Universul - Capitala, iunie 1945 (Anul 62, nr. 122-145)

1945-06-11 / nr. 131

Anul al 62-lea 6 PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL» S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 APARE SUB CONDUCE. "'A UNUI COMITET DE DIRECŢIE PĂMÂNTURI NEFOLOSITE Ordinea de zi a Consiliului de amelioraţi­uni funciare, întrunit acum două zile, readuce în ac­tualitate vechea problemă a tere­nurilor degradate din ţara noas­tră, care, deşi înglobează o su­prafaţă totală de circa 8 jumă­tate milioane ha., n’a deşteptat până acum interesul cuvenit printre cârmuitorii din trecut în vederea câştigării acestei imense avuţii naţionale în patrimoniul nostru productiv. Numai în lunca Dunării se află terenuri mlăşti­noase şi sup­use inundaţiilor în suprafaţă de aproape un milion de ha., la care se adaugă o su­prafaţă aproape egală însumând regiunile inundabile ale celorlalte râuri din ţară, apoi mlaştinile şi cărăturile dintre râuri, terenurile fărâmiţate care nu se pot ex­ploata raţional, terenurile agri­cole degradate şi un curs de de­gradare sau bântuite aproape en­demic de secetă. Constatări oficiale arată, mai ales pentru Moldova, că regiuni întregi, altădată fertile, sunt pier­dute azi pentru producţie, din cauza procesului eroziunilor pri­cinuite de năvala apelor, in urma­ tăierilor vandalice a pădurilor, care formam un stăv­or şi un temperator natural al şuvoaielor. Partea cea mai nobilă din stra­turile superioare ale solului, par­tea care determină germinarea şi fertilitatea vegetaţiei, este astfel măcinată şi târâtă de şuvoae an de an, provocând sterilitatea so­lului şi frrt­ilizând mizeria în foarte multe din judeţele moldo­vene. Prelungirea acestei situaţii ar însemna condamnarea la foamete şi ruină a regiunilor năpăstuite, iar pentru economia generală a ţării degradarea şi sterilitatea unor suprafeţe de milioane de hectare reprezintă o pierdere foarte simţitoare. S-a întârziat şi aşa prea mult cu nesocotirea acestei probleme, ca să mai putem sta şi azi cu braţele încrucişate in faţa ei. Un plan metodic de lucrări trebue neapărat întocmit şi eşalonarea executării hii în etape anuale nu trebue să se mai limiteze ca până acum la lucrări de mică impor­tanţă şi cu totul izolate. Şi în această privinţă trebue să urmăm exemplul Rusiei Sovie­tice, care acordă problemei tot interesul, pornind la soluţiona­rea ei pe teren, cu tot aparatul tehnic, ştiinţific şi financiar, pe care seriozitatea ei o necesită. Astfel fac Ucraina, care numără 100 de râuri mari şi mici, repre­zentând o lungime de peste 20.000 km., se studiază fiecare râu In parte, plecându-se de la conside­raţia că fiecare râu îşi are pro­blemele Ini şi deci soluţiunile lui specifice în vederea ameliorării cursului şi a folosirii energiilor lui în industrie, agricultură, etc. Institute şi laboratoare speciale de hidrologie şi de hidrotechnie ajută prin studiile şi lucrările lor organizaţiunile regionale care proiectează construirea de sta­ţiuni hidroelectrice sau lucrări de irigaţie ori navigabilitate. De curând Prrezidiumuil Acade­miei de ştiinţe a republicei so­cialiste sovietice ucrainienie a în­fiinţat o comisie permanentă pen­tru exploatarea în mod raţional a râurilor mici. Ideia de bază a acestor iniţia­tive este, deci, nu numai aceea de a suprima cauzele dezastrelor provocate de inundaţii, de secetă sau de procesul degradărilor lente, ci de a transforma resur­sele de apă în resurse de pro­ducţie şi de bogăţie pentru eco­nomia ţării. O bună exploatare a acestor resurse va face astfel să crească baza energetică a ţării, va spori reţeaua mijloacelor de comunicaţie pe apă, va contribui la ameliorarea culturilor şi la fertilizarea regiunilor bântuite de secetă. Pentru nevoile