Universul - Provincie, ianuarie 1945 (Anul 62, nr. 2-22)

1945-01-04 / nr. 2

PERSPECTIVELE ANULUI 1945 înainte de 23 August, de la începutul anului şi până la această dată istorică, fiecare ar adăuga îngrijorări noui in sufletele tuturor românilor cari urmăreau evoluţia eve­nimentelor militare. Temeri­le şi neliniştea populaţiei în­tregi nu tulburau cu nimic senina inconştienţă a condu­cătorilor improvizaţi ai regi­mului antonescian de tristă amintire. Legi puerile, ne­­studiate, având ca obiectiv chestiuni mărunte, de mini­mă importanţă, formau pre­ocuparea guvernanţilor, iar la umbra neliniştei publice profitorii de ambele sexe îşi desăvârşeau afacerile veroase în dauna vistieriei publice şi a economiei particulare. „Patronatul”, „Transnis­­tria”, oficiile monopolizatoa­re de materii prime, exclusi­vismul acordat câtorva bene­ficiari în domeniul exportu­lui şi importului, traficurile valutare, acestea sunt o par­te din capitolele din cari tra­ficanţii au secătuit seva unei ţări sărăcită de război, în timp ce diriguitorii respon­sabili, apăraţi de o cenzură servilă, se făceau că nu văd că ţara este împinsă spre ultima limită a desnădejdii. Faimoasele „dispersări” ale autorităţilor şi funcţionarilor publici, abuzurile scanda­loase ce s’au făcut de către unii potentat! ai departa­mentelor cari s’au îngrijit de transportarea avutului lor propriu, in loc să pi­nă la adăpost averea reală avutu­lui, au scos şi mai mult în evidentă haosul ce domnea în administraţia Statului şi totala lipsă de disciplină ai discernământ în luarea mă­surilor de interes general. In această atmosferă de dublă îngrijorare, ţara — mi­litări­ste ocupată de trupele hitleriste şi administrativ condusă sub directivele in­conştienţei şi favoritismului — a trăit cele mai grele clipe din istoria războiului, până ce In ziua memorabilă de 23 August a fost cunos­cută bărbăteasca hotărîre a ăi. S. Regelui Mihai, graţie căreia România a trecut da partea aliaţilor săi fireşti, adică a Naţiunilor Unite ală­turi de cari a luptat în răz­boiul de reîntregiră. In hotărirea Sa, Suveranul s’a bizuit pe sprijinul parti­delor liberal, naţional-ţă­ră­nesc, comunist şi social­­tem­ocrat şi reprezentanţii autorizaţi al acestor partide d-r.ii Const. I. C. Brătianu U­liu Maniu, Lm­reţiu Pă­aşcanu şi Dom Titel Pe­­trescu au intrat li guvernul constituit chiar In acea ai sub prt. dinţia d-lui general 3ănăte°cu. Conform condiţiilor armi­stiţiului, armatele române, alături de marea şi puternica armată sovietică, au curăţat ţara de elementele hitleriste cari opuneau rezistenţă, te-au svârşit dincolo de frontieră şi au eliberat Ardealul care, potrivit clauzelor acestui ar­mistiţiu, revine in întregime sau în cea mai mare parte, României, armatele române continuă mereu lupta din­colo de frontiera Transilva­niei, în inima Ungariei, la­­ porţile Budapestei, a cărei cădere este certă, contribuind astfel la zdrobirea ultimelor zvârcoliri ale tentativelor de rezistenţă hitleriste ma­­ghiară. Scuturându-se de teroarea dictatorială ce înăbuşea ori­ce spirit de libertate, Româ­nia a revenit la Constituţia din 1923, care — între altele — nu face­ nici-o deosebire de religie şi rasă între cetă­ţenii ţării. Purificarea apa­ratului de stat, sancţionarea elementelor vinovate de de­zastrul ţării, a celor cari au făcut crima de războiu îm­potriva celor mai elementare legi ale omeniei ori a celor cari au făcut parte din orga­nizaţii cu caracter pro-hitle­­rist, sunt preocupările auto­rităţilor superioare, preocu­pări netraduse încă — în to­talitatea lor — în acte defi­nitive, aştepta­te cu nerăb­dare legitimă de opinia pu­blică. După o formaţiune politică de guvern făcută tot de d. general Sănătescu, — cu spri­jinul aceloraşi grupări poli­tice mai sus pomenite, s-a constituit, la 6 Decembrie, un guvern sub preşedinţia d-lui general adjutant N. Rădescu. Elemente tinere, expo­nente ale celor patru partide, grupate în noua formaţiune, ■u pornit la greaua muncă a rezolvării multiplelor şi a­­nevoioaselor probleme de a­­provizionare, de transport, de înlăturarea nedreptăţilor