Universul - Provincie, ianuarie 1945 (Anul 62, nr. 2-22)
1945-01-04 / nr. 2
PERSPECTIVELE ANULUI 1945 înainte de 23 August, de la începutul anului şi până la această dată istorică, fiecare ar adăuga îngrijorări noui in sufletele tuturor românilor cari urmăreau evoluţia evenimentelor militare. Temerile şi neliniştea populaţiei întregi nu tulburau cu nimic senina inconştienţă a conducătorilor improvizaţi ai regimului antonescian de tristă amintire. Legi puerile, nestudiate, având ca obiectiv chestiuni mărunte, de minimă importanţă, formau preocuparea guvernanţilor, iar la umbra neliniştei publice profitorii de ambele sexe îşi desăvârşeau afacerile veroase în dauna vistieriei publice şi a economiei particulare. „Patronatul”, „Transnistria”, oficiile monopolizatoare de materii prime, exclusivismul acordat câtorva beneficiari în domeniul exportului şi importului, traficurile valutare, acestea sunt o parte din capitolele din cari traficanţii au secătuit seva unei ţări sărăcită de război, în timp ce diriguitorii responsabili, apăraţi de o cenzură servilă, se făceau că nu văd că ţara este împinsă spre ultima limită a desnădejdii. Faimoasele „dispersări” ale autorităţilor şi funcţionarilor publici, abuzurile scandaloase ce s’au făcut de către unii potentat! ai departamentelor cari s’au îngrijit de transportarea avutului lor propriu, in loc să pină la adăpost averea reală avutului, au scos şi mai mult în evidentă haosul ce domnea în administraţia Statului şi totala lipsă de disciplină ai discernământ în luarea măsurilor de interes general. In această atmosferă de dublă îngrijorare, ţara — milităriste ocupată de trupele hitleriste şi administrativ condusă sub directivele inconştienţei şi favoritismului — a trăit cele mai grele clipe din istoria războiului, până ce In ziua memorabilă de 23 August a fost cunoscută bărbăteasca hotărîre a ăi. S. Regelui Mihai, graţie căreia România a trecut da partea aliaţilor săi fireşti, adică a Naţiunilor Unite alături de cari a luptat în războiul de reîntregiră. In hotărirea Sa, Suveranul s’a bizuit pe sprijinul partidelor liberal, naţional-ţărănesc, comunist şi socialtemocrat şi reprezentanţii autorizaţi al acestor partide d-r.ii Const. I. C. Brătianu Uliu Maniu, Lmreţiu Păaşcanu şi Dom Titel Petrescu au intrat li guvernul constituit chiar In acea ai sub prt. dinţia d-lui general 3ănăte°cu. Conform condiţiilor armistiţiului, armatele române, alături de marea şi puternica armată sovietică, au curăţat ţara de elementele hitleriste cari opuneau rezistenţă, te-au svârşit dincolo de frontieră şi au eliberat Ardealul care, potrivit clauzelor acestui armistiţiu, revine in întregime sau în cea mai mare parte, României, armatele române continuă mereu lupta dincolo de frontiera Transilvaniei, în inima Ungariei, la porţile Budapestei, a cărei cădere este certă, contribuind astfel la zdrobirea ultimelor zvârcoliri ale tentativelor de rezistenţă hitleriste maghiară. Scuturându-se de teroarea dictatorială ce înăbuşea orice spirit de libertate, România a revenit la Constituţia din 1923, care — între altele — nu face nici-o deosebire de religie şi rasă între cetăţenii ţării. Purificarea aparatului de stat, sancţionarea elementelor vinovate de dezastrul ţării, a celor cari au făcut crima de războiu împotriva celor mai elementare legi ale omeniei ori a celor cari au făcut parte din organizaţii cu caracter pro-hitlerist, sunt preocupările autorităţilor superioare, preocupări netraduse încă — în totalitatea lor — în acte definitive, aşteptate cu nerăbdare legitimă de opinia publică. După o formaţiune politică de guvern făcută tot de d. general Sănătescu, — cu sprijinul aceloraşi grupări politice mai sus pomenite, s-a constituit, la 6 Decembrie, un guvern sub preşedinţia d-lui general adjutant N. Rădescu. Elemente tinere, exponente ale celor patru partide, grupate în noua formaţiune, ■u pornit la greaua muncă a rezolvării multiplelor şi anevoioaselor probleme de aprovizionare, de transport, de înlăturarea nedreptăţilor