din ţara noas­tră problema se pune cu aceeaşi seriozitate şi cu aceeaşi urgenţă. De aceia sperăm că datele ei vor trece ma­ curând din desbaterile restrânse ale consiliului de ame­liora''.'uni de pe lângă direcţia îmbunătăţirilor funciare în des­­baterea amplă şi hotărîtoare a consiliului economic şi a consi­liului de miniştri. LA SAN FRANCISCO S’A VOTAT O DECLARAŢIE PENTRU REGLEMENTAREA DREPTULUI DE VETO San Fancisco, 9 (Rodor). — Du­pă terminarea conferinţei de Vineri a delegaţilor ,,marilor cinci“ s’a în­tocmit o declaraţie în legătură cu reglementarea dreptului de veto la 24 de ore după ce marile puteri au căzut de acord asupra acestei pro­bleme cruciale.­­ Această declaraţie, care constitue răspunsul ,,marilor cinci“ la cele 23 de întrebări puse de puterile Cu­ei, subliniază că Consiliul de Se­curitate va avea două mari grupuri de funcţiuni: cele ce se vor ocupa cu situaţiila ce impun o acţiune coercitivă şi cele ce vor pretinde o acţiune procedurală. .Declaraţia spune: ,,Primul grup de decizii va fi guvernat de un vot ca­lificat, adică de votul celor cinci oameni permanenţi, supus stipula­ţiei că părţile în litigiu trebue să se abţină de la vot“. Declaraţia adaugă că în ce pri­veşte chestiunile cu caracter pur procedural votul a şapte membri din Consiliul de Securitate consti­tue majoritatea şi că dreptul de veto nu se aplică în această privinţă, a­­dăugându-se: „Nici un membru al Consiliului de Securitate nu poate singur împiedeca luarea în consi­derare şi discutarea de către Con­siliu a unui litigiu sau a unei si­tuaţii supuse examinării sale. Dea­­semeni părţile în litigiu nu pot fi impredecate prin aceste mijloace de a fi ascultate de Consiliu. In afară de aceasta, deciziile şi acţiunile Consiliului de Securitate pot avea consecinţe politice, pot chiar iniţia un lanţ de evenimente care s-ar putea solda prin a se cere Consiliului, în baza răspunderilor sale, să recurgă la măsuri coerci­tive. Acest lanţ de evenimente în­cepe în clipa când Consiliul hotă­răşte să facă investigaţii, stabileşte că a sosit vremea de a se aduce la cunoştinţa statelor interesate ca trebue să ajungă la o reglementare a deosebirilor lor de vederi sau face recomandări către părţi“. .Declaraţia subliniază deasemeni că deciziile importante, de fond, ale fostului consiliu al Societăţii Naţi­unilor cereau votul unanim al tutu­ror membrilor permanenţi sau ne­­permanenţi şi adaugă: „Formula de vot de la Falia pune în locul dau­nei unanimităţii desăvârşite din consiliul Societăţii Naţiunilor sis­temul unei majorităţi calificate vo­tând în Consiliul de Securitate. Prin formula de la Yalta nu este câtuşi de puţin vorba de a se în­vesti membrii permanenţi cu un drept şi anume cu dreptu de veto, drept pe care membrii permanenţi ai consiliului Societăţii Naţiunilor l-au avut totdeauna. Formula propusă de a se lua o decizie în Consiliu de Securitate cu o majoritate de 7 membri va face ca lucrările Consiliului să fie mai puţin supuse obstrucţiei decât în in Societatea îsaţiunilor, unde era nevoe de o unanimitate completă. Trebue deasemeni să fie amintit că in baza formulei de la Yalta cele cinci mari puteri nu pot acţio­na singure deoarece, chiar când s’ar realiza unanimitatea, orice hotări­­râre a Consiliului va trebui să cuprindă şi voturile suplimentare a cel puţin doi membri neperma­nenţi. Cu alte cuvinte ar fi posibil ca cei şese membri nepermanenţi, alcătuind un grup, să exercite un­­drept, veto. Nu este de presupus totuşi că membrii permanenţi, mai mult de­cât membrii nepermanenţi, vor fo­losi dreptul lor de veto in mod in­tenţionat spre a face obstrucţie lucrărilor Consiliului. Având în vedere responsabilită­ţile principale ale membrilor per­manenţi, nu trebue să