Universul - Capitala, noiembrie 1945 (Anul 62, nr. 250-274)

1945-11-01 / nr. 250

învăţătorii obligaţi a fi prezenţi la posturi Un important comunicat al ministerului educaţiei naţionale întrucât a început anul şcolar şi toţi membrii corpului didactic primar sunt obligaţi să fie pre­zenţi la posturi ministerul educa­ţiei naţionale a luat o serie de măsuri: La direcţia învăţământului pri­­mar, nu se primesc cereri decât numai prin şi cu avizul inspecto­ratelor şcolare judeţene şi regio­nale. Orice alte cereri venite pe altă cale la minister, vor fi date la arhivă, fără a li se da curs contestaţiile Comisia de cercetare a contes­taţiilor la transferări şi fixări şi-a încheiat lucrările încetând de a mai funcţiona. Rezultatele s'au trimis spre publicare Monitorului Oficial. S’a dat ordin inspectora­telor şcolare, să comunice de ur­genţă celor interesaţi, decizia prin care s’au aprobat transferările şi fi­xările efectuate. Cei care nu sunt fixaţi, vor fi propuşi motivat, mi­­nisterului de inspectoratele şco­lare judeţene cu avizul inspecto­ratelor regionale. Ministerul, la pro­punerea Inspectoratelor şcolare regionale va da decizii co­lective de fixare, pe judeţe şi re­giuni. Până la primirea ordinelor de transferare şi fixare, toţi în­­văţătorii vor funcţiona la cate­drele de anul trecut, fiind trecuţi pe statele de salarii, la judeţele respective NUMIRI ŞI DETAŞĂRI Cererile de numiri se vor de­pune la inspectoratele judeţene, unde domiciliază candidaţii, ară­­tâdu-se judeţul în care doresc a fî numiţi. Cererile vor fi prezen­tate de inspectorii şcolari, vorbi­­nd de numiri din minister. Detaşările se fac de inspectora­tele şcolare regionale, la propu­nerea inspectoratelor judeţene. Ta­blourile vor fi înaintate ministe­rului, spre confirmare. Nimeni nu are voie a părăsi postul fără con­cediul aprobat. Ministerul nu a­­probă niciun fel de concediu fără propunerea inspectoratelor şcolare judeţene.­­.. . AVANSĂRILE Inspecţiile pentru gradul supe­rior şi gradaţia de merit s’au a­­mânat până la modificarea co­­­rtiţiunilor de acordare. Rectificările de grade şi recali­ficările de procese verbale, nu se fac decât la propunerea motivată a inspectoratelor şcolare judeţene şi numai dela 1938 şi în cazuri bine întemeiate, UNDE SE PREZINTĂ CERERILE Pentru asigurarea unei cât mi, bune funcţionării a serviciilor di­recţiei I-a­şi o promptă rezolvare a lucrărilor, se înfiinţează la mi­nister,­ un birou de informaţii şi primirea cererilor. Cu conducerea acestui birou, se însărcinează :1. inspector şcolar Dinulescu Gheor­­ghe, care are obligaţia de a ve­rifica, dacă membrii corpului di­dactic care se prezintă, au conce­dii aprobate de inspectoratul şcolar judeţean. Cererile se vor repar­tiza de servicii, se vor rezo­lva ?a lucra şi a doua zi se va da celor în drept, rezultatul, tot prin acest birou. Organele de control vor avea acces în minister pentru infor­maţii şi ordine între orele 12.39- 13.30, învăţătorii care vor fi găsiţi pe culoarele ministerului sau prin birouri, fără bilete de audienţe, vor fi pedepsiţi. întâmplări din capitală Monstruoasa crimă din str. Atelierului Un chiriaş şi-a omorât proprietăreasa Cititorii mai vârstnici îşi a­­du­c probabil aminte că acum vreo douăzeci de ani a fost să­vârşită o crimă care a făcut a­­tunci mare senzaţie. E vorba de asasinarea Zemaidiei Spânescu, o femeie foarte frumoasa, care după ce a fost­­jefuită de biju­terii de mare valoare, cadavrul ei a fost băgat într’o ladă. Acea­stă ladă a fost apoi expediată undeva, într’un oraş din Ardeal. Crima a fost descoperită atunci când cadavrul a început să in­tre în putrefacţie. Au urmat arestări şi după cum ne amintim, nici până as­tăzi misterul acestui asasinat n’a fost lămurit. O crimă asemănătoare a fost săvârşită in Capitală, Sâmbătă noaptea. Asasinul a fost descoperit gra­ţie poliţiştilor, după câteva zile. Iată cum s’au petrecut faptele : Tânărul Mihail N. Bumoiu, de 22 ani, fost subofiţer de jandar­mi în Legiunea de jandarmi Bu­zău, până la 1 August 1944, ori­ginar din com­. Flămneşti, It. Sa­rat, când venea în­ Bucureşti trăgea unde găsea posibilitate de găzduire. In ziua de 9 Octombrie a. c., sosit de la Arad, a pornit-o pe calea Griviţei, ca să găsească unde să rămână peste noapte. Cineva l-a îndreptat să se ducă în str. Atelierului nr. 33. In­trând în curtea acestei case, a văzut în fund lumină și s’a în­­dreptat înttri acolo. Aci i-a răs­puns d-na Aneta Tighiliu, fe­meie în vârstă de 55 ani, care ocupa o cameră. A convenit cu ea să-l găzd­uească în aceeaşi cameră, femeia urmând să doar­mă pe o ladă, iar el în pat. S-au înţeles să