Universul - Capitala, august 1946 (Anul 63, nr. 173-198)
1946-08-01 / nr. 173
Anul al 63-lea 4 PAGINI Fondator: LUICI CAZZAVILLANO Proprietar: ^„UNIVERSUL“ S.JL înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 DISCURSUL D-LUIRIDAULT ..Lunga suferinţă a lumii, aşteptarea răbdătoare a popoarelor, o oştea celor slabi, imensa spe, a oamenilor cu sufletul Simplu şi cu inima dreaptă, seîndreaptă astăzi către noi pentru a ne cere să îndepărtăm pentru totdeauna proorocirile rele ale profeţilor nenorocirii şi să adâncim înţelegerea mutuală în serviciul Justiţiei, libertăţii istriei scăpate de acest flagel numit război”. Cu aceste cuvinte atât de pline de adevăr şi-a încheiat, d. Bidault, ministrul d® externe al Franţei, discursul de deschidere la conferinţa pentru pace. Franţa este şi ea printre popoarele cari au cunoscut urgia invaziei şi ocupaţiei hitleriste şi nu e pentru prima oară că ea se găseşte printre popoarele sincer şi profund convinse de necesitatea înţelegerii mutuale şi de aşezarea unei lumi scăpate de flagelul războiului. Alegerea, Parisului ca sediu al conferinţei nu e decât un omagiu legitim, pe deplin meritat, pe care recunoştinţa popoarelor iubitoare de libertate, de justiţie şi de pace îl aduc nobilei Franţe, de unde au pornit de atâtea ori ideile generoase şi principiile cari constituesc şi astăzi temeiul vieţii internaţionale şi chezăşia armoniei sociale. D. Bidault a enunţat în discursul său principiile cari vor călăuzi aceasta a doua conferinţă pentru pacea lumii, care are loc în capitala Franţei. In primul rând ministrul de exterene al Franţei a ţinut să precizeze că cele mai largi discuţii vor fi admise la această conferinţă şi că „stabilirea definitivă a proectelor tratatelor va ave® loe numai după ce se va fi asigurat recomandărilor conferinţei deplină considerare”. Cu alte cuvinte, nu va fi o simplă discuţie academică, conferinţa celor 21 de naţiuni, nu a fost convocată numai pentru a fi un prilej de dueluri oratorice pentru probleme a căror soluţionare este de mai înainte hotărâtă. Recomandările delegaţilor vor fi ascultate, examinate cu toată atenţiunea: li se va acorda ,,o deplină considerare”. Şi n’a surprins pe nimeni că Franţa este printre puterile cari susţin libertatea discuţiei. ,,Guvernul francez — a spus d. Ridault — a susţinut şi susţine mai mult decât oricând, că discuţia liberă este esenţială, discuţia care să permită tuturor părerilor de a se face auzite”. Nu se mai poate concepe azi o aşezare internaţională al cărei principal obiectiv este securitatea şi Pacea generală prin colaborare, fără ca hotărârile ce se iau în această privinţă să nu fie cu asentimentul liber exprimat al tuturor partenerilor, al tuturor celor cari înţeleg să-şi lege existenţa de acest comun obiectiv. După cum a spus ministrul de externe al Franţei, „regula fundamentală a democraţiei este că hotărîrea are o valoare numai atunci când a fost în prealabil dezbătută la lumina zilei de către reprezentanţii tuturor celor interesaţi şi când primeşte adeziunea sinceră a celor cari sunt chemaţi a lua răspunderea şi a asuma consecinţele”. Omenirea a făcut dureroasa experienţă a hotărîrilor luate cu uşile închise, ea a cunoscut consecinţele funeste ale nelegiuitelor ,,dictate”, ea a trăit toată gama acelei poliţiei internaţionale de dominaţiune şi de comandă care a evoluat deja o diplomaţie secretă şi de culise, până la odioasa dictatură hiitleristă. O adevărată democraţie internaţională nu va putea fi temeinic aşezată decât atunci când răspunderile fiecăruia, vor fi asumate în cunoştinţa tuturor consecinţelor lor şi când