Universul - Provincie, octombrie 1944 (Anul 61, nr. 269-294)
1944-10-14 / nr. 282
Anil al 61-lea 6 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietarii „UNIVERSUL" S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov » EXCMPLI Im poştală plătită la numerar conform aprobării Dir. G-K P. T. T. Nr. 14.484/939 CELE ESN URMA STIRI DIN LUMEA INTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRATIA» BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: S1C.1Q; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 MENȚINEREA PAGII VIITOARE Conferinţa de la Dumbarton Oaks pentru securitatea mondială şi-a terminat lucrările Sâmbăta trecută şi guvernul britanic a publicat luni textul „proectului de propuneri pentru menţinerea păcii şi securităţii“, rezultat din discuţiunile care au avut loc timp de aproape şapte săptămâni. Organizaţia proectată la Dumbarton Oaks comportă aceleaşi organe ca şi vechea Societate a Naţiunilor, al cărei pact făcea parte din vechile tratate de pace din 1919 şi 1920: o Adunare, un Consiliu, o Curte de Justiţie internaţională şi un Secretariat. Dacă alcătuirea noii instituţii internaţionale chemate să menţie securitatea universală aminteşte vechea organizaţie a Ligii, principiile şi procedura Statutului publicat la Londra sunt cu totul deosebite de pactul Societăţii Naţiunilor. Redactarea noului acord pentru garantarea securităţii mondiale a ţinut vizibil seama de toate insuficienţele, lipsurile şi erorile pactului genevez. Societatea Naţiunilor desfăşurase într’adevăr o activitate meritorie şi fecundă în domeniul financiar, economic, social şi intelectual. În sectorul politic însă, care trebuia să constitue principalul domeniu de aplicare a pactului, încercările Ligii de organizare a securităţii şi de dezarmare, de prevenirea şi sancţionarea agresiunii au avut un insucces complet, care a avut drept urmare criza mondială de astăzi. Noul proect publicat la Londra porneşte de la concepţii mai realiste şi propune soluţii mai practice. „Naţiunile Unite" — căci aceasta ar fi titulatura propusă pentru noua organizaţie — ar avea drept obiectiv principal, pe lângă dezvoltarea cooperării internaţionale în toate domeniile, menţinerea păcii generale şi a securităţii prin măsuri colective efective pentru prevenirea conflictelor şi suprimarea actelor de agresiune. Principiile de bază ale noii organizaţii nu diferă esenţial de acelea ale Ligii : egalitatea Statelor membre; obligaţia de a nu recurge la forţă şi de a căuta soluţionarea conflictelor prin metode pacifice; îndatorirea de a da ajutor organizaţiei pentru orice acţiune întreprinsă in cadrul Statutului şi de a nu da ajutor Statului agresor. Metodele destinate a asigura pacea sunt insă profund diferite de ale pactului Societăţii Naţiunilor. Rolul dominant în mecanismul garantării păcii ÎI va avea aşa numitul „Consiliu de securitate“ dotat cu atribuţiuni foarte întinse şi având la dispoziţie mijloace de acţiune foarte puternice. Consiliul, compus din 11 membri, va cuprinde în primul rând pe reprezentanţii — cu locuri permanente — ai Marilor Naţiuni Unite: Marea Britanie, Uniunea Sovietelor, Statele Unite şi China, cărora li se va alătura ulterior Franţa; în al doilea rând, pe reprezentanţii altor şase state — cu locuri nepermanente, dintre cari trei aleşi pentru doi ani şi trei numai pe un an, fără a fi imediat reeligibili. Acest Consiliu are principala responsabilitate în menţinerea şi stabilirea păcii. Are la dispoziţie în acest scop un Stat major militar; este obligat să funcţioneze neîncetat, fiecare Stat membru al Consiliului trebuind să