etc., având, fireşte, ca pri­me ţeluri aplicarea sinceră şi reală a armistiţiului şi continuarea războiului până la zdrobirea hitlerismului şi instaurarea păcii rodnice şi a bunelor raporturi intre toate popoarele dornice de libertate. Vizita făcută de d. Vâşin­­sky, comisarul adjunct pen­tru afacerile externe ale U. R. S. R., preocuparea con­stantă a tuturor forurilor româneşti de a arăta prin fapte sincera noastră dorinţă de a recâştiga amiciţia ma­re­ şi puternicei republici vecine, dau poporului român speranţa că realele sale stră­danii vor fi preţuite în ade­vărata şi curata lor valoare şi că poate privi cu încredere perspectivele legăturilor vii­toare cu toate Naţiunile Unite şi în primul rând cu Rusia Sovietică. O viaţă nouă se anunţă odată cu victoria Naţiunilor Unite. O viaţă nouă care în­lătură definitiv obscurantis­mul, teroarea şi sălbăticia hitleristă şi fascistă. O lume nouă se reconstituie pe baza iubirii de oameni, pe baza dreptăţii sociale şi prin re­punerea muncii în drepturile ce i se cuvin în rândurile factorilor de seamă al pro­d­­ecţiei. Multe şi grele probleme ale refacerii şl reconstrucţiei ne aşteaptă; va trebui să facem economii severe şi o gospodărie plină de chibzu­ială; va trebui să muncim din greu In toate domeniile dar, cum Soarele dreptăţii şl al libertăţii va lumina pe deasupra tuturora, vom izbândi, prin perseverenţă, disciplină şi cuminţenie, să reluăm firul întrerupt al propăşirii pacinice, în ritmul nou al justei repartizări a bunurilor provenite din mun­ca fiecăruia şi în ritmul nou al­ impnumării ţării renăscute pe făgaşul progresului gene­ral, alături de toate celelalte popoare eliberate de teroarea sclaviei cu care hitlerismul ameninţa vechile aşezări europene. PUTERNIC CUTREMUR IN NORDUL ANGLIEI Ilandra, 30 (R7Cor). — O su­­prafață întinsă din nordul An­gliei a fost sguduită de un cutre­mur Sâmbătă la ora 0 și 86 mi­nute... Clădirile din Manchester s’au clătinat puternic. Cutremurul a durat 2 minute. Cutremurul a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate in Anglia în ultimii ani. La Manchester și Darlington s-au înregistrat pagube. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE . D. colonel N Gh. Părvulescu a fost numit secretar general la v­ mnisterul afacerilor interne. Intre altele, d-sa va avea ti a­­tribuţiuni in legătură cu condu­cerea îl coordonarea serviciilor pentru aplicarea convenţiei de armistiţiu. @ D-mi: Titos Dragoş, Artur Gorsky şi Dimitri® M. Răsu­cea® u, avocaţi consi­eri, mem­bri in consiliul superior juridic statului, au fost licenţiaţi din serviciu, în temeiul art. II şi V din legea pentru purificarea ad­ministraţiilor publice.­­ D. prof. Victor Slăvescu, fost ministru de finanţe, a fost cooptat ln consiliul de adminis­traţie al Băncii Naţional®, în lo­cul d-lui prof. Gh. Leon.­­ Ministerul educaţiei naţionale educe la cunoştinţa celor numiţi în subpermisi­­unile de epuraţie in­stituite la inspectoratele şcolare regionale şi judeţene, că trebuie să se considere în serviciu co­mandat şi ca atare sunt obligaţi a se pune imediat la dispoziţia subcomisiunilor, ale căror lucrări urmează să fie înaintate de ur­genţă la minister. Refuzul de serviciu va fi sanc­ţionat în consecinţă. Instrucţiunile sau expediat la timp subcomisiunilor. In cazul când, din pricina dificultăţilor de transmitere, ele n’au ajuns dacă la destinaţie, se va strânge şi tria materialul în lumina dispoziţiuni­­lor cuprinse în legile nr. 486/944­­şi 591/944, publicate în M. Of. (fin 8 O­tombrie şi 24 Noembrie 1944, urmând ca lucrările să fie defi­nitivate imediat după primirea ib­strucţii c­lor. • S-a Întocmit un proiect de decret-lege prin care se înfiin­ţează comisii politice, alcătuite din câte un reprezentant al partidelor naţional - ţărănesc, naţional-liberal şi unul din partea F. N. D„ prezidate de un magistrat, pentru trierea legionarilor arestaţi. Aceste comisii­i vor hotărî a­­supr internării sau eliberării celor arestaţi­• D. Mihail Răutu, subsecre­tar de stat la ministerul comu­­nicaţiilor, şi-a fixat sediul de activitate în