Universul - Provincie, august 1946 (Anul 63, nr. 172-197)
1946-08-01 / nr. 172
Intel VIAŢA POLITICA întrunirile P.C.R. din jud. Argeş Cuvântarea d-lui ministru Teohari Georgescu renurit a lamuri cetăţenilor din judeţul Argeş, poziţia partidu- lui Comunist Român faţă de vi- itoarela alegeri. Comitetul jude- ţean al P. C. R. Argeş a orgra-- j zat o mare adunare populară în , Piaţa din Centrul Oraşului Pi- teşti, Duminică 28 a. a, dintr-i ceaţa. Adunarea a fost cinstită cu pre- zenţa d-loi Teohari Georgescu ministrul Afacerilor Interne Şi Constantin Doncea secretarul Blocului Partidelor Democratice Bucureşti. Deasemeni au fost de faţă d-nii Chiriac, prefectul judeţului, Teodor Rachide, primarul oraşului, col. Clteanu, din Divizia de Voluntari ,,Horia Cloşca şi Crişan” reprezentând pe d. general Nichiita, colonel Panu Pe-tre, colonel Crişan, Romulus Teodorescu, preşedintele B. P. D. Argeş, preot Postalnicescu, din partea, preoţilor democraţi, N. Băte, Ionescu Doncea, din partea iei P. C. R., Emil Diaco- , preşedintele organizaţiei de P. S. D., prof. Gardoiu, preşedintele organizaţiei locale a Frontului Plugarilor, Nicoreşteanu din partea P. N. P. Teo Simionescu, preşedintele organizaţiei locale F. D. şi F. R., etc. La întrunire au luat parte mii, de plugari, muncitori, intelectuali, funcţionari, comercianţi, etc. Deschizând adunarea, primul al luat cuvântul d. N. Băcescu, se-cretarul judeţenei P.C.R. Argeş, care a salutat prezenţa în locali- tate a celor doi vajnici luptători pentru clasa muncitoare şi intre-1 gul popor, Teohari Georgescu şi Constantin Doncea. A vorbit apoi d. Romulus Teo-dorescu din partea B. P. D., ară- tând că partidele componente ale Blocului reprezintă poporul. D. Teodor Bachide primarul oraşului, în numele organizaţiei locale a Partidului Comunist Român, după salutul adresat d-lui ministru Teohari Georgescu, a sublimat rolul Partidului Comunist Român, care a fost mereu în fruntea luptei poporului pentru democratizarea ţării. D. ministru Teohari Georgescu a spus între altele: „La această adunare de plugari, voi lămuri câteva probleme care vă interesează în primul rând. Şi mă voi adresa către voi, deoarece muncitorii români, cunosc mai bine lupta partidului comunist, aşa cum cunosc şi adevărata fată a conducătorilor celor două partide istorice. Vin partidele istorice şi spun: ţărănimii noastre nu-i trebue nimic, nu-i trebue nici cele un milion de hectare pe care le-a căpătat, nici refacerea gospodăriilor, nici unelte, nu le trebue nimic ţăranilor fiindcă au de toate. Dar mai spun un lucru foarte interesant pentru plugari, o spun în ziarele lor unii din conducătorii partidului naţional-ţărănesc al lui Maniu. Nu-l interesează pe ţăran învăţătura nouă, rânduala nouă, lui îi trebue ce a avut până aiăzi. Ce vor să spună conducătorii partidului lui Maniu? Că plugărimea noastră n’are nevoe de învăţătură n’are nevoe de o randuiala nouă?’ Oare plugărimii noastre ii doresc mai departe istoricii aceeaşi viaţă ca până acum? Dar se mai încearcă un mijloc, atunci când văd că celelalte mijloace n’au fost suficiente: merg dela om la om şi dau fel de fel de svonuri, de minciuni, de calomnii. Au spus plugarilor că pământul căpătat n’are să fie al lor, Că va fi luat înapoi. Atunci când plugarii noştri au început să lucreze cu toată râvna acest pământ, au venit să le spună: Nu lucraţi pământul, pentru că rodul pământului va fi luat de către stat. Iar când Plusaru au început să culeagă, le-a spus: Tot ca culegeţi vă ia statul”. După citirea moţiunilor pe care adunarea le-a trimis comitetului central al partidului comunist român şi blocului partidelor democrate, întrunirea luând sfârşit, d-nii Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne şi Constantin Doncea, însoţit de către şefii autorităţilor locali, şi reprezentanţii organizaţiilor