Universul - Capitala, iunie 1945 (Anul 62, nr. 122-145)
1945-06-11 / nr. 131
Anul al 62-lea 6 PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL» S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 APARE SUB CONDUCE. "'A UNUI COMITET DE DIRECŢIE PĂMÂNTURI NEFOLOSITE Ordinea de zi a Consiliului de amelioraţiuni funciare, întrunit acum două zile, readuce în actualitate vechea problemă a terenurilor degradate din ţara noastră, care, deşi înglobează o suprafaţă totală de circa 8 jumătate milioane ha., n’a deşteptat până acum interesul cuvenit printre cârmuitorii din trecut în vederea câştigării acestei imense avuţii naţionale în patrimoniul nostru productiv. Numai în lunca Dunării se află terenuri mlăştinoase şi supuse inundaţiilor în suprafaţă de aproape un milion de ha., la care se adaugă o suprafaţă aproape egală însumând regiunile inundabile ale celorlalte râuri din ţară, apoi mlaştinile şi cărăturile dintre râuri, terenurile fărâmiţate care nu se pot exploata raţional, terenurile agricole degradate şi un curs de degradare sau bântuite aproape endemic de secetă. Constatări oficiale arată, mai ales pentru Moldova, că regiuni întregi, altădată fertile, sunt pierdute azi pentru producţie, din cauza procesului eroziunilor pricinuite de năvala apelor, in urma tăierilor vandalice a pădurilor, care formam un stăvor şi un temperator natural al şuvoaielor. Partea cea mai nobilă din straturile superioare ale solului, partea care determină germinarea şi fertilitatea vegetaţiei, este astfel măcinată şi târâtă de şuvoae an de an, provocând sterilitatea solului şi frrtilizând mizeria în foarte multe din judeţele moldovene. Prelungirea acestei situaţii ar însemna condamnarea la foamete şi ruină a regiunilor năpăstuite, iar pentru economia generală a ţării degradarea şi sterilitatea unor suprafeţe de milioane de hectare reprezintă o pierdere foarte simţitoare. S-a întârziat şi aşa prea mult cu nesocotirea acestei probleme, ca să mai putem sta şi azi cu braţele încrucişate in faţa ei. Un plan metodic de lucrări trebue neapărat întocmit şi eşalonarea executării hii în etape anuale nu trebue să se mai limiteze ca până acum la lucrări de mică importanţă şi cu totul izolate. Şi în această privinţă trebue să urmăm exemplul Rusiei Sovietice, care acordă problemei tot interesul, pornind la soluţionarea ei pe teren, cu tot aparatul tehnic, ştiinţific şi financiar, pe care seriozitatea ei o necesită. Astfel fac Ucraina, care numără 100 de râuri mari şi mici, reprezentând o lungime de peste 20.000 km., se studiază fiecare râu In parte, plecându-se de la consideraţia că fiecare râu îşi are problemele Ini şi deci soluţiunile lui specifice în vederea ameliorării cursului şi a folosirii energiilor lui în industrie, agricultură, etc. Institute şi laboratoare speciale de hidrologie şi de hidrotechnie ajută prin studiile şi lucrările lor organizaţiunile regionale care proiectează construirea de staţiuni hidroelectrice sau lucrări de irigaţie ori navigabilitate. De curând Prrezidiumuil Academiei de ştiinţe a republicei socialiste sovietice ucrainienie a înfiinţat o comisie permanentă pentru exploatarea în mod raţional a râurilor mici. Ideia de bază a acestor iniţiative este, deci, nu numai aceea de a suprima cauzele dezastrelor provocate de inundaţii, de secetă sau de procesul degradărilor lente, ci de a transforma resursele de apă în resurse de producţie şi de bogăţie pentru economia ţării. O bună exploatare a acestor resurse va face astfel să crească baza energetică a ţării, va spori reţeaua mijloacelor de comunicaţie pe apă, va contribui la ameliorarea culturilor şi la fertilizarea regiunilor bântuite de secetă. Pentru