participarea tuturor va fi rezultatul unei sincere şi totale adeziuni. Un alt principiu enunţat de d. Ridault este necesitatea ca înţelegerea internaţională care a fost alcătuită, să fie completată „prin admiterea în acest concert al naţiunilor şi a celor absente, mai ales cel din Europa, imediat ce acestea vor trăi conform libertăţilor”. Exprimarea acestei păreri corespunde în totul dorinţei şi eforturilor româneşti Poporul român, a cărui structură sufletească este atât de aproape de acea a poporului francez, aşteaptă cu nerăbdare ceasul când i se va recunoaşte dreptul de a-şi lua locul în organizaţia Naţiunilor Unite şi de a putea astfel aduce contribuţia sincerei lui dragoste de pace şi a sincerei lui convingeri că numai prin democraţie şi libertate se poate asigura propăşirea omenirei. Ministrul de externe al Franţei n’a tăgăduit nici complexitatea, nici dificultatea problemelor care vor fi aduse la discuţia delegaţilor celor 21 de naţiuni. Dar nu e vorba de a se găsi acestor probleme soluţiuni perfecte. Perfecţiunea nu este un atribut condiţional al aşezărilor omeneşti. Dar a adăugat d. Brdw.lt „dacă nu soluţiuni perfecte, cel puţin soluţiuni raţionale care să nu fie potrivnice nici justiţiei şi nici onoarea”. Iată condiţiuni într’adevăr esenţiale ale existenţei oricărui popor. Justiţia şi onoarea sunt şi rămân factori dinamici ai vieţii naţionale şi tot ele sunt elementele constitutive ale colaborării internaţionale. Nici un popor, mare sau mic, nu poate trăi fără justiţie şi onoare, după cum nu poate trăi fără libertate şi nu se poate cere nici unui popor să-şi asume răspunderi şi să participe cu sinceritate şi realitate la o colaborare internaţională dacă i-a fost refuzată justiţia şi dacă nu i-a fost respectată onoarea. Şi este tot atât de adevărat că a le pretinde pentru sine înseamnă a le recunoaşte şi a le respecta celorlalţi. Discursul de deschidere rostit de d. Ridault a situat de la început lucrările conferinţei în cadrul moral care să-i asigure încrederea tuturor şi să dea speranţelor generale încurajarea necesară. I. P. TRATATUL DE PACE CU ROMANIA Frontierele României. — Forţa armată şi aviaţia. — Cooperarea cu marii aliaţi. — Plata reparaţiilor Agenţia „Rador” ne-a transmis ori textul proectului de tratat de pace întocmit de cei patru miniştri de externe şi prezentat discuţiilor conferinţei întrunite actualmente la Paris. Textul cuprinde un preambul şi trei părţi cuprinzând diverse clauze. în preambul, după ce se constată atât participarea României la război alături de Germania cât şi retragerea ei din rândul sateliţilor, acţionând activ la lupta împotriva puterilor Axei, se precizează că UR. S. S., Anglia, Statele Unite, Australia, Bielorusia, Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zeelanda, Ucraina şi Uniunea Sudafricană au căzut de acord să declare încetarea stării de război-Frontierele României vor fi cele existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare, care va fi cea existentă la 1 ianuarie 1938. Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 Iunie 1940 și acordul sovieto cehoslovac din 29 Iunie 1945. CLAUZE POLITICE Intre clauzele politice sunt aceea privitoare la asigurarea folosirii drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, libertatea de exprimare, a presei şi publicaţiilor, libertatea cultelor, a opiniilor politice şi a dreptului de întrunire tuturor persoanelor sub jurisdicţie română fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie Alte clauze politice sunt: eliberarea deţinuţilor cari au cuntat alături de Naţiunile Unite, dizolvarea organizaţiilor