Universul - Provincie, mai 1945 (Anul 62, nr. 99-119)
1945-05-03 / nr. 99
INDICATUL ALIMENTAR CUCEREȘTI !.., Pentru a spulbera zvonurile cari Circulă și insinuările unor ziare* — care s’au lăsat induse în eroare, — face cunoscut turnătoarele : Majoritatea membrilor noştri, cari au fost aleşi în Comitetul de Conducere în ziua de S Aprilie 1845, fac parte din partidele democratice ale frontului Naţional Democrat care conduce astăzi ţara şi nu au nimic comun cu fostul Comitet al Sindicatului. Este în tradiţia sa ca Sindicului Alimentar să dea întregul său concurs pentru propagarea şi atingerea scopului tuturor ideilor, care au la bază binele Patriei şi numai aceasta. De aceia, acest nou Comitet, a inţeles din primul moment al alege■ sal® să adere la programul acumţat de F.N.D. şi să colaboreze cu organizaţia U. S . C.-ului, pentru la?*1* *arU ?* al comerţului alinten(•pi-:-s,prin art- 57 ,din statute, toţi membrii sunt opriţi a face politică de partid In sânul Sindicatului. Actualul comitet înţelege să dezavueze pe oricare dintre membrii săi dacă au făcut In trecut politică in sânul Sindicatului nostru Credem că aceasta este suficient,pentru ca oamenii de bună credinţă sâ înţeleagă, care va fi linia noastră de conduită în viitor. COMITETUL DE CONDUCERE Preşedinte I. Petcu "■ MINIST. AFACERILOR INTERNE _ Direcţiunea Contabilităţii No. 2220 K. din MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI ASISTENŢEI SOCIALE Casa Sănătăţii PUBUCAŢIE No. 506 din 26 Aprilie 1945 Ministerul Sănătăţii ţine licitaţie publici in ziua de 18 Mai 1945 ,orele 12 a. m., in localul său din Bucureşti calea Plevnei nr. 19 (Adminstraţia Casei Sănătăţii etaj I), cu oferte închise şi sigilate, în conformitate cu dispoziţiunile Legii Contabilităţi Publice, pentru darea in arendă a dreptului de exploatare a instalaţiilor de băi, proprietatea Statului (fost Primide-Mirescu), din staţiunea balneară Amara judeţul Ialomiţa, precum şi a extragerii nămolului din lac, necesar acestiu stabiiliment, a plăjii pentru băile reci şi a canotajului pe lac. Arendarea se face pe termen de 2 (doi) ani, socotiţi de la data încheierii contractului de arendare. Licitaţia Începe de la suma de 800.000 lei anual. Garanţia provizorie este de 5 la sută asupra valoarei ofertei, care se va depune Comisiunei în plic separat de ofertă. Cadtul de sarcini se poate consulta în zilele de lucru între orele 12—13 jum., la Direcţia Bunurilor din Casa Sănătăţii, calea Plevnei nr. 19. La licitaţia se vor primi persoanele cari îndeplinesc condiţiunile din cadtul de sarcini. p. Ministru, Indescifrabil Director, Indescifrabil 6716 CASSA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI DIRECŢIA TEHNICA Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor Publicaţie de Licitaţie Se aduce la cunoştinţa interesaţilor că în ziua de 18 Mai 1945, ora 11 a. m., se va ţine în localul Direcţiunii Generale C. A. M. Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor din calea Victoriei nr 152, o licitaţie publică şi cu oferte închise, pentru darea in întreprindere a lucrărilor de consolidarea magaziei nr. 1, înlocuirea duşumelelor la Depozitul de Fermentare C. A. M. Găeşti, etc. Valoarea lucrărilor de pe deviz este de 18.000.000 lei. Garanţia de licitaţie se fixează la 900.000 lei, in numerar sau efecte garantate de Stat, consemnate la Cassa de Depuneri. Dosarul cu toate piesele şi condiţiunile speciie ale lucrării se poate consulta in orice zi de lucru intre orele 9—13 la Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor C. A. M. 6720 •I-*-'*-/ MINISTERUL INDUSTRIEI Şl COMERŢULUI DIRECŢIUNEA PERSONALULUI SECRETARIATULUI Şl ADMINISTRAŢIEI E. S./C.I., 25 Aprilie 1945 PisMiesitâtiue Se aduce la cunoştinţa generală că la acest Departament calea Victoriei nr. 133, etajul VI, camera 2, se va ţine licitaţie cu tratare prin bună învoială, în ziua de 2 Mai 1945, ora 10, pentru procurarea următoarelor materiale de întreţinere : 1) 3000 (trei mii) pachete sârmă de frecat parchete ; 2) 500 (cinci sute) kgr. ceară de parchete ; 3) 150 (una sută cinci zeci) intr. molton pentru parchete ; 4) 150 (una sută cinci zeci) mtr. finet pentru șters praful ; 5) 150 (una sută cinci zeci) mtr. americă pentru șters geamuri ; 6) 300 (trei sute) mtr. pânză de iută ; 7) 150 (una sută cinci seci) perii de pâr pentru măturat ; 8) 150 (una sută cinci zeci) buc. mături (ft pai ; 9) 50 (cinci seci) buc. măturele de pai pentru scuturat ; 10) 200 (două sute) buc. perii pai pentru frecat ; 11) 20 (două zaci) buc. perii de păianjeni cu cozi ; 12) 20 (două zeci) buc. perii pentru greutăţi. Şeful serviciului administrativ, Indescifrabil 6707" Pulslicațiane •, adUSe la contența generală căI Dl Ziua de 9 Mai 1945, ora 11, se va . Un* în localul Ministerului Aflacer;*°r Aicterne din str- Academe! nr, etajul IV, camera nr. 162, o licitație publică, pentru procurarea a '** masini de scris și 5 mașini de calculat necesare servciilor centrale ale acestui Departament, se va ţine în conformitate cu dispoziţiunile Legii Contabilităţii puijiice, regulamentului Oficiului şi al planurilor de investiţii, înzestrare şi furnituri publice şi normelor publicate în Monitorul Oficial nr. 127/931. Odată cu oferta d-nii concurenţi vor depune garanţia legală de 5% sub recipsa Casei de Depuneri şi Co nsemnaţiuni. Chetul de sarecini pentru furniturarespectivă se poate consulta zilnic intre orele13 la Direcţiunea Contabilităţii Ministerului Afacerilor Interne din str. Academiei nr. 34. Nr. 6726 DIRECŢIUNEA GENERALA P.T.T. PTMSeaţiune se aduce la cunoştinţă celor intereseată că în ziua de 11 Mai 1945 orele 10 se va ţine la Direcţiunea Generală PTT din Bucureşti, Calea victoriei, Sala de licitaţii, licitaţie publică pentru procurarea