plătească patru mii lei pe noapte. Bumoiu a rămas chiriaşul d-mei Aneta Tighiliu, Miercuri, Joi şi Vineri, plătind pentru fiecare noapte suma con­venită. Ziua, chiriaşul se ocupa cu vânzarea de prune uscate, pe cari le adusese de la Arad. Sâm­bătă seara, diupă ce-şi terminase treburile, pe la ora 7 s’a dus să mănânce, la un restaurant de lângă gara de Nord. După ce a mâncat şi a băut, s’a dus acasă în str. Atelierului nr. 33. In tim­pul nopţii, tânărul îşi pusese în gând să-şi omoare gazda. S’a dus în curte, a luat un pietroi, a revenit în casă şi i-a aplicat femeii o lovitură puternică în cap. Intre el şi victimă s’a pro­dus o luptă. Pentru a o răpune, Bumoiu a luat cordonul dela pardesiul său, i l-a petrecut după gât şi în ctteva minute a reuşit s’o stranguleze. Când a văzut că nu mai răsuflă, criminalul a go­lit lada pe care dormise victima şi a vârât cadavrul înăuntru. Peste această ladă, asasinul a pus perne şi un covor, a derete­­cat prin casă astfel ca să aibă impresia că nimic nu s’a în­tâmplat. După această ispravă, asasi­nul s’a culcat jos lângă ladă şi a dormit de Sâmbătă noaptea, dela ora 12 până Dum­in­ică dimineaţa la ora zece. Dimineaţa a strâns toate lu­crurile mai bune din casă, le-a împachetat într’un geamantan şi Duminică seara s’a mutat în bd Dini­cu Golescu nr. 35. La ple­carea lui, pentru a şterge orice indiciu că a locuit în str. Ate­lierului 33, a ars fişele prin care era anunţat la poliţie că locueş­­te acolo. Pe uşă a lăsat un bilet, scris din partea victimei, cu ur­mătorul conţinut: „Mioară ai grijă de Zambrăria, eu sunt plecată la Buzău şi viu Sâmbătă.Sunt plecată cu Costică In cameră doarme nepotul ofi­­ţeru, până vin eu". Mărioara este o vecină din curte. Zambelica este o căţeluşă, pe care o avea victima, iar ne­­potu „ofiţeru” este un locote­nent dela Divizia de Panduri, căsătorit cu o nepoată a moar­tei. Mirosul ce se degaja dela ca­davrul din ladă, a­u atras atenţia vecinilor. Imediat au­ fost anun­ţate autorităţile poliţieneşti D. chestor Pompiliu Dumitrescu , şi comisar şef Aurel Popa, au­ în­sărcinat pe comisarul­ Dincă I. Vasile, şi detectivul land Alexan­dru, cu facerea cercetărilor ne­cesare, în vederea identif­­ării criminalului. După o serie întreagă de peri­peţii, vigilenţii poliţtişti au reu­şit să aresteze pe criminal, care vânduse lucrurile furate în hala de vechituri „Taica Lazăr” la ambulanţii Pavel Schwartz din str. Luca P. Niculescu nr. 1 şi Mauriciu Stein, din Scal. Văcă­rești nr. 133. Criminalul a făcut mărturisiri complete, povestind cu deamănuntul cum a ucis pe nefericita femeie, Aneta Tighi­liu. FURTUL DELA „CARTEA ROMÂNEASCĂ" La magazinul „Cartea Româ­nească’’ din bd-ul Elisabeta s-a comis un furt de mărfuri în va­loare de 21.000.000 lei. Comisarul ajutor Stan Ioan, din brigada I-a judiciară fiind însărcinat cu facerea cercetări­lor, a stabilit că autorii furtu­lui sunt infractorii Alexandru Plinescu, Alexandru Călinescu şi Popovici Ioan. Ei au fost găsiţi la un birt economic din str. A­­cademiei nr. 16. Odată cu aceş­tia a fost arestat şi Dumitru Ganciu, nepotul patronului a­­cestui birt, care găzduia pe hoţi. Mărfurile găsite prin plasato­rul lor Strai Chelbert, au fost restituite firmei reclamante. ACCIDENTUL MORTAL DE TRAMVAI Un groaznic accident de tram­vai s’a întâmplat ori, în apro­piere de statuia Brătianu, în staţia din faţa spitalului Colţea. Pensionarul Mircea Ştefănescu, din str. Sabinelor nr. 3 voind să se urce în remorca tramvaiului 15, a alunecat şi a căzut, lovin­­du-se cu capul de bordura tro­tuarului. Victima a încetat din viaţă. Cadavrul a fost transportat la morgă.­ LUCRURI DE FURAT AFLATE LA POLIŢIE Persoanele care au avut în serviciu ca servitoare pe cunos­cuta hoaţă Olga Bernard, au­toare a peste 30 de furturi, sunt rugate să se prezinte la brigada volantă din prefectura poliţiei Capitalei, pentru a recunoaşte obiectele de îmbrăcăminte şi lin­gerie, care au fost furate din diferite case. Hoaţa se află arestată la poli­ție. FRAUDE CU BONURILE DE PÂINE Pe temeiul cercetărilor instruc­ţiei, parchetul a trimis în jude­cata instanţei de sabotaj, pe ingi­nerul agronom Nicolae Epifanov, fost delegat şef al serviciului pentru controlul bonurilor de pâine din Ministerul Economiei Naţionale, cum şi pe complicii a­­cestuia: Smaranda Olteanu, Nico­lae Stamate şi Marin Sima. Precum am arătat la timp, Epi­­fenov a sustras în Mai anul ace­sta mai multe mii de bonuri de pâine utilizate şi le-a vândut fe­meii Smaranda Olteanu care po­seda un chioşc de vânzarea pâi­­nei în Cal. Călăraşi 68, iar acea­sta, după ce a folosit pentru tre­burile ei o cantitate