestru T K a- I cdt «are umblă pe jos, nea­vând *■ «sposițio aid pat siei căruță, toăegnță, na «sa aevota«. Up­­***• pos&Ml­isăw do a saUs decât pe jos. aliată eă pe­­steMru doviato ori*sI sinonim m -"Wf «1 • Sataafeafciţat un «­­Pietrl ca­­ pedestru de un pictor, P®e lestru de o mână, pedestru de un ochi, pedestru de nevastă. Te­­»omeneşti că se va găsi şi un Slavicţ care să născocească şi ex­­presia pedestru de soacră ! Şi în franţuzeşte, cuvântul pietre (ve­chi« peestre), derivat din lat. pe­­dester, şi-a schimbat înţelesul Primitiv, însemnând astăzi „să­răcăcios, păcătos, meschin, ne­trebnic». Am pomenit mai sus expresia pe jos, întrebuinţată astăzi în loc de Pedestru. Această expresie n’are nicio legătură cu cuvintele româneşti pe şi jos, ci e împru­mutată dela Greci, la cari pezos însemnează „pedestru”. Prin e­­timologie populară, acest cuvânt străin s’a modificat în pejos, scris astăzi pe joc, dar această expresie cu e tocmai veche, n’o întâlnim în textele din secolele trecute, nici ţa­rabitul n’o întrebu­inţează, folosind locuțiunea cu piciorul, mai rar pe picioare, ca sS fr3.Diversu­l iV MCEHHMHE PROVOGâTE DE BIHMBAMSfl In xirrw3 bomt»ardamentului de . s»a, constatat că a colo unde tocuitorii s’au executat justrueţiu- Diale ai«Et*'ârii pasive, având tot ce trebuia la îndemână şi erau vreme pregătiţi, incendiile au putut fi repede localizate şi •tinse. Mal ales apa nu trebuie să lip­­pascâ din» nicî o gospodări«­­Ţineţi deci baia In permanenţă Wlinti c*1 _apă. E una dintre cele cnoi folositoare măsuri pentru combaterea bombelor incendiare, flax­ în ca* de stricăciuni 1» con­­auclâ, apa din baie va fi o re­­-___-a fl® care vei avea nevoie S T târziu. , peasemeni, pune din vreme Xj-nitmtî cu nisip şi vase cu apă, pe scă­ri şi în pod. Să ai la Îndemâ­nă uneltele de săpat o pompă de mână. O lanternă cu oprim lant. Nu risipi apa fără niciun rost. Nu-ţi pierde calmul. Să nu a­­runci apa orbeşte, în fum cu flăcări. Ci stropeşte nunta­ obiec­tul aprins. După ce au stins flăcările mai înari, mai ales dacă Inamicul a aruncat şi bombe cu fosfor, des­chide geamurile ca să iasă fumul şi aburii şi apoi acoperă focarele cu nisip şi toarnă apă deasupra, îndepărtează şi stinge afară toate resturile de materie incen­diară, iar dacă a pătruns şi în crăpături desfă-le cu toporul şi toarnă apă Stropii din această materie ce cor.tin fosfat, se pot reaprinde, după oarecare timp, dacă nu s-a îndepărtat sau stins bine. încă­perea trebuie dealtfel suprave­gheată mal mstt trisp, după stin­gere. Şedftiţa intimă a Asataiai Romié A.oa<iesmia Română a ţinut şe­­dinţă intimă Vineri, 23 Iunie a c-. la orele 16, sub preşedinţia d-l-iii prof. D. Guşti. D-sa a comunicat testamente­le deparse in fotocopii de d. prof. N. Leon, ale mult regreta­ţilor ctor. Gr. Antipa şi al soţiei »ale Alina, care testează averea jor Academiei Române. Apoi d-sa donează o scrisoare «dresată d-sale de regretatul t>rof Nicolae Iorga, pe când era Rector al Universităţii dinBucu­p preşedinte a atras atenţiu­nea asupra lucrării d-nei Lucia Apolzan Portul şl industria eas­­nică textilă în munţii apuseni Cercetări în 43 de sate din Mun­ţii Apuseni, Judeţul Cluj-Turda Cartea cuprinde 120 fotografii, 28 schiţe, 6 cartograme, 2 dia­­«rame şi o hartă, si a aparut Jn. biblioteca de sociologie, etică şi politică a „Institutului Social Român” D prof. Alex. Lapedatu. secre­­tar general, a adus la cunoştinţă că regretatul prof. C. Stoicescu, fost membru corespondent, a lă­­»at prin testament Academiei Române 200.000 lei. cărţile sale | de drept, literatură şi istorie, j precum si o parte din arhiva fa­­miWoi sale. D. general R. Rosetti a dăruit Următoarele cărţi vechi străine: 1) Cot John Smith: ..The ge­neral History of Virginia, New England & the Summer Isles” Vol. I-TI (Glasgow, 1907). 