nevoile din ţara noastră problema se pune cu aceeaşi seriozitate şi cu aceeaşi urgenţă. De aceia sperăm că datele ei vor trece ma curând din desbaterile restrânse ale consiliului de ameliora''.'uni de pe lângă direcţia îmbunătăţirilor funciare în desbaterea amplă şi hotărîtoare a consiliului economic şi a consiliului de miniştri. LA SAN FRANCISCO S’A VOTAT O DECLARAŢIE PENTRU REGLEMENTAREA DREPTULUI DE VETO San Fancisco, 9 (Rodor). — După terminarea conferinţei de Vineri a delegaţilor ,,marilor cinci“ s’a întocmit o declaraţie în legătură cu reglementarea dreptului de veto la 24 de ore după ce marile puteri au căzut de acord asupra acestei probleme cruciale. Această declaraţie, care constitue răspunsul ,,marilor cinci“ la cele 23 de întrebări puse de puterile Cuei, subliniază că Consiliul de Securitate va avea două mari grupuri de funcţiuni: cele ce se vor ocupa cu situaţiila ce impun o acţiune coercitivă şi cele ce vor pretinde o acţiune procedurală. .Declaraţia spune: ,,Primul grup de decizii va fi guvernat de un vot calificat, adică de votul celor cinci oameni permanenţi, supus stipulaţiei că părţile în litigiu trebue să se abţină de la vot“. Declaraţia adaugă că în ce priveşte chestiunile cu caracter pur procedural votul a şapte membri din Consiliul de Securitate constitue majoritatea şi că dreptul de veto nu se aplică în această privinţă, adăugându-se: „Nici un membru al Consiliului de Securitate nu poate singur împiedeca luarea în considerare şi discutarea de către Consiliu a unui litigiu sau a unei situaţii supuse examinării sale. Deasemeni părţile în litigiu nu pot fi impredecate prin aceste mijloace de a fi ascultate de Consiliu. In afară de aceasta, deciziile şi acţiunile Consiliului de Securitate pot avea consecinţe politice, pot chiar iniţia un lanţ de evenimente care s-ar putea solda prin a se cere Consiliului, în baza răspunderilor sale, să recurgă la măsuri coercitive. Acest lanţ de evenimente începe în clipa când Consiliul hotărăşte să facă investigaţii, stabileşte că a sosit vremea de a se aduce la cunoştinţa statelor interesate ca trebue să ajungă la o reglementare a deosebirilor lor de vederi sau face recomandări către părţi“. .Declaraţia subliniază deasemeni că deciziile importante, de fond, ale fostului consiliu al Societăţii Naţiunilor cereau votul unanim al tuturor membrilor permanenţi sau nepermanenţi şi adaugă: „Formula de vot de la Falia pune în locul daunei unanimităţii desăvârşite din consiliul Societăţii Naţiunilor sistemul unei majorităţi calificate votând în Consiliul de Securitate. Prin formula de la Yalta nu este câtuşi de puţin vorba de a se învesti membrii permanenţi cu un drept şi anume cu dreptu de veto, drept pe care membrii permanenţi ai consiliului Societăţii Naţiunilor l-au avut totdeauna. Formula propusă de a se lua o decizie în Consiliu de Securitate cu o majoritate de 7 membri va face ca lucrările Consiliului să fie mai puţin supuse obstrucţiei decât în in Societatea îsaţiunilor, unde era nevoe de o unanimitate completă. Trebue deasemeni să fie amintit că in baza formulei de la Yalta cele cinci mari puteri nu pot acţiona singure deoarece, chiar când s’ar realiza unanimitatea, orice hotărirâre a Consiliului va trebui să cuprindă şi voturile suplimentare a cel puţin doi membri nepermanenţi. Cu alte cuvinte ar fi posibil ca cei şese membri nepermanenţi, alcătuind un grup, să exercite undrept, veto. Nu este de presupus totuşi că membrii permanenţi, mai mult decât membrii nepermanenţi, vor folosi dreptul lor de veto in mod intenţionat spre a face obstrucţie lucrărilor Consiliului. Având în vedere responsabilităţile principale ale membrilor permanenţi, nu