etc., având, fireşte, ca prime ţeluri aplicarea sinceră şi reală a armistiţiului şi continuarea războiului până la zdrobirea hitlerismului şi instaurarea păcii rodnice şi a bunelor raporturi intre toate popoarele dornice de libertate. Vizita făcută de d. Vâşinsky, comisarul adjunct pentru afacerile externe ale U. R. S. R., preocuparea constantă a tuturor forurilor româneşti de a arăta prin fapte sincera noastră dorinţă de a recâştiga amiciţia mare şi puternicei republici vecine, dau poporului român speranţa că realele sale strădanii vor fi preţuite în adevărata şi curata lor valoare şi că poate privi cu încredere perspectivele legăturilor viitoare cu toate Naţiunile Unite şi în primul rând cu Rusia Sovietică. O viaţă nouă se anunţă odată cu victoria Naţiunilor Unite. O viaţă nouă care înlătură definitiv obscurantismul, teroarea şi sălbăticia hitleristă şi fascistă. O lume nouă se reconstituie pe baza iubirii de oameni, pe baza dreptăţii sociale şi prin repunerea muncii în drepturile ce i se cuvin în rândurile factorilor de seamă al prodecţiei. Multe şi grele probleme ale refacerii şl reconstrucţiei ne aşteaptă; va trebui să facem economii severe şi o gospodărie plină de chibzuială; va trebui să muncim din greu In toate domeniile dar, cum Soarele dreptăţii şl al libertăţii va lumina pe deasupra tuturora, vom izbândi, prin perseverenţă, disciplină şi cuminţenie, să reluăm firul întrerupt al propăşirii pacinice, în ritmul nou al justei repartizări a bunurilor provenite din munca fiecăruia şi în ritmul nou al impnumării ţării renăscute pe făgaşul progresului general, alături de toate celelalte popoare eliberate de teroarea sclaviei cu care hitlerismul ameninţa vechile aşezări europene. PUTERNIC CUTREMUR IN NORDUL ANGLIEI Ilandra, 30 (R7Cor). — O suprafață întinsă din nordul Angliei a fost sguduită de un cutremur Sâmbătă la ora 0 și 86 minute... Clădirile din Manchester s’au clătinat puternic. Cutremurul a durat 2 minute. Cutremurul a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate in Anglia în ultimii ani. La Manchester și Darlington s-au înregistrat pagube. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE . D. colonel N Gh. Părvulescu a fost numit secretar general la v mnisterul afacerilor interne. Intre altele, d-sa va avea ti atribuţiuni in legătură cu conducerea îl coordonarea serviciilor pentru aplicarea convenţiei de armistiţiu. @ D-mi: Titos Dragoş, Artur Gorsky şi Dimitri® M. Răsucea® u, avocaţi consieri, membri in consiliul superior juridic statului, au fost licenţiaţi din serviciu, în temeiul art. II şi V din legea pentru purificarea administraţiilor publice. D. prof. Victor Slăvescu, fost ministru de finanţe, a fost cooptat ln consiliul de administraţie al Băncii Naţional®, în locul d-lui prof. Gh. Leon. Ministerul educaţiei naţionale educe la cunoştinţa celor numiţi în subpermisiunile de epuraţie instituite la inspectoratele şcolare regionale şi judeţene, că trebuie să se considere în serviciu comandat şi ca atare sunt obligaţi a se pune imediat la dispoziţia subcomisiunilor, ale căror lucrări urmează să fie înaintate de urgenţă la minister. Refuzul de serviciu va fi sancţionat în consecinţă. Instrucţiunile sau expediat la timp subcomisiunilor. In cazul când, din pricina dificultăţilor de transmitere, ele n’au ajuns dacă la destinaţie, se va strânge şi tria materialul în lumina dispoziţiunilor cuprinse în legile nr. 486/944şi 591/944, publicate în M. Of. (fin 8 Otombrie şi 24 Noembrie 1944, urmând ca lucrările să fie definitivate imediat după primirea ibstrucţii clor. • S-a Întocmit un proiect de decret-lege prin care se înfiinţează comisii politice, alcătuite din câte un reprezentant al partidelor naţional - ţărănesc, naţional-liberal şi unul din partea F. N. D„ prezidate de un magistrat, pentru trierea legionarilor arestaţi. Aceste comisiii vor hotărî asupr internării sau eliberării celor arestaţi• D. Mihail Răutu, subsecretar de stat la ministerul comunicaţiilor, şi-a fixat sediul de