a două maşini e■lectrice pentru stampilarea corespondierţei. Licaţia se va tine In conformitate cu art. 98—110 inclusiv din L.C.P şi normele generale de ţinerea licitaţiilor publicate In Monitorul Oficial nr. 127 din 4 Iunie 1931. Concurenţii vor depune în plic separat odată cu oferta sigilată cu ceară roşie şi o garanţie de 1% din valoarea furniturei ofertei, în numerar efecte garantate de stat Însoţite de borderoul de proprietate respectiv sau sub recipisa Casei de Depuneri. Livrarea se va face prompt liberă de orice speţe la Direcţiunea Generală PTT. Furnitura va fi pe riscul furnizorului. Plata după recepţie. Caetul de saoimi menţionat mai sus .. se poate vedea la Sala de licitaţi* P.T.T. în orice zi da lucru Intra orele 12—13. Nr. 61296&râ&d I mW 21 Aprilie 1945 Nr. 6724 Publicaţiune? Se aduce la cunoştinţă celor Interesaţi de în'" ziua de 9 Mai a. c. ora 12, se va ţine , la Arhitectura Ministerului de Finanţe, Palatul vechiu, aripa din calea Griviţei nr. 2, pentru Capitală şi în localul Adiministraţiei Financiare Mehedinţi pentru Turnu Severin, licitaţie publică pentru executarea reparaţiunilor şi amenajărilor necesare localului Administraţiei .. Financiare Mehedinţi, din Turnu Semin. Licitaţia se va ţine cu oferte închise şi sigilate în conformitate cu legea ContabilităţiiPublice ,art. 88*-110 (modificată prin decretul Lege No. 2125 publicată în Monitorul OficialNo. 138 partea I-a din 24 Iulie 1941) inclusiv . Regulamentul Oficiului Central de Licitaţii şi ciomnele generale pentru ţinerea licitaţiilor, publicate în Monitorul Oficial No. 128 din 7 iunie 1931. Vor putea lua parte la licitaţie numai firmele cari vor prezenta acte, doveditoare că au mai executat lucrări similare, fiind bine utilate şi aprovizionate la data licitaţiei cu materiale necesare. Firmele cari vor lua parte la licitaţii, vor depune odată cu oferta, în plic separat şi st.,girat, o garanţie de 6 la sută la valoarea lucrărilor oferite. Cadtul de sarcini, desenele şi condiţiunile "" technice şi speciale de excuţie pot fi cercetate • înricare zi de lucru în orele 10—13 juni. la Arhitectura Ministerului de Finanţe din calea Grniţei nr. 2 şi la Secretariatul Administraţiei Financiare Mehedinţi din Turnu Severin, Director, Arhitect Inspector General, Indescifrabil la 6718 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALA A PENITENCIARELOR ŞI INSTITUTELOR DE SIGURANŢA Adiministraţia Expl. Muncii Penale PUBLICAŢIE ■ admistraţia Exploatării Muncii Fenale, 41» Direcţiunea Penitenciarelor, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că in ziua de 3 Mai 1945, orele 10 dimineaţa, se primesc pietre pentru concesionarea atelierului de reparaţiuni — tuto, dela penitenciarul Văcăreşti. Doritorii si preia această cocesiune, pot vedea caetul de sarcini in orice si de lucru, jle la orele 12—13 jum. la Administrația Ex- I ploatării Muncii Penale, din B-dul Eliubeti .Hr. 33, etaj V. Directorul Penitenciarului, col. L Popa1945, Aprilie 26. 6714 * ' »■ CASSA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI DIRECȚIUNEA TEHNICA -l'l Serviciul Construcţiilor şi instalaţiilor PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţa interesaţilor că in ziua de 14 Mai 1945 ora 11 a. m., zi vaţine in localul Direcţiunii Generale C. A. M. Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor dintalia Victoriei nr. 152, o licitaţie publică și cu oferte închise, pentru darea in intra■ prindere a lucrărilor de terminarea Depozitului de Fermentare C. A. M. Titu-Dâmboviţa. Valoarea lucrărilor de pe deviz este de 55.000.000 lei. Garanţia de licitaţie se fixează la 2.750.000 lei, in numerar sau efecte garantata de Stat, consemnate la Cassa de Depuneri. Dosarul cu toate piesele şi condiţiunile speciale ale lucrării se poate consulta in orice zi de lucru intre orele 9—13 la Serviciul Construcţiilor si instalaţiilor CAM. 46703 CASSA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI # DIRECŢIUNEA TEHNICA 7 Serviciul Construcţiilor şl Instalaţiilor PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţa interesaţilor că In ziua de 12 Mai 1945, ora 11 a. m., se vaţine In localul Direcţiunii Generale C. A. M. Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor din Calea Victoriei nr. 152 o licitaţie publică şi cu oferte închise, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparaţia jghiaburilor şi burlanelor şi vopsitoria invelitoarelor din tablă la locuinţele din Cartierul C. A. tr. Belvedere—Bucureşti. Valoarea lucrărilor după deviz este de 10 500.000 lei. Garanţia de licitaţie se fixează la 252.000 lei, în numerar sau efecte garantate de Stat, consemnate la Cassa de Depuneri. Dosarul cu toate piesele şi condiţiunile speciale ale lucrării se poate consulta în orice zi de lucru intre orele 9—13 la Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor C. A. M. Dir. Generală C. F. R. No. 765/46 Căile Ferate Române reamintesc şi pe această cele tuturor exploatatorilor de păduri obligaţia ce au conform legii nr 459 pentru Activarea şi Raţionalizarea Producţiei Forestiere, publicată in „Monitorul Oficial" nr. 140 din 1942, care prevede că TRAVERSELE ORDINARE DE FAG SE VOR FASONA OBLIGATORIU LA TOATE EXPLOATĂRILE DE PĂDURI DIN CARE REZULTA TRUNCHI SĂNĂTOȘI CU UN DIAMETRU MINIMUM DE 20 cm. LA CAPATUL SUBȚIRE, lege care a fost menținută prin art. 40 ai 75 din legea nr. 154 pentru Mobilizarea Agricolă, publicaţi in Monitorul Oficial nr. 62 din 1943. Având în vedere cantităţile mari de traverse ce sunt necesare pentru refacerea Căilor Ferate, se va urmări îndeaproape, cu concursul tuturor autorităţilor, îndeplinirea strictă a acestor obligaţiuni din partea exploatatorilor de păduri, care la neurmare se expun sancţiunilor prin sute de lege. Cu această ocazie C. F. R. aduce la cunoştinţă exploatatorilor de păduri că pentru livrările din anul in curs, adică pentru traversele confecţionate din arbori doborâţi in campania forestieră 1944—45 (tăeri după 15 Septembrie 1944) PRETURILE TRAVERSELOR SI CELELALTE CONDIŢII DE PREDARE au fost fixate prin decizia nr. 710 a Comisariatului Cenaral al pretorilor publicaţi la M. Of. nr. 89 din 17 Aprilie 1945. ACESTE PRETURI NOI FIIND POARTE AVANTAJOASE PENTRU PRODUCĂTORI, dsaamtati da preturile din anul tracut sunt mai mari cu cca. 100 la suli, confecţionarea si livrarea traverselor elort C. P. R. prezinți • mai buni rentabilitate decil la alta sortimente ca se putea obtina din lemnul braţ. 12076 +»♦ ♦.