aibă un reprezentant permanent la sediul organizaţiei; poate înfiinţa instituţii sau agenţii regionale; poate convoca oricând pe orice membru al „Naţiunilor Unite“, interesat sau vizat în vreo chestiune internaţională, cum poate invita la discuţii pe orice Stat — chiar dacă nu e membru al noii organizaţii — în cazul când consiliul evocă vreo chestiune internaţională litigioasă. Părţile in litigiu sunt obligate să caute o soluţie prin negocieri, conciliaţiune, arbitraj, printr’un recurs la Curtea de justiţie internaţională sau prin orice alte mijloace paşnice. In caz de nereuşită a unei soluţii paşnice, părţile se obligă să aducă litigiul în faţa Consiliului, care poate face recomandări sau trimite diferendul la Curtea de Justiţie. Dacă această procedură paşnică nu reuşeşte, în caz de ameninţare sau violare a păcii, Consiliul este împuternicit să ia o hotărîre și să determine măsurile diplomatice, economice sau altele care urmează să fie aplicate. Aceasta ar fi faza a ceea ce în vechiul vocabular al pactului se chema sancțiunile. In cazul când nici aplicarea acestor sancțiuni nu pune capăt litigiului, Consiliul are puterea să ia măsurile militare necesare, cu forţele armate care-i stau la dispoziţie. Toţi membrii organizaţiei sau numai o parte din ei, potrivit îndatoririi lor de asistenţă mutuală, sunt obligaţi a-şi pune mijloacele militare în serviciul menţinerii păcii, la cererea Consiliului şi în limitele fixate de acesta. Un comitet de Stat major, compus din şefii Statelor majore ale membrilor permanenţi ai Consiliului sau reprezentanţii lor, va funcţiona pe lângă Consiliu, îl va sfătui şi asista în chestiile militare, va reglementa înarmările sau dezarmarea, va utiliza forţele puse la dispoziţia lui şi va avea — sub direcţiunea consiliului — conducerea strategică a acestor forţe armate. Un sistem de sancţiuni militare, cu mijloace de acţiune viguroase, este astfel organizat şi pus la dispoziţia unui Consiliu cu puteri suverane în ce priveşte menţinerea păcii. de I. LUGOSIANU Chestiunea modalităţilor de votare are o importanţă covârşitoare în funcţionarea eficace a unei asemenea organizaţii colective. Vechiul pact a sucombat în bună parte din cauza obligaţiei unanimităţii. In noul sistem, în Adunare, hotărîrile se iau cu majoritate de două treimi în cazurile importante şi cu majoritate simplă, în cazurile obişnuite. Modalitatea votării în Consiliu este încă rezervată. E însă posibil ca principiul unanimităţii să fie menţinut in Consiliu pentru Marile Puteri, cari au o răspundere hotărîtoare în menţinerea păcii. In concluziune, e de observat că proectul publicat la Londra nu conţine garanţii generale ale integrităţii teritoriale şi independenţei politice a Statelor membre, în primul rând din cauză că organizaţia cea nouă urmează să fie pusă în funcţiune înaintea fixării Statutului politic şi teritorial al Statelor prin tratatele de pace; el nu atribue aceeaşi importanţă ca vechiul pact definirii agresiunii; nu prevede sancţiuni automate; renunţă — cel puţin parţial — în materie de vot, la principiul unanimităţii, spre a-l înlocui cu acela al majorităţii; el nu va fi încorporat în tratatele de pace, cu pactul din 1918; el atribue, în fine, un rol hotărîtor consiliului, chemat să asigure menţinerea păcii şi pe care-l înzestrează cu organul şi cu mijloacele militare necesare în acest scop. E un proect realist, care recunoaşte principiul egalităţii Statelor, dar stabileşte o erarhie între State, asigurând rolul conducător în menţinerea păcii, acelora cari au mijloacele materiale de a asigura această pace. Noua,formulă