trebue să se aştepte, ca In actuala conjunctură internaţională ei să asume obligaţia de a acţiona într’un domeniu atât de serios ca menţinerea păcii şi securităţii internaţionale ca urmarea atrei decizii la care nu au participat. In consecinţă, singura metodă practică este de a se prevedea în legătură cu deciziile neprocedurala unanimitatea membrilor permanenţi, plus voturile a cel puţin doi membri nepermanenţi. Pentru toate aceste motive, cele patru guverne-gazdă au căzut de acord asupra formulei de la Yalta şi au prezentat-o conferinţei drept esenţială în cazul când urmează să se creeze o organizaţie internaţională prin intermediul căreia toate naţiunile iubitoare de pace pot să se descarce in mod efectiv de răspunderile lor comune pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale". O adăugire la declaraţie subliniază că, dacă se va ivi o dispută in legătură cu faptul dacă o anumită chestiune are un caracter procedural (nesupusă deci dreptului de veto) va fi nevoe de unanimitatea membrilor permanenţi, adică dreptul de veto se va aplica deciziei. ★ San Francisco 9 (Rador). — Comitetul Curţii Internaţionale de Justiţie de pe lângă conferinţa Roosevelt a căzut de acord că membrii organizaţiei Naţiunilor Unite au obligaţia de a se supune hotărârilor Curţii Internaţionale. S-a precizat ca Consiliul de Securitate poate, lua în considerare măsuri coercitive în cazul când unul din statele membre refuză să-şi ia această obligaţie. D. Manuel Gallagher (Peru) a anunţat că comitetul a desăvârşit statutul Curţii Internaţionale. Comitetul a aprobat propunerea delegaţiei Iranului ca conferinţa să recomande membrilor Naţiunilor Unite semnarea unei declaraţii prin care acceptă să se supună jurisdicţiei obligatorii a Curţii. In baza acordului actual, jurisdicţia Curţii este opţională. DISCURSUL D-LUI TEOHARI GEORGESCU LA MEETINGUL DE LA BOTOŞANI In cadrul meetingului ţinut la Botoşani cu ocazia vizitei d-lui ministru Teohari Georgescu, d-sa a rostit următoarea cuvântare: „Am venit în mijlocul dvs. pentru a cunoaşte îndeaproape situaţia reală din Moldova. Ştiţi prea bine că atunci când Armata Roşie înainta sdrobind hoardele hitleriste autorităţile româneşti au părăsit această regiune din ordinul guvernului antonescian. Când Armata Roşie a intrat în ţara noastră nu a găsit în Moldova şi Bucovina de Sud niciun fel de autoritate. S-au găsit însă aici cetăţeni cinstiţi şi democraţi, cari să creeze primele organe de ordine şi siguranţă. Aşa s’au format primele autorităţi democratice, administrative şi poliţieneşti în Moldova şi Bucovina de Sud. Aşa au mers lucrurile până la 23 August. După această dată s’au pus problema ce se va face cu aceste autorităţi, create în regiunea dvs. Cunoaşteţi atitudinea „partidelor istorice“ cari nu au recunoscut pe acei ce s’au pus în slujba poporului. Datorită acestei situaţii, până la 6 Martie Moldova a fost izolată de restul ţării. In acest timp putem spune că Moldova a aparţinut României numai cu sufletul. La 6 Martie, în urma cererii întregului popor, deci şi a dvs., când în fruntea ţării a venit guvernul de concentrare democratică Petru Groza, s-a pus întrebarea cum vom rezolva problemele acestei regiuni atât de greu încercate ? Problemele au fost numeroase şi dificile. Prima grije nu a putut fi aceia de a verifica dacă cutare primar sau prefect aparţine cutărui sau cutărui partid, ci numai aceia de a veni în ajutorul populaţiei. PROBLEMA CONFIRMĂRII FUNCŢIONARILOR DIN MOLDOVA Lată deosebirea fundamentală dintre politica guvernului nostru şi cea a „partidelor istorice“. Cum a căutat să rezolve guvernul problema autorităţilor din Moldova ? Am recunoscut pe acei