2) Father Avril: :„Travels Into dvers Parts of Europe and Asia, Undertaken by the French Kings Order to discover a new Way bv Land into China”. (Lon­don 1693). 3) Admuwd Chishull: „Travels în Turkey and back to England’. (London 1747). 4) Lord Baltimore: „Tour to Djp Vast. In the years 1733 and 1764 With remarks on the Pity of Constantinople and the Turks” (London 1747). 5) Lady Elizabeth Craven: „A journey through the Crimea to Constantinople”. (Dublin, 1789). 6) Robert Townson: „Travels in Hungary, with a short ac­count of Vienna in the year 1793”. (London, 1797). 7) Adam Neale: „Travels through some parts of Germany, Poland, Mol-Davia and Turkey’. (London, 1818). 8) William Maomichael: „Jour­ney from Moskow to Constan­tinople in the years 1817, 1818” (London, 1819). 9) William Wilkinson: „An account of the Principalities of Wallachia and Moldavia with various political observations re­lating to them”. (London, 1828). 10) Cpt, Charles Colville Fran­kland: „Travels to and from Constantinopole in the years 1827 and 1828”. Vol. I-II. (London. 1829). 11) Archdeacon Paul of Alepo: „The Travels of Macarius pa­triarch of Antioch written... in arabic” Vol. I-II. (London, 1836). 12) Edmund Spencer: „Travels in the Western Caucasus, in­cluding a tour throgh Imeritia, Mingrelia, Turkey, Moldavia, Galicia. Silesia and Moravia in 1836”. Vol. I-II. (London, 1833). 13) „The frontier Lands of the Christian and the Turk; com­prising travels in the regions of the lower Danube in 1850 and 1851”. Vol. I-II. (London 1853). Apoi d. General Rosetti pre­­tintă ca dar, din partea d-lui prof. George Oprescu, membru ^respondent, următoarele lu­­n'ări: a) Seuyan Shu: „On the Nä­hme and Destiny of Man”. b) „Two years of nationalist Thina” (Shnn^si, 1930). D. dr. M. C:ucă a prezentat 7r. 3-6 d:n Analele Institutului >r, I. Cantsuuzino. tmnusist»s Ie Orele 12. le Linişte. I- Lună ca ziua. Activitatea « Sn toi Maşinii I« stau gata să înceapă, a. Deodată totul încetează «proa. •a pe brusc... Cineva anunţă că vi şi ii alarmă. Vestea a pornit deli re­portar, a mers cu mare iuţeai! prin toate birourile şi atelierele to ?i când a dat să se cuibărească ș il 01 suflet, „magaoaia” sună. Oa­ie menii se pregătesc în tăcere ă Strada, până atunci plină de pao* ă fi oh, această lună care zu. 1, fű® că n’ar fi rău dacă or uit* i, «* ni mal huni nose, «e isamfie­­tește brute. Automobilele au sl d pornit in afară, dacsoane. Vod H Freamăt... _ Magaoai» sună inc*... Apoi, te­ci triun oftat lung ce potolește» g Capitala așteaptă... L, Linist«... Oeo șl Mihail «teu da vwM a afară... N’au intrat la adăposti. a Doar nu degeaba «unt ta «chit­» e de apărare paoivfi... Au privit I Insă toată lumea care, cu voll­­_ zel« In mâini, intră în adă­post ! — Ce zici, dom’le Mihail, vin T g — Știu eu? 9 — Eu zic că vin... Pariu pe-o n „bastârcă” la Grecu !... — S’a făcut !... Amândoi tac... Noaptea e atât „ de frumoasă!... Ce lună!... Ce­­ cer!... Geo începe să-și amin- Ij tească de când era tânăr și of­tează. (Nu are decât 26 ani !) Mi­­j hai tace. N’are chef. — Deodată tăcerea nopţii se­­ sparge... Vu... vu... vu... vu... — Auzişi ? face Geo. _ — Auzii !... — Intrăm în adăpost ? — Treaba d-tale! Eu mai ră­mân ! Dacă ţi-e frică, intră I... I Lui Geo să-i fie frică ! Haida , de!._ Drept cine nu­-1 la pe ei î , Pe Geo ? El, car« a fost lup de 1 mare” î D» unde atâta îndriz­­.­neal* la acelt domn T Ce-i el ? r Babă î * Avioanele vin I Avari-)» 1 v«_ , va... vu— vu;.. A I Uto reflector L. — Haidem înăuntru t­ale» Mi­­’ hail. — Hai­dem I itepate îndată ‘ Oeo, da porto»* »»r­L Cusn «u m­onot ta atiipeat, te 1 om» H te ta primăm. — X cevaT . — Au venit T . — Rachete ? — Trage antiaeriana î 1 Dar ei nu răspund, superiori îi­ băţoşenie. Mihail rămâne pe un­­ colţ de bancă, mut. Geo trece lângă şeful adăpostului. Ii şop­­­­teşte ceva printre dinţi. Acesta­­ zâmbeşte scurt. Un zâmbet cam mânzesc, dar se chiamă că e tot zâmbet. Deci situația nu-i grea... Geo însă e dispus să facă vi­­’ tejie... Mă rog, nu-i el șeful pom­­­­pieri­lor ? Ala cu furtunul ? Așa ! e, totuș parcă nu prea-i vine la­­ socoteală... Cu toate acestea, vrea să-l facă praf pe acest domn Mi­hail... Poate n’o primi propune­rea... — Domnule Mihail, ce zici ? Mergem la „etajul opt”? — Cum, cum ? Etajul „cipt” ? Geo, deși are doi metri, s’a fă­cut mititel !... In gândul lui zice : sbârci ! Ptiu, să nu se prindă ! Dar ţi-ai găsit !... Astăseară și domnu’ Mihail e pornit pe vi­tejii ! — Vrei să mergem ? Atunci hai !... Oh! A auzit bine? A zis „hai”? , Atunci... înainte marş ! Se poate să dea înapoi ? El ? Vai !... Și au pornit. — Mergem cu... liftul ? — Ce lift, dom’le ? Suntem noi oameni de lift ? Mergem pe jos ! Mda! Viteji nu merg cu.. liftul decât poate la Dumnezeu ! Dar nu e cazul acum ! Mihail e înainte pe scări. Geo după el. Și suie, dom’le, nu glumă ! Ce curaj pe ăsta! O fi oltean ? Un etaj... Două... Oh ! Şi ce de­parte e etajul ăsta care se nu­meşte „opt” ! Cine i-t o fi cocoţat aşa de sus ? Din ce urcă, parcă şi clădirea se subţiază... Se clatină scara... Cine-l puse să facă pe viteazul ? Iac’aşa! Când n’are omul de lucru, îşi face ! Şi ce face omul cu mâna lui, nici dra­cul nu mai desface ! Dar şi acest domn Mihail prea e de tot... De­geaba i-au dat tulee albe în barbă ! Auzi ! Să se ia după un copil !... Mihail se opreşte... Poate-i dă Dumnezeu gândul ăl bun ! — Auzi ? zice. Vin ! — Da ! Vin ! adaugă Geo. A aşteptat să zică „hai jos”, dar de unde. Mihail suie... La etajul 4 altă oprire... — Vin, dom’1, zice Mihail. — Da... Și-s multe, nene! N’auzi cum mai bâzâie ? — Aș ! Nu... Sunt de-ale noa­stre... N’auzi cum flueră ? Unde le-o îi auzind ăsta flue­­rând? In gând poate! Etajul cinci, șase, șapte... Bum, bum! Vu, vu, vuuu­î... ■ Drumm ! Brumm !... — Aha ! auzi ? Antiaeriana ! , zice Geo. — Da, aud !... răspunde Mihail . ! Când au intrat în artă post, toată lumea cu ochii pe ei.. — Nu-i nimic ! zice Geo... Li­niște deplină... Descarcă unii, aci, peste drum niște chestii... Ce sunt alea, dom’le Mihai ? Scân­duri ? Lăzi? — Da... Lăzi cu sifoane... Da’ nişte sifoane d’alea mari, că dacă le vezi, îţi vine imediat cu... si­fon !... DAN BALTEANU Dăruind din sângele vostru pentru, ostaşii noştri răniţi, contribuiţi la întărirea frontu­lui. Doritorii se vor adresa în ca­pitală „Centrului de sânge conservat ăl armatei“, nr. 1, din str. General Anghelescu, 140, spHahU Z. I. 303, SCHIŢE „ETAJUL OP­TI...