Palatul Poştelor şi Telefoanelor, care cade în com­peting i­d­ean­e. EXTERNE s Dui­­ cum scrie redactorul di­plomatic al agenţiei „Reuter”, for­marea unui nou guvern iugoslav, având ca r­eşedinţe pe mareşalul Tito, este virtual aranjată. Acest guvern îşi are asigurată recunoaş­terea ca succesor al actualului gu­vern de către Marea Britanie şi Statele Unite. (Rador). • Postul de radio Paris a anun­ţat în noaptea de Vineri spre Sâm­bătă că un consiliu de miniştri a aprobat un vast program privitor la reechiparea şi reinarmarea ar­matei franceze în primele trei luni ale anului 1945. Consiliul de miniştri a aprobat deasemenea un credit de 43 mi­liarde franci pentru apărarea na­ţionala. (Rador).­­ O comisie pentru studierea planului dela Dumbarton Oaks s’a întrunit Vineri după amiază la mi­nisterul afaceriior străine sub pre­­şedinţia d-lui Joseph Paul Bon­com. (Rador). • D. Bogomolov, ambasadorul Uniunii Sovietelor in Franța, a fost primit Vineri la primăria din Paria de comitetul parizian da eli- UNIVERSAE Armata 3-a americană a început o nouă ofensivă de mari proporţii Paris, 1 Ian. (Radar). — Dumi­nică noaptea s’a aflat la cartie­rul suprem aliat că noua ofensivă pornită de armata a 3-a a Sta­telor Unite este o acţiune de mari proporţii, efectuată cu forţe mari de tancuri şi d® infanterie. Trei contraatacuri, date de ger­mani în împrejurimile oraşului Bastogne cu scopul vădit de a sfărâma coridorul făcut de aliaţi până la oraş, au fost respinse. La sud-vet de Bastogne, rezis­tența germană este încă puter­nică. OPERAȚIILE DE PE FRONTURILE DE LUPTA Comunicatul marelui cartier al generalului Eisenhower Paris, 1 Ianuarie (Rador). — Cartierul suprem aliat comunică: Flancul de nord al intrându­lui din Ardem a fost calm. Trupele aliate au ocupat Rochfort după lupte grele în a­­ceastă regiune. La flancul sudic al intrândului de la vest de Rastogne, infante­ria şi blindatele aliate au por­nit un atac spre nord-est. Mai multe contraatacuri, date de i­­namic cu tancuri şi infanterie în apropiere de Chenogne şi un altul dat la nord de Lutrebois, au fost respinse. In lupta de la Lutrebois, forţele noastre au distrus 18 tancuri inamice. Ar­tileria inamică a fost mai activă in acea zonă. La sud de Wiltz, am realizat câştiguri împotriva unei puter­nice rezistenţe inamice. In zona situată la sud de râul Sauer, între Diekirk şi Echter­nach am ocupat Reisdorf. Se semnalează operaţiuni de patru­le ofensive ale forţelor noastre pe râurile Moseia şi Sarre. La capul de pod de la Sarre­­lot­is focul artileriei inamice s-a accentuat. Cel mai impetuos dintre ata­curile noastre aeriene de ieri a fost îndreptat împotriva comu­nicaţiilor şi depozitelor d petrol inamice. Bombardiere de vână­toare au atacat posturi de c®Ie ferată intre Herte­­enbosi­g şi Utrecht, lovind totodată liniile ferate din regiunea Amersfoort, Is sud-est de Vinlo şi deasupra frontierei germane s pro nord-est până la Dorsten şi Copafeld. Gă­rile de la Hamm au fost şi ele a­­tacate. In apropiere de Amers­foort a fost bombardat an atelier de reparaţii Instalaţia« feroviare de la Veht­­winke4 au fost atacate de bom­bardiere grele escortate la cursul după amiezii. Vânătorii noştri au doborît 7 avioane inamice in regiunea Rheine Monster. In intrândul Ard­inilor, bom­bardiere de vânătoare şi puţine bombardiere mijlocii şi uşoare au atacat tancuri şi vehicule motorizate inamice, precum şi noduri de comunicaţie. Mai la sud, bombardiere de vânătoare au lovit transporturi feroviare şi alte căi de comunicaţii şi au bombardat instalaţiile feroviare de la Bad Kreuznach, Kaiserlau­­tern, Hamburg, Pirmasens şi Neustadt. In apropiere de Kaltearlautern au fost doborâte şase avioane Ina­mice. Peste 1.300 de bom­xr­ddard­­ore grele, escortate de 700 die avioa­ne de vânătoare, au atacat rafi­năriile de petr­ol din regiunea Hamburg şi instalaţiile de sub­marine de la Misburg, o fabrică la Wenzendorf, două gări in a­­propiere de Duesseldorf, precum şi puncte de legătură între Rin şi intrândul Ardenilor. In cursul acestor operaţiuni au fost dobori­te 78 de avioane