♦♦♦♦♦♦♦»♦»+■+»»» »4» CASSA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI DIRECŢIA TEHNICA Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Sa aduce la cunoştinţa Internaţilor cita cina de 15 Mai 1945 ,ora 11 a. m., se va tine in localul Administraţiei C. A. M. Turnu- Severin din str. Decebal nr. 5, o licitaţie publici şi cu oferte închisa, pentru darea lu latreprindra a lucirilor de reparaţii la clădirea localului C. A. M. din Turnu-Severin. Valoarea lucrărilor ii pe davla fata la 1 650.000 lei. Garanţia de licitaţie sa fixează la 82.500 lai, in numerar sau efecte garantate la Stat, consemnata la Cassa da Depuneri. Dosarul cu toate piesele și condițiunile speciie ala lucrării se poate consulta in orice zi de lucru intra orala 9-13 la Serviciul Construcțiilor ai Instalațiilor C. A. M. Turnu- Serbia. 6717 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECȚIUNEA PENITENCIARELOR ŞI INSTITUTELOR DE PREVENŢIE Adiministraţia Exploatării Muncii Penala nr. 6182 din 20 Aprilie 1945 PUBLICAŢIE 8« aduce la cunoştinţa celor interesaţi el la ziua de 28 Aprilie 1945 orele 11 dimineaţa, se va ţine la Administraţia Exploatării Muncii Penale, in B-dul Elisabeta nr. 35, etaj V, licitaţie publică pentru procurarea a : 8000 duzini mosoare aţă neagră de bumbac nr. 3O şi 40 şi 1000 duzini mosoare aţă albă de bumbac nr. 30 şi 411, necesare pentru atelisul de croitorie al pericftfliciarului Văcăreşti. Condiţiunile generale şi cadtul de sarcini pot fi văzute la Administraţia Exploatării Muncii Penale adresa de mai sus d în fiece zi de lucru între orele 12-13.30. Domnii concurenţi sunt obligaţi a depune odată cu oferta şi recipisele de consemnarea garanţiei de 5% în numerar sau efecte de stat asupra preţului total oferit. Directorul Penitenciarelor, I. Eliad. Subdirector, Indescifrabil 6685 TRIBUNALUL PRAhÎvVîECţÎa* Îv* * * PUBLICAŢIUNES No. 12719 din 23 Martie 1944 Pe această cale şi în conformitate cu art. 626 din pr. pen. sunt invitaţi toţi, cei cari fie particulari, fie funcţionari ar poseda vre-o copie de pe cartea de judecată penală No. 531 pronunţată de judecătoria de pace urbană II Ploeşti in şedinţa dela 2 Aprilie 1942, prin care Păunescu Stelian, tâmplar din Ploeşti a fost condamnat pentru furt la 2 ani Închisoare corecţionala, iar Traian Simion, domiciliat tot în Ploeşti, la un an de zile închisoare corecţională, plus fiecare câte un an de zile interdicţie corecţională pentru delictul de furt calificat comis în dauna reclamantului Cristea Axent a fost în Ploeşti, să o depună da Îndată . Grefa acestei acţiuni. Preşedinte, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil Pentru Cuituri de primăvară Răsaduri de legume selecționate PEPINIERELE Prof. E. GRINTESCU COLENTINA, Str. Regina Maria km. 1, Telefon 1.17.68 Comenzile se fac la sediu sau in B-dul Brfincoveanu 1 0. vis-â-v* Bărăți*, Cltr. Lisabona II (colț Dorobant& INFORMAŢII • Mristerul de Răsboiu comunica: Elevii liceelor militare vor pleca în vacanţă pe timpul de la 23 Aprilie la 13 Mai 194Î, numai în cazul când au posibilităţi de deplasare şi localitatea unde petrec vacanţa nu este contaminată de epidemii. Elevii din cursul inferior vor pleca numai cu însoţitor din partea familiei. Toţi elevii vor aduce, la înapoierea în şcoală, certificatul de sănătate. • In Bucureşti şi-a început activitatea filiala agenţei poloneze de presă „Polpress“ care transmite ştirile din Românie, direct la Varşovia şi Moscova. • Ministerul artelor a întocmit un proect de lege cu privire la constituirea comitetelor de direcţie a operelor române din tarain compunerea acestor comitete vor intra delegaţi ai soliştilor, dirijijorilor, directorilor de scenă, coriştilor, membrilor orchestrei, baletului şi personalului tehnic inferior. • Profesorii de religie din Capitală şi provincie sunt convocaţi pentru mâine, Luni, ora 15, în localul liceului „Gh. Lazăr” spre a discuta chestiuni urgente profesionale. Din motive de ordin tehnic, expoziţia de desen a şcoalelor secundare din ţară, care urma să se deschidă la 29 Aprilie se va deschide la 20 Mai, la facultatea de arhitectură din Bucureşti. „ Consiliul inspectorilor generali de învăţământ sub preşedinţia d-lui inspector general Ilie Tulbureanu, a fost convocat la ministerul educaţiei pentru zilele: 25, 26 şi 27 Aprilie. S’au făcut rectificări de grade, recalificări de note, avansări la gradul I, gradul superior şi gradaţii învăţătorilor meritoşi. In prezenţa d-lui secretar general Gh. Niculescu-Malu,d. director general Petre Mironescu-Mera a prezentat un retrat general, punând în discuţiunea consiliului marea reformă democratică a învăţământului popular. Fiecare inspector general va primi broşura cu instrucţiunile necesare, pentru aplicarea reformă. prof. Gh. Vlădescui-Răcoasa. Ministrul Naţionalităţilor, mulţumeşte pe această cale tuturor acelora care l-au felicitat cu prilejul zilei onomastice. ECONOMICE Ministerul agriculturii anunţă pe cultivatorii de sfeclă de zahăr, cari au încheiat contracte de cultură cu fabricile de zahăr