** ■‘•mruna din multele nopţ bucureştene. tatr’o instituţie mar». iTrim­tţ multele nopţi numărându-şi bătăile inimii şi urmându-şi gândul Aşa-i când te iei după puşti... El, om aerio®, cu nevastă şi copil, va umble noaptea, ca orbeţii, prin etaje... Puştiul ăsta ce are pe lume? In afară de fluturaşi, nimic! Daia-i convine s’o facă pe grozavul... Dar ce? Să se lase el la un co­pil ! Nuu! Mâine o să facă haz ! Sus, dom'le! Sus ! Până la ./Opt”!.­Geo nu-l vede pe Mihail, dar îl simte și-l aude cum urcă... E nebun ăsta ? Unde-l duce ? No­roc că nu se văd la ochi.» Că l-ar bufni râsul pe Mihail când l’ar vedea pe ei. Geo, omul cu fur­­timul, cum tremură... Au «June. Etajul „opt”. IV­­»urtrale s unt deeebtee. Miheii se duce le 0 fereastră, Oeo le efcta. P|­tetena te bate «mândorora mat teM ea NHtoertaaa. Totuşi tel «ee S vine pm. — Atei DWte MmB, tete 1« Al vizűt? O para­ şută ! Mamă, ee lumuriL. O veaâ? — Sigur o’e vădi Cred­ cft­e «tâarf Uite alta.­ Şl-auri ce trei» Mtttewriaaut? Forţă, domTot Uite, altă paraşută ! Şl alta- Haa« l... Uite cum mai curg... — Reflectoare ! Oho» 1 &­m prin* L. Vezi 7 — Văa ! Oeo aşteaptă... Aşteaptă să zică Mihail cuvântul magic „jos” ! Cine-l puse, dom’le, s’o facă pe viteazul ? Tare prost e şi omul câteodată ! Dar şi ăsta, ce om încăpăţânat ! Uite-te la el cum tace ! Da ce nu zice nimic, dom’le ? I-o fi luat gura ? Să zică doar şi i-ar da drumul pe scări de-a berbeleacul ! Dar tace motanul I... Ce om, dom’le ! Ce om !... Cam aşa gândeşte şi Mihail. Jot« al dracului puşt I Te uiţi la el ? L-a găsit astâncepte vitejia 1 Dor şl 4L «an de nimic I Ce nu l-a lasat ba pac«? Voia „etajul oţ*r T SS-1 ft Mast pe «d li M dacă— Acume­ l prea târziu­... Nu •a mai poate L. CI mahte ăsta tem­purând amar și vorbitorl Ediție «netett L­— tfeMQftrel Aâ văsut? Roșii. rarteU. ttttef Cote erda~. OteWHal Cm—a I B «aa­­­tewtfl Bumm] Twm~ tamu. tea. tmo_ Vh*ff_, VW... Filmul Bdtemamml VâJJl abaofl... rau. va— vmnm I Edrang !„. IBI.. Centi Capitalei e la­L Da Joe uriaș de explozii care de care mai puternică, de lumini în toate colorile... Fierbe tot văzduhul.. La un moment dat totul i­u­i de­cât o uruială continuă. Lui Geo să-i vie rău... E gata, cât e el de zăplăv să pună mâna pe Mihail şi să-i facă brânci pe scări. Mihail nici nu mai aude nimic ! Şi nici nu ştie ce să facă ! A ră­­mas, statuie, lângă fereastră. Deodată o bubuitură grozavă... — Jos !... Atât a putut să mai zică Mi­hail şi a şi sbughit-o pe scări. Geo, să te păzeşti, după el. L-a ajuns pe Mihail şi l-a întrecut. Gâfâind, l-a așteptat jos la par­­ter... — Hai, dom’le Mihai ! Hai ! La adăpost... — Hai dom’le ! Că eu zic vorbă nare... Cine s’o mai duce la „eta­jul opt”, etaj să se facă.. TELEGRAME IN STRĂINĂTATE PRESA SPANIOLĂ DESPRE ANIVERSAREA MAREŞALULUI ANTONESCU Madrid, it (Radar). — Presa spanio­lă reproduce amplu tele­grame din Bucureşti relative la aniversarea Mareşalului Anto­­nescu. Deasemeni publică arti­cole, descriind figura şi realiză­­rile Conducătorului, precum și problemei« actuale «le României. Public arată figura Mareşalu­lui