activitate în Palatul Poştelor şi Telefoanelor, care cade în competing ideane. EXTERNE s Dui cum scrie redactorul diplomatic al agenţiei „Reuter”, formarea unui nou guvern iugoslav, având ca reşedinţe pe mareşalul Tito, este virtual aranjată. Acest guvern îşi are asigurată recunoaşterea ca succesor al actualului guvern de către Marea Britanie şi Statele Unite. (Rador). • Postul de radio Paris a anunţat în noaptea de Vineri spre Sâmbătă că un consiliu de miniştri a aprobat un vast program privitor la reechiparea şi reinarmarea armatei franceze în primele trei luni ale anului 1945. Consiliul de miniştri a aprobat deasemenea un credit de 43 miliarde franci pentru apărarea naţionala. (Rador). O comisie pentru studierea planului dela Dumbarton Oaks s’a întrunit Vineri după amiază la ministerul afaceriior străine sub preşedinţia d-lui Joseph Paul Boncom. (Rador). • D. Bogomolov, ambasadorul Uniunii Sovietelor in Franța, a fost primit Vineri la primăria din Paria de comitetul parizian da eli- UNIVERSAE Armata 3-a americană a început o nouă ofensivă de mari proporţii Paris, 1 Ian. (Radar). — Duminică noaptea s’a aflat la cartierul suprem aliat că noua ofensivă pornită de armata a 3-a a Statelor Unite este o acţiune de mari proporţii, efectuată cu forţe mari de tancuri şi d® infanterie. Trei contraatacuri, date de germani în împrejurimile oraşului Bastogne cu scopul vădit de a sfărâma coridorul făcut de aliaţi până la oraş, au fost respinse. La sud-vet de Bastogne, rezistența germană este încă puternică. OPERAȚIILE DE PE FRONTURILE DE LUPTA Comunicatul marelui cartier al generalului Eisenhower Paris, 1 Ianuarie (Rador). — Cartierul suprem aliat comunică: Flancul de nord al intrândului din Ardem a fost calm. Trupele aliate au ocupat Rochfort după lupte grele în această regiune. La flancul sudic al intrândului de la vest de Rastogne, infanteria şi blindatele aliate au pornit un atac spre nord-est. Mai multe contraatacuri, date de inamic cu tancuri şi infanterie în apropiere de Chenogne şi un altul dat la nord de Lutrebois, au fost respinse. In lupta de la Lutrebois, forţele noastre au distrus 18 tancuri inamice. Artileria inamică a fost mai activă in acea zonă. La sud de Wiltz, am realizat câştiguri împotriva unei puternice rezistenţe inamice. In zona situată la sud de râul Sauer, între Diekirk şi Echternach am ocupat Reisdorf. Se semnalează operaţiuni de patrule ofensive ale forţelor noastre pe râurile Moseia şi Sarre. La capul de pod de la Sarrelotis focul artileriei inamice s-a accentuat. Cel mai impetuos dintre atacurile noastre aeriene de ieri a fost îndreptat împotriva comunicaţiilor şi depozitelor d petrol inamice. Bombardiere de vânătoare au atacat posturi de c®Ie ferată intre Herteenbosig şi Utrecht, lovind totodată liniile ferate din regiunea Amersfoort, Is sud-est de Vinlo şi deasupra frontierei germane s pro nord-est până la Dorsten şi Copafeld. Gările de la Hamm au fost şi ele atacate. In apropiere de Amersfoort a fost bombardat an atelier de reparaţii Instalaţia« feroviare de la Vehtwinke4 au fost atacate de bombardiere grele escortate la cursul după amiezii. Vânătorii noştri au doborît 7 avioane inamice in regiunea Rheine Monster. In intrândul Ardinilor, bombardiere de vânătoare şi puţine bombardiere mijlocii şi uşoare au atacat tancuri şi vehicule motorizate inamice, precum şi noduri de comunicaţie. Mai la sud, bombardiere de vânătoare au lovit transporturi feroviare şi alte căi de comunicaţii şi au bombardat instalaţiile feroviare de la Bad Kreuznach, Kaiserlautern, Hamburg, Pirmasens şi Neustadt. In apropiere de Kaltearlautern au fost doborâte şase avioane Inamice. Peste 1.300 de bomxrddardore grele, escortate de 700 die avioane de vânătoare, au atacat rafinăriile de petrol din regiunea Hamburg şi instalaţiile de submarine de la Misburg, o fabrică la Wenzendorf, două gări in apropiere de Duesseldorf, precum şi puncte de legătură între Rin şi intrândul Ardenilor. In cursul acestor operaţiuni au fost doborite 78 de