de bonuri, a vândut din ce i-a rămas (știind bine că se poate furnisa oricând de la Epifanov) distribuitorului de pâine Nie. Stamate. Acesta la rândul său, le prezenta patronu­lui ca justificare a pâinilor pe care le vindea în realitate clien­ţilor ce nu aveau bonuri pe pre­ţuri de speculă — realizând toţi începând de la Epifanov până la Stamate câştiguri mari prin ne­cinste şi în paguba autorităţilor cari se străduiau să asigure o cât mai justă şi echitabilă repartiţie a pâinii. Dar Stamate care ajunsese să câştige pe această cale zeci de mii de lei pe zi, a voit să favo­rizeze pe un bun coleg de mese­rie, distribuitorul Marin Sima, că­ruia i-a vândut 6500 bonuri. Cu judecarea afacerii, în care numai principalul vinovat Epifa­nov se mai găseşte arestat, a fost sesizată Secţia XI a instanţei de sabotaj. UNIVERSAE IN AL VIZITEI D-LUI ATTLEE I WASHINGTON DECLARAŢIILE D-LUI ATTLEE IN CAMERA COMUNELOR Londra, 30 (Rador). — D. Cle­ment Attlee, primul ministru a! Marii Britanii, a declarat Marţi în Camera Comunelor următoa­rele : „Voi face în curând o vizită la Washington preşedintelui Tru­man, pentru a discuta cu el şi cu primul ministru al Canadei problemele pe care descoperirea energiei atomice le-a dat naş­tere. Am invitat pe sir John An­derson, preşedintele Comitetului consultativ al Energiei Atomice să mă întovărăşească în această călă­orie, în calitate de consilier, lucru pe care l-a acceptat". D. Winston Churchill, leaderul opoziţiei, a declarat că este sigur că întreaga Cameră va dori d-lui Attlee tot succesul cu­mi­terizat şi celelalte relaţiuni din­tre şefii guvernului britanic şi preşedintele Statelor Unite", a adăugat d. Churchill. „Am încredere că ea nu se va limita la un anumit subiect, ci va îmbrăţişa toate subiectele de natură să strângă şi mai mult prietenia dintre două mari ţări".­­ WASHINGTON, 30. (Radar) I tinţă în misiunea sa. Ştirea că primuil ministru „Sper că această întrevedere britanic Attlee urmează să va »y*® loc în aceleaşi uşoare şi­­ simple condiţiuni, ce au «arac­sosească la Washington a fost primită, după cum trans­­mite corespondentul Agenţiei REUTER, In generali în mod favorabil de către membrii de seamă ai Congresului. Astfel,­­ Wallace S. White, fruntaş republican din Senat, a spus: „Mă bucur îndeosebi de conversaţiile ce vor avea loc de astă dată între d-nii Truman şi Attlee şi rezulta­tul lor trebue să le facă pre­ţioase”­­. Andrew J. May, preşe­dintele comisiei de afaceri militare a Camerei Reprezen­tanţilor, a declarat: „Conver­saţiile dintre d. Truman şi primul ministru Attlee vor fi foarte utile dacă vor duce la un oarecare acord interna­ţional cu privire la restric­ţiile în ce priveşte folosirea bombei atomice, în genul re­stricţiilor adoptate pentru gazele otrăvitoare. D. Luther A. Johnson, mem­bru al­ comisiei de afaceri străine a Camerei Reprezen­tanţilor, a afirmat: „Având în vedere multele probleme ce sunt luate acum în consi­derare în legătură cu lumea post-belică, aceste conversa­ţii vor fi de mare importanţă. Senatorul Tom Conna­lly, preşedintele comisiei pentru afacerile străine, a subliniat: „Este îmbucurător să ştii că d. Attlee va face în curând o viniţă preşedintelui Truman. Multe probleme internaţio­nale urmează a fi rezolvate. Salutăm sosirea d-lui Att­lee pe pământul nostru“. D. Sol Bloom, preşedintele comisiei de afaceri străine a Camerii Reprezentanţilor, a caracterizat viitoarea vizită a d-lui Attlee în Statele Unite drept „oportună“. Londra, 30 (Rador). — Cores­pondentul din Wobhin­gton al ziarului „Evening Standard” a­­nunţă că d. Attlee, primul mi­nistru britanic, se va adresa Congresului american, într-o şe­dinţă plenară în cursul vizitei sale la Washington. Se crede că primul ministru britanic va vorbi despre relaţii­le comerciale şi financiare an­­glo-amer­icane. COMUNICATUL CASEI ALBE Washington, 30 (Rador). — Casa Albă a anunţat că d. Attlee, primul ministru al Marei Brita­nii, va vizita Statele Unite la în­ceputul lunii Noembrie. Prin declaraţia făcută de Casa Albă s-a anunţat că discuţiunile dintre cei doi oa­meni de stat vor avea ca subiect viitorul energiei atomice. Declaraţia făcută de către Casa Albă a mai anunţat că se aş­teaptă ca discuţiunile să înceapă în ziua de 11 Noembrie. Textul declaraţiei făcute de că­tre Casa Albă este următorul: „Primul ministru Attlee va vi­zita pe preşedintele Truman la începutul lunii viitoare, pentru a discuta cu el şi cu primul mini­stru Mackenzie King, problemele cărora descoperirea bombei ato­mice le-a dat naştere. Primul ministru al Marei Bri­tanii este aşteptat să sosească la Washington, astfel ca