din Argeş ai partidelor din B.P.D. au plecat Spre comuna Colmana, unde de asemeni s'a explicat sătenilor scopurile urmărite de Blocul partidelor democrate. CONGRESIR NATIONAL AL tineretului Peste câteva zile se va ţine la Braşov congresul naţionali al tineretului pentru înfăptuirea Federaţiei naţionale a tineretului. In acest scop au lucrat următoarele formaţiuni: tineretul progresist, U. T. S., tineretul plugăresc, tineretul naţional liberal Tătărescu, tineretul ţărănesc Alexandrescu, tineretul P. N. P, tineretul C. G. M., tineretul O. S. P. Si F. D. U. Pregătirile sunt avansate. Au fost invitate formaţiunile tineretului democrat din Polonia, Austria, Iugoslavia, Ungaria precum şi cele din U. R. S. S., Anglia şi Franţa şi Statele Unite. Vor lua parte la congres şi reprezentanţii guvernului, ai Federaţiei femeilor, ai armatei şi vechii luptători pentru cauza tineretului. In timpul congresului diferite comisiuni vor discuta referatele propuse şi tot ele vor avea sarcina d a alcătui proectul de statut al Federaţiei. In ultima zi a congresului se va alege Consiliul naţional al tineretului. Această Federaţie a tineretului care este o ramură a Federaţiei mondiale a tineretului, va sprijini Blocul partidelor democrate. In penultima zi va avea loc la Poiana o tabără în jurul focului, iar în timpul congresului delegaţii vor participa la reprezentaţii artistice şi întreceri sportive, organizate în onoarea lor. MIA PARTIDUL NAŢIONALII SERAL (TĂTĂRESCU) La Ploeşti s’au ţinut în ultimul timp mai multe întruniri: în cartierele Sf. Spiridon, Sf. Ştefan, Sf. Gheorghe-Nou, Sf. Treime, Sf. loan şi Sf. Gheorghe-vechi. Au luat cuvântul d-nii: Mişu Ionescu, Mănescu, Gimpu, Bodan, Anghel Stoicescu, N. Pleşeanu, C. Ionescu şi Victor Nicolau, secretar general la ministerul economiei naţionale. Deasemeni s-au ţinut întruniri în comunele: Drăgăneşti, Ceptura şi Poenarii Burchi.In judeţul Râmnicul Sărat continuă campania de organizare şi propagandă atât în oraş cât şi în judeţ D, avocat V. Dimitriu, preşedintele organizaţiei judeţene a vizitat comunele: Balţaţi, N, Fleva, Jilău, Străvăreşti, Cianen, Corofeni, Rubla, Mărtineşti Tătăranu, etc., lămurind massele săteşti asupra rostului colaborării în guvern şi în alegeri fie asupra platformei-program a B. P. D-ului. — Zilele acestea va apare ziarul ,,Drapelul Nou", ca organ oficios al partidului în judeţul R. Sărat. — In Capitală s’a creiat un grup al avocaţilor naţional liberal (Tătărescu) sub preşedinţia d-lui av. Victor Nicolau, secretar general al ministerului economiei naţionale. DELA PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC (Maniu) I D. Em. Haţieganu, ministru de stat se va înapoia în cursul zilei , de azi în Capitală. — In locul şedinţei delegaţiei permanente care urma a avea loc azi, se va ţine o şedinţă a biroului politic în prezenţa d-lui ministru Em. Haţieganu. — Şedinţa delegaţiei permanente a partidului a fost amânată pentru Vineri. DELA PARTIDUL NAŢIONAL POPULAR Duminică s’a ţinut în sala cinematografului Odeon o întrunire publică, convocată de re. 22, 23 şi 26 din sect. 3 albastru. întrunirea a fost prezidată de d. maior Şerbănescu. Au luat cuvântul d-nii: maior Şerbănescu, State Ciuhurezu, maior Olteanu, Constantin Cristescu, d-na H. Lespezeanu şi Gheorghe Stelian. Toţi vorbitorii au arătat problemele politice la ordinea zilei stăruind îndeosebi asupra poziţiei partidului faţă de apropiatele alegeri. — Ziua a II-a a congresului tineretului P. N. P. a fost consacrată raportului participării tineretului din partid la alcătuirea Federaţiei naţionale democrate a tineretului din România. Raportul a fost susţinut de d-ra Măria Moise. S-a trecut apoi la alegerea comitetului organizaţiei de tineret pe ţară. D. prof. Mihail Dragomirescu, secretarul general al partidului a fost ales în unanimitate ca preşedinte al tineretului. D-sa a mulţumit şi a evocat timpurile de luptă ale tineretului în anii 1936—37, arătând necesitatea luptei pentru victoria democraţiei. La sfârşit s’a votat o rezoluţie . Duminică s’a ţinut şedinţa festivă a asociaţiei pensionarilor civili, clerici şi militari, în cadrul cercului de studii a pensonarilor P.N.P. A prezidat d. lt.