funcţionari cinstiţi găsiţi în posturi, cari au muncit fără salarii şi în condiţiuni extrem de vitrege. Am păstrat deasemeni şi vechii funcţionari care s-au dovedit elemente cinstite şi devotate ţării. Există o lege peste care guvernul Petru Groza nu va trece niciodată. Este legea care consfinţeşte drepturi egale fiecărui cetăţean. Noi ştim să facem o singură deosebire între cetăţenii care lucrează pentru binele poporului român şi cei ce s’au dovedit potrivnici intereselor ţării noaistre. In Moldova domneşte ordine. Autorităţile administrative şi poliţieneşti îşi fac datoria şi avem motive suficiente să credem că lucrurile vor merge din ce înn ce mai bine, aşa cum dealtfel merg în toată ţara. Poporul român ştie să tragă învăţăminte din istorie. Românii au învăţat că regimurile dictatoriale au asmuţit naţiunile conlocuitoare, pentru a porni apoi războiul împotriva Uniunii Sovietice; românii ştiu cât i-au costat politica aceasta criminală. Poporul român va pune la punct pe toţi acei care vor mai îndrăsni să agite diversiuni periculoase ordinei în Stat. Faptul că guvernul Petru Groza, din primele zile ale cârmuirii, a câştigat încrederea Uniunii Sovietice, rezolvând problema Ardealului, dovedește că el este un guvern al poporului (aplauze). Faptul că guvernul a rezolvat una din problemele cele mai importante ale poporului român, înfăptuind reforma agrară, arata că este un guvern care reprezintă într-adevăr interesele întregului popor. Atunci, când același guvern reuşeşte, cu sprijinul Uniunii Sovietice, să aducă materii prime şi să îmbunătăţească situaţia materială a ţării, se dovedeşte că guvernul este al poporului întreg (aplauze, aclamaţii). La toate aceste acte mari, realizate de guvernul Groza, cari restabilesc libertăţile poporului, reacţionarii pretind că în ţara românească nu este libertate. De ce spun ei acest lucru ? Pentru că în ţara românească, de la 6 Martie nu mai există libertate pentru fascişti! (Strigăte : Moarte lor !). Acele elemente, care nu se pot împăca cu gândul că steaua lor a apus, că ei au intrat in „istorie“, aduc argumente slabe, care nu mai pot convinge. PEDEPSIREA ADEVĂRAŢILOR VINOVAŢI Ştim cu toţii că mişcarea legionară a reuşit să capete în trecut multe elemente. Dar o bună parte din aceste elemente şi-a dat seama încă din 1940 că n’are ce căuta în această mişcare. Azi trebue să judecăm cine sunt duşmanii adevăraţi. Cei cari nu au comis crime, cari nu s’au pretat la jafuri, fiind numai induşi în eroare, înşelaţi de legionari, nu trebuesc pedepsiţi. Vinovaţi sunt numai acei cari inainte de 23 August s’au pretat la asemenea fapte precum şi acei cari după această dată au persistat încă pe drumul împotriva intereselor poporului. Noi trebue să ştim să facem deosebirea cari sunt duşmanii poporului şi cari sunt cei rătăciţi dar cari pot fi readuşi pe drumul cel bun. Asupra duşmanilor poporului trebue să îndreptăm loviturile noastre. Sunt unii cari trăesc cu capul în nori, sau sunt nebuni. Pentru dăi numai nebunii mai pot crede că în România, sau în oricare altă (Continuare in pag. 2-a) EXEMPLARUL 30 LEI Taxa poștali plătită In nomen* conform aprobării Dir. G-Ie P. T. T. Nr. 84 464/13* RĂSPUNSUL MAREŞALULUI MALINOVSKI LA FELICITĂRILE D-Lici METRU DE RĂZBOI D. general C. Vasiliu Răşcanu, ministru de război, a primit următoarea telegramă de mulţumire : Domnului Ministru de Război al României general de Corp de armată Vasiliu Răşcanu. Vă mulţumesc Domnule Ministru pentru felicitările ce mi-aţi trimis cu ocazia decorării mde cu ordinul „Victoria”. Primiţi cele mai bune urări ce le transmit Domniei-Voastre personal şi armatei române în misiunea pentru apărarea lumii şi a