se aştepte, ca In actuala conjunctură internaţio­nală ei să asume obligaţia de a ac­ţiona într’un domeniu atât de se­rios ca menţinerea păcii şi securi­tăţii internaţionale ca urmarea a­­trei decizii la care nu au participat. In consecinţă, singura metodă practică este de a se prevedea în legătură cu deciziile neprocedurala unanimitatea membrilor permanen­ţi, plus voturile a cel puţin doi membri nepermanenţi. Pentru toate aceste motive, cele patru guverne-gazdă au căzut de acord asupra formulei de la Yalta şi au prezentat-o conferinţei drept esenţială în cazul când urmează să se creeze o organizaţie internaţio­nală prin intermediul căreia toate naţiunile iubitoare de pace pot să se descarce in mod efectiv de răs­punderile lor comune pentru men­ţinerea păcii şi securităţii interna­ţionale". O adăugire la declaraţie sublini­ază că, dacă se va ivi o dispută in legătură cu faptul dacă o anumită chestiune are un caracter procedu­ral (nesupusă deci dreptului de veto) va fi nevoe de unanimitatea membrilor permanenţi, adică drep­tul de veto se va aplica deciziei. ★ San Francisco 9 (Rador). — Co­mitetul Curţii Internaţionale de Justiţie de pe lângă conferinţa Roo­sevelt a căzut de acord că membrii organizaţiei Naţiunilor Unite au obligaţia de a se supune hotărâri­lor Curţii Internaţionale. S-a precizat ca Consiliul de Secu­ritate poate, lua în considerare mă­suri coercitive în cazul când unul din statele­ membre refuză să-şi ia această obligaţie. D. Manuel Gallagher (Peru) a anunţat că comitetul a desăvârşit statutul Curţii Internaţionale. Comitetul a aprobat propunerea delegaţiei Iranului ca conferinţa să recomande membrilor Naţiuni­lo­r Unite semnarea unei declara­ţii prin care acceptă să se supună jurisdicţiei obligatorii a Curţii. In baza acordului actual, juris­dicţia Curţii este opţională. DISCURSUL D-LUI TEOHARI GEORGESCU LA MEETINGUL DE LA BOTOŞANI In­ cadrul meetingului ţinut la Botoşani cu ocazia vizitei d-lui ministru Teohari Georgescu, d-sa a rostit următoarea cuvântare: „Am venit în mijlocul dvs. pentru a cunoaşte în­deaproape situaţia reală din Moldova. Ştiţi prea bine că atunci când Armata Roşie înainta sdrobind hoardele hitleriste autorităţile româneşti au părăsit această re­giune din ordinul guvernului an­­tonescian. Când Armata Roşie a intrat în ţara noastră nu a găsit în Mol­dova şi Bucovina de Sud niciun fel de autoritate. S-au găsit însă aici cetăţeni cinstiţi şi democraţi, cari să creeze primele organe de ordine şi siguranţă. Aşa s’au format primele auto­rităţi democratice, administrative şi poliţieneşti în Moldova şi Bu­covina de Sud. Aşa au mers lu­crurile până la 23 August. După această dată s’au pus pro­blema ce se va face cu aceste autorităţi, create în regiunea dvs. Cunoaşteţi atitudinea „partidelor istorice“ cari nu au recunoscut pe acei ce s’au pus în slujba po­porului. Datorită acestei situaţii, până la 6 Martie Moldova a fost izolată de restul ţării. In acest timp putem spune că Moldova a aparţinut României numai cu su­fletul. La 6 Martie, în urma ce­rerii întregului popor, deci şi a dvs., când în fruntea ţării a ve­nit guvernul de concentrare de­mocratică Petru Groza, s-a pus întrebarea cum vom rezolva pro­blemele acestei regiuni atât de greu încercate ? Problemele au fost numeroase şi dificile. Prima gri­je nu a putut fi aceia de a ve­rifica dacă cutare primar sau prefect aparţine cutărui sau cu­­tărui partid, ci numai aceia de a veni în ajutorul populaţiei. PROBLEMA CONFIRMĂRII FUNCŢ­ION­ARILOR DIN MOLDOVA Lată deosebirea fundamentală dintre politica guvernului nostru şi cea a „partidelor istorice“. Cum a căutat să rezolve gu­vernul problema autorităţilor din Moldova ? Am recunoscut pe acei funcţionari cinstiţi găsiţi