discuţiunile să înceapă la 11 Noembrie’’. Londra 30 (Rador). —* Se aşteaptă ca d. Attlee să-şi facă vizita anunţată în Statele Unite cu avionul atât la ducere, cât şi la întoarepere dorad Tanamnar la înapoiere. Se crede că el îşi va petrece o parte din această vizită ca oas­pete al Casei Albe. Purtătorul de cuvânt al am­basadei britanice din Washing­ton a declarat că această între­vedere nu se va transforma în­tr’o conferinţă ca acelea la care au luat parte în trecut la Was­hington d. Winston Churchill şi fostul preşedinte Roosevelt. D. Attlee va fi însoţit de o mare suită de experţi. — Londra 30 (Rador). — După cum anunţă corespondentul a­­genţiei Franceze de Presă, d. Bevin nu va însoţi pe d. Attlee la Washington. Cercurile oficiale din Londra subliniază că convorbirile dintre d-nii Truman şi Attlee vor avea un caracter general. Totuşi­ se crede că cei doi oameni de stat se vor ocupa mai ales de pro­blema energiei atomice şi mai puţin de probleme de politică externă. ■«BBmgMBWBMBBBBB—P——W nan CURIER JUDICIAR Cazul Nelu Mihăilescu S’a văzut din relatarea anteri­oară că instanța de recurs Curtea de Apel S. VIII a admis recursul comerciantului Nelu Mihăilescu, casând decizia instanței de fond prin care i se aplicase patru con- , damnări. Ca urmare a casării ace- tei hotărîri, Curtea sub preşedint­i­ţia d-lui consilier D. Alevra, a evocat fondul, procedând ieri la judecarea din nou a procesului. Apărarea prin d. avocat Aure­lian Costin, a cerut Curţii admi­terea unor probatorii — acte şi martori — necesare în desvolta­rea apărării şi combaterea învi­nuirilor aduse inculpatului. Curtea a rămas să se pronunţe astăzi asupra probelor solicitate. In acelaş timp de avocat Vasile Cameniţă, alt apărător al lui Nelu Mihăilescu a desvoltat o cerere a acestuia de a i se acorda libertatea provizorie ca o conse­cinţă a casării sentinţei condam­­natoare, spre a se putea judeca în stare de libertate. Și asupra acestei cereri Curtea a rămas în deliberare urmând să se pronunțe astăzi. DOLARI FALŞI PUŞI IN CIRCULAŢIE WU . l-J CUi-i. am V ViiJU'fc Aii Capitală din oraşul Roman s’a apucat să falsifice câteva banc­note americane, mărind cifrele în aşa fel că din câţiva dolari făcuse 470. Ca să le poată plasa mai uşor adică să extragă un be­neficiu de pe urma operaţiunei de falsificare cu minimum de risc el nu le-a pus în vânzare, ci prefă­­cându-se că ţine la această mo­nedă valoroasă de care nu vrea să se despartă, a căutat să depună bancnotele în gaj spre a lua pe ele un împrumut cu caracter temporar. Trucul a prins, căci prin inter­mediul lui Isac Mirenberg din Str. Mihnea Vodă 8, care se pare că era în cunoştinţă de falsitatea bancnotelor, a găsit pe imprumu­­tător în persoana d-lui Max Al­ter din str. Gen. Berthelot 94. Acesta a avansat suma de 400.000 lei şi când a văzut că la scadenţă şi după aşteptare nu i se achită banii, a examinat dolarii spre a-i vinde. Dar dându-şi seama că a fost păcălit, a căutat să păcălea­scă la rându-i pe alţii, plasându-i tot sub formă de împrumut pe gaj la alte persoane. In cele din urmă cazul a ajuns la parchet pe baza plângerii ul­timului păcălit. S’au făcut cercetări de către judecătorul cab. 10 instrucţie, care prin ordonanţă definitivă a trimis în judecată pe Sufrin pentru fals, iar pe ceilalţi pentru delictul de a fi folosit mai departe o monedă deşi au căpătat certitudinea că este falsă. PIERDERILE CAUZATE GERMANIEI DE BOMBARDAMENTELE AERIENE Washington, 30 (Rador). — Co­respondentul special al Agenţiei „Reuter“ transmite următoarele: După cum s-a declarat Marţi oficial la Washington, acţiunile de bombardament aerian între­prinse deasupra Germaniei de către aviaţia aliată au produs 1.080.000 de morţi sa­u răniţi ci­vili germani, 3.600.000 de case distruse sau grav avariate şi 7.500.000 de persoane fără adă­post. In operaţiile lor de bombarda­ment, aviaţia americană a pier­dut 79.265 de piloţi morţi, iar cea britanică 79.281. Atunci când efortul aerian a­­liat de pe frontul de vest se afla în culmea sa, el avea la dispozi­ţie 28.000 de avioane, pentru care erau necesari 1.300.000 de oa­meni, fie ca personal de bord, fie ca personal auxiliar. După cum­ s-a declarat, pute­rea aeriană aliată a fost factorul decisiv în victoria lui Eisenho­wer. B­ RUL SOEKARNO A CE­RUT INDONEZIENILOR SĂ DEPUNĂ ARMELE Batavia, 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Reuter“ co­munică : Dr. Spekarno, preşedintele „Re­publice­ Indoneziene“, care s’a întâlnit Luni cu generalul Mal­­laby, comandantul brigăzii 49 de infanterie indiană, la Surabaya, s-a adresat Luni seara prin ra­dio populaţiei indoneziene, ce­­rându-i să depună armele. Actualmente la Surabaya este linişte deplină.