de securitate pare a proveni din trei concepţii fundamentale: viitorul statut va trebui pus în vigoare înainte de încheierea tratatelor de pace şi independent de ele; în al doilea rând el ţine seama de experienţa războiului modern, care cere mijloace tehnice atât de puternice, dând răspunderea de căpetenie a menţinerii păcii, în sarcina marilor naţiuni, care au puterea efectivă armată spre a garanta securitatea lumii; în al treilea rând, acest statut va fi o continuare în viitor — în domeniul păcii — a solidarităţii existente astăzi în război între Marile Naţiuni Unite. Un nou echilibru se va stabili în lume. O nouă formulă de viaţă internaţională va fi adoptată. Statutul de mâine, pentru garantarea securităţii şi a păcii, va fi expresia voinţei de a menţine acest echilibru şi această formulă de viaţă nouă, evitând prin consensul tuturor — şi la nevoie prin forţa bazată pe justiţie — orice încercare de tulburare a păcii viitoare. CAMARADERIA RUSO - ROMÂNĂ OFITERI GENERALI SOVIETICI IN VIZITA LA REGIMENTUL DE GARDA CALARE In timp ce pe front unităţile române, luptă alături de eroica armată sovietică împotriva ungurilor cotropitori, in interiorul României se făuresc tot mai multe legături de prietenie între cele două armate aliate. Luni 9 octombrie, ora 8:30, d-nii generali din armata sovietică, Arcapie lacoviev, Lipnov Şi Iarşov, au vizitat regimentul de gardă călare La sosire, garda regimentului a prezentat armele într’o ţinută impecabilă, iar trompeţii au sunat onorul „la General“. După ce comandantul regimentului a prezentat pe ofiţerioaspeţii au fost conduşi direct la manej, unde li s’au prezentat cai de rasă dresaţi şi unde au putut admira sărituri de obstacole. La rândul lor generalii sovietici au încălecat şi au apreciat, cu multă competenţa şi foarte elogios pregătirea cailor. După vizitarea cazărmei şi a grajdurilor, oaspeţii plăcut impresionaţi de ordinea şi curăţenia din cuprinsul regimentului, şi-au luat rămas bun de la camarazii români, mulţumindu-le pentru călduroasa primire şi făgăduind că vor reveni mai des, pentru a strânge și mai mult legăturile dintre cele două armate aliate. ti . m») .ARSALLUREI Nr. 282 Sâmbătă 14 Octombrie 1944 6 Pagini ION LUGOSIANU CLUJUL A FOST ELIBERAT Telegrama M. S. Regelui către şeful Marelui Stat Major al armatei române.—Declaraţiile d-lor miniştri de stat M Maniu, Const. C. Brădenu, Lucreţiu Pătrăşcanu, C. Titel Petrescu şi Ionel Pop, înalt comisar al regiunilor eliberate din Transilvania de Nord Chijul, capitala Ardealului, spre care privirile noastre îndurerate erau aţintite de patru ani, este din nou un oraş românesc. Centru politic, unde prin consensul tuturor, oamenii din generaţia Unirii din 1918 au ţinut să pună cele dintâiu temelii ale vieţii politice şi administrative fecunde a Ardealului liber după un mileniu de suferinţe, oraş universitar, cu o strălucită activitate spirituală, unde zeci de mii de tineri s-au adăpat cu sete la Isvoarele proaspete ale unei tinere culturi româneşti. Clujul a cunoscut în două decenii de regim românesc epoca cea mai înfloritoare şi în patru ani de ocupaţie maghiară epoca cea mai tristă din istoria lui. Regimentele înfrânte ale lui Horthy şi trupele de doi ani bătute pe toate fronturile ale lui Hitler se retrag în faţa avântului soldaţilor români şi a camarazilor lor din armata roşie biruitoare. Viaţa românească îşi va relua locul, care i se cuvine, în capitala Ardealului, activă, generoasă şi înţelegătoare, conştientă de datoriile ei faţă de trecut şi faţă de viitor, respectuoasă de drepturile tuturor. Gândul nostru cald de recunoştinţă