-col. rez. Duduş Negoescu care, deschizând şedinţa, a elogiat personalitatea prof. dr. D. Bagda- Isar. La propunerea d-sale, d. Isral Livezeanu este ales ca vice - preşdinte al Asociaţiei. D-sa mulţumeşte şi cere abrogarea legii pensiilor din 1943. Mai iau cuvântul d-nii: col. Lupescu Gh., Marian, M. Constantinescu şi col- Boşman. In comuna Budeşti-Ilfov a fost Duminica trecută o întrunire publică organizată de partidul comunist român In cuvântările lor d-nii Gheorghe Budnov, membru în comitetul jud. Ilfov; Petre Paraschivescu, farmacist; Rodica G. Dragnea, ţărancă; Mischiu Ştefan, muncitor, au lămurit poziţia partidului comunist român în alegerile parlamentare. şi sarcini te popoului român în’ lupta pentru reconstrucţia şi democratizarea ţării prin aplicarea platformei Blocului partidelor democratice pen- I tru a asiga bunăstarea, libert tatea poporului român, — P. C. R. organizaţia jud. I Teleorman^ organizează o întru- I nare publică în oraşul Roşiorii de I Vede Duminică, 4 August, orele 10. Vor lua cuvântul d-nii Ilie Costache, secretarul plăşii; Dragomir Niculae ,membru în comitetul regional Bucureşti; Eugenia Sândulache, muncitoare; Dincă Ion, secretarul comitetului judeţean Teleorman. DE LA P.N.L. (BRATIANU) D. Dinu Bratianu se află la Florica, de unde se va întoarce Miercuri în Capitală. . D. Constantin Brătianu, secretar general al partidului, care conduce lucrările de organizare a campaniei electorale, lucrează zilnic, la clubul central, unde are contact cu şefii de organizaţii provinciale. — Campania partidului în vederea alegerilor continuă în toată ţara. S’au ţinut întruniri la Rădăuţi, unde a vorbit d. Corneliu Torouţiu, în plasa Siretului unde a vorbit d. Florea Lupu, la Baia Mare unde au vorbit d-nii Ioan Timiş, preşedintele organizaţiei Satu Mare şi Onucea, la Turnu-Severin, etc. ÎNTRUNIRILE PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT Joi, 1 August, organizaţia partidului social democrat din Calafat (Dolj) va ţine o întrunire publică în cadrul propagandei electorale. De la Centru vor participa ca delegaţi ai Comitetului Central d-nii: H. Baranga şi Alex. Seai. DE LA PARTIDUL COMUNIST ROMÂN POZIŢIA FRANŢEI FAŢĂ DE PROBLEMELE GERMANEI BOAIA D-Lici BEVIN ESTE DESTUL DE SUAVĂ Discursul generalului de Gaulle Paris, 28 (Rador). — Intr’o cuvântare rostită Duminică la Bare-Ie Burg, generalul de Gaulle a declarat între altele: „Soluţia problemei germane este fixarea pe Oder sau pe Rin a limitelor securităţii statelor vecine cu Germania, care vor suporta greutăţile şi vor exercita drepturile ce decurg din ocupaţie. Vechea Europă este în măsură să constitue chiar în inima lumii, care tinde să se împartă, elementul necesar comprehensiunii. Franţa trebue să se opună ca Germanii să redevină un stat unitar şi centralist. Armonia europeană implică mai întâi o înţelegere intre Londra şi Paris. Propunerile nordamericane tinzând să monopolizeze într’un organism internaţional tot ceea ce priveşte dezagregarea materiei ne par juste şi bune”. După ce a arătat că în cursul „dramei războiului de 30 ani pe care l-am câştigat” francezii nu şi-au schimbat niciodată tabăra în ciuda circumstanţelor care i-au obligat să-şi varieze tactica, generalul de Gaulle a adăugat: „Pacea Franţei este în primul rând reglementarea soartei Germaniei. In timpul unei vieţi de om, am fost invadaţi de trei ori de vecinii noştri de peste Rin. Am pierdut mult. Astăzi, in urma rănilor noastre, echilibrul lumii se