ina­mice. Bombardiere de vânătoare au atacat obiective inamice in sa­tele ocupate de Inamic în regiu­nea de la nord de Meuse şi pozi­ţiile de artilerie la vest de Dül­ken. După ştirile primite până a­­cum, lipsesc dintre avioanele noastre 13 de bombardiere şi 19 aparate de vânătoare. Noaptea trecută, bombardiere uşoare au atacat Berlinul, iar bombardiere grele au atacat In­stalaţiile feroviare de la Oster­feld. Peste noapte au fost dobo­­rîte de vânătorii noştri cinci avioane Inamice. Contraatacurile date de Inamic la nord şi vest de Colmar au fost respinse. In ultimele două zile au fost luați in ornat sectar aproape 800 de prizonieri. COMUNICATUL MILITAR SOVIETIC Macoorvo, 2 (Radar). — Biroul de Informa­ţiuni sovietic trans­mite următorul comunicat asu­pra operaţiilor din ziua de 1 Ia­nuarie 1945: In cursul ziei de 1 Ianuarie, pe teritoriul Cehoslovaciei, tru­pele noastre ce înaintează înspre oraşul Lupenec au cucerit prin lupte centrele locuite Velikie Dravce, Boscovee, Nitra, Galsa, Terbelovce, Mikusovoe (aflat la 3 kilometri sud de Lucenec), Ra­­povce, Panitske-Dravce, Terino, Busince, Malye-Slevce, Malye- Stractoi, Velik­­­e-Stracini, Plah­­tince și gara Rapov­ce­in cursul luptelor din ziua de 31 Decembrie, trupele noastre au luat ca prizonieri 559 ofiţeri şi soldaţi germa­ni In această re­giune. In regiunea Budapesta, tru­pele noastre au continuat nimi­cirea grupului Inamic Încercuit In oraş şi au cucerit pes­te 200 de birouri de clădiri şi gara Ba­kos din partea de răsărit a ora­șului. In celela­s sectoare ale fron­tului, nici o eohirobw© impor­tantă de semnalat. In cursul zilei de 31 Decem­brie, trupele noastre au imobi­li­zat sau distrus 48 de tancuri germane. In lupte aeriene, sau de pe urma tirului artileriei antiae­riene, au fost doborâte 4 avioane inamice. DOUĂ MILIOANE DE PERSOANE TRĂESC AGONIA FINALĂ A BUDAPESTEI Moscova, 1 Ian. (Radov) — Corespondentul agenţiei „Reuter" transmite : Două milioane de bărbaţi, fe­ntei şi copii trăesc în momentul de faţă agonia finală a Budapes­tei, după cum anunţă rapoartele sovietice primite din capitala Un­gariei. Budapesta este astăzi un oraş fără apă şi fără electricitate. Ra­ţia de pâine nu trece de trei fe­lioare subţiri de persoană, distri­buite şi acelea în mod foarte ne­regulat. Forţele Lioane continuă să înainteze pe sud-vest de Bastogne Londra, 2 (Radar). — D. Wil­liam Steen, trimisul special al agenţiei „Reuter” pe lângă for­ţele americane din Belgia, trans­mite: Armata a 3-a americană con­tinuă să înaânteze pe un front neregulat la sud-vest de Bas­togne. Ea a cucerit un ait oraș, ia afară de cele de pini acum, și a atins cu elementele sale îna­intate site trei centra mari. Tancurile canaciideecă acum coridorul american înspre Bap­­taerne. Ele au câștigat ceva te­ren Înspre răsărit. A SOSIT LA MOSCOVA O DELEGAŢIE A GUVERNULUI PROVIZORIU UNGAR PENTRU ÎNCHEIEREA ARMISTIŢIULUI Moscova, 2 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Reuter" tran­smite : Postul de radio Moscova a­­ anunţat în cursuri nopţii de Luni , spre Marţi că la Moscova a sosit o delegaţie a guvernului provizo­riu ungar pentru încheierea ar­mistiţiului. Delegaţia este compusă dim d. hr. Janos Gyoengoesy, ministrul afacerilor străine, generalul de divizie Janet Voaroes, ministrul apărării naţionale, şi d. István Balogh, ministru de stat. La gară, delegaţia a fost întâm­pinată de d. Dekanozov, comisar­­adjunct al afacerilor străine, d. Moloc­ikov, directorul departa­mentului protocolului din comi­sariatului poporului pentru afa­­rile străine, şi de generalul de brigadă Kutuzov, directorul de­­partamentului relaţiilor externe d­in comisariatul poporului pentru apărarea națională. Ministerul de externe american studiază toate problemele cu caracter teritorial Washington, 2 (Rador). — Co­­n­spor­den­tul agenţie! -Router’' transmite: D. Edward Stetdlnius, secreta­rul departamentului de stat, a declarat la conferinţa de presă de Luni­ei departamentul de stat studiază toate problemele cu caracter teritorial cărora, mai târziu ar urma eventual să le facă faţă guvernul american