tip fascist, arestarea criminalilor de război, etc. România va recunoaşte traVCtatele de pace încheiate de puterile aliate cu Italia, Ungaria, Bulgaria şi Finlanda, precum şi acordurile referitoare la Austria, Germania şi Japonia. CLAUZE MILITARE In partea a treia sunt curprinse clauze referitoare la navigaţie, armată şi aeronautică, care vor fi restrânse la apărarea locală a frontierelor-România se angajează să coopereze deplin cu Naţiunile Unite *pre a garanta că Germania nu va putea întreprinde nici o acţiune în legătură cu reînarmarea în afara teritoriilor Germane. claiwa naviis, UPS? tară sau aeronatutică va rămâne în vigoare până în momentul modificării sale în total sau în parte printr’un acord între puterile aliate şi România sau mai înainte ca România să devină membră a Naţiunilor Unite printr’un acord între Consiliul de securitate şi România. , Prizonierii de război români vor fi repatriaţi cât mai curând posibil în virtutea acordului care va fi încheiat cu România de către puterile interesate. ALTE CLAUZE Partea a patra a tratatului priveşte retragerea trupelor aliate din România, cari vor părăsi ţara în răstimp de 90 zile de la intrarea în vigoare a tratatului, cu dreptul pentru Uniunea Sovietelor de a păstra pe teritoriul român forţele necesare pentru menţinerea liniei de comunicaţie a Armatei Roşii cu zona sovietică de ocupaţie din Austria-România va îndemniza Uniunea Sovietelor de pierderile pricinuite prin operaţiile militare şi prin ocupaţia de către România a teritoriilor sovietice, dar reparaţiile vor fi efectuate numai în parte şi anume pentru o valoare de 300.000.000 dolari americani, plătibili în 8 ani, cu începere de la 12 Septembrie 1944, în natură (produse petrolifere, cereale, lemnărie, vase de mare şi vase fluviale, maşini diverse). România va restitui bunurile luate din teritoriile Naţiunilor Unite Ultimele articole cuprind p-opunerile delegaţiilor referitoare la modalitatea despăgubirii persoanelor lezate. CONSILIUL SUPERIOR ECONOMIC se întruneşte astăzi Se va examina noul regim al pâinii Astăzi la ora 5 d. a. se întruneşte consiliul superior economic, care va examina propunerile comisiei interdepartamentale privitoare la noul regim al pâinii. Am anunţat la vreme că s a propus un regim unitar pe toată ţara, atât in ceea ce priveşte greuitaatea, cu un spor de 50 gr. peste raţia actuală, cât şi calitatea pâinii. Pentru salariaţi s-a propus preţul de până acum. rin ON IN LOMBARDIA Roma, 30 (Rador). — Unul dintre cele mai violente ciclonuri din câte se cunosc în istoria Italiei, a „măturat" Luni oraşele Bergamo şi Brescia, din Lombardia, distrugând case, desrădăcinând pomii. Sunt trei victime şi 10 oameni sunt daţi dispăruţi. Centrul ciclonului pare să fi fost situat în jurul lacului Isac, ale cărui împrejurimi au fost complet devastate. ERI, 61 DE GRADE Valul de căldură a sporit în intensitate. Astfel, la Bucureşti Băneasa la umbră 38« iar pe sol 61°. In ţară căldura a fost în unele localităţi mai accentuată şi anume: la Caracal 40« la umbră, la Târgovişte, Tecuci, Petroşani 39° la umbră. In restul ţării temperatura a variat între 36—370 la umbră. Precipitaţiuni slabe în Moldova. TIMPUL, PROBABIL ASTAZI Presiunea atmosferică în uşoară scădere cu 1—2 mm. Timpul frumos cu cerul parţial acoperit. Vântul va predomina in Est şi Sud-Est cu 19—20 km. pe oră, parţial, în Ardeal şi regiunile muntoase. Localurile de consum din localităţile balneare se vor închide la orele 24 Ministerul afacerilor interne constatând că restaurantele şi locăiturile de consumaţie din staţiunile balneo - climaterice s’au transformat