află compromis. Dacă Germania decimată şi pustiită nu mai este un subiect de alarmă imediată pentru naţiunile care trebue să făurească pacea, ea rămâne totuşi o ţară mare, un stat masiv în inima Europei, pe care demonul războiului ar putea să-l ispitească din nou într’o bună zi dacă i se acordă şansa de a-şi regăsi măreţia, unind ambiţia sa cu aceea a altcuiva. Pentru a face ca germanii să nu mai poată vătăma, nu e sulfi- cient ca ea să fie împiedicată de a ameninţa în mod direct. Ger- mania trebue să fie făcută să nu poată nici ispiti, nici a fi ispitită. De aceea Franţa are faţă de ceilalţi datoria de a se opune ca Germana să redevină un stat unitar şi centralist, un nou Re’ch, a cărui armatură şi a căruii impulsie au fost totdeauna condiţiile întreprinderilor sale războinice”. DECLARAŢIILE D-LUI BIDAUIT Londra, 28 (Rador?. — Postul de radio Paris anunţă că d. Georges Bidault, ministrul francez al afacerilor străine, într’o cu- vântare rostită Dumineca la o întrunire a foştilor membri ai mişcării de rezistenţă ce s’a ţinut la Saint Etienne, lângă Lyon, a declarat: „Eforturile în vederea cooperării internaţionale trebue să fie mai cordiale pentru a fi încununate de succes. Faptul că Franţa nu are nimic de revendicat pentru ea însăşi, cu excepţia celor mai elementare ga-ranţii pentru propria sa securitate, o califică îndeosebi pentru rolul de gazdă la conferinţa de pace. Acesta a fost îndeosebi cazul de când a rămas stabilit că nici o naţiune de lume nu se poate bucura de securitate în cazul când Franţa este ameninţată. Germania este o realitate şi ea nu mai este „un vid negru” aşa cum părea să fie pentru restul lumii acum doi ani. Este necesar să se repete neîncetat că Berlinul va fi construit din nou pe vechiul său loc şi că el va rămâne în mod inevitabil capitala a ceea ce nesăbuinţa sau înţelepciunea aliaţilor va fi făcut din Germania”. Declarând că Franţa a fost cea dintâi care a formulat un plan pentru rezolvarea problemelor germane în interesul păcii, şi că Franţa şi-a păstrat şi apărat poziţia sa prin trei guvernări ce s’au succedat, d. Bidault a adăugat:„Aceasta arată că avem de-aface nu cu o atitudine politică ci cu o atitudine naţională. Guvernul francez nu a putut să ia asupra sa toate măsurile luate în conformitate cu ,,deciziile dela Potsdam, dar a aprobat fără rezervă pe cele esenţiale necesităţilor ocupaţiei. Dar toate aceste măsuri, mai înainte ca teritoriul Germaniei să fi fost precizat şi mai înainte ca organizarea Germaniei să fi fost determinată, par guvernului francez că sunt contrare intereselor păcii şi securităţii. Fronte, care şi-a dat totdeauna seama de primejdia aplicării unor norme neînsuşite de cele patru mari puteri, şi-a exprimat totdeauna voinţa de a participa în mod leal alături de petenerii ei la măsurile generale indispensabile guvernării teritoriilor ocupate. Condusă de acest spirit, Franţa a admis ca teritoriul fostului Reich să fie în mod provizoriu sub conducerea şi controlul autorităţilor aliate centrale ca o unitate economică excluzând totuşi Sarr-ul a cărui activitate economică trebue să se desfăşoare de acum înainte în cadrul Franţei. Acesta nu este un „joc diplomatic”. Cum ar putea cele 12 milioane de tone de cărbuni din Sarre I Paris 29 (Rador),rintr’o conferinţă ţinută la câteva ore după sosirea sa la Paris la ambasada Statelor Unite în cursul zilei dea Duminecă, d. James Byrnes, se-cretarul departamentului de stat, a repetat că Statele Unite vor res- j pecta toate angajamentele luate in cursul sesiunei Consiliului mini- iştrilor de afaceri străine, dar că ele îşi rezervă întreaga libertate de acţiune in ce priveşte noile propuneri ce ar putea fi prezentate la conferinţa celor 21 de na- Iaţiuni. D. Byrnes a precizat că punctele de vedere ce vor fi exprimate vor îngădui să se realizeze noi