în colaborarea sa cu celalţi aliaţi. El a refuzat totuşi să confirme ştirile publicate afirmând că Statele Unite au alcătuit un plan amănunţit cu privire la schim­bările teritoriale din răsăritul Europei. D. Stettin­os şi-a exprimat *S­­tisfa­cţia pentru formarea Re­genţei greceşti Întrucât, evident, in acest fel se va putea ajunge la o soluţionare a grelei situaţii din Grecia. „Franţa nu va cruţa nici­ o sforţare pentru a aduce deplina sa contribuţie la menţinerea păcii“ Washington, 2 (Rador). — D. Henri Bonnet, noul ambasador al guvernului francez provizoriu la Washington, a prezentat scrisorile sale de acreditare Lumi d­ lui Roo­­sevelt. „Puteţi fi siguri a spus între altele d. Bonnet in alocuţiunea rostită cu acest prilej, că guver­nul meu nu va cruţa nici o sfor­ţare pentru ca pacea, care a fost câştigată cu preţul umor atât de numeroase sacrificii, să fie ga­rantată prin­tr'un sistem solid de securitate. In acest scop, el este dispus să aducă deplina sa contribuţie la opera organizaţiei internaţionale, care va uni naţiunile iubitoare de pace prim, respect mutual şi ju­stiţie" Răspunzând, preşedintele Roo­sevelt a declarat: „Mă bucur în­deosebi de declaraţia pe care aţi făcut-o relevând că guvernul dv. nu va cruţa nici o sforţare pen­tru a aduce deplina sa contribuţie la menţinerea păcii. Ştiu bine cât de importantă i va fi pentru Europa şi pentru în­treaga lume această contribuţie şi tocmai punerea ei in practică a îndemnat pe reprezentanţii în­truniţi la Dumbarton Oak* să asi­gure Franţei în viitoarea organi­zaţie mondială locul la care o în­dreptăţesc tradiţiile ei, idealurile ei şi importanţa ei”. MAI INTIMI îvmLiims ?­um MAREŞALII TOLBUKIN ŞI AU CERUT PREDAREA BUDAPESTEI Germanii au ucis pe ofiţerii parlamentari sovietici Moscova, 30­­Radon. — Cores­pondentul agenţiei „Reuter” transmite: Postul de radio Moscova ci­tează o declaraţie specială so­vietică anunţând că mareşalul Talbukin şi mareşalul Malinov­­ski au adresat un ultimatum co­mandantului inamic de la Buda­pesta prin care i se cere să se predea Ultimatumul a fost dus în li­niile inamice de ofiţeri sovietici purtând cu ei un drapel alb şi asupra lor germanii au des oh­ia focul. Declaraţia sovietică caracteri­zează actul german drept „omor premeditat şi violarea legilor războiului”, aruncând răspunde­rea pentru o eventuală distruge­re a Budapestei, asupra germa­nilor. Iată textul acestei declaraţii: „Mareşalul Tolbukin, coman­dantul frontului al treilea ucrai­nean, şi mareşalul Malinovski, comandantul frontului al doilea ucrainean, îndemnaţi de consi­derente umanitare şi în acord cu­­legile internaţionale şi cu obiceiurile din întreaga lume de a purta războiul, au trimis în ziua de 29 Decembrie emisari la comandantul şi la ofiţerii grupu­lui inamic încercuit de la Buda­pesta cu următorul ultimatum: „Către ofiţerul-general coma­n­­dariut al trupelor germane şi un­gare tapeoonate în zona Budape­sta şi către ofiţeri ce se află sub comanda sa. Prin cucerirea localităţii Esz­tergom şi prin stabilirea jonc­ţiunii între fronturile armatei a 2-a şi armatei a 3-a ucrainiene, trupele sovietice au desăvârşit încercuirea forţelor germane şi ungare din regiunea Budapesta. Toate drumurile voastre de scăpare sunt tăiate. Superiorita­tea noastră sdrobitoare se evi­­deţhta.­este sine. Dv., in calitate de comandant suprem, vă daţi seama perfect că o continuare a rezistenţei nu are nicio raţiune şi ar duce la nimicirea trupelor dv., la pro­vocarea a numeroase victime în sânul populaţiei civile şi la dis­­tr­ugerea capitalei Ungariei. Reprezentanţii dv. vor fi în­­­tâmpinaţi de un ofiţer rus având depline puteri in regiunea pozi­ţiilor Înaintate sovietice pe şo­­­seauna din faţă in ziua de 39 De­­cembrie, la ora 12 (orn Moscova). In cazul când respingeţi oferta ce vi se face de­ a depune armele, trupele şi aviaţia armatei roşii vor începe operaţii in vederea ni­micirii trupelor dv. încercuite şi Întreaga răspundere pentru nimi­cirea lor, ca şi pentru toate dis­trugerile din Budapesta şi pentru victimele o© vor fi pricinuite printre locuitorii ei, va cădea a­­supra dv.