in localuri de risipă şi sfidare a celor cari muncesc, a hotărit ca toate aceste localuri să închidă la orele 24. Contravenienţii — patroni şi clienţi — vor fi sancţionaţi conform legii. Măsura se va aplica începând 1916. WMfj&ts- 1 200 LEI Taxa poștală plătită In numerar conform apMrt&rii Dir. G-le P. T X. t*r %*.m/S3s.J 173 Joi 1 August 1944 PAGINI APARE SUB CONDUCeREA UNUI COMITET DE DIRECTIE LUCRĂRILE DE ERI ALE CONFERINŢEI DELA PARIS — D. Byrnes vorbeşte despre scopurile conferinţei de pace — Paris, 30 (Radar). — Agenţia de Presă transmite: A doua şedinţă a conferinţei de pace a celor 21 de naţiuni s’a deschis Marţi la orele 16 şi 10, ora locală, şi d. Ridault, preşedintele ei provizoriu, anunţând ordinea de zi, a comunicat intervenţiile delegaţilor Statelor Unite, Marii Britanii şi Chinei, precum şi raportul comisiunii pentru verificarea împuternicirilor. Aplaudat de întreaga Adunare d. Byrnes se urcă la tribună la orele 16 şi 12 minute. , „Dorim să punem în pământ seminţele păcii viitoare şi nu pe acele ale unor viitoare războaie”, şi-a început d. Byrnes alocuţiunea sa. Secretarul departamentului de stat nordamerican a reamintit sforţările tuturor popoarelor împotriva tiraniei Axei. „Trăim astăzi, a declarat el, ca oameni liberi, pentru că am avut prieteni şi ajutoare în toate ţările din lume, inclusiv acei oameni curagioşi din ţările de sub dominaţia Axei, ce erau gata să rişte torturile de lagăre de concentrare pentru cauza libertăţii. Trăim astăzi ca oameni liberi pentru că libertatea pentru care am luptat a fost libertatea pronunţată pentru întreaga omenire”. Vorbind apoi despre viitor, d. Byrnes a declarat: „Trebue să dăm democraţiei posibilitatea de a înflori acolo unde tirania a fost măturată. Democraţia nu poate să fie impusă sau învăţată cu vârful baionetei. La fel după cum teroarea dă naştere teroarea, tot aşa şi buna voinţa poate inspira bunăvoinţă. Din cauza, suferinţelor noastre din timpul războiului, noi dorim o pace eficace care să împiedice orice nouă agresiune, dar nu dorim o pace de răzbunare”. Cu privire la revenirea cât mai urgentă a condiţiunilor de pace în lume, d. Byrnes a declarat între altele : „Ocuparea prelungită a unor puteri de către altele, după ce primele au fost dezarmate într-un chip eficace, nu reprezintă un mijloc de a se observa pacea. De aceea, politica guvernului pe care îl reprezint a fost să lucreze fără încetare la restaurarea condiţiolor de pace pretutindeni în lume şi cât mai rapid cu putinţă. DIFICULTĂŢILE $! DIVIRGENŢIIE D. Byrnes a reamintit apoi că era natural ca dificultăţile şi divergenţele să se ridice între diferitele ţări aliate, în urma victoriei Secretarul departamentului de stat nordamerican a afirmat apoi că „oricare ar fi dificultăţile de pe drumul cooperării internaţionale, Statele Unite sunt totuşi hotărîte să nu revină la politica lor de izolare”. Acest pasagiu din alocuţiunea d-lui Byrnes a fost aplaudat în mod deosebit de către toţi delegaţii. D Byrnes a făcut apoi un apel la înţelegerea internaţională, declarând între altele că „trebue să lucrăm împreună până la găfuirea acelor soluţiuni care, dacă nu sunt perfecte, sunt cel puţin acceptabile. D. Byrnes a vorbit apoi despre atribuţiunile conferinţei şi despre rolul la care sunt chemate să-l joace micile puteri. „Trebue să ne gândim că, în această lume în care naţiunile îşi păzea cu gelozie suveranitatea, nici una dintre ele nu este forţată să accepte sau să ratifice tratatele de pace”. ■ Şi secretarul departamentului de stat nordamerican a adăugat: „Această, conferinţă va avea întreaga libertate nu numai să