în acest an, că s’a aprobat o primă de 2,80 lei pe kgr. de sfeclă predată fabricilor în 1944, peste preţul de 7,20 lei ce li s’a plătit până acum, pentru recuperarea chieltuelilor făcute în plus In timpul recoltării. Această primă urmează să se plătească de febrici odată cu sfecla predată din recolta anului 1945. Ea se va acorda numai acelor cultivatori, cari vor însămânţa sfecle de zahăr şi în campania anului 1945 şi numai pentru cantitatea rezultată din această campanie şi predată fabricilor de zahăr. Se aduce la cunoştinţă, crescătorilor de oi că, potrivit dispoziţiunilor legale, ministerul agriculturii şi domeniilor a stabilit data de 10 Mai 1945, de la care este permisă începerea tunderii oilor. In consecinţă celor ce nu vor respecta termenul fixat li se vor incheia acte de contravenţie de către organele în drept şi vor suferi rigorile legii. • Comisariatul general al preţurilor a dat o decizie prin care se stabilesc nouile preţuri la peşte Decizia va apare în Monitorul Oficial de Luni. Crucea Roşie roagă pe infirmierele sale voluntare şi pe auxiliarei sanitare să se prezinte la sediu, str. Biserica Amzei Nr. 2, in scopul de a se inscri pentru îngrijirile de dat bolnavilor militari şi civili atinşi de tifos exantematic. Ele, vor îndeplini astfel un act de înalt patriotism îndulcind suferinţele şi scăpând de la moarte pe victimele epidemiei, mei. UNIVERSITARE 9 Din cauza numărului prea mare de candidaţi înscrişi (1800) pentru anul întâi al facultăţii de medicină din Timişoara, ministerul educaţiei a hotărît să se ţină examen de admitere pentru intrarea in facultate. Data examenului ca şi data începerii cursurilor va fi anunţată la timp. Ministerul a cerut d-lui rector Bălănescu din Timişoara şi primarului oraşului să pregătească localurile necesare funcţionării facultăţii. • D-na Profira Nicolau a fost numită profesoară de oftalmologie la facultatea de medicină din Iaşi. • Ministerul agriculturii a distribuit prin Camerele agricole 160.000 kgr. de arpagic din importul din Bulgara. S’au mai trimis săptămâna trecută Camerelor agricole 9.500 kgr. seminţe de ceapă j pentru arpagic, in scopul măririi cantităţilor de arpagic poduse In ţară. • Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, reaminteşte tuturor şcoalelor din raza sa administrativă că in zilele de 2, 3, 4 Mai a.c., sunt invitate să participe cu lucrări manuale de ale elevilor şi elevelor la organizarea „Bazarul Şcolar” care se va instala în localul Inspectoratului din str. Mihai Vodă nr. 42 colţ cu str Uranus. Se aşteaptă să fie o întrecere între şcoale, între educatori, între elevi şi eleve. Se vor acorda premii şcoalelor şi claselor celor mai bine prezentate. STUDENŢEŞTI • Comitetul Asociaţiei studenţilor in medicină din Timişoara, convoacă pe toţi studenţii înscrişi la această facultate pentru Marţi, 1 Maiu, ora 8 dim., la sediul Asociației din str. Sft. loan Nou, 21. ---------0*0------- PROBLEMA PUNERII IN FUNCŢIUNE A UNEI MORI, LA GALAŢI Galaţi, 24 Aprilie După cum am scris la timp, urma evenimentelor de la 23 August 1944, municipiul Galaţi, care dispune de cele mai moderne şi sistematice mari, a rămas lipsit de astfel de întreprinderi, din care cauză problema pâinii stă mereu la ordinea zilei. Spre a se înlătura această importantă lipsă, primăria municipiului a hotărât să treacă la rezolvarea problemei şi în acest scop a ţinut mai multe şedinţe, la care au luat parte fruntaşii oraşului nostru, in frunte cu d-nii Ilie Gheorghiu, primar, avocat Gh. Stoenescu şi Gh. Muşetescu, ajutori de primar. După examinarea intragei probleme, s a hotărât constituirea unei Asociaţii pentru înfiinţarea unei mori sistematice şi ln acest scop s’a dat delegaţie d-lui inginer Goleami, dela Uzinele metalurgice Titan, de a lua contact cu diverşi proprietari de mori din ţară, spre a trata cumpărarea unei mori şi aducerea ei la Galaţi. Pentru redactarea actelor de constituire a asociaţiei şi declararea ei ca persoană morală, a fost delegat de avocat Smilovici. Din această asociaţie fac parte mulţi fruntaşi ai oraşului. După cât suntem informaţi, d. Max Ausnit a pus la dispoziţia asociaţiei suma de lei 100.900.000. De menţionat că actualmente aprovizionarea municipiului cu făină pentru fabricarea pâinei, se face de la morile din Brăila şi alte oraşe din regiunea Galaţilor, din care cauză aprovizionarea întâmlpină multe greutăți. * Cumpăr sau închiriez apartament liber 15 Mai cartier Podul Morărești, Cuza Vodă, Radu Vodă, Dobroteasa. Telef. 5.64.19 sau 4.08.53 4004 CAUT APARTAMENT, holi 2,3 camere, dependințe, liber 11 Mai și filodermă, plătesc chirie bună. Telefon 5.92.18. 7 ROMANIA JUDECĂTORIA URBANA GALATI EXTRAS de pe petiţiunea înregistrată la Nr. 2702 din 1945 Israel Leibovici, din Galaţi, str. Sf. Vineri, 61, fost 63, cere constatarea forţei prezumate a fiicei sale Dorotheea Israel Leibovici, căsătorită Karpel, născută în Galaţi, în anul 1901. Grefier, k Eleria ini UNIVERSUD Urmărirea unui evadat In cadrul curăţire! Bufei de Stei, s’a făcut o serie de percheziţii, cu care ocazie s‘a găsit la inspectorul Motaş Gheorghe, nenumărate rateri, lengerie, haine, ete., furate dela Ică Aurinescu, ca unul pe in calitate oficială, fI- cuse inventarierea avere! acestuia. Numitul Motas Gheorghe, in soriitiel do 27 Aprilie 1945, cvalind, est* »mărit. Ara se«ui»lment«le următoare : et»t« 85 «m, inie de statură, brunet, cu chelie acoperită, păr negru vopsit, mustaţă neagră (mică, cinul), elegant, avind haine şi lengerie pe el cu eticheta „Excelenta Sa M. Antonescu". Toţi cetăţenii anât rugaţi, In cai de aflare, a-l preda Corpului Detectivilor din Siguranţa Generală, împreună cu gazdele care vor îi sever sancţionate. --------04©-----1— Cronica filatelică Mărcile