în po­sturi, cari au muncit fără salarii şi în condiţiuni extrem de vi­trege. Am păstrat deasemeni şi vechii funcţionari care s-au do­vedit elemente cinstite şi devo­tate ţării. Există o lege peste care guver­nul Petru Groza nu va trece niciodată. Este legea care con­sfinţeşte drepturi egale fiecărui cetăţean. Noi ştim să facem o singură deosebire între cetăţenii care lucrează pentru binele po­porului român şi cei ce s’au do­vedit potrivnici intereselor ţării noaistre. In Moldova domneşte ordine. Autorităţile administrative şi po­liţieneşti îşi fac datoria şi avem motive suficiente să credem că lucrurile vor merge din ce înn ce mai bine, aşa cum dealtfel merg în toată ţara.­­ Poporul român ştie să tragă învăţăminte din istorie. Românii au învăţat că regimurile dictato­riale au asmuţit naţiunile conlo­cuitoare, pentru a porni apoi răz­boiul împotriva Uniunii Sovie­tice; românii ştiu cât i-au costat politica aceasta criminală. Po­porul român va pune la punct pe toţi acei care vor mai îndrăsni să agite diversiuni periculoase ordinei în Stat. Faptul că guvernul Petru Gro­za, din primele zile ale cârmuirii, a câştigat încrederea Uniunii So­vietice, rezolvând problema Ar­dealului, dovedește că el este un guvern al poporului (aplauze). Faptul că guvernul a rezolvat una din problemele cele mai im­portante ale poporului român, înfăptuind reforma agrară, arata că este un guvern care reprezintă într-adevăr interesele întregului popor. Atunci, când același guvern reuşeşte, cu sprijinul Uniunii Sovietice, să aducă materii prime şi să îmbunătăţească situaţia materială a ţării, se dovedeşte că guvernul este al poporului întreg (aplauze, aclamaţii). La toate aceste acte mari, rea­lizate de guvernul Groza, cari restabilesc libertăţile poporului, reacţionarii pretind că în ţara românească nu este libertate. De ce spun ei acest lucru ? Pen­­tru că în ţara românească, de la 6 Martie nu mai există libertate pentru fascişti! (Strigăte : Moar­te lor !). Acele elemente, care nu se pot împăca cu gândul că steaua lor a apus, că ei au intrat in „istorie“, aduc argumente slabe, care nu mai pot convinge. PEDEPSIREA ADEVĂRAŢILOR VINOVAŢI Ştim cu toţii că mişcarea le­gionară a reuşit să capete în trecut multe elemente. Dar o bună parte din aceste elemente şi-a dat seama încă din 1940 că n’are ce căuta în această miş­care. Azi trebue să judecăm cine sunt duşmanii adevăraţi. Cei cari nu au comis crime, cari nu s’au pretat la jafuri, fiind numai induşi în eroare, înşelaţi de legionari, nu trebuesc pe­depsiţi.­­ Vinovaţi sunt numai acei cari inainte de 23 August s’au pre­tat la asemenea fapte precum şi acei cari după această dată au persistat încă pe drumul împo­triva intereselor poporului. Noi trebue să ştim să facem deosebirea cari sunt duşmanii poporului şi cari sunt cei rătă­ciţi dar cari pot fi readuşi pe drumul cel bun. Asupra duşma­nilor poporului trebue să îndrep­tăm loviturile noastre. Sunt unii cari trăesc cu capul în nori, sau sunt nebuni. Pentru dăi numai nebunii mai pot crede că în România, sau în ori­care altă (Continuare in pag. 2-a) EXEMPLARUL 30 LEI Taxa poștali plătită In nomen* conform aprobării Dir. G-Ie P. T. T. Nr. 84 464/13* RĂSPUNSUL MAREŞALULUI MALINOVSKI LA FELICITĂRILE D-Lici METRU DE RĂZBOI D. general C. Vasiliu Răşcanu, ministru de război, a primit ur­mătoarea telegramă de mulţu­mire : Domnului Ministru de Război al României general de Corp de armată Vasiliu Răşcanu. Vă mulţumesc Domnule Ministru pentru felicitările ce mi-a­ţi tri­mis cu ocazia decorării mde cu ordinul „Victoria”. Primiţi cele mai bune urări ce le transmit Domniei-Voastre personal şi armatei române în misiunea pentru apărarea lumii şi a democraţiei. Mareşal al Uniunii Sovietice (ss) MALINOVSKI CUM SE VA FACE RECHIZIŢIONAREA APARTAM­ENTELOR Prefectura poliţiei Capitalei roagă publicul din Capitală s­â primească cu bunăvoinţă comi­­siunile de pe lângă circumscrip­ţiile poliţieneşti, însărcinate cu rechiziţiona­rea apartamentelor conform nouei legi. Aceste comisiuni sunt compuse din: 1 ofiţer al poliţiei judiciare de la circumscripţia respectivă, a­­sistat de doi delegaţi ai comitete­lor cetăţeneşti. Ofiţerul de poliţie judiciară, se va legitima cu o delegaţie scrisă de la comisarul şef al circumscrip­ţiei respective. Publicul este rugat să ceară a­­ceste legitimații. M­OLDOVA D. Teohari Georgescu, minis­trul de interne, vizitând recent Moldova, a avut prilejul să cu­noască păsurile mulţimei şi do­leanţele exprimate de capii au­torităţilor administrative in le­gătură cu problemele ce tre­buesc soluţionate cu prioritate pentru refacerea şi reînvierea economică a provinciei întregi. Reprezentanţii autorităţilor au arătat că datorită sprijinului guvernului, elanul masselor muncitoare de la sate şi oraşe este în creştere,, producţ­ia fiind mărită sensibil la fabricile readuse din dispersare. S-au discutat apoi pe larg problema porumbului destinat hranei, chestiunea refacerii po­durilor şi căilor de comunica­ţie, aplicarea Armistiţiului şi aplicarea reformei agrare. La Iaşi, în consfătuirea­ de la Palatul Primăriei, d. ministru Teohari Georgescu a arătat în linii precise politica administra­tivă a guvernului de concen­trare democratică, atrăgând a­­tenţia organelor în subordine asupra îndatoririlor pe cari le au faţă de legile ţării şi faţă de populaţia întreagă fără deo­sebiri rassiale-Meritele, mum­ea şi cinstea funcţionarilor, vechi ori noui, vor fi apreciate şi in acelaşi timp elementele incorecte vor fi înlăturate, indiferent de colo­ratura politică pe care o au. „Ministerul de interne, a spus d-sa, nu va trece cu vederea nicio abatere din partea func­ţionarilor săi şi va lovi fără cruţare în toţi acei cari folosesc postul pe care-l ocupă, pentru avantagii personale“. D- ministru Teohari Geor­­gescu a vorbit apoi despre cu­răţirea ţării de elementele fas­cite, arătând că dacă ministe­rul de interne este hotărît să asigure libertatea tuturor, re­gimul democrat nu va avea un conţinut real dacă de această libertate vor continua să se bucure şi acei cari înainte de 23 August şi după această dată, s-au menţinut pe o linie con­trară intereselor poporului ro­mân, iar in ce priveşte epuraţia, d-sa a adăugat că ministerul de interne nu înţelege să rămână un organ de represiune, ci se consideră dator să aibă grijă şi de reeducarea elementelor cari au înţeles azi că au greşit. în chestiunea reformei a­­grare, a­şa a amintit că excep­ţiile legiferate trebuesc atent respectate: „Acolo unde s’au făcut greşeli, adaogă d. ministru al internelor, ele trebuesc reparate, pentru că o lege nu se aplică cu două mă­suri şi cu atât mai mult refor­ma agrară, care constitue de aci înainte baza refacerii eco­nomice a ţării”. Urmând cu toată conştiincio­zitatea indicaţiile guvernului, ascultând de îndrumările d-lui ministru al afacerilor interne, funcţionărimea moldoveana va contribui la opera da refacere şi la reclădire, va ajuta activi­tatea pentru intensificarea pro­ducţiei, va încuraja munca la sate şi la oraşe, dând populaţiei întregi satisfacţia de a vedea din nou reinflorind prosperita­tea în vechea provincie de peste Milcov. DEJUNUL INTIM OFERIT DE D. PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DELEGAŢILOR SOVIETICI LA CONGRESUL „ARLUS“ Membrii comisiei, aliate de control şi delegaţii sovietici la congresul ARLUS au fost toi oaspeţii particulari ai d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consi­liului de Miniştri, cu