acor-jduri. El a adăugat că Statele Unite so-cotesc că atribuţiile conferinţei sunt limitate la discutarea tratatelor de pace, dar a arătat că nu poate fi împiedecat un guvern să-şi expună punctul de vedere asupra vreunei probleme oarecare dacă doreşte să facă acest lucru . Guvernul nord-american se referă la hotărîrea de la Moscova cu privire la lista naţiunilor invitate să participe la lucrările conferinţei de pace, dar socoteşte că este de dorit să se ingădue unui cât mai mare număr posibil de state să-şi expună atitudinea şi aceasta regulă se aplică şi fostelor ţări inamice. D. Byrnes a subliniat că speră că se va putea uneori ţine reuniuni ale celor patru miniştri de externe, care vor îngădui să studieze treptat noile propuneri prezentate de diferiţii delegaţi. Această formulă ar da putinţă să se câştige un timp considerabil. Secretarul departamentului de stat a relevat că intenţionează să ceară imediat după terminarea conferinţei convocarea reuniunei miniştrilor de afaceri străine pentru a se termina elaborarea tratatelor. D- Byrnes nu proectează actualmente să aibă conversaţii cu ceilalţi miniştri de externe în culisele conferinţei, dar aceasta nu înseamnă că nu vor avea loc schimburi de vederi în legătură cu Germania şi Austria luna viitoare la Paris în mod oficios. D. Byrnes nu a precizat subiectele care vor putea fi discutate. Totuşi problema palestineană va face obiectul conversaţiilor dintre d. Byrnes şi d. Attlee în timpul şederei primului ministru britanic în capitala Franţei. D. Byrnes intenţionează deasemeni să aibă întrevederi cu experţii nord-americani din comisia de anchetă anglo-nord-americană pentru Palestina. Secretarul departamentului de stat a amintit termenii acordului de la Moscova, după care orice sugestie prezentată conferinţei de pace trebue să facă obiectul uneixaminări atente din partea marilor puteri. Fiecare cuvânt din acest acord a fost cântărit şi dezbătut îndelung şi Statele Unite intenţionează să respecte pe deplin angajamentele în această privinţă. Aceasta înseamnă că orice pro să fie o chestiune indiferentă pentru lucrătorii ţării noastre implicând problema lăsării Germaniei din nou de a reveni la industria ei naţională — războiul?Opunere ce ar putea aduce o con- t tribuţie eficace la pace, va trebui să influenţeze hotărîrea definitivă a celor patru miniştri de externe, completând sau modificând lucrările miniştrilor. Problemele cele mai spinoase — a adăugat d- Byrnes — sunt problema Triestului şi problema coloniilor italiene din tratatul de pace cu Italia. Secretarul departamentului de stat a anunţat că va propune ca d. Bidault să fie numit prim preşe- dinte al lucrărilor celor 21 de naţiuni. El şi-a exprimat însă regretul pentru faptul că brevidentia nu revine puterilor mici, adăugând că aceasta este conferinţa lor iar nu conferinţa puterilor mari. Aceasta este tonul pe care delegaţia nord-americană ar vrea să-l dea lucrărilor conferinţei de pace. TEXTELE TRATATELOR VOR FI REMISE PRESEI MARŢI DIMINEAŢA Paris, 29 (Rador) — Textele tratatelor de pace elaborate de cei patru miniştri de externe vor fi publicate Marţi la miezul nopţei. Textele tratatelor vor fi însă remise presei Marţi dimineaţa. Aceasta este hotărîrea luată de adjuncţii miniştrilor de externe ai celor patru mari puteri. Documentele vor fi publicate integral, inclusiv clauzele asupra cărora oamenii de stat nu s’au putut pune de acord. Se află deasemeni că copii ale textelor tratatelor de pace au fost remise luni dimineaţa fostelor ţări inamice şi satelite ale Germaniei. UNITATEA ECONOMICĂ A GERMANIEI Washingon, 29 (Rador). — Departamentul de stat a anunţat că guvernul britanic a acceptat „principial“ propunerea făcută de d. Byrnes pentru unirea zonelor de ocupaţie din Germania, într-o unitate economică. Anunţând aceasta, departamentul de stat