democraţiei. Mareşal al Uniunii Sovietice (ss) MALINOVSKI CUM SE VA FACE RECHIZIŢIONAREA APARTAMENTELOR Prefectura poliţiei Capitalei roagă publicul din Capitală sâ primească cu bunăvoinţă comisiunile de pe lângă circumscripţiile poliţieneşti, însărcinate cu rechiziţionarea apartamentelor conform nouei legi. Aceste comisiuni sunt compuse din: 1 ofiţer al poliţiei judiciare de la circumscripţia respectivă, asistat de doi delegaţi ai comitetelor cetăţeneşti. Ofiţerul de poliţie judiciară, se va legitima cu o delegaţie scrisă de la comisarul şef al circumscripţiei respective. Publicul este rugat să ceară aceste legitimații. MOLDOVA D. Teohari Georgescu, ministrul de interne, vizitând recent Moldova, a avut prilejul să cunoască păsurile mulţimei şi doleanţele exprimate de capii autorităţilor administrative in legătură cu problemele ce trebuesc soluţionate cu prioritate pentru refacerea şi reînvierea economică a provinciei întregi. Reprezentanţii autorităţilor au arătat că datorită sprijinului guvernului, elanul masselor muncitoare de la sate şi oraşe este în creştere,, producţia fiind mărită sensibil la fabricile readuse din dispersare. S-au discutat apoi pe larg problema porumbului destinat hranei, chestiunea refacerii podurilor şi căilor de comunicaţie, aplicarea Armistiţiului şi aplicarea reformei agrare. La Iaşi, în consfătuirea de la Palatul Primăriei, d. ministru Teohari Georgescu a arătat în linii precise politica administrativă a guvernului de concentrare democratică, atrăgând atenţia organelor în subordine asupra îndatoririlor pe cari le au faţă de legile ţării şi faţă de populaţia întreagă fără deosebiri rassiale-Meritele, mumea şi cinstea funcţionarilor, vechi ori noui, vor fi apreciate şi in acelaşi timp elementele incorecte vor fi înlăturate, indiferent de coloratura politică pe care o au. „Ministerul de interne, a spus d-sa, nu va trece cu vederea nicio abatere din partea funcţionarilor săi şi va lovi fără cruţare în toţi acei cari folosesc postul pe care-l ocupă, pentru avantagii personale“. D- ministru Teohari Georgescu a vorbit apoi despre curăţirea ţării de elementele fascite, arătând că dacă ministerul de interne este hotărît să asigure libertatea tuturor, regimul democrat nu va avea un conţinut real dacă de această libertate vor continua să se bucure şi acei cari înainte de 23 August şi după această dată, s-au menţinut pe o linie contrară intereselor poporului român, iar in ce priveşte epuraţia, d-sa a adăugat că ministerul de interne nu înţelege să rămână un organ de represiune, ci se consideră dator să aibă grijă şi de reeducarea elementelor cari au înţeles azi că au greşit. în chestiunea reformei agrare, aşa a amintit că excepţiile legiferate trebuesc atent respectate: „Acolo unde s’au făcut greşeli, adaogă d. ministru al internelor, ele trebuesc reparate, pentru că o lege nu se aplică cu două măsuri şi cu atât mai mult reforma agrară, care constitue de aci înainte baza refacerii economice a ţării”. Urmând cu toată conştiinciozitatea indicaţiile guvernului, ascultând de îndrumările d-lui ministru al afacerilor interne, funcţionărimea moldoveana va contribui la opera da refacere şi la reclădire, va ajuta activitatea pentru intensificarea producţiei, va încuraja munca la sate şi la oraşe, dând populaţiei întregi satisfacţia de a vedea din nou reinflorind prosperitatea în vechea provincie de peste Milcov. DEJUNUL INTIM OFERIT DE D. PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DELEGAŢILOR SOVIETICI LA CONGRESUL „ARLUS“ Membrii comisiei, aliate de control şi delegaţii sovietici la congresul ARLUS au fost toi oaspeţii particulari ai d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, cu