­­ Batavia 30 (Rador). — Suraba­ya, scena ciocnirilor dintre en­glezi şi indieni şi naţionaliştii indonezieni­ a fost liniştită în cursul zilei de Luni, deşi atmo­sfera a rămas încordata. ' Ultimele rapoarte militare par­venite din marele port al insu­lei Java, reproduse de agenţia de presă olandeză,’’anunţă că na­ţionaliştii au construit baricade pe străzile oraşului. Numai persoanelor care posedă autorizaţii semnate de d. dr. Soekamo, preşedintele „Republi­cii indoneziene’’ li se îngădue deplasarea. Or, statistică oficială arată că cu prilejul tulburărilor au fost omorîţi 20 de militari englezi şi indieni, iar 59 au fost răniţi­ in­clusiv doi ofiţeri. Oraşul s’a liniştit după ce lo­cuitorii au ascultat la radio ape­lul adresat de dr. Soekamo co­naţionalilor săi de a depune ar­mele. Dr. Soekam­o s-a dus la sediul postului de radio însoţit de ge­neralul de brigadă Mallaby, co­mandantul brigăzii 49 indiene. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE . D. dr. D. Bagdasar, ministrul sănătăţii, împreună cu un impor­tant număr de funcţionari supe­riori au plecat­eri în Moldova. Scopul vizitei este de a constata pe teren cum funcţionează institu­ţiile sanitare. Delegaţia duce, cu ea o impor­tantă cantitate de medicamente, precum şi bani pentru a se com­plecta, acolo unde va fi nevoe, lip­surile aşezămintelor instituţiilor ministerului. EXTERN? • După cum anunţă postul de radio Hilversum, d. Schermer­­holm, primul ministru al Olan­dei, a declarat într’un discurs că anexarea unor teritorii germane de către Olanda nu mai este doar o problemă olandeză, ci a devenit şi o problemă interna­ţională. (Rador). • Noul şi marele centru bri­tanic de cercetări în legătură cu energia atomică de pe aerodro­mul de la Harwell, de lângă Didcot, a cărui înfiinţare a fost anunţată Luni de primul mi­nistru Attlee în Camera Comu­nelor, se va ocupa îndeosebi cu utilizarea energiei atomice în industrie şi comparativ într’o mică măsură cu potenţîalităţile destructive ale energiei atomice aşa cum s’au dovedit prin bomba atomică. (Rador). • In cursul unei conferinţe de presă, d. Plevan, ministru de finanţe, a desminţit ştirile refe­ritoare la devalorizarea francu­lui, caracterizându-le drept „cu totul neîntemeiate“. (Radar). • Guvernul a înfrânt opoziţia cu prilejul celei de a doua citire a proectului de lege privitor la naţionalizarea Băncii Angliei cu 348 voturi contra 153. (Rador). • Scotland Yard face cerce­tări pentru a identifica şi aresta pe individul care a pătruns în locuinţa primului ministru Attlee de la Stanmae (Middlesex). Spărgătorul a fost simţit de In­tendentul locuinţei şi s-a făcut nevăzut mai înainte de a fi putut fura ceva. (Rador). • Posturile de radio nordame­­ricane, menţionând surse japo­neze, anunţă că d. Sigeru Yosida, ministrul japonez al afacerilor străine, s-a prezentat Luni gene­ralului Douglas MacArthur şi l-a rugat să modifice cererea sa ca toţi reprezentanţii diplomatici japonezi din străinătate să fie imediat rechemaţi. (Rador). --------:::::--------­ CONFERINŢA PENTRU REPARAŢII Paris, 30 (Rador). — Conferin­ţa pentru reparaţii va avea loc la Paris, începând de la 9 Noem­brie. Toate puterile care au fost în stare de război cu Germania, şi care au dreptul să primească despăgubiri din Germania occi­dentală, vor participa la această conferinţă. Luni după amiază, au avut loc convorbiri preliminare între d-nii Jacques Rueff, delegat francez, James Angell, delegat americani, şi sir David Wally, delegat britanic. UN COPIL CU INIMA IN AFAIA CAVITĂŢII TORACICE Montreal 30 (Rador). — La Montreal, o femeie a născut un copil cu Inima în afara cavităţii toracice. Copilul s’a născut la termen. El are o greutate normală. Ini­ma situată complect în afara pieptului are mărimea unui ou de găină şi o pulsaţie regulată. Cei mai mari chirurgi canadi­eni au examinat acest caz extra­ordinar şi au studiat posibilita­tea de a interveni pentru a re­pune­­ inima în locul normal. O asemenea operaţie de ca­zuri nu p°ate reuşi decât o sin­­gură dată dintr’un milion de ca­zuri. Nu se crede că micul Infirm va putea să trăiască mai mult timp. --------:::"-------­ D. Venizelos invitat să formeze guvernul grec Atena, 30 (Rador). — D So­­phale enivelos­ilul fostului frun­taş politic grec din războiul tre­cut şi unul dintre conducătorii partidului liberal, a declarat re­prezentanţilor presei că Arhie­piscopul Damaschinos, Regentul Greciei, i-a cerut să formeze gu­vernul grec. Regentul nu i-a pus nici o condiţie şi nu a făcut nici o re­zervă. D. Venizelos a venit