se îndreaptă spre cei căzuţi în lupta pentru libertate; spre soldaţii viteji ai armatei române, care eliberează propriile lor căminuri şi desrobesc Ardealul martirizat de patru ani; spre camarazii lor de luptă şi de biruinţă din armata roşie, care vărsând sângele lor pe un pământ românesc, ne dau un ajutor nepreţuit şi înscriu pentru totdeauna în istoria noastră o jertfă făcută nu numai pentru triumful cauzei comune a victoriei Naţiunilor Unite ci şi, pentru biruinţa dreptăţii româneşti, 30 până la 50 kilometri la Nord de Mureş şi Arieş — linia generală atinsă de trupele noastre şi cele sovietice în urmărire se găseşte la 16 kilometri Sud Gherla — 4 kilometri Sud Bonţida — 3 până la 5 kilometri Nord de Cluj şi Gilău, înaintarea continuă spre Huedin, Zalău şi Dej. In Ungaria, mari unităţi române de munte şi cavalerie, cooperând cu puternicele forţe aliate ruse, înaintează cu vigoare pe comunicaţiunile din Pusta maghiară spre Tisa — trecută aproape peste tot de trupele aliate între Solnrok şi Dunăre. Zi cu zi, noi strălucite fapte de arme vin să confirme reala valoare combativă a bravei noastre oştiri şi desăvârşita camaraderie de arme cu oştire eliberatoare ruse — pe derimul dezrobirii pământului roomânesc cotropit, triumfului dreptăţii şi instaurării pretutindeni a libertăţii. COMUNICATUL SPECIAL AL MARELUI STAT MAJOR AL ARMATEI In cursul dimineţii de 11 Octombrie oraşul Cluj, capitala Transilvaniei, a fost eliberat. Înaintarea neînfrântă a forţelor sovietice şi române continuă către Huedin, Zalău şi Dej. COMUNICATUL MARELUI STAT MAJOR ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 11 OCT. 1944 In Transilvania de centru, trupele române, în legătură cu cele sovietice, au continuat înaintarea victorioasă, cu toate rezistenţele inamice şi cu toate greutăţile întâmpinate din cauza terenului desfundat. Forţe aliate sovietice împreună cu trupe de vânători de munte române au desrobit capitala Ardealului — Clujul — şi au pus stăpânire pe înălţimile Nord şi Nord-Vest de oraş. La est de Cluj, s-a trecut Someşul Mic, ocupândus© înălţimile Nord Someşenî şi depăşindu-se nodul de cale ferată Apahida. Au fost desrobite, de asemenea, numeroase localităţi, printre care: Cămăraşul, Mociul, Caramil, Bătăli (10 km. sud-est Bonţida) şi luciri de Mijloc (4 km. nord est Apahida, pe Someşul Mic). La vest de Oradea Mare, trupele aflate, în colaborare cu cele române, continuă bătălia cu Inamicul care contraatacă. M. S. REGRE FRUSTĂ UNITĂŢILE SOVIETICE $I ROMÂNE CARI S’AU ACOPERIT DE GLORIE Lupta pentru Cluj s’a sfârşit. O nouă strălucită biruinţă ostăşească sfărâmă încă o verigă — cea mai grea — din lanţul greu al vremelnicei robii maghiare. Domnul general de corp de armată adjutant Mihail Gheorghe, şeful Marelui Stat Major al armatei române, care se găseşte in Ardeal, a raportat Majestăţii Sale Regelui Mihai I, marea izbândă, după cum urmează : „Raportez Majestăţii Tale eliberarea Clujului de către trupele româno-ruse în dimineaţa zilei de azi. Divizia 18 Munte, pusa, pentru aceste operaţiuni, sub ordinele Corpului de Armată sovietic, s’a acoperit de glorie — după comunicarea făcută mie personal de către Comandamentul Sovietic“. La acest raport telegrafic, Majestatea Sa Regele, Comandantul de Căpetenie al Oştirii Române, a binevoit să răspundă : „Vă mulţumesc călduros pentru ştirea eliberării oraşului Cluj atât de scump întregului Neam Românesc. Transmiteţi Vă rog ofiţerilor, subofiţerilor şi trupei unităţilor ruse şi române cari s'au acoperit de glorie în această vitejească acţiune, întreaga Mea recunoştinţă". După ce acum nouă