care prilej au vizitat palatul istoric de la Mogoşoaia. La înapoierea în Capitală d. prim ministru dr. Petru Groza a oferit înalţilor oaspeţi un dejun intim în cadrul căruia d-sa a rostit următoarea scurtă alocuţiune: Vă rog să cunoaşteţi că aţi vroit să vă am oaspeţi particulari. De aceea sunt aicea singur, înconjurat de dv. cei ce-mi cunoaşteţi acum în parte ţara. Minunata delegaţie sovietica a adus căldură şi emoţie in sufletele noastre dornice , artă şi ştiinţă. Am văzut azi şi o piesă istorică — un cuib de vulturi — spre a vedea că la noi —ca şi la dv. — vulturii trăiau foarte bine; ei se întindeau în multe sate. Această contradicţie a operat şi încă mai operează la noi. Lucrurile se restabilesc însă odată cu procesul de reorganizare al societăţii şi fiecare va merge la locul lui. Dar, acest castel are şi el farmecul lui constituind un valoros capitol din patrimoniul nostru istoric. Voiam să vă ofer ceva frumos pentru completarea programului zilei. Ţin ca onoraţii oaspeţi să ştie că aşi fi făcut un program mult mai variat, dacă nu eram ce sunt. Dacă eram numai om particular, vă îmbrăţişam strâns şi nu vă dădeam nici un răgaz, făcându-vă fiecare clipă fericită, dar în mormanul de dosare ce ne înconjoară, ne-am redus la programul de azi, ca simbol al grijei ce vă purtăm pentru a vă simţi bine în ţara noastră. Termin mulţumindu-vă că v-aţi smuls de la programul dv., spre a participa la această intimă reuniune. Deci, fără forme, din inimî, un pahar pentru toţi, arânti-vă întoarcere fericită în Patrie. A răspuns academicianul sovietic prof. V. V. Parin, membru de onoare al Academiei Române, care a rostit într’un curat grai românesc următoarele: CUVÂNTAREA D-LUI PARIN VASIIE VASIUEVICI, MEMBRU DE ONOARE Al ACADEMIEI ROMANE Vizita noastră în România se apropie de sfârşit. In curând va trebui să părăsim Capitala ospitalieră. Plecând de aici vom duce cu noi pentru totdeauna cele mai bune amintiri despre oamenii minunaţi, care duc actualmente cu hotărîre România pe calea păcii, prosperităţii şi progresului. Printre aceşti oameni, în amintirea noastră primul loc îl va lua amfitrionul nostru de astăzi de prim ministru Petru Groza. Vioiciunea şi optimismul său sănătos, experienţa şi cunoştinţele sale vaste, încrederea, în forţele poporului, legătura strânsă cu acest popor, sunt nişte calităţi ale omului politic care asigură succesul deplin al cauzei conduse de Domnia Sa. De multe ori noi am avut ocazia să ne convingem de această popularitate enormă de care se bucură d. dr. Petru Groza în sânul poporului. De multe ori am avut ocazia să observăm acea muncă enormă pe care d. dr. Petru Groza o duce cu atâta sinceritate pentru apropierea între ţările şi popoarele noastre. Să-mi permiteţi, de aceia, să ridic acest pahar în sănătatea d-lui dr. Petru Groza şi pentru succesul deplin în minunata sa activitate. Trăiască amiciţia veşnică între popoarele noastre ! Trăiască pacea veşnică intre Ţările noastre! Ca semn de aleasă preţuire şi deosebit omagiu pentru ţara noastră, cuvintele înaltului oaspe sovietic au fost traduse direct din româneşte în limba rusă chiar de d. generali-locotenent V. P. Vinogradov. Nr. 131. — Luni 11 Iunie 1948 PAGINI EEdSW AFELUL MAJESTATII SALE REGINA MAMĂ ELENA PENTRU SPRIJINIREA OPEREI DE LECUIRE A RĂZBOIULUI Majestatea Sa Regina Mamă Elena a bioeveit a acorda fcnaftu! sprijin acţiuni iniţiată de Apărarea Patriotică pentru vindecarea Referindu-ne la Adresa dv. Nr. 2304 din 1945 avem onoare a vă comunica . Am luat act cu mulţumire de activitatea prodigioasă pe care o desfăşuraţi pe tărâmul asistenţei sociale, căutând a veni în ajutor mai ales acolo unde nevoia este mai