de la Cairo de opt zile, a avut ap°i la Atena mai multe întrevederi cu oameni politici, dar nu a reuşit până a­­cum să se pună de acord cu re­­galiştii şi republicanii asupra a­­legerilor. •n Atena, 30 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei „ Reuter“ transmite : D. Sofecles Venizelos, fruntaş liberal, nu a fost în stare să for­meze noul guvern şi Marţi seara a cerut Regentului să-l desărci­neze de mandatul pe care i l-a încredinţat. mmm ni Dizolvarea Skupcinei Belgrad, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „TASS” transmite : Prezidiumul Scupcinei populare provizorii a Iugos­laviei a publicat un decret asupra dizolvării Scupcinei, în vederea viitoarelor alegeri pentru Adunarea Constitu­­antă. Prezidiumul a adoptat de­­asemeni legi, propuse de mi­nistrul de finanţe Jurovici, relative la budgetul statului, la sistemul de credite şi la impozitele directe. In urma propunerii minis­trului pentru afacerile Adu­nării Constituante, Cardel, Prezidiumul a adus amenda­mente la legea alegerilor de­putaţilor în Adunarea Con­stituantă. In conformitate cu aceste amendamente, a­­lături de urne pentru dife­ritele liste de candidaţi, la alegerile pentru Adunarea Constituantă, vor fi instala­te şi urne aşa zise „fără lis­te“. Alegătorii care nu vor să voteze pentru niciunul din candidaţii de pe liste, îşi vor putea depune buleti­nele lor în „urnele fără liste“. Ministrul Cardel, care a luat cuvântul la întrunire, pentru a-şi susţine propunerea, a de­clarat că instalarea „urnelor fără liste” ar asigura alegeri democratice şi adevărata con­sultare a poporului. „Aceasta ar fi, a spus el, răspunsul no­stru dat tuturor celor care vo­­iesc prin mijloace anti-demo­­craţice, în ciuda voinţei popo­rului, să facă în aşa fel încât minoritatea să ajungă la pu­tere”. Propunerea d-lui Card­ol a fost aprobată în unanimitate. PREŞEDINTELE ISMET INONU DESPRE SITUAŢIA TURCIEI Ankara 30 (Rador). — După cum anunţă corespondentul a­­genţiei Reuter, d. Ismét Inonu, preşedintele Republicii Turce, intr’o cuvântare rostită cu prile­jul celei de a 22-a aniversare a Republicii, a declarat: ,.Situaţia din interiorul ţării, în ciuda multor dificultăţi şi ne­voi, este aceea a unei naţiuni care progresează. Patriotismul şi bunul simţ al­­poporului nostru sunt suficient de puternice pentru a face deo­sebire între diferitele curente şi intrigi false şi a vedea unde se află mântuirea naţiunii. Situaţia internaţională a ţării, ca şi celor ale celorlalte naţiuni unite, este legată de idealul su­prem al păcii mondiale. In orice caz, structura naţio­nală solidă va nimici speranţele celor care doresc să aducă vătă­mare naţiunii noastre”. Preşedintele Inonu a ţinut a­­ceastă cuvântare în fața unei mulțimi evaluată la mai multe mii de oameni. Cuvântarea sa a fost difuzată prin radio. DECLARAŢIILE GENERALULUI MARSUL New York 30 (Rador. —­­ Generalul George Marshall, şeful statului major al State­lor Unite, a declarat Luni:­­ „In marea criză emotivă prin care trece poporul ame­rican, demobilizarea a deve­nit într’adevăr o dezintegra­re nu numai a forţelor ar­mate dar, după cum se pare, şi a concepţiei de răspun­dere mondială şi despre ce­­ea ce cere ea din partea Sta­telor Unite. Continuăm a fi puternici astăzi, dar nu vom fi peste câteva luni de acum înainte dacă nu luăm măsuri precise, foarte pozitive, pentru a da un oarecare grad de perma­nenţă forţei pentru desvol­­tarea căreia noi am cheltuit atâtea vieţi omeneşti şi atâ­ţia bani”. Declarând că a studiat ra­mificaţiile militare ale bom­bei atomice pentru o perioa­dă de doi ani, generalul Marshall a adăugat: „Nu pot să evit concluzia că posibilităţile exploziei bombei atomice fac mai im­perativă decât oricând nece­sitatea ca Statele Unite să continue a fi puternice din punct de vedere militar și să folosească tăria lor pentru ■ promovarea unei ordini mon­diale caracterizată prin co­operare. Nu e greu de prezis rache­­tele­ atomice supersonice,care vor avea o profundă influ­enţă asupra oricărui război ce s’ar mai deslănţui vreo­dată. Dar, mai degrabă de­cât să micşoreze necesitatea pregătirii noastre atât în ce priveşte oamenii, cât şi ma­terialul, această nouă armă teribilă va mări înspăimân­tător această necesitate”. RĂSPUNSUL REGELUI LEOPOLD LA DOCUMENTELE GUVERNULUI Bruxelles 30 (Rador. — I Luni seara s’a desvăluit că răspunsul scris al Regelui Leopold la ultimele docu­­­­mente produse împotriva sa­­ de guvernul belgian, a sosit ' aci. Documentele guvernului se bazează pe notele redac­tate de interpretul dr. Sch- ■ midt în legătură cu întreve­derea care a avut loc în No­embrie 1940 la