declară că speră că şi celelalte puteri ocupante vor da răspunsuri favorabile. Declaraţiile d-lui Byrnes la conferinţa de presa de la Paris DELA PARTIDUL ŢĂRĂNESC DEMOCRAT Duminică 28 Iulie, d. Prof. D. R. Ioaniţescu însoţit de d. Ion Tărbescu şi Tone Tobcescu au vizitat plasa Vidra. Au avut loc mari adunări în cari s’a explicat programul partidului, în comunele Valea-dragului, Vărăşti, Obedeni, Câmpurelul, Colibaşi, Dobreni şi Berceni. -------XI X------- PRIM FEMEI JUDECĂTOR IA ARAD Arad, ÎS Iulie Intrtun cadru sărbătoresc au depus jurământul d-şoara Hortensia Butariu şi Iulian Vrăbete în calitate de supleanţi la Tribunalul Arad. D-ra Hortensia Butariu este prima femeie-judecător la Arad, iar d. Vrăbete este cunoscut, arădanilor, d-sa îndeplinind timp de mai mulţi ani funcţiunea de comisar la chestura poliţiei Arad, de unde a placat acum câteva luni, trecând în magistratură. UNIVERSUL" Precizările ministerului de afaceri străine australian Paris, 29 (Rador). — D. dr. Herbert Evatt, ministrul de afaceri străine al Australiei şi şef al delegaţiei australiene în Conferinţa, de pace, a declarat Duminecă seara că " reglementata Tea păcii „trebue să fie obţinută prin metode democratice, accordându-se fiecărei naţiuae, care a dat ajutor la câştgarea războiului drepturi egale pentru a participa la făuri-T'C'SL ]2£ÍCOÍ,t. Şi d." Evatt a adăugat: ..P^ea trebue să se baseze pe justiţie şi echitate. O conferinţă a beligeranţilor este o condiţie esenţială de pace şi această conferinţă nu trebue să fie numai ceva formal. Toate ţările reprezentate au acceptat principiile ce se bazează, pe Charta Atlanticului şi Charta Naţiunilor Unite. In cazul când aceste principii nu sunt aplicate tratatelor de pace în ce priveşte aspectele lor politice, militare şi economice, speranţele celor care au suferit şi murit vor fi fost zadarnice. Australia sprijină de multă vreme principiile justiţiei şi democraţiei în afacerile internaţionale. Ea este interesată în mod vital ca această conferinţă să aplice practic aceste principii”. D. TRYGVE LSE OASPETE DE ONOARE Paris 29 (Rador). — D. Bidault a cerut la conferinţa păcei ca adunarea să aproba ca d. Trygve Lie, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, se fie oaspete de onoare al conferinţei şi să asiste la lucrările sale ca observator atâta timp cât va sta la Paris. Adunarea a acceptat propunerea prin aclamații. --------©♦©------ Londra, 29 (Rador). — Oficiosul laburist „Daily Herald“ scrie că d. Bevin a leşinat joi în cursul şedinţei Camerei Comunelor şi că a trebuit să i se dea oxigen. Titularul Foreign Office-ului a trebuit în consecinţă să renunţe la intenţia sa de a conduce delegaţia britanică la conferinţa de pace. Doamna Rovin a declamat în această privinţă „Soţul meu continuă să stea în pat şi este atât de bolnav încât nu are voie nici măcar să citească. Cred însă că starea sănătăţei sale se îmbunătăţeşte treptat. El s-a îmbolnăvit din cauza activităţei intense pe care a depus-o în ultma vreme”. „Daily Herald“ adaugă că d. Bevin speră să poată prelua conducerea delegației britanice la conferința de pace în primele zile ale săptămânei viitoare. ■aMKiaaiiraawwi). D. prof. terentinescu-Iaşi soseşte la ţară Paris, 20 (Agerpress). —D. prof venind de la Paris. D-sa este în Petre Comstantinescu-Iaşi, mi- i soţit de o parte din delegaţia ds nistru! informaţiilor soseşte mâi- i profesori români ce a participat «■«■■mii» *m! isCr^Smm^neaIr'iii ,acol° GENERALIZAREA GREVEI INDIA New Delhi, 29 (Rador). — Peste 200.000 de muncitori din Calcutta au răspuns la apelul lansat de consiliul general al Federaţiei muncei pan-indiene, pentru a înceta lucrul în semn de simpatie faţă de salariaţii de la Poştă şi Telegraf. In felul acesta, greva din India tinde să devină generală. Situaţia s-a înrăutăţit în unele oraşe, mai ales la Putna, unde greviştii au năvălit în gară, încercând să se opună la plecarea trenului poştal. Poliţia şi armata au făcut 12 arestări şi acum păzesc gara. Călătoria dramatică a unui vas cu imigranţi ! Ierusalim, 29 (Rador).