avioane inamice. Bombardiere de vânătoare au atacat obiective inamice in satele ocupate de Inamic în regiunea de la nord de Meuse şi poziţiile de artilerie la vest de Dülken. După ştirile primite până acum, lipsesc dintre avioanele noastre 13 de bombardiere şi 19 aparate de vânătoare. Noaptea trecută, bombardiere uşoare au atacat Berlinul, iar bombardiere grele au atacat Instalaţiile feroviare de la Osterfeld. Peste noapte au fost doborîte de vânătorii noştri cinci avioane Inamice. Contraatacurile date de Inamic la nord şi vest de Colmar au fost respinse. In ultimele două zile au fost luați in ornat sectar aproape 800 de prizonieri. COMUNICATUL MILITAR SOVIETIC Macoorvo, 2 (Radar). — Biroul de Informaţiuni sovietic transmite următorul comunicat asupra operaţiilor din ziua de 1 Ianuarie 1945: In cursul ziei de 1 Ianuarie, pe teritoriul Cehoslovaciei, trupele noastre ce înaintează înspre oraşul Lupenec au cucerit prin lupte centrele locuite Velikie Dravce, Boscovee, Nitra, Galsa, Terbelovce, Mikusovoe (aflat la 3 kilometri sud de Lucenec), Rapovce, Panitske-Dravce, Terino, Busince, Malye-Slevce, Malye- Stractoi, Velike-Stracini, Plahtince și gara Rapovcein cursul luptelor din ziua de 31 Decembrie, trupele noastre au luat ca prizonieri 559 ofiţeri şi soldaţi germani In această regiune. In regiunea Budapesta, trupele noastre au continuat nimicirea grupului Inamic Încercuit In oraş şi au cucerit peste 200 de birouri de clădiri şi gara Bakos din partea de răsărit a orașului. In celelas sectoare ale frontului, nici o eohirobw© importantă de semnalat. In cursul zilei de 31 Decembrie, trupele noastre au imobilizat sau distrus 48 de tancuri germane. In lupte aeriene, sau de pe urma tirului artileriei antiaeriene, au fost doborâte 4 avioane inamice. DOUĂ MILIOANE DE PERSOANE TRĂESC AGONIA FINALĂ A BUDAPESTEI Moscova, 1 Ian. (Radov) — Corespondentul agenţiei „Reuter" transmite : Două milioane de bărbaţi, fentei şi copii trăesc în momentul de faţă agonia finală a Budapestei, după cum anunţă rapoartele sovietice primite din capitala Ungariei. Budapesta este astăzi un oraş fără apă şi fără electricitate. Raţia de pâine nu trece de trei felioare subţiri de persoană, distribuite şi acelea în mod foarte neregulat. Forţele Lioane continuă să înainteze pe sud-vest de Bastogne Londra, 2 (Radar). — D. William Steen, trimisul special al agenţiei „Reuter” pe lângă forţele americane din Belgia, transmite: Armata a 3-a americană continuă să înaânteze pe un front neregulat la sud-vest de Bastogne. Ea a cucerit un ait oraș, ia afară de cele de pini acum, și a atins cu elementele sale înaintate site trei centra mari. Tancurile canaciideecă acum coridorul american înspre Baptaerne. Ele au câștigat ceva teren Înspre răsărit. A SOSIT LA MOSCOVA O DELEGAŢIE A GUVERNULUI PROVIZORIU UNGAR PENTRU ÎNCHEIEREA ARMISTIŢIULUI Moscova, 2 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter" transmite : Postul de radio Moscova a anunţat în cursuri nopţii de Luni , spre Marţi că la Moscova a sosit o delegaţie a guvernului provizoriu ungar pentru încheierea armistiţiului. Delegaţia este compusă dim d. hr. Janos Gyoengoesy, ministrul afacerilor străine, generalul de divizie Janet Voaroes, ministrul apărării naţionale, şi d. István Balogh, ministru de stat. La gară, delegaţia a fost întâmpinată de d. Dekanozov, comisaradjunct al afacerilor străine, d. Molocikov, directorul departamentului protocolului din comisariatului poporului pentru afarile străine, şi de generalul de brigadă Kutuzov, directorul departamentului relaţiilor externe din comisariatul poporului pentru apărarea națională. Ministerul de externe american studiază toate problemele cu caracter teritorial Washington, 2 (Rador). — Conspordentul agenţie! -Router’' transmite: D. Edward Stetdlnius, secretarul departamentului de stat, a declarat la conferinţa de presă de Luniei departamentul de stat studiază toate problemele cu caracter teritorial cărora, mai târziu ar urma eventual să le facă faţă guvernul