Berchtesga­­i­den între Hitler şi Regele I Leopold._________________ Bruxelles, 30 (Rador). — După­­ cum anunţă corespondentul a­­­­genţiei „Reuter”, Belgia, deja­­ împărţită pe chestiunea Regelui Leopold, se găseşte acum în faţa unei mai mari primejdii, care ameninţă chiar unitatea ţării. Este vorba de Valonia — ju­mătate din ţară de limbă fran­ceză — care vrea să se separe de Belgia de limba flamandă. Se duc în prezent numeroase discuţii în care se­ m­econizează fie o Valonie indenpendentă, fie o Valonie republicană, în ca­drul unei Belgii federative, fie încorporarea Valoniei la Franța. CONSFĂTUIREA ZIARIŞTILOR SOVIETICI CU PRESA ROMÂNĂ In cadrul Arlusu­lui, a avut loc, Sâmbătă seară, la sediul din Calea Victoriei 115 o reuniune a ziariştilor sovietici din Capi­tală cu reprezentanţii presei şi intelectualităţii române. Se ştie­ că în Bucureşti, apare, din primele zile ale intrării tru­pelor sovietice, ziarul „Craiul, Nou”, organ al armatei roşii,­­ scris în limba română. Acest ziar, condus de un des-­­­toinic şi­ bine înzestrat ziarist, d.­­ maior Gavrilov, serveşte cauza prieteniei dintre cele două ţări. Oralul Nou, intrând în al doi­lea an de apariţie, redactorii lui, în frunte cu directorul ziarului d. maior Gavrilov, au ţinut să ia contact cu intelectualitatea ro­mânească spre a putea obţine unele sugestii, în ceea ce priveşte apariţia ziarului, care adaptân­­du-le să-l facă mai necesar ma­relui public român. D. Gavrilov a arătat audito­riului factura presei sovietice, a­­firmând că d-sa a încercat să de ziarului Graiul Nou o formă cât mai apropiată de factura ro­mânească şi cum în Uniunea So­vietică există o importantă u­­zanţă ca ziaristul şi scriitorul să ia contact cât mai des cu citi­tori spre a putea corespunde cât mai fidel exigenţelor prem­e-­­d-sa a solicitat şi celor mreenţi sugestii şi propuneri cari să îm­bogăţească materialul redacţional al ziarului în b­iroul uzual în Ro­mânia. Au prezentat propuneri Inte­­reresante d-nii N. D. Cocea, di­rectorul general al teatrelor, I. Sahighian, Liviu Floda, Andrei Vasiliu, Sergiu Dumitrescu, M. Roşea, I. Pandelescu, ing. Ureche P. Martinescu etc. D. Gavrilov a notat toate pro­punerile şi suegstiile făcute, mul­ţumind şi asigurându-i că le va ţine pe cât posibil în seamă. D. Mihail Magheru, secretarul general al Arlus-ului, a mulţumit d-lui maior Gavrilov pentru că prima reuniune, cu reprezentanţii intelectualităţii române, a avut loc în cadrul Arlus-ului subliniind modul în care reprezentanţii presei sovietice în România în­ţeleg să-şi împrelin.es®că obliga­ţiile lor profesionale şi colegiale. Fără îndoială, aceste consultări sunt agreabile şi necesare, ele co­respunzând adevăratului regim democratic. întâlnirea aceasta s'a terminat intr’o plăcută atmosferă colegială, am­ed cg Zdrobiţi de durere: f\ţ*ia ■«i», (Mica), foţii, Elena, BfcftiS j “W“ Ninel fiică precum şi f*«­H*ile “ Înrudite: Mihulescu, Rafael, Petrescu, colonel Tranoafl* rescu şi Bogza, anunţă moartea drac­­ului, iubitului şi neuitatul (B NICOLAE MIHULESCU (PANICA) Funcţionar ,,Astra Română” in etate de 56 ani înhumarea a avut loc Marţi 30 Octombrie cor., ora 14, în cimitirul Viişoara (Ploeşti). . Cu aceiaşi durere, familia anunţă parastasul de 4 ani pentru­­ CĂPITAN Radu Alexandru Ionescu din 7 Roşiori şi Z­i de 2 ani, pentru MAIOR MAGISTRAT Dr. Titu-Taodor Yershi morţi pe front Slujba religioasă va avea loc Miercuri 31 Octombrie ora 10 la Ci­mitirul Militar Ghencea. 3. Le Directeur de Plnstit.ut FranţaiS de Hautes Etudes en Roumanie, lei professeurs de la Mission Univers!« taire, font savoir qu’un messe an« niversaire, pour le repos de râme du M. MARCEL GRiFFOSN décédé accidenielleirent â Timişoara ie 30 Octobre 1944. sera dite Ie Mercredî 31 Octobrc 1D45# â 10 heures dans la Chapelle de rin­­stitut de Hautes Etudes Byzantines, 18 str. Cristian Teli. 5Í O întâmpinare In legătură cu articolul „Uniu­nea democrată a soc. Filatelice din România” publicat în numă­rul nostru de la 29 Oct. „Prietenii Filateliei”, „Sindicatul colecţio­narilor de mărci poştale” ne tri­mite o întâmpinare în care ne roagă să arătăm că acest sindicat are cel mai mare număr de mem­bri, că are o activitate rodnică și că nu face parte din nici o uniu­ne filatelică. Maria şi Constantin Rădulescu ne­­fericiţii părinţi, Tanţa Remus, Em­gen, împovăraţi de aceiaş durere a­­nunţă că a trecut un an de când iubita şi adorata lor MIRELA C. RĂDULESCU a plecat de lângă ei pentru întot­­deauna. Parastasul se va oficia Joi 1 Noembrie ora 11, Biserica Precu­peţii Noi-Dorobanţi şi Cimitirul Re­învierea. II Familia Paraschivescu-Bosnief a­­nunţă cu durere parastasul de 2 ani al prea iubitului lor NI­COLAE PARASCHIVESCU - BOSNIEF Avocat fost deputat Slujba religioasă va avea loc Joi 1 Noembrie a. c., orele 12, la Bise­rica Sft. Ioachim şi Ana (str. Trai­an 204). M­BS Se aduce la cunoştinţă pi e- BHB tonilor ci cunoscuţilor, că "c Marţi, 30 Octombrie a. c. a încetat subit din viaţă Doamna LUCIA CRISTESCU Pensionară P. T. T. înmormântarea rămăşiţelor pă­­mânteşti va avea loc la cimiirul Bellu­, .joi, 1 Noembrie la orele 17 (5 p. m).