—„Hagaîia” este numele vaporului venit din Italia și escortat în portul Haifa de un distrugător britanic, după o călătorie dramatică. Vasul era pe cale să părăsească Italia cu 806 ernteratoți ilegali, când a fost luat cu asalt de Un grup de circa 2.000 de evrei care au refuzat ai părăsească bordul. In felul acesta, vasul a plecat în larg cu un număr de pasageri de trei ori mai mare, riscând în orice cupă Un naufragiu. De trei ori motoarele s’au oprit și au fost reparate, până când o avarie mai rare a oprit vasul la 100 km. de coasta Palestinei. Imigranţii evrei vin din mai multe ţări ale EuroPed. Cei mai mulţi sunt din Polonia, de unde au fugit după pogromurile recente. Oraiul de zi al Generalisimului Stalin cu prilejul ariei Marinei Moscova 28 (Rador). — Agenţia TASS transmite următorul ordin de zi al ministrului forţelor armate ale Uniunii Sovietelor, având Nr. 31 şi purtând data de 28 Iulie 1946: „Tovarăşi soldaţi, marinari, sergenţi, subofiţeri, ofiţeri, generali şi amirali! Poporul sovietic şi forţele sale armate celebrează astăzi ziua Flotei Uniunii Sovietelor şi aduc omagii marinarilor sovietici care în timpul războiului patriotic s’au achitat cu încredere de îndatoririle lor faţă de Patria-Mamă şi au meritat iubirea şi respectul popoarelor noastre. Vă salut şi vă felicit cu prilejul acestei sărbători naţionale, de Ziua Flotei. Pentru a marca această Zi a Flotei ardem în consecinţă, astăzi, 28 iulie 1946, vasele de război de la Leningrad, Kronstadt, Tallin, Palau, Sevastopol, Odessa, Pajlyan, Baku, Khabarovsk, Vladivostok şi Port Arthhur vor trage 26 de salve de tun în semin de salut. Trăiască flota sovietică! Trăiască forţele noastre armate! Trăiacă partidul comunist al Uniunii Sovietelor! Trăiască puternica Patrie-Mamă sovietică! Ministrul forţelor armate ale U. R. S. S-ului şi generalissim al Uniunii Sovietelor, STALIN” Ordinul de zi este datat din Moscova. Rechizitoriul procurorul sovietic din procesul de la Nuernberg Nürnberg 29 (Rador)- __ ..După nouă luni, am dovedit toate acuzaţiile admiate împotriva celor 21 de conspiratori” a strigat generalul Rudenko, procurorul sovietic, la începutul magistralului rechizitoriu prin care va cere pedeapsa cu moartea pentru acuzaţii de la Nuernberg. Generalul Rosnan Rudenko este fiu al unei familii de ţărani ucrainieni, a căror fermă colectivă de lângă Kiev a fost jefuită de germani în 1941. Procurorul sovietic a distrus argumentele avocaţilor germani prin care căutau să restrângă autoritatea chartei constituţionale a înaltului tribunal. După ce a distrus teza profesorului german Jarrheies, după care acuzaţii nu aveau decât să asculte sau să nu se supună ordinelor lui Hitler, procurorul sovietic a examinat responsabilitatea individuală a fiecărui acuzat. Goering a e executat fără milă pe toţi adversarii fascismului. El a înfiinţat Gestapoul, lagărele de concentrare, a mărit puterea aviaţiei germane şi a pregătit înainte de 1941 cu Hitler, Rosenberg şi Keitel planurile pentru ocuparea Erllluci Sovietic?" Goering a folosit munca lucrătorilor străini, a organizat deportări şi a asmuţit pe ocupanţi să se poarte ca nişte lupi atât cât mai era ceva de jefuit. Rudolf Hess, omul care a lansat losince „Mai bine tunuri decât uni" se lăuda că întruchipează „conştiinţa partidului”. El a întemeiat şi a organizat primele detaşamente de SS, pe urmă de SD şi a însărcinat pe avocatul său cu misiunea de a ataca validitatea înatului tribunal. Bormann a creat „Volkssturm”, a participat la toate planurile de agresiune ale lui Hitler şi a înfiinţat în ajunul prăbuşire mişcarea „Wehrwolf" care trebuia