studieze proiectele ce îi vor fi propuse, dar să şi facă orice recomandare cu privire la tratatele definitive". D. Bymes a declarat apoi că proiectele supuse conferinței „nu ar fi fost propunerile pe care lear fi făcut Statele Unite dacă ar fi fost ele singure arbitrul păcii", adăugând că „ele nu sunt nici propunerile pe care le-ar fi făcut vreun alt stat dacă el ar fi fost singur arbitru". D. Bymes a precizat apoi că „aceste propuneri reprezintă efortul real din partea naţiunilor care au colaborat la pregătirea lor, efort în scopul de a realiza o înţelegere în această lume imperfectă, înţelegere ce este condiunea indispensabilă pentru stabilirea păcii". D. Bymes şi-a exprimat speranţa că delegaţii se vor simţi liberi să-şi facă cunoscute opiniile guvernelor respective asupra proectelor de tratate de pace, declarând mai cu seamă : „Nici o naţiune, mică sau mare, nu poate să fie insensibilă la opiniunea lumii... Istoria va judeca sforţarea noastră, nu după cuvintele pe care le pronunţăm aici, ci după faptele pe care le vom săvârşi aici“. Şi d. Attlee a declarat că, dacă fiecare delegat reprezintă în mod colectiv o naţiune, conferinţa este responsabilă în faţa tuturor popoarelor lumii şi răspunzătoare şi de viitorul copiilor tuturor naţiunilor. Primul ministru britanic Şi-a terminat alocuţiunea amintind o caricatură publicată cu prilejul încheierii tratatului de la Versailles şi care reprezenta un delegat ciulind urechea şi citind: „Mi se pare că aud copilul ţipând". Şi d. Attlee a adăugat: „Acest copil a ţipat cu adevărat; el a fost războiul din 1939“. „Să nu mai lăsăm pe acest copil să ţipe din nou!" şi-a încheiat d. Attlee alocuţiunea sa. După traducerea în limba franceză a discursului d-lui Attlee, ia cuvântul d. Yang Cih Cieh, ministrul de afaceri străine al Chinei, care a vorbit în limba engleză. Primul delegat al Chinei începe prin a aminti că convocarea acestei conferinţe reprezintă un prim pas făcut spre lichidarea războiului şi spre restaurarea păcii la care aspiră întreaga umanitate, după prăbuşirea Germaniei şi Japoniei. „Faptul că 21 de naţiuni se regăsesc reunite reprezintă deja pentru lume un motiv de uşurare. Şi alegerea capitalei Franţei ca sediu al conferinţei de pace înseamnă o alegere fericită. Dragostea sa tradiţională faţă de justiţie şi libertate, trebue să constitue un izvor de inspiraţii pentru toate delegaţiile în sarcina ce au de îndeplinit’''. Yang Cih Cieh a exprimat mulţumirile delegaţiei chineze pentru curtoazia şi înlesnirile aduse diverselor delegaţii'' de către guvernul francez. Delegaţia chineză a sosit la Paris cu cea mai vie dorinţă de a vedea conferinţa reuşind- China este puterea care a fost cel mai mult timp în război. Ea a fost prima în a lua armele pentru a rezista la agresiunea puterilor Axei şi una dintre ultimele ce au rămas pe câmpul de bătălie. Cu toate că ea nu a participat la operaţiunile militare din Europa, robul său a fost important în ansemblul războiului. Ea a rezistat timp de opt ani lungi şi a pierdut milioane de vieţi omeneşti. Pentru China, pacea, ca şi războiul, este indivizibilă. China nu poate deci să se desintereseze de pace, în orice parte a lumii ar fi ea. . , către conferinţa de pace, perntrucă problemele relative la clauzele teritoriale afectează în mod vital stabilitatea viitoare a Europei. Citind textul acestor proecte de tratate de pace, nimeni nu poate pune la îndoială faptul că s’au realizat maai multe acorduri pe bază de compromis. Dacă vom putea găsi mijloacele de a realiza îmbunătăţirea unora dintre aceste compromisuri, nu într'un interes restrâns al vreuneia