“. In noaptea de 28-29 Decembrie şi în dimineaţa zilei de 29 De­cembrie, difuzoare puternice so­vietice aflate în liniile înaintate ale frontului au adus neîncetat la cunoştinţa comandantului inamic şi a forţelor încercuite iminenta trimitere a unor emisari sovietici spre a remite ultimatumul. S’au difuzat cu acest prilej şi amă­nunte ia legătură cu timpul şi drumul pe care vor merge aceşti emisari spre poziţiile germane. Tirul armatei roşii a fost oprit in sectoarele prin ca­re emisarii şi-au croit drum. In ziua de 29 Decembrie, la ora 11, un ofiţer sovietic, purtând cu el un mare drapel alb, a ple­cat într’un automobil din sectorul de pe ţărmul stâng al Dunării înspre poziţiile inamice. Când s’a apropiat de liniile Înaintate inamice din cartierul Pisztecz din partea de sud-vest a Budapestei, in ciuda drapelului tHr foarte vtcurii, * si h«M evident al ofiţerului sovietic, un intens tir de puşti, mitraliere şi de artilerie a fost deschis împo­triva sa de germani şi el a fost omorât. In acelaş timp, un al doilea o­­fiţer sovietic, împreună cu un in­terpret, a plecat dintr’un sector aflat pe ţărmul drept al Dunării purtând deasemeni un mare dra­pel alb. El a trecut linia frontu­lui pe la o răscruce aflată la 4 kilometri răsărit de Budapesta. De aei, ofiţerul sovietic a fost luat în primire şi cina la cartie­rul trupelor germane şi coman­dantul german i-a comunicat că respinge ultimatumul şi că refu­ză să ducă tratative. Pe când ofiţerul sovietic se înapoia spre liniile sovietice, ger­manii au deschis focul asupra lui şi el a fost omorît pe la spate. Interpretul care ii Însoţea a scăpat cu viaţă printr’un noroc bizar. In ciuda acestor lucruri, ger­manii nu îşi vor păstra Încă multă vreme tăria. Armata ro­şie va pune pe fugă şi va sdrobi pe inamic, indiferent de rezisten­ţa pe care acesta ar putea să o opună”. Ultimatumul sovietic cerea ca ostilităţile să înceteze imediat şi ca toate armele, echipamentul şi autovehiculele să fie remise in­tacte în mâinile trupelor sovie­tice”. Moscova 30 (Radar). — Cores­pondentul agenţiei „Reuter“ transmite: Postul de radio Moscova citează un comunicat sovietic special a­­nunţând că germanii din Buda­pesta au omorit ostaşi sovietici care purtau cu ei un drapel alb în cursul unei încercări de a se negocia un armistiţiu temporar te­rm* ---------©♦©--------­ CONSTITUIREA NOULUI GUVERN GREC Atena, 2 (Rador). — se crede că este posibil ca in cursul zi­lei de Marţi, * Ianuarie, să fie alcătuit noul guvern grec . RATIFICAREA TRATATULUI FRANCO-SOmiC Paris, 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei Tass trans­mite: D. Bogomolov, ambasadorul Uniunii Sovietelor in Franţa, şi d. Ribault, ministrul afacerilor străine francez, au procedat la un schimb de scrisori, prin care se arată că tratatul de alianţă şi de asistenţă mutuală dintre U­­niunea Sovietelor şi Republica franceză, semnat la 10 Decem­brie la Moscova, a fost ratificat la 22 Decembrie de către guver­nul provizoriu al Republicii franceze şi la 25 Decembrie de către Prez­diumul Sovietului Su­prem al Uniunii Sovietelor. --------©♦©--------­ &■ FRANŢA A ADERAT IN MOD FORMAL LA DECLARAŢIA NAŢIUNILOR UNITE Mesajul preşedintelui Roosev­elt Washington, 2 (Rador).— Fran­ţa a­ devenit a 36-a naţiune sem­natari a Declaraţiei Naţiunilor Unite in cursul unei ceremonii care a avut toc Luni la departa­mentul de stat şi la care au luat parte reprezentanţii Naţiunilor U­­nitai într’un mesaj ce a fost citit de d. Edward Stettinius, secretara­ departamentului de stat, preşe­dintele Roosevelt a declarat că, cu prilejul acestei a 3-fr andver­sări a Naţiunilor Unite, „cu toţii suntem satisfăcuţi pentru că în cursul acestei ceremonii Franţa va adera în mod formal la De-­­eleraţia Naţiunilor Unite. In răz­boiul de faţă toate brutalităţile celor patru ani de­­ocupaţie na­­ştetă nu au prutul, stinge flacăra spiritului invincibil de progres al Franţei, flacăra rezistenţei po­porului francez împotriva hraril­­or thri­ Şi acum Franţa stă ală­turi de noi, ca un aflat puternic, din nou în primul rând