ca fiind dintre acelea ce a’au manifestat cu mai multă vigoare In actualul război. Deasemenl antă momentele grele când a hiat putere» și cauzele războiu­lui României care, asemănător cu acel »I Finlandei, «şi» răzbelul naţional, tributul de «toii» fiind mare în ambele cazuri. Ziarul subliniază din mau valoarea sol­datului român. Ah­, — continuă Publico, — eroicul popor român şi Conducătorul său nu se vor lăsa amăgiţi de actuala linişte «Un răsărit In orele grele ce vor veni, amintim, cu prilejul acestei aniversări, misiunea de paznîcă a frontierei venitâ din nou Ro­mâniei in veacul al XX-lea. Informaţionea subb­lazi că Mareşalul a sărbătorit aniversa­rea de plini maturitate, dar ră­mâne tocă tânăr pe mijlocul sol­daţilor tei. IwCgTrartM fnUSLIOT!­fi» caIwshI Sa adresată d-lui Saracioglu Sofia, it (Rador). — Corespon­dentul agenţiei D. N. B. trans­mite: Ziarele bulgare publică azi pe prima pagină textul telegramei adresată de către ministrul afa­cerilor străine bulgar, d. Draga­­noff, preşedintelui de consiliu şi ministrul afacerilor străine al Turciei, d. Saracioglu, cu prilejul numirii celui dintâi. Telegrama are următorul cu­prins : , In clipa în care asum condu­cerea ministerului regal al aface­rilor străine al Bugariei simt ne­««prim Excelenţei «tra cele mai vibi urări pentru continuarea şi consolidarea din ce în ce mai profundă a marii prietenii care leagă în chip atât de fericit popoarele noastre ve­cine şi amice. Rog pe Excelenţa Voastră să primească urările mele cele mai cordiale pentru sănătatea dvs personală”. Preşedintele de consiliu turc, d. Saracioglu, a răspuns d-lui Draganoff prin trio telegramă concepută în termeni tot atât de căduroși. voia­te UMitara piling rî reporă cu vizita d-fas m Rt&eutrep in FIMs Boriin, i» (Modor). — Ixrper­­)»t* P« «»r» prin geimmiă • acordă comunicatului «Cetei cu privire te aoRv»matttte p» pari d. rom Rlbfheritrap, minfetirui ti» afeeerl »trate« »I Rtechrital, te-» avut cu guvernul finlande», re­iese limpede din articolele de fond comentatoare aflate în prima pagină a ziarelor de Miercuri dimineaţa. In comentariile lor, ziarele germane subliniază îndeosebi fă­­găduiala făcută de Germania, de a ajuta cu arme Finlanda şi re­levă că neclintita solidaritate ger­­mano-finlandeză în spiritul ca­maraderiei de arme este astfel din nou demonstrată. Voelkischer Beobachter carac­terizează ca fiind dela sine înţe­les faptul, că din partea germană s’a dat satisfacţie dorinţei­ fin­landeze de a i se acorda un aju­tor în arme. Comunitatea de luptă germano­­finlandeză s’a întărit și s’a trans­format într’o comunitate de soartă în cursul ultimilor trei ani ai frontului de apărare comun împotriva bolșevismului. In Finlanda există convinge­rea că nu se poate ajunge la un compromis cu Moscova, deoarece fiecare încercare, făcută pe bază diplomatică, de reglementare­­a raporturilor dintre cele două state este sortită să dea greş în faţa planurilor imperialiste ale bolşevismului. Ziarul mai aminteşte că ata­cul sovietic din primăvara a­­cestui an, ţintind să scoată Fin­landa din frontul de luptă bol­şevic, a fost respins în unanimi­tate de guvern, de Parlament şi de opinia publică şi subliniază că, sentimentul că cu Moscova nu se poate încheia nici un pact, nu a părăsit niciodată Finlanda, nici chiar în ceasurie grele, Conştiinţa