din părţi, dar în interesul general al păcii drepte şi durabile, se va realiza atunci unmare progres”3. Problema coloniilor Italiene. „Această problemă nu a fost rezolvată. Pentru delegaţia chineză, unele principii fundamentala ar trebui să fie acceptate de conferinţă, pentru a o călăuzi pe drumul ce-i va permite găsirea unei soluţii definitive”. Şi unul dintre aceste principii esenţiale ar trebui să fie acesta: coloniile italiene să primească imediat independenţa sau, în cazul când acest lucru nu este cu putinţă, să fie puse sub tutela Naţiunilor Unite în timpul unei perioade — a cărei durată să fie precizată — în curs1., căreia să se procedeze la pregătirea regimului de independenţă. O asemnea politică ar trebui de altminteri, să fie aplicată popoarelor teritoriilor direct interesate, ea trebuind să dea încredere şi speranţă milor de oameni ce aşteaptă în întreaga lume rea. Uzarea completă a aspiraţiunilor lor legitime”. D-Uang Cih Gieh recunoaşte că pacea este o operă dificilă. El crede cu fermitate că toate propunerile, oricare ar fi delegaţia ce le-ar prezenta, trebuesc studiate cu toată consideraţia pe care le merită. Delegatul Chinei crede că sinceritatea cea mai mare trebue să domnească în discuţiuni şi că ele trebue să se bucure de o cât mai largă publicitate. Lucrul acesta este necesar pentru înţelegera dintre naţiuni. Cât despre condiţiile de pace, China crede că învingătorii trebue să rămână credincioşi promis unilor făcute şi principiilor pe care le-au proclamat în timpul războiului. Charta Atlanticului trebue respectată cu deosebire, atunci când se află în prezenţă conflicte în legătură cu revendicări teritoriale. Pe de altă parte, învingătorii nu trebue să impună condiţiuni ce ar da momentelor reacţionare ale fostelor puteri învinse, pretextul de a se ridica Pe baza acestor diverse observaţiuni, poziţia adoptată de către delegaţiunea Chinei este următoarea: 1. Clauzele militare• China crede că proectele de tratate de pace trebue să asigure garanţii echitabile Naţiunilor Unite şi în acela? timp, să nu poată fi considerat, ca fiind prea severe pentru naţionale învinse. ■Pe de altă parte, în cazul Italiei, rolul pe care această putere l-a jucat în ultima parte a războiului, a fost în mod just luat în considerare. 2- Clauzele teritoriale politice şi economice. China crede —i declarat d. Yang Cih Cieh — d . proectele de tratate de pace merită să fie disouatte pe larg de VERIFICĂRI? A ÎMPUTERNICIRILOR La orele 18, primul delegat al Etiopiei s’a urcat la tribună pentru a citi raportul comisiunei pentru verificarea împuternicirilor delegaţilor la perferinţă. Delegatul Etiopiei a vorbit în limba franceză, anunţând că comisiunea pentru verificarea împuternicilor s-a întrunit în ziua de 30 iulie, la ora 15, prezenţi fiind reprezentanţii Etiopiei, Australiei, Bielorusiei, Braziliei, Chinei, Olandei şi Cehoslovaciei. Comisiunea a constatat că toate împuternicirile ce i-au fost prezentate au fost întocmite în forma cerută şi valabilă. Comisiunea consideră totuşi că împuternicrea acestei delegaţi vor fi valabile în timpul cât durează conferinţa, ele netrebuind să facă obiectul unei verificări mai aprofundate dcât cu prilejul semnării actelor finale ale conferinţei. După adoptarea raportului comisiunii pentru verificarea împuntermeirilor, d. Bidault a anunţat delegaţilor că Miercuri la orele 10 dimineaţa se va întruni comisiunea pentru întocmirea regulamentului de procedură, după amiază la orele 16 având loc conferinţa plenară de procedură, în urma discuţiunii generale. Oratorii ce vor lua cuvântul s’au înscris în ordinea următoare: d. Molotov, în numele Uniunii Sovietelor; dr. Evatt, în numele delegaţiei australiene; d. Nevos de Fontura, în numele delegaţiei braziliene; d. Kisselev, în numele delegaţiei bieloruse. La orele 17 precis, d. Bidault a ridicat şedinţa. Declaraţiile delegatului Chinei Vederi din Paris. — Poarta de aur : în dreapta muzeul coloniilor Discursul d-lui Attlee După traducerea în limba franceză a discursului d-lui Bymes, d. Ridault dă cuvântul d-lui Clement Attlee, prim delegat al Marei Britanii care este călduros aplaudat de adunare în momentul când se urcă la tribună. D. Attlee începe prin a mulţumi guvernului francez pentru sforţările făcute în scopul de a găzdui conferinţa de pace, şi aminteşte că se afla la Paris anul trecut, în aceeaşi epocă a anului când lumea se afla încă în război, bucurându-se astfel de progresele realizate de atunci „Primii paşi spre pace, a continuat primul delegat al Marei Britanii, consistă în stabilirea de relaţiuni normale între state. Principalul obiectiv al Naţiunilor Unite, strânse in conferinţa dela Paris, trebue să fie apărarea popoarelor de un nou război. , Cea mai mare parte a englezilor sunt hotărâţi să trăiască nu numai ca buni cetăţeni ai Angliei, dar şi ca buni cetăţeni ai Europei”. D. Attlee aminteşte că atât în Marea Britanie, ca şi aproape pretutindeni în Europa, dificultăţile de reconstrucţie sunt enorme şi greu de învins. Aceasta este sarcina ce şi-a asumat cu dârzenie guvernul britanic. Pe planul internaţional, d. Attlee este de părere că trebuea reiată starea de cea mai mare securitate din Europa, pentru a face acest continent mai fericit, Marea Britanie fiind un membru al familiei europene. D. Attlee a declarat apoi că scopul este de a se reconstrui o nouă Europă, care să păstreze pe cele mai bune elemente ale sale din trecut, dar pare să elimine tot ce Europa a avut mai nesănătos. Primul ministru britanic a adăugat că, desigur ,viitorul va depinde în mare parte de felul în care popoarele europene își vor putea realiza sarcinile, dar că-nai acord asupra proectelor acestei noul Europe înseamnă un prim pas esenţial. Şi d. Attlee a continuat declarând că una dintre scuzele principale ale recentelor războaie provine din nereuşita popoarelor din Europa de a trăi împreună în armonie, adăugând că tocmai pentru, acest fapt popoarele de pe celelalte continente se unesc cu Europa în încercarea de a se obţine o pace durabilă. Primul ministru britanic a insistat asupra faptului că sarcina esenţială de astăzi este găsirea unei păci durabile. D. Attlee a declarat apoi că acordurile cuprinse în proiectele de tratate prezentate conferinţei de pace, nu reprezintă decât soluţiunea pe care cei patru au putut-o găsi şi, natural, Marea Britanie o va sprijini-o. Şi omul de stat britanic a afirmat că toate guvernele reprezentate la Paris trebuesc să fie ascultate şi ca orice sugestie a lor, critică sau amendament, trebue să facă obiectul unui studiu atent. D. Attlee a declarat apoi că posibilităţile de a se realiza tratatele de pace fără un acord prealabil între cei Patru Mari, par aleatorii, dar că" cele patru mari puteri nu pot rămâne insensibile la opinia celorlalte naţiuni ce au participat la război. Vorbind despre ţările inamice, Germania şi Japonia, d. Attlee a precizat că " cu toată înfrângerea acestor dou naţiuni, ele rămân o sursă de pericol posibil şi real, în cazul când s’ar manifesta un dezacord în rândurile aliaţilor. OPINIA PUBLICA Şi, primul ministru britanic a revenit odată mai mult asupra importanţei opiniei publice mondiale. El a reamintit că lucrările conferinţei sunt ascultate de întreaga