care prilej au vizitat palatul istoric de la Mogoşoaia. La înapoierea în Capitală d. prim ministru d­r. Petru Groza a oferit înalţilor oaspeţi un dejun intim în cadrul căruia d-sa a rostit următoarea scurtă alocu­ţiune: Vă rog să cunoaşteţi că aţi vroit să vă am oaspeţi particu­lari. De aceea sunt aicea singur, înconjurat de dv. cei ce-mi cu­noaşteţi acum în parte ţara. Mi­nunata delegaţie sovietic­a a a­­dus căldură şi emoţie in sufletele noastre dornice ,­ artă şi ştiinţă. Am văzut azi şi o piesă isto­rică — un cuib de vulturi — spre a vedea că la noi —ca şi la dv. — vulturii trăiau foarte bine; ei se întindeau în multe sate. Această contradicţie a operat şi încă mai operează la noi. Lucrurile se re­stabilesc însă odată cu procesul de reorganizare al societăţii şi fiecare va merge la locul lui. Dar, acest castel are şi el farmecul lui constituind un valoros capitol din patrimoniul nostru istoric. Voiam să vă ofer ceva frumos pentru completarea programului zilei. Ţin ca onoraţii oaspeţi să ştie că aşi fi făcut un program mult mai variat, dacă nu eram ce sunt. Dacă eram numai om par­ticular, vă îmbrăţişam strâns şi nu vă dădeam nici un răgaz, fă­­cându-vă fiecare clipă fericită, dar în mormanul de dosare ce ne înconjoară, ne-am redus la pro­gramul de azi, ca simbol al­ grijei ce vă purtăm pentru a vă simţi bine în ţara noastră. Termin mulţumindu-vă că v-aţi smuls de la programul dv., spre a participa la această intimă re­uniune. Deci, fără forme, din i­­nim­î, un pahar pentru toţi, arân­­t­i-vă întoarcere fericită în Pa­trie. A răspuns academicianul so­vietic prof. V. V. Parin, membru de onoare al Academiei Române, care a rostit într’un curat grai românesc următoarele: CUVÂNTAREA D-LUI PARIN VASIIE VASIUEVICI, MEM­BRU DE ONOARE Al ACA­DEMIEI ROMANE Vizita noastră în România se apropie de sfârşit. In curând va trebui să părăsim Capitala ospitalieră. Plecând de aici vom duce cu noi pentru totdeauna cele mai bune amintiri despre oamenii mi­nunaţi, care duc actualmente cu hotărîre România pe cale­a pă­cii, prosperităţii şi progresului. Printre aceşti oameni, în a­­mintirea noastră primul loc îl va lua amfitrionul nostru de as­tăzi de prim ministru Petru Gro­za. Vioiciunea şi optimismul său sănătos, experienţa şi cunoştin­ţele sale vaste, încrederea, în forţele poporului, legătura strân­să cu acest popor, sunt nişte ca­lităţi ale omului politic care a­­sigură succesul deplin al cauzei conduse de Domnia Sa. De mul­te ori noi am avut ocazia să ne convingem de această populari­tate enormă de care se bucură d. dr. Petru Groza în sânul po­porului. De multe ori am avut ocazia să observăm acea muncă enor­mă pe care d. dr. Petru Groza o duce cu atâta sinceritate pentru apropierea între ţările şi popoa­rele noastre. Să-mi permiteţi, de aceia, să ridic acest pahar în sănătatea d-lui dr. Petru Groza şi pentru succesul deplin în minunata sa activitate. Trăiască amiciţia veşnică în­tre popoarele noastre ! Trăiască pacea veşnică intre Ţările noastre! Ca semn de aleasă preţuire şi deosebit omagiu pentru ţara noa­stră, cuvintele înaltului oaspe so­vietic au fost traduse direct din româneşte în limba rusă chiar de d. generali-locotenent V. P. Vino­gradov. Nr. 131. — Luni 11 Iunie 1948 PAGINI EEdSW AFELUL MAJESTATII SALE REGINA MAMĂ ELENA PENTRU SPRIJINIREA OPEREI DE LECUIRE A RĂZBOIULUI Majes­tatea Sa Regina Mamă Elena a bioeveit a acorda fcnaftu! sprijin acţiu­ni iniţiată de Apărarea Pa­triotică pentru vindecarea Referindu-ne la Adresa dv. Nr. 2304 din 1945 avem onoare a vă comunica . Am luat act cu mulţumire de activitatea prodigioasă pe care o desfăşuraţi pe tărâmul asis­tenţei sociale, căutând a veni în ajutor mai ales acolo unde ne­voia este mai mare, cum