zile, printr’un atac impetuos, bravii noştri vânători de munte, în strânsă legătură operativă cu forţele aliate ruse, au eliberat Târgul Mureş. După ce în zilele următoare, prin operaţiuni locale —i mărunte privind harta, dar istovitoare privind terenul cucerit şi hotărâtoare pentru operaţiunile în pregătire — înălţimile dela Nord de Mureş şi Arieş au fost smulse una după alta din mâinile inamicului care le apăra cu înverşunare. , După ce, in fine — odată dispozitivul defensiv inamic dela Nord de cele două râuri dezorganizat — ofensiva generală a trupelor române între Târgul Mureş şi Turda, — în legătură la dreapta cu aceea a forţelor aliate ruse — a reuşit două zile de atac continuu pătrunderi pe adâncimi care variau între 25 până la 30 kilometri. In dimineaţa zilei de 11 octombrie — neînvinsele trupe ale Armatei Sovietice, în conlucrare operativă şi strânsă camaraderie de arme cu viteaza Divizie 18 Munte, au ocupat, printr’o manevră iscusită în cadrul unui viguros atac, oraşul Cluj — cetatea românească a Transilvaniei, pe zidurile căreia, după 4 anii de suferinţă şi încredere, flutură din nou biruitor tricolorul românesc. Prin eliberarea Clujului — începând de astăzi 11 octombrie,— fronturile de luptă din Transilvania de centru şi Transilvania de Vest — aliniate — sunt în plină mişcare spre Nord şi Vest, bravii noştri ostaşi şi nebiruitele trupe aliate ruse urmărind fără răgaz forţele germano-maghiare bătute pretutindeni, risipite sau anihilate, acolo unde cutează să înfiripeze zadarnice împotriviri. In urma operaţiunilor ofensive de azi, după ocuparea importantelor localităţi: Balta, Sărmăşel, Cămăraşul, Sâmboleni, Nocivi, Chirişul, Caianul, Cojocna, Jucul de Jos, Bărăii, Gadălini, Apahida, Someşeni, Baciul, Fioreşti,Suceagul şi Gilăul — localităţi prin ocuparea cărora pătrunderile au atins adâncimi variind între ■V.4 n ( Ordinul de zi al mareşalului SMR pentru ocuparea Seghedinului şi eliberarea Clujului Moscova, II (Radio). Fm ordin de zi al mareşalului Stalin a anunţat astă seară ocuparea oraşului Seghedin şi eliberarea orarşului Cluj. Cuvântul d-lui Iuliu Maniu, preşedintele partidului naţional - ţărănesc şi ministru de Stat Vestea despre eliberarea Clujului umple toate inimile româneşti de o nemărginită bucurie. Clujul este legat de sufletul nostru prin suferinţe comune şi prin cele mai înălţătoare momente ale luptei noastre naţionale pentru libertate. Clujul nu însemnează numai atât. Clujul este o mărturie monumentală despre măreţele realizări de ordin cultural ale poporului românesc, care la rândul lor constitue o dovadă inapeclabilă a vredniciei româneşti pe toate tărâmurile, înclinăm capetele noastre cu recunoştinţă neştearsă la faţa sacrificiilor imense ale scumpei noastre armate, la faţa vitejiei şi priceperii fără seamă a armatelor glorioase sovietice, care deodată cu avansarea victorioasă militară, au cimentat şi drumul spre o frăţie trainică şi prin nimic disolubilă Intre cele două popoare. Sufletul nostru străluceşte la razele soarelui dreptăţii, care azi răsare asupra Clujului nostru! Trăiască România! Trăiască Regele Mihai I! Trăiască Armata Sovietică! Veşnică mărire Naţiunilor Unite! Membrii guvernului despre strălucita victorie a armatelor române şi sovietice SUB ACEEASI LEGE ROMANEASCA. Se arată astfel, în faţa lunii întregi, că lupta noastră pentru Ardeal este o permanenţă de neinlăturat a conştiinţei româneşti şi, in faţa Românilor, că numai prin unirea noastră, a tuturor, putem păstra şi, desăvârşi ceeace, nu o singură generaţie, ei întreg şirul generaţiilor româneşti a pregătit pentru