american în colaborarea sa cu celalţi aliaţi. El a refuzat totuşi să confirme ştirile publicate afirmând că Statele Unite au alcătuit un plan amănunţit cu privire la schimbările teritoriale din răsăritul Europei. D. Stettinos şi-a exprimat *Stisfacţia pentru formarea Regenţei greceşti Întrucât, evident, in acest fel se va putea ajunge la o soluţionare a grelei situaţii din Grecia. „Franţa nu va cruţa nici o sforţare pentru a aduce deplina sa contribuţie la menţinerea păcii“ Washington, 2 (Rador). — D. Henri Bonnet, noul ambasador al guvernului francez provizoriu la Washington, a prezentat scrisorile sale de acreditare Lumi d lui Roosevelt. „Puteţi fi siguri a spus între altele d. Bonnet in alocuţiunea rostită cu acest prilej, că guvernul meu nu va cruţa nici o sforţare pentru ca pacea, care a fost câştigată cu preţul umor atât de numeroase sacrificii, să fie garantată printr'un sistem solid de securitate. In acest scop, el este dispus să aducă deplina sa contribuţie la opera organizaţiei internaţionale, care va uni naţiunile iubitoare de pace prim, respect mutual şi justiţie" Răspunzând, preşedintele Roosevelt a declarat: „Mă bucur îndeosebi de declaraţia pe care aţi făcut-o relevând că guvernul dv. nu va cruţa nici o sforţare pentru a aduce deplina sa contribuţie la menţinerea păcii. Ştiu bine cât de importantă i va fi pentru Europa şi pentru întreaga lume această contribuţie şi tocmai punerea ei in practică a îndemnat pe reprezentanţii întruniţi la Dumbarton Oak* să asigure Franţei în viitoarea organizaţie mondială locul la care o îndreptăţesc tradiţiile ei, idealurile ei şi importanţa ei”. MAI INTIMI îvmLiims ?um MAREŞALII TOLBUKIN ŞI AU CERUT PREDAREA BUDAPESTEI Germanii au ucis pe ofiţerii parlamentari sovietici Moscova, 30Radon. — Corespondentul agenţiei „Reuter” transmite: Postul de radio Moscova citează o declaraţie specială sovietică anunţând că mareşalul Talbukin şi mareşalul Malinovski au adresat un ultimatum comandantului inamic de la Budapesta prin care i se cere să se predea Ultimatumul a fost dus în liniile inamice de ofiţeri sovietici purtând cu ei un drapel alb şi asupra lor germanii au des ohia focul. Declaraţia sovietică caracterizează actul german drept „omor premeditat şi violarea legilor războiului”, aruncând răspunderea pentru o eventuală distrugere a Budapestei, asupra germanilor. Iată textul acestei declaraţii: „Mareşalul Tolbukin, comandantul frontului al treilea ucrainean, şi mareşalul Malinovski, comandantul frontului al doilea ucrainean, îndemnaţi de considerente umanitare şi în acord culegile internaţionale şi cu obiceiurile din întreaga lume de a purta războiul, au trimis în ziua de 29 Decembrie emisari la comandantul şi la ofiţerii grupului inamic încercuit de la Budapesta cu următorul ultimatum: „Către ofiţerul-general comandariut al trupelor germane şi ungare tapeoonate în zona Budapesta şi către ofiţeri ce se află sub comanda sa. Prin cucerirea localităţii Esztergom şi prin stabilirea joncţiunii între fronturile armatei a 2-a şi armatei a 3-a ucrainiene, trupele sovietice au desăvârşit încercuirea forţelor germane şi ungare din regiunea Budapesta. Toate drumurile voastre de scăpare sunt tăiate. Superioritatea noastră sdrobitoare se evideţhta.este sine. Dv., in calitate de comandant suprem, vă daţi seama perfect că o continuare a rezistenţei nu are nicio raţiune şi ar duce la nimicirea trupelor dv., la provocarea a numeroase victime în sânul populaţiei civile şi la distrugerea capitalei Ungariei. Reprezentanţii dv. vor fi întâmpinaţi de un ofiţer rus având depline puteri in regiunea poziţiilor Înaintate sovietice pe şoseauna din faţă in ziua de 39 Decembrie, la ora 12 (orn Moscova). In cazul când respingeţi oferta ce vi se face de a depune armele, trupele şi aviaţia armatei roşii vor începe operaţii in vederea nimicirii trupelor dv. încercuite şi Întreaga răspundere pentru nimicirea lor, ca şi pentru toate distrugerile din Budapesta şi pentru victimele o© vor fi pricinuite printre locuitorii ei, va cădea asupra dv.