mare, cum este cazul Moldovei, pentru curmarea cu un ceas mai devreme rănilor cauzate de urgia războiului hilerist. Majestatea Sa a făcut un vibrant apel către toţi cetăţenii Ţări, cerându-se să se alăture acţiunii de a lua atâtor suferinţe. Acceptăm vice-preşedinţie de onoare a acestui comitet de sub înaltul Patronaj al M. Sale Regina Mamă Elena, interesându-ne de bunele rezultate ale muncii ce se depune intru realizarea acestui scop. Pentru a fi în curent cu lucrările, delegăm pe Prea Cucernicul Consilier Marius Conturare a pepAjM și d® construcție a regiunilor bhst* tuite d& fuiUfe războiului. Redăm îextii? «speiufiii fu facsimil: 'd' -tiv V , - . , " , 4jd«jpr. f • r .e ■ -j. -v i ;. ne informa tte ceia ce va i*er» W să ctt.wjt u. Cu «răii ât. tot Mm ÎS a Dcuem ei ns, rii .-ugârtt n «ahn?, lacre iaitar a înaltei DtsiSj&w, coin idej ațiani și î btaecuv&Di&ri. P&uiarhul Bea JKt.te5 viVt. au mu wt-iuCTUKJtw-XBU ..sa.-w I. P. S. S. PATRIARHUL NIMM SPRIJINĂ AGTHHA SE mm ' V l Scrisoarea trimisă de înalt Prea Sfinția Sa 'U*.. al Apărării Patriotice Prinsa etapă a vizitei d-lui Literei. Ministrul Justiţiei, in Ardealul , fc D. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul justiţiei. Însoţit de d. Demostens Poulopol, secretar general al departamentului, a vizitat în zilele de 7 şi 8 iunie oraşele Sfântul Gheorghe, Miercurea Ciuc, Odorhei şi Târgu-Mureş pentru a constata personal cum funcţionaează justiţia română instalată şi pentru a soluţiona problemele născute din întinderea legislaţiei româneşti în teritoriul reîncadrat României. Peste tot d. ministru Lucreţiu Pătrăşcanufn a fost primit cu multă căldură de reprezentanţii autorităţilor şi de către conducătorii locali ai F.N.D.-ului. In oraşele Odorhei şi Târgul Mureş, localnicii i-au pregătit un frumos arc de triumf, pe care figura în limba maghiară şi română urări de bun venit. Şcolile, organizaţiile politice, sindicatele şi populaţia l-au primit cu aclamaţii şi strigăte de „Eljen Pătrăşcanu’’, „Trăiască Pătrăşcanu“. La discursurile ce i-au fost ţinute în pieţele publice din Odorhei şi Târgul Mureş, ministru Lucreţiu Pătrăşcanu a mulţumit în numele său personal şi în numele guvernului pe care o reprezintă, pentru entuziasta primire făcută. A arătat apoi că a venit în ţinuturile secueşti pentru a soluţiona pe loc, împreună cu reprezentanţii F.N.D.-ului şi ai magistraturii, toate problemele ce decurg din noua stare de lucruri, înţelegând rezerva populaţiei secueşti faţă de autoritatea de stat română, dată fiind trista experienţă de sub regimurile trecute politice româneşti, reacţionare şi şovine, d minitru Lucreţiu Pătrăşcanu a răminut, călduros apel la populaţii“, maghiară de a judeca noile eşezări din România prin prisma „ democraţiei pe cere o î",prezintă actualul guvern. D-sa va veghea ca la reintegrarea magistraţilor să se ţină seamă (pe cât va fi posibil) la interesele locale, aducând pe ..e altă parte asigurarea guvernului de buna funcţionare a administraţiei. D. ministru Pătrăşcanu işi exprimă convingerea că populaţia secuiască va acorda încredere guvernului pentru a se putea îndeplini unul din cele mai importante obiective aie comânâei democratice, bui,a înţelegere intre popoarele conlocuitoare ş. în acelaş timp, stârpirea definitivă a şovinismului de ambele părți, sc Tinin oy.® ?. r. uH\t dp .jrO* CfiWjîiJri-» \-.Vut .n'.-Ctts’M '7 • râțwjpm .hâ îcofc ’:vte v- av^-irit«! ®tuf k L·l“r·’bPi ■i’-n Târgui ›©s yj. ' î t «*i -u/uiiii tawi. o’-’dir' V- -ntU'.ÎSil*. Ic ■*t·«r»w.c£e ?ka c sr* « e Ptriții wr'*‘ ’.t! S Ase^f. luai arg • tj&.r.w.-. .vut K.'