că luptă pentru cele mai mari valori morale, pentru libertatea şi pentru viaţa viitoa­relor generaţii, încheie Voelki­r»o«T mooomamm, o» peparww Critetete» tăria 4* « na frirăt ta cttpete ta ewra trofeu» »fi tio» monom* crete şt ti» • petri ta viitor eu tewriter» şi cu iwttato» tirunmd o» va tine» te vteteete finei*, eu mu ta mână. Deutsche Allgemeine Zettengr aminteşte declaraţia făcută acum câteva săptămâni de d. von Rib­­bentrop în legătură cu România, şi anume că ostaşul german va apăra pământul României tot aşa ca şi propria sa patrie. Acum, finlandezii, adaugă zia­rul, treime să fie siguri că tru­pele germane vor lupta alături de ei împotriva inamicului co­mun. Şi existenţa Finlandei se află acum în joc. Situaţia sa geo­grafică şi experi­enţele sale isto­rice cu vecinii ei de la răsărit ,ai­ arătat­ deosebit de limpede că Sovieticii intenţionează să nimi­cească libertatea finlandezilor, ca şi pe aceea a românilor, a bulgarilor şi a altor popoare, pe care vor să le subjuge. Conştienţi de acest lucru, fin­landezii nu s-au lăsat amăgiţi de ofertele în aparenţă cinstite ale bolşevicilor, care au fost trădate prin ofensiva pe care Uniunea Sovietelor a deslănţuit-o împo­triva acestei mici ţări, urmând­­şa ameninţarea să realizeze ceea ce nu a reuşit să facă momeala. Finlanda, scrie textual ziarul, este în acelaşi timp un pilon şi un dig al apărării Europei împo­triva boşevismului. Berliner Lokalanzeiger subli­niază că şi în aceste ceasuri se dovedeşte marea unire ce dom­neşte între toate popoarele euro­pene, care trebue să lupte pen­tru existenţa şi viitorul lor. Toate sunt laolaltă, încheie zia­rul, de la Capul Nord şi până la Marea Neagră, în voinţa lor de a trăi şi de a se păstra în acea­stă luptă pentru destinul ei. Eu­ropa nu poate aștepta ajutor din afară. Cercurile politice berlineze despre alegerile df­n Statele­ Unite Berlin, 28 (Rador). — După ultimele informaţiuni, în cercu­rile politice berlineze se crede că Dewey va fi ales, aproape cu certitudine, candidat la preşe­dinţia partidului republican. Chestiunile conexe sunt înainte de toate, — după cum se declară astăzi la Wilhelmstrasse,—che­stiuni care privesc poporul ame­rican. La Berlin se observă o rezervă absolută faţă de evoluţia împre­jurărilor. Nu se fac iluzii asupra eventualelor efecte decurgând din posibila alegere a lui Dewey, la preşedinţia Statelor­ Unite. Candidaţii republicani au mani­festat, ca şi Roosevelt, un mare interes pentru continuarea răz­boiului şi pentru distrugerea nu numai a Japoniei dar şi a Ger­maniei. Dacă exista persoane care îşi fac iluzii, acelea pot fi cel mult din cercurile americane. Totuşi aceasta nu trebue să mire pentru că de 12 ani politica de informaţiuni americană a fost în mod uniform condusă de Roo­sevelt şi anturajul lui. Roosevelt a creat un fel de monopol al in­formaţiilor servindu-se în mod copios de ele pentru scopurile sale. Se poate declara astăzi, după­­cum se spune la Berlin, că State­­le­ Unite sunt aproape tot atât de izolate în ceea ce privesc informa­­ţiunile, ca şi pe vremuri Anglia sub blocada lui Napoleon. D. ministru subsecretar de stat al aerului — general Gh. Jienescu — cetind Decretul Regal prin care sunt decoraţi „Post mortem“ eroii aviatori căzuţi la datorie Angajez Sufoinginer practică şantier terasomerste, origină etnică română. A se adresa 5.07.26. 