“. In noaptea de 28-29 Decembrie şi în dimineaţa zilei de 29 Decembrie, difuzoare puternice sovietice aflate în liniile înaintate ale frontului au adus neîncetat la cunoştinţa comandantului inamic şi a forţelor încercuite iminenta trimitere a unor emisari sovietici spre a remite ultimatumul. S’au difuzat cu acest prilej şi amănunte ia legătură cu timpul şi drumul pe care vor merge aceşti emisari spre poziţiile germane. Tirul armatei roşii a fost oprit in sectoarele prin care emisarii şi-au croit drum. In ziua de 29 Decembrie, la ora 11, un ofiţer sovietic, purtând cu el un mare drapel alb, a plecat într’un automobil din sectorul de pe ţărmul stâng al Dunării înspre poziţiile inamice. Când s’a apropiat de liniile Înaintate inamice din cartierul Pisztecz din partea de sud-vest a Budapestei, in ciuda drapelului tHr foarte vtcurii, * si h«M evident al ofiţerului sovietic, un intens tir de puşti, mitraliere şi de artilerie a fost deschis împotriva sa de germani şi el a fost omorât. In acelaş timp, un al doilea ofiţer sovietic, împreună cu un interpret, a plecat dintr’un sector aflat pe ţărmul drept al Dunării purtând deasemeni un mare drapel alb. El a trecut linia frontului pe la o răscruce aflată la 4 kilometri răsărit de Budapesta. De aei, ofiţerul sovietic a fost luat în primire şi cina la cartierul trupelor germane şi comandantul german i-a comunicat că respinge ultimatumul şi că refuză să ducă tratative. Pe când ofiţerul sovietic se înapoia spre liniile sovietice, germanii au deschis focul asupra lui şi el a fost omorît pe la spate. Interpretul care ii Însoţea a scăpat cu viaţă printr’un noroc bizar. In ciuda acestor lucruri, germanii nu îşi vor păstra Încă multă vreme tăria. Armata roşie va pune pe fugă şi va sdrobi pe inamic, indiferent de rezistenţa pe care acesta ar putea să o opună”. Ultimatumul sovietic cerea ca ostilităţile să înceteze imediat şi ca toate armele, echipamentul şi autovehiculele să fie remise intacte în mâinile trupelor sovietice”. Moscova 30 (Radar). — Corespondentul agenţiei „Reuter“ transmite: Postul de radio Moscova citează un comunicat sovietic special anunţând că germanii din Budapesta au omorit ostaşi sovietici care purtau cu ei un drapel alb în cursul unei încercări de a se negocia un armistiţiu temporar term* ---------©♦©-------- CONSTITUIREA NOULUI GUVERN GREC Atena, 2 (Rador). — se crede că este posibil ca in cursul zilei de Marţi, * Ianuarie, să fie alcătuit noul guvern grec . RATIFICAREA TRATATULUI FRANCO-SOmiC Paris, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei Tass transmite: D. Bogomolov, ambasadorul Uniunii Sovietelor in Franţa, şi d. Ribault, ministrul afacerilor străine francez, au procedat la un schimb de scrisori, prin care se arată că tratatul de alianţă şi de asistenţă mutuală dintre Uniunea Sovietelor şi Republica franceză, semnat la 10 Decembrie la Moscova, a fost ratificat la 22 Decembrie de către guvernul provizoriu al Republicii franceze şi la 25 Decembrie de către Prezdiumul Sovietului Suprem al Uniunii Sovietelor. --------©♦©-------- &■ FRANŢA A ADERAT IN MOD FORMAL LA DECLARAŢIA NAŢIUNILOR UNITE Mesajul preşedintelui Roosevelt Washington, 2 (Rador).— Franţa a devenit a 36-a naţiune semnatari a Declaraţiei Naţiunilor Unite in cursul unei ceremonii care a avut toc Luni la departamentul de stat şi la care au luat parte reprezentanţii Naţiunilor Unitai într’un mesaj ce a fost citit de d. Edward Stettinius, secretara departamentului de stat, preşedintele Roosevelt a declarat că, cu prilejul acestei a 3-fr andversări a Naţiunilor Unite, „cu toţii suntem satisfăcuţi pentru că în cursul acestei ceremonii Franţa va adera în mod formal la De-eleraţia Naţiunilor Unite. In războiul de faţă toate brutalităţile celor patru ani deocupaţie naştetă nu au prutul, stinge flacăra spiritului invincibil de progres al Franţei, flacăra rezistenţei poporului francez împotriva hrarilor thri Şi acum Franţa stă alături de noi, ca un aflat puternic, din