Principatelor Unite Bucureştenii şi cu ei Muntenia întreagă au văzut prima lor marcă poştală în anul 1862, când, la începutul lunei Iunie, oficiile poştale de atunci şi câţiva revânzători ca librarul loanid, puneau in vânzare noua marcă a Principatelor Unite în valori de 3, 6 şi 30 parale. Cu apariţiunea acestor mărci, Moldova, care dela 1858 încoace avea mărcile sale proprii şi anume celebrele „Ca© de Bou”, oprea circulaţia lor şi introducea şi ea noile mărci, trimise de direcţia Poştelor la Bucureşti. Ca simbol al unirei poştelor ambelor Principate, unire care în ciuda celei politice de la 1859, a avut loc abia la 1 August 1862, mărcile purtau capul de bour al Moldovei, alături de vulturul muntenesc. Culorile mărcilor formau tricolorul noului drapel al ţărilor surori: albastru pentru marca de 30 parale, galben pentru cea de 3 parale, roşu pentru 6 parale. Mărcile au fost tipărite în mai multe reprize şi în două feluri diferite. In 1862 şi 1863 ministerul de fînainte puse In funcţiune vechea maşină a atelieruilui timbrului dela Iaşi, adusă la Bucureşti şi tipări, după procedeul vechi şi lent, cu un singur clişeu pentru fiecare valoare, în 32 mişcări, tot atâtea mărci pe o coală de hâtrtia. Traficul scrisorilor mărindu-se considerabil, la începutul anului 1864, se compuse o placă din 40 clişee ale fiecărei valori, cu care se tipăriră, de data aceasta cu o singură mişcare, 40 mărci pe acelaş format de coală. Mărcile tipărite după acest procedeu se dovedesc vizibil de cele tipărite în 1862 şi 1863. Toate valorile ambelor emisiuni au fost date în circulaţie şi cele mai rare, după ample cercetări, ei au dovedit mărcile de 6 parale din 1864, tipărite cu placa de 40 clişee, autentic întrebuinţate. Aceste din urmă mărci stau ca raritate şi valoare alături de primele mărci „Cap de Bou“ şi sunt recunoscute şi trecute în ultimele cataloage străine de mărci. Wertheimer -1-----140-------FOOTBALL Lares-Sp. Studenţesc (3-2 2-0). Unirea Tricolor-Macabi (5-1 3-0) In cea ele a V-a etapa a Cupei Ardealul, Lares şi Unirea Tricotul au realizat rate o victorie învingând pe Sp. Studenţesc cu 8-2 (2-0) şi respectiv fer Muralii cu 5-1 (3-0). Punctele n primul joc au fost înscrise de Mărdirlacu (2), Sanmilescu şi Dumitrescu III (2), iar în cel de-al doilea de Johny Dumitrescu, Sony Niculescu (3) şi Petculescu pentru învingători, singurul punct al învinşilor fiind obţinut de Mnisescu din 11 m Echipele învingătoare au jucat mai bine şi MawiiM tieMriUfc pentru viitorul naţiunilor iubitoare de pace după terminarea acestui război. Este cu atât mai necesar să se facă aceasta, cu cât înainte de acest război glasul prevestitor al Republicii Sovietice nu a fost ascultat cu atenţia cuvenită. Nu este acum momentul să explicăm pe larg de ce s’a întâmplat aşa. Nu se poate face dovada că nu ar fi existat dorinţa de a preveni războiul. S’a dovedit totuşi pe deplin că guvernele care odinioară pretindeau un rol de conducere in Europa şi-au manifestat neputinţa, dacă nu chiar aversiunea de a preveni războiul, cu ale cărui consecinţe nu va fi tocmai uşor de luptat. Conferinţa este chemată să pună temeliile securităţii viitoare a naţiunilor. Aceasta este marea problemă care pănă in prezent nu a putut fi rezolvată cu succes. Ştie oricine că Liga Naţiunilor nu s’a ocupat cum ar fi trebuit de această problemă. Ea a trădat speranţele celor cari au crezut in ea. Este evident că nimeni nu doreşte să reînfiinţeze o Ligă a Naţiunilor lipsită de drepturi şi lipsită de puterea de a interveni împotriva oricărui agresor care se pregăteşte de război contra naţiunilor iubitoare de pace, ba uneori legănând în visuri adormitoare diligenţa naţiunilor ameninţate de agresiune. Prestigiul Ligii Naţiunilor a fost slăbit mai ales oridecâteori s’au făcut încercări de a o transforma intr’un instrument al diverselor forţe reacţionare şi puteri privilegiate. Dacă trista lecţie a Ligii Naţiunilor trebue să fie menţionată astăzi, o facem numai pentru ca greşelile trecute să poată fi evitate, pentru ca ele să nu mai fie săvârşite sub semnul unui nou val de promisiuni. Este totuşi cu neputinţă să ne bizuim la infinit pe răbdarea naţiunilor, dacă guvernele îşi dovedesc incapacitatea de a stabili o organizaţie internaţională care să apere viaţa paşnică a poporului, familiile şi generaţiile tinere împotriva grozăviilor şi ameninţărilor unor noui războaie de imperialism hrăpăreţ. Guvernul sovietic este caminorul sincer şi statornic al stabilirii unei puternice organizaţii internaţionale de securitate. Guvernul sovietic va face in adevăr tot ce stă in putinţa lui şi va depune toate sforţările pentru cauza comună a creării unei astfel de organizaţii a păcii şi securităţii naţiunilor după război. Vom coopera deplin la soluţionarea acestor mari probleme cu toate celelalte guverne sincer devotate acestei cauze nobile. Avem încredere că acest scop istoric va fi atins prin sforţările reunite ale naţiunilor iubitoare de pace, în ciuda tuturor piedicilor ce s’ar ridica în calea realizării lui. Opera îndeplinită anul trecut la Dumbarton Oaks, atât de bine cunoscută nouă tuturor, este o bază importantă pentru securitatea internaţională de tip nou. Foare de curând, la propunerea fostului mare preşedinte Franklin Roosevelt, conferinţa din Crimeea a adus completări importante acestui plan. Ca rezultat, această conferinţă a pus bazele unei opere încununate de succes. Natural, noua organizaţie de securitate internaţională va fi clădită pe temelia pusă de Naţiinile Unite in acest război. Este bine cunoscut faptul că în Europa in lupta energică împotriva inamicului comun sa făurit o mare coaliţie a puterilor democrate. Alcătuirea coaliţiei anglo-sovieto-americane a asigurat nimicirea fascismului german