300 Dirigintă de Bucătărie Se caută de Eforia Spitalelor Civile. Doritoarele a ocupa acest post se vor adresa cu acte şi re­ferinţe la Direcţia Spitalelor, în zilele de lucru între orele 15—19 (3—7 p. m.). Pavilionul Dermato- Venerice, Spitt. Colen­tina. 6896 Bucătar Nemobilizabil se caută de Eforia Spitalelor Civile. Doritorii a ocu­pa acest post se vor adresa cu acte şi referinţe la Adiţia Spit- Colentina, în zilele şi orele de lucru. 6896 De vanzare Excentric Presse nouă cca. 15—20 tone. Cal. Şerb­an Vodă 101, tel. 5.40.37. 50 Vând Cabană demontabilă, din 2 camere, dependinţe. Informaţii „Gospodăria Românească“ Telef. 2.87.29. 347 Caut garsonieră mobilată sau 1—2 camere, baie şi acces bucătărie. Adăpost în clă­dire, sau imediată apropiere. Te­lefonaţi 7­i la 4.99.00. 34 CUMPĂR Sticle mari pentru Ochelari de soare Rame de celuloid pentru dioptrii Str. Popa Savu, 2­0 Lei 1900 SANDALETE ITALIENE PENTRU DOAMNE PRECUM ŞI ALTE SANDALETE PENTRU DOAMNE ŞI DOMNI LA PREŢURI CONVENABILE LA BOLERO CAROL 4 (COLŢ VICTORIEI) Cumpăr TEREN ARABIL 100—150 pogoane (fermă, moşioară) roza Bucureşti circa 50 Km. Oferte serioase la ziar 196 O. 321 vâlizare M­ATRIŢEI Corp. 10 Grt. 1250 buc. floare grotesc pentru LSNOU­PE Ideal sistem francez Telefon 4.22.12 !! Şos. Regele Ferdinand 6 Execută conştiincios repar raţiuni generale de auto­mobile, strungărie, sudură, vopsitorie şi tapiţerie. Telefon 2.56.25. 842 Carti­curi noi sau perfectă stare şi fără vulcanizări, de pre­ferat cu camere, 750x17 şi 650x16, cumpărăm ime­diat. Str. Roma 25. Tel. 1.08.25. 346 De vânzare Una filatură de vigonie şi Streichgarn sistem englez, complectă şi piese de re­zervă, capacitate 300 kg. pe zi. Maşinile se găsesc depozitate în Bucureşti. Telefonaţi str. Armenea­scă 17, 2.39.49 orice oră, sigur între 15—17 Vz. Ionescu. _________ 323 Geantă (Roată) [ autoturism Wanderer de 6 «H. % (model) 1959, I cumpărăm imediat Str. Roma 25, telefon 1.08.25. 3441 TRANSPORTURI evacuări executări în provincie convenabil, cu turism. Telefon 4.35.86 T­URISM liber 5 locuri, bagaje mai face curse provincie. Telefon 2.45.26. CARTEA ROMANEASCA S.R.L face cunoscut onoratei sale clientele eă işi continuă activitatea în Librăria din Calea Moşilor 62-70 care este complect asortată cu papetărie, articole pentru birouri şi rechizire pentru autorit&t* Specialităţi de Parfumerie Articole de toaletA flnfi Specialităţi medicala Indtaerae fl sfirftlne La Drogueria Medicinală „SAVOY“ FAJKMACISTA M­AMA PASCA» Itog. Pom, m. CALEA VICTORIE te ► tete»­­a-­a. mL-Ok. _ . .n--»■ -- ~ ^ — v a. a. a.aAA.«« A. ♦ ♦ ♦ ntttvtM­­­IM MB „Mir R­ECONSTITUANT TONIC «NUTRITIV tmcScfiit pentru: MH&CTAYS — AMBdfi CMbOROtAi — RACHUtSM „ CHEMIX“ * aTaTr. Cte­­mgr BL«b ii nn­aniTt Mat MM* fta* eta* ■a—■ÉÉmiMi nmri—EtiimEiiitigiMiiaaan——1 a—■iw—1 Maiaf—ar ia m i­iaiinaMiiMMi RĂPITĂ CUMPA­RA direct dela cultivatori fabricile de »daturi Ofertele verbale, telefonice sau scrise numai la OFICIUL FABRICILOR DC ULEIURI Serviciul Secretariat, Calea Dorobanţilor Nr. 14 Tetefon 2.6E.45 540 *­*++++■*+IU ANDREESCU, MAŞINI DE CUSUT Cărucioare de copil Aparate de RADIO b­oile mercelane cele mai bogate surse termale radioactive de sul£ şi sare Sunt suficiente CAMERE LIBERE 50% reducere la C.F.R. Adresaţi-vă OFICIUL TURISMULUI Direcţiunea Băilor sq .

Next