nou în primul rând al naţiunilor libere şi iubitoare de pace". Comentând felul cum a evoluat războiul de la data semnării Declaraţiei Naţiunilor Unite, mesajul prezidenţial a adăugat: „Mai avem încă mult de străbătut. Noi dovedim ei noimi ca Naţiund Unite ne stă în putinţă să câştigăm victoria completă şi finală în acest război şi apoi să câştigăm pacea. Ne dăm seama că prin menţinerea şi înapoiMarca Naţiunilor Unite vom retatea ambele aceste lucruri“. D. Edward Stephinius, secretarul departamentului de »tot, a declarat la rândul său că semnataril Declaraţiei se obligă să puaă îs» acţiune toate resursele imspo» tries inamicilor lor, nu cooperare! şi să nu încheg un armistiţiu se» parat »au pace. Dar, « adaugat el, ei fac m«i mult decât atât: 4» subscriu la programul comun de ţeluri ?» principii cuprinse în de claraţia comună făcută de preşedintele Roosevelt şi de primulministru britanic, A. Churchill, la 14 August 1941, declaraţie cunoscută sub numele de Charta Atlanticului. D. Henri Bonnet, ambasadorul Franţei le Washington, a spus între altele în alocuţiunea rostiri: „Vă mulţumesc, d-le secretar al departamentului de stat, pentru ca aţi reamintit că Franţa afost totdeauna alături de Naţiunile Unite. Cea mai mare misiune ce ne aşteaptă este menţinerea acestei solidarităţi după obţinerea Victoriei spre a îminde dificultăţile inevitabile pe care le vom moşteni de pe urma celui mai înspăimăntător dintre războae". " PEDEAPSA APUCATĂ UNOR TRĂDĂTORI Paris, 30 (Rador). — După cum anunţă corespondentul agenţiei ,Reuter”, Marcel Farger, fostul primar al oraşului Alais, numit de guvernul din Vichy, care fusese condamnat la moarte şi a cărui sentinţă fusese schilabată in Închisoare pe 20 de ani, a fost smuls din automobil şi impuşcat, pe cănd era dus de poliţii» la închisoarea din Montpelli ❖ Pari», 30, (Rador). — 9« anunţă că Albert Lejeune, fostul director al ziarului „La Petit Nisols, a fost condamnat la moarte pentru «elaborare cu inamicul. Sentinţa a fost executată În cursul dimineţii de Vineri. ♦ Paris, 30 (Radar). — In capital«, Franţei ,s’a desfăşurat in faţa unui foarte numeros public procesul lui Henri Beraud, cunoscutul scriitor francez In vârstă de 59 de ani, acuzat de colaborare cu Germania. Iar interogatoriul luat la şedinţa de Vineri, Henri Beraud a declarat că totdeauna a avut sentimente antigermane. Având in vedere loverile de vinovăție Henri Beraud a ori domdamnat la moarte. ORDINUL DE ZI CĂTRE ARMATĂ AL D-LUI MINISTRU DE RĂZBOI Ordin de zi Nr. 1 din 1 Ianuarie 1945 O* anul care s’a încrednt s’a înscris o nouă pagină In istoria frământată a Ţării noastre scumpa O pagină plini de virtuţi naţionale şi cetăşeşti care au aşesat Ţara pe drumul ai firea sluti binele tuturor.Luptând fără teamă, împotriva tuturor greutăţilor, de la Maiestatea Sa Regele Mihai I, primul ostaş al Ţării, pe al cărui piept străjueşte simbolul celor mai inaite virtuţi ostăşeşti şi până la cel mai tânăr ostaş încercat în luptele de deşrebire, nu a existat decât o singură dorinţă: salvarea Patriei, şi un singur consemn: totul pentru Es. C«^ anul care vina începem e nouS’ pagină istorie! noastre în care armata * este chemată cea dintâi ta, prin jertfei« devotamentul şi cuminţenia el, şi scrie cel« dintâi rânduri. 91 sunt sigur că le veţi aprte cu credinţă neîntinată In vitorul frumos al neamului care, aşa cum este el, viteaz, curat, cinstit şi muncitor, trebue să trăiască intrto lume mai bună. Spre voi sunt ţintite privirii« Ţării şi voi reprezentaţi speranţele noastre. Nimeni astăzi nu se mai tadoeşte că ostaşul român ştie ce vrea şi când vrea ceva, nu precupeţeşte nici o jertfă pentru atingerea ţintei sale. Aşa fiind şi călăuziţi mereu de dragostea de ţară, care la rându-l vă urmăreşte cu cele mai sfinte gânduri, păşiţi cu încredere pragul noului an şi cu credinţa în Dumnezeu şi viaţa neamului, mergeţi inainte. La mulţiani. Ministrul de război, General de Corp de Armată (ss) I. NEGULESCU OSTAŞI CITAŢI PE ARMATĂ PENTRU VITEJIE D. general de