şi a complicilor săi. Alte naţiuni din Europa conduse de această coaliţie au dat lupte pentru eliberarea lor. Coaliţia marilor puteri, de voinţa lor neclintită de a apăra drepturile lor naţionale şi de a promova eliberarea oricărui coraţional ce a căzut victimă unei agresiuni sângeroase, aduce la îndeplinire sarcina înfrângerii inamicului tuturor Naţiunilor Unite. Această coaliţie a putut săvârşi aceasta deoarece a fost conştientă de responsabilitatea ei istorică şi deoarece a avut resurse imense de oameni şi de material care au fost folosite în mod invariabil în interesul luptei împotriva inamicului. Dar, trebuie totdeauna să ne reamintim că prestigiul câştigat se pierde uşor. Nu trebue să uităm anumite lucruri elementare ca lecţiile Societăţii Naţiunilor sau învăţămintele acestui război, în cere naţiunile democrate s’au unit împotriva puterii imperialiste care s’a considerat stăpână a Europei şi care a intenţionat să-i impună cel mai mult voinţa asupra întregei lumi. Această coaliţie a fost călită tn focul luptei şi a, adus un mare serviciu cauzat Naţiunilor Unite. Trebui să se recunoască că prezenţa in această coaliţie a trei ţări a Uniunei Sovietelor, unde relaţiile dintre naţiunile mari şi mici se bazează pe egalitate şi pe adevărata democraţie, are o importanţă extrem de mare. Pe de altă parte, este imposibil să se supraestimeze partea activă pe care au jucat-o în această coaliţie Statele Unite, care la început au stat deoparte de problema organizaţiei internaţionale şi care actualmente hărăzeşte acestei cauze iniţiativa lor şi enormul lor prestigiu Internaţional. Această coaliţie ar fi fost imposibilă fără Anglia, care deţine un loc important în asociaţia internaţională a ţărilor democrate. China în Asia şi Franţa în Europa sunt naţiuni mari care consolidează această coaliţie ca un puternic factor mondial şi în perioada de după război. Dacă ţările democrate fruntaşe îşi dovedesc dibăcia în a acţiona în armonie şi în perioada de după război, aceasta va însemna că interesele păcii şi securităţii naţiunilor au fost prevăzute până la urmă cu o bază fermă şi au fost proteguite. Dar aceasta nu este tot. Problema în discuţie este dacă şi celelalte naţiuni iubitoare de pace voesc să se adune la jurul acestor puteri fruntaşe pentru a creea o organizaţie de securitate internaţională efectivă şi acest lucru trebue reglementat in cursul acestei conferinţe în interesul păcii şi securităţii viitoare a naţiunilor. Trebue să fie creată o organizaţie internaţională având anumite împuterniciri pentru salvgardarea intereselor păcii generale. Această organzaţie trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru proteguirea militară a securităţii naţiunilor. Numai in cazul când se crează condiţii garantând că nici o violare a păcii sau ameninţare cu o asemenea violare nu va rămâne nepedepsită şi adoptarea măsurilor punitive necesare nu se va produce prea târziu, organizaţia de securitate se va putea descărca de răspunderea ei pentru cauza păcii. Problema în discuţie este crearea unei organizaţii efective pentru proteguirea păcii şi securităţii generale a naţiunilor, pentru care sau străduit de multă vreme toţi partizanii sinceri ai desvoltării paşnice a naţiunilor, dar care totdeauna a avut numeroşi inamici neîmpăcaţi în tabăra imperialiştilor celor mai agresivi. După nenumărate sacrificii făcute în acest război şi după suferinţele şi greutăţile a căror experienţă au făcut-o în aceşti ultimi ani, naţiunile cer stăruitor înfiinţarea unei asemeni organizaţii deosebit de puternică. Cei ce se opune creării unei asemaenea organizaţii internaţionale nu au depus armele. Ei continuă activităţile lor subversive chiar şi în prezent, deşi în general ei fac acest lucru într’o formă ascunsă, mascată. In acest scop, ei folosesc adesea ostentativ lozincile argumentele cele mai democrate, cuprinzând şi proteguirea mărturisită a intereselor naţiunilor mici sau a principiilor de echitate şi egalitate a naţiunilor. Dar până la urmă nu este important ce motive sau pretexte sunt folosite pentru a împiedica înfiinţarea unei organizaţii efective de securitate internaţională Dacă chiar şi astăzi nu se va crea o asemenea organizaţie efectivă, pentru proteguirea păcii după război, aceasta va constitui un nou indiciu al inabilităţii de a se face faţă acestei mari probleme cu ajutorul forţelor ce ne stau la dispoziţie. Dar aceasta nu dovedeşte că necesitatea unei atari organizaţii încă nu s’a ivit şi că o asemenea organizaţie nu va fi până la urmă înfiinţată. Nu trebue să minimalizăm dificultăţile în legătură cu înfiinţarea organizaţiei de securitate internaţională. Cu ochii închişi, noi nu vom putea descoperi drumul. Trebue să dăm un avertisment în ce priveşte aceste dificultăţi pentru ca ele să fie învinse şi, evitând iluziile, să descoperim până la urmă calea sigură pe care să mergem în vederea realizării acestui nobil obiectiv, întrucât priveşte Uniunea Sovietelor, doresc să asigur conferinţa acum că în ţara noastră toate popoarele s'au manifestat în spiritul fidelităţii şi devotamentului faţă de cauza înfiinţării unei solide organizaţii de securitate internaţională. Doresc deasemeni să asigur conferinţa că poporul sovietic va fi gata să asculte opiniile, dorinţele şi sugestiile tuturor prietenilor sinceri ai acestei mari cauze din sânul naţiunilor de pe glob. Ştiţi că în Uniunea Sovietelor există milioane de oameni cari ştiu cum să apere până la urmă cu armele ce le stau la dispoziţie, patria lor. In acelaşi timp, ei sunt mai ales din toată inima alături de cauza stabilirii unei păci generale, durabile şi voesc să sprijine cu toate forţele lor eforturile celorlalte naţiuni în vederea creării unei organizaţii sigure de pace şi