­­* In ziua de 30 Octombrie s’a săvârşit din Viaţă, la curte* de Argeş ELENA I. DOBRESCU MAIA O plâng copiii d­: Constanta Sta­­vri Predescu, Elena şi Nicolae Ma­­muica, Maior Gheorghe Dobrescu ca doamna, nepoţii şi strănepoţii ei dragi. înhumarea va avea loc in ziua de 1 Noembrie, orele 14, în oraşul Curtea de Argeş. Maica scumpă, amintirea ta va fi nepieritoare, iar viaţa ta curată, un veşnic îndreptar. 11­­3 Sandu, soţ, Nineluş fiu, Mir­­cea şi Paulina părinţi, Teodor­a şi Elena socri, surori, cumă­naţi şi familiile Înrudite a­­nunţi pierderea scumpei lor DORffNEL TEODORES­CU înhumarea se va face la Cimitirul „Reînvierea“, Joi, 1 Nov. a. c., uade trupul ei se află depus, trupul ei se depus. Mătiu­ţa Jean Ursian ® (DOUTZI) a părăsit pentru totdeauna pe veş­­nici­ nemângâiaţi, Jean soţ, Florica şi Costache Pirat fii, Jeannette Ge­­neral Gorsky sora, Cecilia şi Gene­ ral Rozin George Goilav nepoţi, George şi Luisa Ursiano, Emanoil Ursian şi Lusica Ursian cumnaţi şi cumnate precum şi pe familiile îr­ run «Ute, înmormântarea va avea So« Miercuri 31 Octombrie la Botoşani. ÎS­S Familia Dimitriu face cunos­cut stingerea din viaţă in­ ziua de 27 Octombrie 1845 a iubitului lor CONSTANTIN D. DIMITRIU fost Ministru şi Preşedinte al Gera­­tului, Membru al Ordinului Coroana României Marele Cordon, Comandot al Legiunei de Onoare In dimineaţa zilei de 30 Octombrie a. c. corpul neînsufleţit a fost depus provizoriu în cavoul familiei din Ci­mitirul Sft. Vineri. ras. Doamna Valeria General H. SCSI Dimitriu, Anne Marie şi A­­rg­lexe Greceanu cu fiica lot Alice, au profunda durere de a anunţa moartea scumpului lor soţ, părinte şi bunic GENERAL DE DIVIZIE IN REZ. HARALAIMB DIMITRIU Cavaler al ordinului Mih­ai Viteazul înmormântarea a avut loc In ziua de 28 Octombrie la conacul moşiei Dumitreşti jud. Ialomiţa. 68 I I Mill ■ 'TiimiTga «I Doamna Maria Neacşu cu co« W&T piii şi nepoţii, anunţă rudele­­ şi prietenii încetare?, din via«­ţă Marţi 30 Octombrie 1943, $ scumpului lor soţ tată şi bunic ALEXANDRU D. NEACŞU în etate de 52 ani stins după o lungă şi grea suferinţă. Incinerarea la Crematoriul Cenuşa Miercuri 31 Octombrie 1945 ora 16. 11» Mult întristaţi: Ioana mamă, Galp Cornelia, Mândiţa, Eliza, Luc­la crezzia, Elpida, Jănică, Vasil­ică fraţi şi surori, Marcela şi Rodica Duma cumnate, Mihai­­ta* falet, Gheorghe Corciovei, cumnaţi* nepoţi şi nepoate, au marea durere a anunţa moartea scumpului lor COSTICA V. DUMA moşier­­ după o lungă şi grea suferinţă, înmormântarea la cimitirul Eter­nitatea Galaţi. zi întreaga familie anunţă cu nemărginită durere încetare»­03 din viaţă a scumpului lor DUMITRU BASARABESCU Pensionar al arsenalului armatei în vârstă de 82 ani Incinerarea va fi Miercuri 31 Oec­tombrie 1945, ora 16 p. m. la Cre­matoriul Cenuşa. 61 ■a îndureraţi: Petre Zaharescu B3S3S soţ, Jenica şi Doctor Mircea K3 Vasilescu cu Artemiza, Ma­riana şi Aura, fiică, ginere şi nepoate, Dinu Zaharescu fiu, Ana Ardeleana cu copiii, soră şi nepoţi, Ion şi Atena Vâlcu cu copil, frate, cumnată şi nepoţi, Melania Vâlcu, cumnată Ana lacu cu copii, mătuşa şi verişoare şi celelalte familii în­rudite, cumnaţi, cumnate şi nepoţi, anunţă cu durere încetarea din via­ţă în ziua de 30 Octombrie a bunel şi dragei lor MARIA P. ZAHARESCU înmormântarea va avea Ioc Joi 1 Noembrie la ora 2:30, cortegiul por­nind din Calea Moşilor 253 la Cimi­tirul Reînvierea. 2. JSL, Funcţionarii din Direcţia Ge- EÎS Ma­nerală a .,Uzinelor de Fier ale *a Statului din Hunedoara“, cu durere anunţă încetarea din viaţă a iubitului lor coleg DINU TRONCOTA căruia Îi vor păstra pioasă amintire. „JB... Cu mult regret anunţăm «sup moartea iubitei noastre GICUŢA EŞANU născută DOBRE 23 ani înmormântarea se va face Miercuri ora 2 d. a. la cimitirul Doamna Ghi­­ca Teiu. Cortegiul va porni din Co­­lentina 147 A. 66 .Al, Direcţiunea şi personalul S. SsP. A. „Odestei“ anunţă cu mult­ă regret încetarea din viaţă după o grea suferinţă a blânţ­­ei şi vrednicei colaboratoare şi co­­lege EŞANU GEORGETA înmormântarea va avea loc Miercuri 31 Octombrie 1943, orele 14 la cimiti­rul Doamna Ghica. 4. “13

Next