C. A. Negulescu Ion, ministrul de războiu, a dat următorul ordin de si pe armată: Podul 40 vase de la Tisa-Lök, construit de Compania 18 Poduri, fiind de o mare importanţă operativă, a fost ţintaunor numeroase Încercări inamice de a-1 distruge. In acest scop, la afară de alte mijloace, a încercat să dea drumul la numeroşi corpi plutitori, lemne, stâlpi de telegraf, mine de curent, etc. In seara de 17 Noembrie 1944, o mină de enrept aruncată de Inamic, a scăpat măsurilor luate de sistemul de siguranţă al podului instalat in sensul apei, şi împinsă de curent, plutea spre podul de vasa Soldaţii Croitori Efthnio, contingentul 1936 şi Stan Gheorghe contingentul 1943, din Compania 18 Poduri, care făceau, în vase, siguranţa apropiată a podului, conştienţi de pericolul ce ameninţa podul, şi-au primejduit viaţa, lovind mina de curent cu căngile, pentru a provoca explozia acesteia înainte de a lovi podul. Soldatul Croitoru Eftimie a fost omorât pe loc, iar soldatul Stan Gheorghe a suferit o comoţie în urma căreia a râmas surd pe viaţă. Pentru vitejia şi înalta conştiinţă de luptători, pentru exemplul de jertfă supremă pe altarul Patriei, de care au dat cea mai înălţătoare dovadă, se citează prin ordinul de zi, pe intreaga Armată, soldaţii Croitoru Eftimie şi Stan Gheorghe din Compania 18 Poduri. Vizita generalului de Gaulle pe front Paris, 29. — Generalul de Gaulle a petrecut toate cele trei zile de Crăciun pe frontul alsacien. A inspectat poziţile înaintate, a luat parte la conferinţe militare. După o scurtă vizită la Strasburg, unde a vizitat catedrala, generalul de Gaulle a asiistat a doua zii de Crăciun la o slujbă religioasă care s’a celebrat la biserica din Erstem. Au luat parte ofiţeri şi soldaţi aparţinând tuturor, unităţile combatante. Aci generaliul a Întâlnit pe fiul său, locotenent tot d’un regimmite confirriate. pentru TE-DEUM-Ul DELA SF. PATRUN A oficiat I. P. S. S. Patriarh Nicodim Un Te-Deum s’a oficiat Luni dimineaţă, la orele 11, la 11. Patriarhie, cu prilejul Anului Nou. Au luat.*parte toate oficialităţile diplomatice, politice şi militare. Curtea Regală a fost reprezentată prin d-na col. adj. Bossye, col. Gh. Lazăr şi comandor Gherghel Deasemeni au asistat toţi membrii guvernului care se aflau în Capitală, d. general adj N. Rădescu, preşedintele consiliului,fiind reprezentat de d. gen. Negulescu, ministrul apărării naţionale, iar d. dr. Petru Groza, vice-preşedintele consiliului, aed Ghiţă Popp, ministrul cultelor. Au mai luat parte şefii de misiuni politice şi militare şi membrii acestor misiuni, d-nii: consilier Ştefan Kircharov, gen. K Vinogradov, contraamiral Bogcenko, gen. Vessiliev, gen. Mosk- Witin, din partea U. R. S. S.. Beny, ministru plenipotenţiar, Roy Melboum, secretar de legaţie, general brigadier Cortland, van Schyler, din partea Statelor Unite ale Amaricii; Marjombauks, Le Rougetel, vice-amiral al aerului Stevenson, col. Greer, din partea Marei Britanii, erau de faţă d-nii preşedinte Savei Rădulescu şi Crutescu, ministru plenipotenţiar. Deasemeni ,au prezenţi d-nii : gen. Gifryca prefectul poliţiei, gen.. Victor Dombrowski, primarul general al Capitalei, gen Creţuiescu, subşeful Marelui Stat Major al Armatei, gen Iosif Teodoaresru comandantul garnizoaniei, col. Borcescu, Mircescu, directo- tul ceremonialului, col. Drăguţescu, av. Dumitrescu, căp Ostrovski, alela Preşedinţia corsiulTM, precum şi delegaţii Academiei Române, Înaltei curţi de casaţie, Universităţii, etc. Slujba religioasă a fost oterată de I. P S. S. Fătimahol IV'npdim, asistat de vicarii Sf Patriarhii. I I3 S. S. Patriarhul a făcut urări pentru M. S Regele, pentru ţară şi pentru aliaţii Român'ei, apoi a primit felicitările înaltelor personalităţi prezente. D. gereral Naatilesru, m'-’stml apărării naţionale, a trecut tn revistă, împreună, ou din t1-,,. dorescu, escadronul -do p'-triOT-at •' după care * vorbit trupei « ft-tt osterilor traditionaia urare „La rrvtvlt ani!” Boitacaniitele?* a luat sfârşit !». «reăe 12 st tvtmgfrsw. 1