securitate internaţională. Trebue să ştiţi in mod lămurit că vă puteţi bizui pe Uniunea Sovietelor în ce priveşte salvgardarea păcii şi securităţii naţiunilor. _ Această mare cauză este sprijinită în mod neclintit de poporul nostru iubitor de pace, de guvernul sovietic, de armata roşie şi de marele nostru Mareşal Stalin. Cea mai importantă misiune a delegaţiei guvernului sovietic este ca ea să exprime aceste sentimente şi gânduri ale poporului sovietic. închei cuvântarea mea exprimând urările mele cordiale pentru succesul nostru al tuturor în legătură cu lucrările conferinţei". „ -©♦©-------- Discursul d-lui Molotov (Urnare din pag* I) IH* INCLUDEREA EXPOZIŢIEI ANGIOLINA SANTOCONO Expoziţia de aquarele a d-nei Angiolina Santocono, se închide astăseară. Duminică. Persoanele care au reţinut tablouri sunt rugate să le ridice până luni seara MUSSOLINI (Urmare din pag. I-a) pună în umbră aceste trăsuri fundamentale ale sufletului lui Mussolini. Dar mai presus de orice, el era un om rău. Resentimentul era motorul politicii lui. Ura din adâncul sufletului pe Francezi, care-l considerau un Caesar de carnaval, disprețuia pe Englezi, care refuzau să-l ia în serios; era furios pe democraţia americană, care-l trata ca pe o cantitate neglijabilă; ura fără limite pe Churchill, pe Eden, pe Titulescu şi a organizat în contra lor polemici scrise cu cea mai neagră cerneală a furiei neputincioase. Pe noi românii ne ura fără rezerve. Manevrele de conciliere ale diplomaţiei noastre paralele cu politica de împăcare franco-engleză — n’au făcut decât să întârzie momentul loviturii lui. Când această clipă a sosit în Septembrie 1940, Mussolini a tăiat cu sete jumătate din trupul Ardealului românesc. Această ură şi acest dispreţ se întorc astăzi pentru eternitate impotriva lui, căci aceşti criminali ai istoriei vor trebui să poarta stigmatele istoriei, într’o lume mai dreaptă, mai conştientă şi mai bună. Osânda grea a judecătorilor se va abate desigur fără indurare asupra lui. Dar — moarte sau detenţiune — ea vai lovi într’un spectru, nu în omul care timp de un sfert de s©c01 ai eliberat din sufletul lui toate puterile răului. Pedeapsa oricât da aspră nu va compensa niciodată ruinele îngrămădite şi suferinţele îndurate din cauza lui. Omenirea adânc rănită în sentimentele ei, în libertăţile şi mândria ei, în viaţa şi munca fiilor ei, în tezaurele ei de morală, de ştiinţă şi de artă, are dreptul la mai mult decăt la osândirea unui criminal ; are dreptul la garaniţia trainică şi sigură că în viitor asemenea oameni nu se vor mai putea ridica și că asemenea crime nu se vor mai putea repeta. MANIFESTUL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN ROMÂNIA CĂTRE TOATĂ MUNCITORIMEA MANUALĂ $I INTELECTUALĂ DIN ŢARĂ Cu prilejul zilei de 1 Mai, Confederaţia generală a muncii a lansat următorul manifest: Tovarăşi, tovarăşe, 1 Mai este sărbătooarea Internaţională a muncii. In această zi de primăvară, când întreaga natură se însufleţeşte, poporul muncitor îşi afirmă voinţa sa de viaţă, libertate, democraţie şi pace. Mai este ziua avântului clasei muncitoare către noul realizări ; este ziua hotărârii nestrămutate de a strivi fascismul, care stă în calea progresului uman. De la 1885 încoace, Istoria zilei de 1 Mai se confundă cu istoria luptelor, jertfelor şi izbânzilor clasei muncitoare; este simbolul luptei hotărâte de apărare a intereselor proletariatului. Lupta pentru recunoaşterea zilei de 1 Mai ca sărbătoare a muncii a costat clasa muncitoare nenumărate jertfe şi sacrificii. Să fim demni de premergătorii noştri, cari s’au jertfit pentru drepturile şi libertatea noastră de astăzi ! Să luptăm cu toată puterea noastră pentru întărirea şi cimentarea unităţii sindicale înfăptuite la 1 Septembrie 1944. Tovarăşi, tovarăşe, 1 Mai 1945 ne găseşte liberi. Dictatura hitleristo-antonesciană din ţara noastră a fost dărâmată. Putem să ne afirmăm năzuinţele noastre, fără frică de a fi schingiuiţi şi aruncaţi în bezna ocnelor. Dar noi nu ne vom bucura mult timp de această libertate, dacă nu vom fi vigilenţi faţă de duşmanii care uneltesc în umbră contra Frontului Unic Muncitoresc şi ai Unităţii Sindicale, dacă nu vom continua fără şovăire curăţirea vieţii publice şi particulare de rămăşiţele dictaturii fasciste, antonesciene şi legionare, confederaţia generala A MUNCII DIN ROMANIA cheamă pe toţi salariaţii să se alăture muncii şi luptei întreprinse de guvernul de concentrare democratică, pentru normalizarea vieţii economico politice şi sociale. X Mai 1945 nu trebue să găsească pe nici un salariat departe de organizaţia sa sindicală. Semnificaţia adâncă şi sublimă a acestei sărbători a muncii trebue să convingă pe cei şovăielnici că locul lor este alături de forţele vii creatoare ale poporului nostru. 1 Mai 1945 ne găseşte într’o stare economică grea, datorită războiului criminal al antoneştilor şi hoardelor hitleriste care au jeftuit ţara. Regiuni din Moldova şi Ardeal au fost pustiite de bandeie nemţeşti în retragere. Toate acestea ne impun sacrificii şi eforturi mari. Trebue să îitrim la maximum producţia. Trebue să facem totul pentru a susţine armata noastră vitează care luptă contra hitlerismului, alături de glorioasa Armată Roşie. Numai astfel grăbim sfârşitul războiului; numai astfel grăbim venirea păcii ■ numai astfel vom putea reveni tot o o viaţă prosperă, reclădind ce au distrus fasciştii şi legionarii. In această măreaţă muncă de refacere, din toate punctele de vedere, a ţării, muncitorimea manuală şi intelectuală, alături de celelalte categori sociale, joacă rolul cel mai important. Munca stă la baza progresului. Să transformăm ţara ruinată de jefuitorii fascişti într-o Românie prosperă şi liberă, sincronizând toate energiile şi însuşirile întregului popor într’un efort unanim şi măreţ de reconstrucţie ! Tovarăşi, tovarăşe, * 1 Mai 1945 ne găseşte înfrăţiţi ca ţărănimea şi intelectualii ţării. Re ’forma agrară înfăptuită de guvernul Petru Groza a avut întregul sprijin al muncitorilor şi intelectualilor de la oraşe. Dar acest act istoric, care ridică România pe o treaptă superioară de civilizaţie, nu va fi complect, dacă nu vom ajuta ţărănimea, de astă dată stăpâna pământului pe care-l munceşte, să-l însămânţeze şi să-l lucreze, pentru ca roadele sale să îndestuleze nevoile ţării. Tovarăşi, tovarăşe, 1 1 Mai este ziua înfrăţirii muncitorilor de pretutindeni. 