Întregirea şi libertatea neamului. Iniţiator şi executor al celor mai scumpe cauze româneşti, Ardealul ocupă — prin lupta sa continuă şi dârză — cea mai frumoasă pagină a Istoriei noastre. D© aceea partidul naţional-liberal asigură, prin mine, Ardealul că suferinţele pe care le-a îndurat vor fi cele din urmă şi că toate forţele neamului vor lucra pentru refacerea şi propăşirea sa. Asigurarea aceasta o adresez, în numelepartidului naţional-liberal, tuturor cetăţenilor cari au rămas loiali statului român la perioada opresiunii gemano-maghiare şi cari vor înţelege să păstreze această atitudine şi un viitor. Trăiască Maiestatea Sa Regele Mihai I Simbolul unităţii naţionale. Trăiască armatei« desrobitoare sovietice şi române. Trăiască aliaţii. Trăiască România. Consiliul de miniştri ce s’a ţinut ori, a luat act cu satisfacţie de succesele armatei noastre, care alături de armata roşie a eliberat Clujul, capitala Transilvaniei. Consiliul a rugat pe d. general Racoviţă, ministrul apărării naţionale să transmită bravei noastre armate sentimentul de gratitudine al guvernului şi al intregei ţari. ❖ Totodată miniştrii de stat, membri ai guvernului, au făcut următoarele declaraţii ceri au fost citite aseară la radio: Cuvântul d-lui ministru Const I. C. Brătianu, preşedintele partidului naţional-lîberal, către Ardeal După patru ani de suferinţă, prin lupta eroică a trupelor român© şi ruse, CLUJUL est© astăzi eliberat de stăpânirea ce i-a fost impusă prin dictatul odios de la Viena şi redevine capitala Ardealului reîntregit. Eliberat prin forţa armelor, CLUJUL Îşi reia, — în virtutea justiţiei internaţionale — locul pe care nu a încetat să-l aibă în conştiinţa românească. Actul de teroare din 1940 n’a putut sdruncina temeinicia drepturilor româneşti asupra Transilvaniei nici desfiinţa voinţa poporului nostru de a trăi liber şi stăpân pe pământul pe car© sute de ani a suferit şi rezistat în contra tuturor cotropitorilor. Ceeace s’a împlinit astăzi nu este decât restaurarea firească a unirii dela 1918. Faptul acesta a fost posibil prin voinţa poporului român de a-şi apăra fiinţa naţională şi prin hotărîrea puterilor aliate de a-l sprijini într’o luptă, a cărei dreptate au recunoscut-o şi altă dată. Cu sprijinul armatei sovietice, într’un război comun în care sângele s’a înfrăţit, poporul român a şters astfel una din paginile cele mai triste ale Istoriei sale.» Această luptă comună, prin care inima ţării începe din nou să bată, însemnează şi începutul unei comunităţi sufleteşti cu marele nostru vecin de la răsărit, alături de care România contribue, cu toate energiile şi cu tot devotamentul, la realizarea cât mai grabnică a victoriei finale. In această clipă istorică de eliberare a capitalei Ardealului, — centru de cultură şi luptă naţională — în numele partidului liberal care a realizat condiţiunile reîntregirii de la 1918 şi a luptat pentru reîntregirea de astăzi, aduc salutul meu Ardealului şi Clujului nostru drag. Şi nu pot ca, în această zi de biruinţă românească, să nu retrăesc cu emoţie clipele când mai întâi, tânăr, împărtăşeam lupta tatălui meu şi a celorlalţi patrioţi, cari la sfârşitul secolului trecut păstrau aprinsă făclia unităţii noastre sufleteşti cu Ardealul; când apoi, alături de fraţii mei şi de neuitaţii luptători ca: Nicolae Iorga, Nicolae Filipescu şi nemuritoarea falangă de apostoli şi martiri ardeleni, continuam fără şovăire acţiunea părinţilor noştri, şi când în ceasul deşteptării popoarelor de sub jugul habsburgic, ne-am cerut, într’o unire desăvârşită, consacrarea prin jertfă a idealului nostru milenar: VIAŢA