lume şi că nici o naţiune şi nici un guvern nu ar putea să nu ţină seama de voinţa poporului. . PORUMB DIN U.R.S.S Brăila, 30 (AGERPEES). — Zilele acestea a sosit în portul Brăila un șlep încărcat cu 70 vagoane de porumb. întreaga cantitate este venită din U.R.S.S. și este destinată consumului tintivm. esaxs Bsm (Continuare în pag. 2-a) MANIFESTAŢIA POLITICĂ DE ERI Expunerea d-nei Ana Pauker la întrunirea P. C R. din sect- II Negru Eri după amiază, la ora 5,30 d. a- s-a ţinut pe stadionul P.T-T. de pe şoseaua Mihai Bravu, o mare întrunire a partidului communist român, organizată de sectorul II negru din organizaţia P. C. R. a Capitalei. Au luat parte muncitorii, şi funcţionarii din întreprinderile Malaxa, S.E.T., Voinea,, Filatura Românească, Industria bumbacului, Lemaitre, Mociorniţa, I.E.R., Dâmboviţa, Safir şi alte întreprinderi precum şi cetăţeni din sector, în număr de aproape 100 mii de oameni. Tribuna e pavoazată cu tricolorul naţional şi drapele roşii. Două fanfare, a CF.R.-ului şi Malaxa cântă. Din când in când se strigă lozinci. Sosesc d-nii: general C. Vasiliu Răşcanu ministru de război şi Teohari, Georgescu, ministru de interne. Deasemeni membrii comitetului central P.C.R care iau loc în tribună. Către ora 5,30 sosește și d-na Ana Pauker, secretară a P C.R. în Neagu Andrei, deschide întrunirea, arătând că ea face parte din campania, electorală a P.C.R-ului. Scopul acestor întruniri este lămurirea poporului pentru viitoarele alegeri parlamentare al căror rezultat trebuie să însemne consolidarea regimului democrat din România. ro. prof. Cristescu face procesul ciocnirii dintre cele două lumi: lumea nouă şi progresistă şi lumea veche retrogradă, care trebuie să-şi părăsească definitiv poziţiile. CUVÂNTAREA D-NEI ANA PAUKER D-na Ana Pauker, secretară a P.C.R., a început expunerea, arătând că mai este puţină vreme până va sosi vremea când vor fi aleşi cei mai buni-fii şi fiice ai poporului - care să ne reprezinte în parlamentul democrat al ţării. De data aceasta, pentru întâia oară în ţara noastră, spune d-sa, toţi cetăţenii, civili şi militari, fără deosebiri de categorii sociale, de naţionalitate, bărbaţi şi femei, vor vota liberi. . ... Parlamenteletrecutului nu au fost altceva decât nişte instituţii parazitare. Parlamentarii apăreau în faţa alegătorilor doar înainte de vot şi după aceia ştiau doar să-şi încaseze diurnele. Deputatele şi deputaţii pe care mâine îi vom trimite în parlament prin B.P.D. s-au legat să respecte şi să‘ realizeze platforma program. Chezăşie pentru aceasta stau realizările săvârşite de partidele guvernului dr .Petru Groza- Negreşti, spune d-sa, aceste realizări au fost făcute prin luptă şi a învins datorită Frontului unit muncitoresc, datorită înţelegerii dintre partidele componente ale guvernului şi poporului. Greutăţi mari mai sunt de învins şi tocmai de asemenea azi e nevoie să fim uniţi mai mult ca oricând. Griji şinecazuri sunt şi azi, dar nu se compară cu cele ale trecutului când muncitorimea de toate felurile nu putea să se organizeze, era împiedicată să-şi spună cuvântul şi de a-şi cere drepturile. Guvernul dr. Petru Groza asigură ami total libertăţile cetăţeneşti. „Dar pentru că aceste libertăţi să fie asigurate, trebuie, spune d-sa, să ducem o luptă hotărită împotriva fascismului şi mai ales a reacţiunii, care, simţind că a pierdut partida, a trecut la organizarea de acţiuni teroriste. ■ Partidele istorice fac o ultimă încercare, voind poate şi un război ■ civil. Aceasta însă nu se va întâmpla niciodată Dacă vor război civil, să-i facă între ei! Au fost descoperite nu mai puţin de