1 Mai 1945 ne găseşte uniţi în Frontul Unic Muncitoresc, chezăşia izbânzilor noastre de până azi, şi chezăşia izbânzilor noastre viitoare, ne găseşte alături de marii noştrii aliaţi, în frunte cu U.R.S.S. Să facem un pas înainte spre înfrăţirea sinceră şi reală cu popoarele iubitoare de libertate de pretutindeni, pentru a ne apropia astfel de idealul de totdeauna al clasei muncitoare făurirea unei lumi drepte și libere a tuturor celor ca muncesc loi ii UN FALS INGINER! OMOARĂ UN MAGISTRAT, Craiova, 27 Aprilie. Magistratul Petre Casert, judecător la trib. Dolj, a fost împușcat în plină stradă de un fals inginer care nu este decât un îndrăzneţ tâlhar. Iată cum s’au petrecut faptele: Sâmbătă seara locuitorul Gh. Toncescu, din Calafat, se afla în restaurantul Păstae unde, după consumaţie, făcuse plata. In acel moment s’a apropiat de masa lui un tânăr în uniformă de aviator, care s'a recomandat piuit. T. R. inginer Emil Teodorescu şi care l-a întrebat unde locueşte. Pretextând că fiind străin de oraş şi neavând cameră, l-a rugat să-l însoţească până la hotelul său spre a-şi lua o cameră pentru noapte. In dorinţa de a face un serviciu d. Gh. Toncescu s’a dus cu inginerul Teodorescu, la hotelul „Continental”, din str. Madona Dudu 10, unde numitului i s’a pus la dispoziţie camera nr. 9. D. Gh. Toncescu ocupa camera nr. 14 până la care l-a însoţit „inginerul”. Acesta a spus că se duce până în oraş să-şi aducă bagajul la hotel. Peste puţin timp însă falsul „inginer” s’a dus la camera nr. 14 şi bătând In uşe a trezit pe d. Gh. Toncescu rugându-l să-i dea o ţigare. Emil Teodorescu a scos din buzunar un pistol automat „Walter” şi punându-l în faţa d-lui Gh. Toncescu, i-a strigat: „Banii, sau viaţa!” D. Toncescu a început să tremure şi a încercat să înduplece pe tâlhar care stăruia în a i se da banii pe care-i văzuse că-i are d. Toncescu atunci când făcuse plata la restaurant încercând să strige ajutor, ar Toncescu a fost culcat jos cu o lovitură dată în cap cu patul pistolului. Strigând după ajutor, victima a mai primit o lovitura în cap după care tâlharul a ieșit din cameră spre a nu fi surprins. Ușa de la intrarea hotelului fiind încuiată, el a spart geamul şi a trecut prin el, fugând spre calea Unirii. In acel timp magistratul Petra Casert, de la trib local se înapoia din oraş spre casă. încercând să reţie pe tâlhar, magistratul Petre Casert a fost împuşcat mortal. Tâlharul dispărând apoi. D. comisar Zamfir a făcut primele cercetări. D-nii procuror Smărămdescu, insp. Dănescu şi chestor Ilie Bădică, au venit de asemeni la locul crimei, luând măsuri pentru prinderea criminalului. D. Gh. Toncescu care a scăpat cu viaţă, se află In afară de orice pericol. Duminică dim., gardienii publici Ion Stuparu şi Const. Mogoş au prins pe criminal care venea la un croitor să-şi ridice două geamantane. Cercetat la chestură, s’a dovedit că inginerul criminal nu estedecât mecanicul Burcă Gheorghe, fost la o flotilă de aviaţie. Criminalul a recunoscut fap- t tele, mărturisind că neavând î bani să-şi scoată nişte stofă şi o I manta aflate la croitor, a voit sil j jefuiască pe d. Gh. Toncescu. Cadavrul nefericitului magistrat Petre Casert a fost dus la: ! morgă. Duminică dim. s’a făcut reconstituirea crimei. Aprovizionarea Capitalei de sărbători D. ing. Petre Bejan, ministrul industriei şi comerţului, a convocat, Sâmbătă dim., la minister, pe reprezentanţii Sindicatului măcelarilor engrosişti şi Sindicatului măcelarilor detailişti, ai comercianţilor de brânză, ai U. S. I. C.-ului, şi ai Blocului economic. Au mai luat parte d-nii general de divizie Grigore Nicolau, ministru subsecretar de stat al aprovizionării, general V. Dombrowski, primarul general al Capitalei şi Victor Nicolau, secretar general al ministerului industriei şi comerţului. S-a discutat problema aprovizionării Capitalei cu came de miei şi cu celelalte alimente de strictă necesitate. In urma discuţiilor, s’a hotărît că se ia măsuri ca să se permită intrarea in Capitală a alimente- lor, care se vor vinde sub control, la preţuri oficiale. Urmează să se ia măsuri ca distribuția cărnii de miel să se facă deopotrivă, în toate sectoarele. --------©♦©-----* Evoluţia proprietarii agrare în U.R.S.S. şi România D. av. Liviu Floda va vorbi, în cadrul secţiei Cooperaţie şi Agricultură a ,,ARLUS"-ului, Luni 30 Aprilie a.c., la ora 17, în calea Victoriei nr. 115, despre „Evoluţia proprietăţii agrare în U.R.S.S. şi România. După conferinţa va urma un i t I --------- V O-------in atentia citîîivatoriior de sfeclă Ministerul agriculturii aduce la cunoştinţa cultivatorilor da sfeclă de zahăr care au predat sfecla din recolta anului 1944 şi au încheiat contracte de cultură I cu fabricile de zahăr pentru anul , • 1945, că, în urma intervenţiei acestui departament, st a obţinut aprobarea ca aceşti cultivatori să primească o diferenţă de preţ de lei 2,80 pe kg cu care se ret ctUiperează cheltuielile făcute ten plus la recoltarea sfeclei ! Modalitatea de plată a acestuia film "documentar asupra agricul- , diferenţe de preț urmează a furni in U-B.S.& . . I stabili ulterior.