este cazul Moldovei, pentru curma­rea cu un ceas mai de­vreme rănilor cauzate de urgia războiului hilerist. Majestatea Sa a făcut un vibrant apel către toţi ce­tăţenii Ţări, cerându-se să se alăture acţiunii de a lu­a atâtor suferinţe. Acceptăm vice-preşedinţie de onoare a acestui comitet de sub înaltul Patronaj al M. Sale Re­­gina Mamă Elena, interesân­­du-ne de bunele rezultate ale muncii ce se depune intru rea­lizarea acestui scop. Pentru a fi în curent cu lu­crările, delegăm pe Prea Cu­cernicul Consilier Marius Con­turare a pepAjM și d® construcție a regiunilor bhst* tuite d& fuiUfe războiului. Redăm îextii? «speiufiii fu facsimil: 'd' -tiv V , - . , " , 4jd«jpr. f • r .e ■ -j. -v i ;. ne informa tte ceia ce va i*er» W să ctt.wjt u. Cu «răii ât. tot Mm ÎS a Dcuem ei ns, rii .-ugârtt n «ahn?, lacre iaitar a înaltei DtsiSj&w, coin idej ațiani și î btaecuv&Di&ri. P&uiarhul Bea JKt.te5 viVt. au mu wt-iuCTUKJtw-XBU ..sa.-w I. P. S. S. PATRIARHUL NIMM SPRIJINĂ AGTHHA SE mm ' V l Scrisoarea trimisă de înalt Prea Sfinția Sa 'U*.. al Apărării Patriotice Prinsa etapă a vizitei d-lui Literei. Ministrul Justiţiei, in Ardealul , fc D. Lucreţiu Pătrăşcanu, minis­trul justiţiei. Însoţit de d. De­­mostens Poulopol, secretar gene­ral al departamentului, a vizitat în zilele de 7 şi 8 iunie oraşele Sfântul Gheorghe, Miercurea Ciuc, Odorhei şi Târgu-Mureş pentru a constata personal cum funcţionae­ază justiţia română in­stalată şi pentru a soluţiona pro­blemele născute din întinderea legislaţiei româneşti în teritoriul reîncadrat României. Peste tot d. ministru Lucreţiu Pătrăşcanufn­ a fost primit cu multă căldură de reprezentanţii autorităţilor şi de către condu­cătorii locali ai F.N.D.-ului. In oraşele Odorhei şi Târgul Mureş, localnicii i-au pregătit un frumos arc de triumf, pe care figura în limba maghiară şi ro­mână urări de bun venit. Şco­lile, organizaţiile politice, sindi­catele şi populaţia l-a­u primit cu aclamaţii şi strigăte de „Eljen Pătrăşcanu’’, „Trăiască Pătră­ş­­canu“. La discursurile ce i-au fost ţi­nute în pieţele publice din Odor­hei şi Târgul Mureş,­­ ministru Lucreţiu Pătrăşcanu a mulţumit în numele său personal şi în nu­mele guvernului pe care o re­prezintă, pentru entuziasta pri­mire făcută. A arătat apoi că a venit în ţi­nuturile secueşti pentru a solu­ţiona pe loc, împreună cu re­prezentanţii F.N.D.-ului şi ai magistraturii, toate problemele ce decurg din noua stare de lu­cruri, înţelegând rezerva populaţiei secueşti faţă de autoritatea de stat română, dată fiind trista ex­perienţă de sub regimurile tre­cute politice româneşti, reacţio­nare şi şovine, d­ m­initru Lu­­creţiu Pătrăşcanu a rămin­ut, călduros apel la populaţii“, ma­ghiară de a judeca noile eşe­­zări din România prin prisma „ democraţiei pe cere o î"­,prezintă actualul guvern. D-sa va veghea ca la reinte­grarea magistraţilor să se ţină seamă (pe cât va fi posibil) la interesele locale, aducând pe ..e altă parte asigurar­ea guvernului de buna funcţionare a adminis­traţiei. D. ministru Pătrăşcanu işi ex­primă convingerea că pop­ulaţia secuiască va acorda încredere guvernului pentru a se putea îndeplini unul din cele mai im­portante obiective aie c­­omânâei democratice, bui,a înţelegere in­tre popoarele conlocuitoare ş.­ în acelaş timp, stârpi­rea definitivă a şovinismului de ambele părți, sc Tinin oy.® ?. r. uH\t dp .jrO* CfiWjîiJri-» \-.Vut .n'.-Ctts’M '7 • râțwjpm .hâ îcofc ’:vte­ v- av^-­­irit«! ®tuf k L·l“r·’bPi ■i’-n Târgui ›©s yj. ' î t «*i -u/uiiii tawi. o’-’dir' V- -n­­tU'.ÎSil*. Ic ■*t·«r»w.c£e ?ka c sr* « e Ptriții wr'*‘ ’.t! S Ase^f. luai arg • tj&.r.w.-. .vut K.'