al naţiu­nilor libere şi iubitoare de pace". Comentând felul cum a evo­luat războiul de la data semnării Declaraţiei Naţiunilor Unite, me­sajul prezidenţial a adăugat: „Mai avem încă mult de stră­bătut. Noi dovedim ei noimi ca Naţiund Unite ne stă în putinţă să câştigăm victoria completă şi finală în acest război şi apoi să câştigăm pacea. Ne dăm seama că prin menţinerea şi înapoiMa­rca Naţiunilor Unite vom retatea ambele aceste lucruri“. D. Edward Stephinius, secreta­­rul departamentului de »tot, a de­clarat la rândul său că semnatar­­il Declaraţiei se obligă să puaă îs» acţiune toate resursele imspo» tries inamicilor lor, nu cooperare! şi să nu încheg un armistiţiu se» parat »au pace. Dar, « adau­gat el, ei fac m«i mult decât atât: 4» subscriu la programul comun de ţeluri ?» principii cuprinse în de­ claraţia comună făcută de preşe­dintele Roosevelt şi de primul­­ministru britanic, A. Churchill, la 14 August 1941, declaraţie cunos­cută sub numele de Charta At­­lan­ticului. D. Henri Bonnet, ambasadorul Franţei le Washington, a spus între altele în alocuţiunea rosti­ri: „Vă mulţumesc, d-le secretar al departamentului de stat, pen­tru ca aţi reamintit că Franţa a­­fost totdeauna alături de Naţiu­nile Unite. Cea mai mare misiune ce ne aşteaptă este men­ţinerea acestei solidarităţi după obţinerea Victo­riei spre a îm­inde dificultăţile inevitabile pe care le vom moşte­ni de pe urma celui mai înspăi­­măntător dintre războae". " PEDEAPSA APUCATĂ UNOR TRĂDĂTORI Paris, 30 (Rador). — După cum anunţă corespondentul agenţiei ,Reuter”, Marcel Farger, fostul primar al oraşului Alais, numit de guvernul din Vichy, care fusese condamnat la moarte şi a cărui sentinţă fusese schilabată in În­chisoare pe 20 de ani, a fost smuls din automobil şi impuşcat, pe cănd era dus de poliţii» la închisoarea din Montpelli ❖ Pari», 30, (Rador). — 9« anunţă că Albert Lejeune, fostul director al ziarului „La Petit Nisols, a fost condamnat la moarte pentru «ela­borare cu inamicul. Sentinţa a fost executată În cursul dimineţii de Vineri. ♦ Paris, 30 (Radar). — In capital«, Franţei ,s’a desfăşurat in faţa unui foarte numeros public proce­sul l­ui Henri Beraud, cunoscutul scriitor francez In vârstă de 59 de ani, acuzat de colaborare cu Ger­mania. Iar interogatoriul luat la şedinţa de Vineri, Henri Beraud a decla­rat că totdeauna a avut sentimen­te antigermane. Având in vedere loverile de vi­novăție Henri Beraud a ori dom­damnat la moarte. ORDINUL DE ZI CĂTRE ARMATĂ AL D-LUI MINISTRU DE RĂZBOI Ordin de zi Nr. 1 din 1 Ianuarie 1945 O* anul care s’a încrednt s’a înscris o nouă pagină In istoria frământată a Ţării noastr­e scumpa O pagină plini de virtuţi na­ţionale şi cetăşeşti care au aşe­­sat Ţara pe drumul ai firea s­lu­t­i binele tuturor.­­Luptând fără teamă, împotriva tuturor greutăţilor, de la Maiesta­tea Sa Regele Mihai I, primul os­taş al Ţării, pe al cărui piept străjueşte simbolul celor mai inaite virtuţi ostăşeşti şi până la cel mai tânăr ostaş încercat în luptele de deşrebire, nu a existat decât o singură dorinţă: salvarea Patriei, şi un singur consemn: to­tul pentru Es. C«^ anul care vina începem e nouS’ pagină istorie! noastre în care armata * este chemată cea dintâi ta, prin jertfei« devota­mentul şi cuminţenia el, şi scrie cel« dintâi rânduri. 91 sunt sigur că le veţi aprte cu credinţă neîntinată In vitorul frumos al neamului care, aşa cum este el, viteaz, curat, cinstit şi muncitor, trebue să trăiască in­­trto lume mai bună. Spre voi sunt ţintite privirii« Ţării şi voi reprezentaţi speran­ţele noastre. Nimeni astăzi nu se mai ta­­doeşte că ostaşul român ştie ce vrea şi când vrea ceva, nu pre­cupeţeşte nici o jertfă pentru atingerea ţintei sale. Aşa fiind şi călăuziţi mereu de dragostea de ţară, care la rându-l vă urmăreşte cu cele mai sfinte gânduri, păşiţi cu încredere pra­gul noului an şi cu credinţa în Dumnezeu şi viaţa neamului, mergeţi inainte. La mulţi­­ani. Ministrul de război, General de Corp de Armată (ss) I. NEGULESCU OSTAŞI CITAŢI PE ARMATĂ PENTRU VITEJIE D. general de C. A. Negul­escu Ion, ministrul