NOASTRA ŞI A ARDEALULUI Declaraţia d-lui ministru de Stat Lucreţiu Pătrăşcanu, in numele comitetului central al partidului comunist Domnul ministru de Stat Lucreţiu Pătrăşcanu, in numele comitetului central al partidului comunist din România, a făcut următoarea declaraţie: ROMANI, Armatele sovietice şi romiite au luat astăzi cu asalt Clujul. Alianța cu Germania hitleristă a început prin vânzarea Ardealului. Colaborarea cu Uniunea Sovietică începe prin eliberarea Clujului. Capitala Ardealului, robită grofilor maghiari de hitleriștii germani și români, a fost eliberată de eroicii soldaţi ai armatei roşii şi române. Nimeni în lume nu ni-l va mai putea răpi. Avem cu noi Uniunea Sovietică şi voinţa noastră de luptă. Sunt garanţiile victoriei şi independenţei poporului român. Armistiţiul dela Moscova a asigurat victoria dela Cluj. Acolo s’a hotărît lupta în. comun pentru eliberarea Ardealului. Acolo s’au asigurat drepturile poporului român asupra Transilvaniei şi marele ajutor al glorioasei armate roşii. Acolo s’au pus bazele eliberării noastre şi a fraţilor noştri. Sângele vărsat pe dealul Feleacului de eroicii soldaţi sovietici şi români este martorul luptei comune. Bătălia Clujului este simbolul colaborării rusoromâne. Lupta nu s’a terminat. Trebue să desrobim întreg Ardealul. Trebue să eliberăm toţi Românii asupriţi de grofii maghiari. Trebue să înfrângem hitlerismul în propria lui ţară. Războiul trebue dus până la capăt. înfrângerea totală a duşmanului hitlerist este condiţia existenţei noastre ca popor liber. Pentru victorie nu precupeţiţi nicio sforţare, niciun sacrificiu. Intreg poporul să participe la lupta pentru isbânda finală. Numai o bandă de trădători nemernici, legionari şi vânduţi nemţilor, încearcă să împiedice războiul Ardealului Sabotajul deschis, rezistenţa pasivă, ura, ei le organizează. Ei pregătesc lovitura de pumnal în spate. Fiţi necruţători! Scoateţi-i oriunde se ascund în palate sau hrube. Sunt duşmanii neamului românesc. Partidul comunist vă cheamă la luptă împotriva hitleriştilor din afară şi dinăuntru. Susţineţi prin toate mijloacele armatele liberatoare sovietice şi române. Declaraţiile d-lui ministru de Stat Titel Petrescu, preşedintele partidului social-democrat MUNCITORI, ŢĂRANI ŞI CĂRTURARI ARDELENI! Armata Ţării, dimpreună cu armata aliată sovietică, a înfrânt rezistenţa hitleristo-hortistă. Clujul românesc a fost eliberat, îndeplinindu-se astfel un act de dreptate istorică definitivă. Dictatul din Viena a fost sfâşiat. Respins de conştiinţa poporului român şi de conştiinţa tuturor naţiunilor libere, acest dictat va rămâne în istorie ca o tristă amintire din vremea întunecată a nesocotirii brutale a tuturor drepturilor legitime şi a tuturor libertăţilor. Patru ani au durat suferinţele tuturor, voi în aţi suferit şi sângerat mai mult decât toţi, pentru că voi în tot acest timp aţi avut de suferit jugul unei întreite robii: naţională, politică şi socială, iar pe deasupra suferindelor voastre, războiul a venit fulgerător şi v’a distrus căminurile şi agoniseala voastră. Ardeleni! dureriia voastre vor trece, aşa după cum de veacuri toate nenorocirile abătute asupra neamului românesc, au trecut şi nu s’au mai păstrat decât în amintire. Unit cu România, prin libera hotărâre dela 1 Decembrie 1918, Ardealul trebue să redevinăo întregime românesc, corespunzând aceloraşi nestrămutate şi unanime voinţi mărturisite în istorica adunare de la Alba Iulia. Partidul social-democrat din România, consecvent cu princiipiile democratice- »firma de «i de el prin rezoluția de la Alba Iulia. (Continuare in pag. 2-a)