&ti’t s* Htpla ’,'pT’tru raaLju-ty ^4t Ir telegari ütórt powíl" V. avu. -'as;-ii ţi •*'. j» «ntC- M0* '.’ia lAt.ifacVft dp «• va.’or. f» î*ujl* i'ul tor p» ! »v T\:pr szvYi-* tar:1;, &t ra; jsr.iui’ui ca-«*., t'ries limp, ‘sw vi w» v t-M:; v”al?L»ru i!r i^fidune ’:;U*tjcu›V Comudtort jx-fi/ta i uet› «un**» eraţi ci ViaiUîfe ta.ot.'T uai w c ›r,.!wr» la Cin., o.-'g›c.i, Saiu rOanj, trița, Nă..ăi:.i, «u*. Brassie« rss. a®p.,t«wr Mk (fw««*', rW ——-----—.. ~—r_-r2rr„^r~rrL.„ ^ -ui wrva»«\ VIZAREA BULETINELOR DE POPULAŢIE Prefectura poliţiei Capitalei pţi transmite spre publicare următorul comunicat, în legătură cu operaţiunile de descongestionare a Capitalei: Prefectura poliţiei Capitalei eliberează „Dovezi“ tuturor cetăţenilor Capitalei, care în conformitate cu Ordonanţa nr. 374, au dreptul de a rămâne în Capitală, după scurgerea termenului de 45 zile, care expiră la 22 iulie 1945-„Dovezile" vor fi eliberate de acele circumscripţii poliţieneşti cari au emis buletinul Biroului populaţiei, iar nu de acelea unde domiciliază actualmente cetăţeanul. „Dovezile“ se vor lipi în interiorul buletinului. Pentru înlesnirea publicului şi evitarea aglomeraţiei, serviciul la comisariate va începe la orele 6 dimineaţa şi va continua fără întrerupere, până seara la orele 22, cu excepţia unei pauze a 30 minute, între orele 10— 10,30 şi 18—18,30. Pentru reglementarea prezentării se vor da numere de ordine. Primirea publicului sa va face numai in ordinea numerelor. Numerele se pot lua cu anticipaţie pentru orele de după masă sau pentru a dua zi. Prezentarea cetăţenilor la comisariate se va face în ordine alfabetică. Operațiunile încep peste câteva zile, toate pregătirii® fiind aproape terminate. La începutul săptămânei viitoare Se va comunica ziua în care începe eliberarea „dovezilor“. Costul unei dovezi va fi de 100 lei. ORGANELE ÎN DMPT REFORMA AGRARA Ministerul agriculturii prin prezentul comunicat precizează următoarele: 1) Organele de drept a fipisca, reforma agrară constituie prin lege și regulamentul legii reformei agrare, sunt comitetele de sat, comisiuunile de plasă și raînieterul agriculturii prin comisianea centrală de reforma ar.ra-ă. Oricare astă autoritate nu*, aire căderea a interveni sub nici «» formă în lucrările acestor organe, decât numai atunci când primește o delegațîune specială cu atributiuni determinate din partea ini-«liter,airei scriejărati ’j ,.u«r ;.~.o «moâsiufitea cyafc kIi de rriamri Tctî ac«; ewe an ce.wl, p âar««i vtewkwNffe-iif '»rfa ite-ne le, nirihiî «Se 1 tn-Mte iî rvimmei rerz-f. ^ /r 1 ^ d’cv* crgasteloe mai ia-* arSitate sj mvjitvh.c CM gin 3tgri regv’anatiilii t?e irefotiTn?. *,.r*ra fi 1. «strucf hintify •. ^ & ^ ^ târî âv.tfrTO acuster ca en. 2) P&âteu vttrjLvweu probier». « fermelor modei, eomîtim :ca cv»« tei'di.' ik: rctonoiA agar-ril n di' di:~ îe?iați«sie în fkv;\# ,ine«r( «ne' Ă,r:uate M i dire;tenî Canxrr.'sî, agricole șî ssful v.uviciutei^ veteximitatadetiteij, wb prtisediiiția prefeciatul n »«a» datei limitat de & «woeta kt Inți Iî'otoM pAspriivtăil’e acelora mt au cciml să fe «(«viawate tms.o model, „i & lapw.na catM ț|;i.v. tv centrală reform«. Se cifwat.hawaa de fapt ?, tot pe si acolo p.» tereit ca.: rc r& (rupt.un*, farveniar. aiveiltia»î, ee., con-* fan» ia aîica.tfcatlor ce s’au der* *,rt sm Aresta fiind a» i.c h* ioc (te iafermaro iw*«l .nvteîuCe•.ral M.m'îcaitisrll, rrta «mbh •»*»« ta»'”' “’"î THsforoîX a.rrasr& /a hs* ' «sKf-nmritete eu rttsrHj*îx f. * igii ii* regul»meni.ii'«|M r i'i «Mttv.vft» acolo proprie Sj/î c?-’ vor fi Mvi'ti leiTO ir.iw del. In acest scop se amintește d -torj pretorii. p»'cssdteți ai e«r..»isiflor mai siw »rat-vte să înainteze da uigcastă reznîtet’ii acestor lucrări, către tivnistesjcs, mteală Je t'1 forxcăt