de războiu, a dat următorul ordin de si pe ar­mată: Podul 40 vase de la Tisa-Lök, construit de Compania 18 Po­duri, fiind de o mare importan­ţă operativă, a fost ţinta­­unor numeroase Încercări inamice de a-1 distruge. In acest scop, la afară de alte mijloace, a încercat să dea dru­mul la numeroşi corpi plutitori, lemne, stâlpi de telegraf, mine de curent, etc. In seara de 17 Noembrie 1944, o mină de enrept aruncată de Inamic, a scăpat măsurilor luate de sistemul de siguranţă al po­dului instalat in sensul apei, şi împinsă de curent, plutea spre podul de vasa Soldaţii Croi­tori Efthnio, con­tingentul 1936 şi Stan Gheorghe contingentul 1943, din Compania 18 Poduri, care făceau, în vase, siguranţa apropiată a podului, conştienţi de pericolul ce ame­ninţa podul, şi-au primejduit viaţa, lovind mina de curent cu căngile, pentru a provoca ex­plozia acesteia înainte de a lovi podul. Soldatul Croitoru Eftimie a fost omorât pe loc, iar soldatul Stan Gheorghe a suferit o co­­moţie în urma căreia a râmas surd pe viaţă. Pentru vitejia şi înalta con­ştiinţă de luptători, pentru e­­xemplul de jertfă supremă pe altarul Patriei, de care au dat cea mai înălţătoare dovadă, se citează prin ordinul de zi, pe in­­treaga Armată, soldaţii Croitoru Eftimie şi Stan Gheorghe din Compania 18 Poduri. Vizita generalului de Gaulle pe front Paris, 29. — Generalul de Gaulle a petrecut toate cele trei zile de Crăciun pe frontul alsa­­cien. A inspectat poz­iţile înain­tate, a luat pa­rte la conferinţe militare. După o scurtă vizită la Strasburg, unde a vizitat cate­drala, generalul de Gaulle a a­­siistat a doua zii de Crăciun la o slujbă religioasă care s’a cele­­brat la biserica din Erstem. Au luat parte ofiţeri şi soldaţi apar­ţinând tuturor, unităţile­ comba­tante. Aci generaliul a Întâlnit pe fiul său, locotenent tot d’un regi­­m­m­i­­te con­firriate. pentru TE-DEUM-Ul DELA SF. PATRUN A oficiat I. P. S. S. Patriarh Nicodim Un Te-Deum s’a oficiat Luni dimineaţă, la orele 11, la 11. Pa­triarhie, cu prilejul Anului Nou. Au luat.*­parte toate oficialită­ţile diplomatice, politice şi mili­tare. Curtea Regală a fost reprezen­tată prin d-na col. adj. Bossye, col. Gh. Lazăr şi comandor Gher­ghel Deasemeni au asistat toţi membrii guvernului care se a­­flau în Capitală, d. general adj N. Rădescu, preşedintele consi­liului,­­fiind reprezentat de d. gen. Negulescu, ministrul apărării na­ţionale, i­ar d. dr. Petru Groza, vice-preş­edintele consiliului, ae­d Ghiţă Popp, ministrul cultelor. Au mai luat parte şefii de mi­siuni politice şi militare şi mem­brii acestor misiuni, d-nii: consi­lier Ştefan Kircharov, gen. K­ Vinogradov, contraamiral Bog­­cenko, gen. Vessiliev, gen. Mosk- Witin, din partea U. R. S. S.. Beny, ministru plenipotenţiar, Roy Melboum, secretar de lega­ţie, general brigadier Cort­land, van Schyler, din partea Statelor Unite ale Amaricii; Marjom­bauks, Le Rougetel, vice-amiral al aeru­lui Stevenson, col. Greer, din partea Marei Britanii, erau de faţă d-nii preşedinte Sa­vei Rădulescu şi Crutescu, mini­stru plenipotenţiar. Deasemeni ,au prezenţi d-nii : gen. Gifryca prefectul poliţiei, gen.. Victor Dombrowski, prima­rul general al Capitalei, gen Cre­­ţuiescu, subşeful Marelui Stat Major al Armatei, ge­n Iosif Teo­­doares­ru comandantul garnizoaniei, col. Borcescu, Mircescu, directo-­­ tul ceremonialului, col. Drăguţ­e­­scu, av. Dumitrescu, căp Os­trovski, alela Preşedinţia corsi­ulTM, precum şi delegaţii Acade­miei Române, Înaltei curţi de ca­saţie, Universităţii, etc. Slujba religioasă a fost o­tera­­tă de I. P S. S. Fătim­a­hol IV'np­­dim, asistat de vicarii Sf Pa­triarhii. I I3­ S. S. Patriarhul a făcut u­­rări pentru M. S Regele, pentru ţară şi pentru aliaţii Român'ei, apoi a primit felicitările înalte­lor personalităţi prezente. D. gereral Naatilesru, m'-’stml apărării naţionale, a trecut tn revistă, împreună, ou d­in t1-,,­. dorescu, escadronul -do p'-t­riOT-at •' după care * vorbit trupei « ft-tt osterilor traditionaia urare „La rrvtvlt­ ani!” Boitacaniitele?* a lu­at sfârşit !». «reăe 12 st tvtmgfrsw. 1

Next