&ti’t s* Htpla ’,'pT’tru raaLju-ty ^4t Ir telegari ütórt powíl" V. avu. -'as;-ii ţi •*'. j» «ntC-­ M0* '.’ia lAt.ifacVft dp «• v­a.’or. f» î*ujl* i'ul tor p» ! »v T\:pr szvYi-* tar:1;, &t ra; jsr.iui’ui ca-«*., t'r­­ies limp, ‘sw vi w» v t-M:; v”a­­l?L»r­u i!r i^fidun­e ’:;U*tjcu›V Comudtort jx-fi/ta i uet› «un**» eraţi ci ViaiUîfe ta.ot.'T uai w c ›r,.!wr» la Cin., o.-'g›c.i, Saiu rOanj, trița, Nă..ăi:.i, «u*. Brassie« rss. a®p.,t«wr Mk (fw««*', rW ——-----—.. ~—r_-r2rr„^r~rrL.„ ^ -ui wrva»«\ VIZAREA BULETINELOR DE POPULAŢIE Prefectura poliţiei Capitalei pţi transmite spre publicare ur­mătorul comunicat, în legătură cu operaţiunile de descongestio­nare a Capitalei: Prefectura poliţiei Capitalei e­­liberează „Dovezi“ tuturor cetă­ţenilor Capitalei, care în confor­mitate cu Ordonanţa nr. 374, au dreptul de a rămâne în Capita­lă, după scurgerea termenului de 45 zile, care expiră la 22 iu­lie 1945-„Dovezile" vor fi eliberate de acele circumscripţii poliţieneşti cari au emis buletinul Biroului populaţiei, iar nu de acelea unde domiciliază actualmente cetă­ţeanul. „Dovezile­“ se vor lipi în in­teriorul buletinului. Pentru înlesnirea publicului şi evitarea aglomeraţiei, servi­ciul la comisariate va începe la orele 6 dimineaţa şi va continua fără întrerupere, până seara la orele 22, cu excepţia unei pau­ze a 30 minute, între orele 10—­ 10,30 şi 18—18,30. Pentru reglementarea prezen­tării se vor da numere de ordi­ne. Primirea publicului sa va face numai in ordinea numere­lor. Numerele se pot lua cu an­ticipaţie pentru orele de după masă sau pentru a d­­ua zi. Prezentarea cetăţenilor la co­misariate se va face în ordine alfabetică. Operațiunile încep peste câte­va zile, toate pregătirii® fiind aproape terminate. La începutul săptămânei vii­toare Se va comunica ziua în care începe eliberarea „dovezi­lor“. Costul unei dovezi va fi de 100 lei. ORGANELE ÎN DMPT REFORMA AGRARA Ministerul agriculturii prin pre­zentul comunicat precizează ur­mătoarele: 1) Organele de drept a fipisca, reforma agrară constituie prin lege și regulamentul legii refor­­mei agrare, sunt comitetele de sat, comisiuunile de plasă și raîni­­eterul agriculturii prin comisia­­nea centrală de reforma ar.ra-ă. Oricare astă autoritate nu*, aire căderea a interveni sub nici «» formă în lucrările acestor organe, decât numai atunci când primește o delegațîune specială cu atribu­­tiuni determinate din partea ini-«liter,airei scriejărati ’j ,.u«r ;.~.o «moâsiufitea cyafc kIi de rriamri Tctî ac«; ewe an ce.wl, p âar­­««i vtewkwNffe-iif '»rfa ite-ne le, nirihiî «Se 1 tn-Mte iî rvim­­mei rerz-f. ^ /r­ 1 ^ d’cv* crgasteloe mai ia-* arSitate sj m­­vjitvh.c CM gin 3tgri regv’a­­natiilii t?e irefotiTn?. *,.r*ra fi 1. «strucf hintify •. ^ & ^ ^ târî âv.tfrTO acuster ca en. 2) P&âteu vttrjLvweu probier». « fermelor modei, eomîtim :ca cv»« tei'di.' ik: rctonoiA agar-ril n di' di:~ îe?iați«sie în fkv;\# ,ine«r( «ne' Ă,r:uate M i dire;tenî Canxrr.'sî, agricole șî ssful v.uvi­­ciutei^ veteximit­atadetiteij, wb prtisediii­ția prefeciatul n »«a» datei limitat de & «woeta kt Inți Iî'otoM pAspriivtăil’e acelora mt au cciml să f­e «(«viawate tms.o model, „i & lapw.na catM ț|;i.v. tv centrală reform«. Se ci­fwat.hawaa de fapt ?, tot pe si acolo p.» tereit ca.: rc r& (rupt.un*, farveniar. aivei­ltia»î, ee., con-* fan» ia aîica.tfcatlor ce s’au der* *,rt sm Aresta­ fiind a» i.c h* ioc (te iafermaro iw*«l .nvteîuCe­­•.ral M.m'îcaitisrll, rrta «mbh •»*»« ta»'”' “’"î THsforoîX a.­rrasr& /a hs* ' «sKf-nmritete eu rttsrHj*îx f. * igii ii* regul»meni.ii'«|­­M r i'i «Mttv.vft» acolo proprie Sj/î c?-’ vor fi Mvi'ti leiTO ir.iw del. In acest scop se amintește d -torj pretorii. p»'cssdteți ai e«r..»isiflor mai siw »rat-vte să înainteze da uigcastă reznîtet’ii acestor lucrări, către tivnistesjcs, mteală Je t'1 forxcăt

Next