să saboteze ocupaţia aliată. Ribbentron dădea asigurări guvernelor ţărilor asupra cărora armata germană se pregătea să năvălească, a persecutat pe evrei şi batalioanele sale speciale puneau în siguranţă comorile de artă din ţările ocupate. Keitel, Jodi, Rander, Doenitz, conspiratori militari, au violat tratatele initernationale și s’au asociat la crimele cele mai odioase- Mai ales Keitel, a recunoscut că a aprobat masacrarea cu sânge reci a mii de prizonieri. --------®4b®------ D. GIRAL IN ANGLIA Londra, 28 (Rador). — D. Giral, șeful guvernului republican spaniol a părasit Londra în cursul dimineţii de Duminecă, ducâdu-se la Paris după ce a stat o săptămână în capitala Angliei. înainte de a părăsi Londra, d. Giral a spus că a venit la Londra numai pentru a vedea pe prietenii săi britanici și. spentor, subliniind că vizita sa nu a fost determinată de alte motive. PLANUL PENTRU MIREA PALESTINEI ACCEPTAT CA BAZĂ DE DISCUŢIE Londra, 28 (Rador). — Refactorul diplomatic al agenţiei REUTER transmite: Planul pentru împărţirea Palestinei ,recomandat în unanimitate de către comitetul anglio-american de experţi, a fost acceptat de către cabinetul britanic numai ca „bază de discuţii”. Acest lucru a fost anunţat de către un purtător de cuvânt al ministerului britanic al afacerilor străine, Sâmbătă de dimineaţă la Londra, comentând declaraţia fă- cută in conferinţa de presă de Vineri noaptea de către d. James Byrnes, că acest plan de împărţire a fost „aprobat” de către departamentul de stat nordamerican. Purtătorul de cuvânt britanic a adăugat că nu este corect ca acest plan să fie deschis ca reprezentând o împărţire. Comitetul de experţi a recomandat soluţia federalizării. Prin aceasta se crede că provinciile arabe şi evreeşti din Palestina vor fi supuse unei autorităţi centrale federale, compusă din membrii arabi, evrei şi britanici. Nu se va lua o hotârîre finală asupra acestui plan înainte de consultările cu evreii şi cu arabii, ce urmează să aibă loc la Londra, pe la sfârşitul lunii August sau la începutul lunii Septembrie. In timp ce amănuntele planului federal sunt ţinute secret, se fac tot felul de speculaţii la Londra asupra modului în care această soluţie ar putea fi împăcată cu recomandările comitetului anglo -american de anchetă făcută astă primăvară. Faptul că preşedintele Harry Truman de declarat Vineri senatorului democrat James Mead că aşteaptă ca refugiaţi „să fie primiţi în Palestina, intr’un viitor foarte apropiat”, arată limpede că guvernul nordamerican doreşte să vadă această parte a raportului comitetului pentru Palestina tradusă în fapt, şi discuţiile anglo-americane asupra problemei palestiniene, vor fi reluate în timpul conferinţei de la Paris, săptămâna viitoare, cu prilejul întâlnirii dintre d-nii Ernest Bevin şi James F. Bymnes. BILANŢUL MARŢILOR DE PE URMA EXPLOZIEI Ierusalim, 28 (Rador). — Bilanţul morţilor în urma exploziei de la hotelul „Regele David” s-a ridicat Duminică la 82 când două nouă cadavre au fost scoase de sub dărâmături. GUVERNUL BRITANIC A CERUT 200 MILIOANE DOLARI PENTRU ARABII DIN PALESTINA Washington, 29 (Rador). — Autorităţile diplomatice de la Washington anunţă că guvernul britanic a propus ca guvernul Statelor Unite să acorde 200 milioane de dolari arabilor din Palestina pentru a-i ajuta ,să dobândească egalitatea pe plan cultural cu evreii. Se spune că această propunere face parte din planul pe care d. Bymes La primit rod din partea comisiei mixte Engle-nordamericine, care lucrează actualmente la Londra. S’a sugerat că Anglia va accepta în principiu admiterea a 100.000 de evrei In Palestina imediat, dar sub rezerva că aducerea la îndeplinirea acestui proect depinde de diferite alte măsuri, inclusiv „împărţirea Palestinei”. --------X*X------- Greva curierilor poştali din Franţa Paris 29 (Rador). — Federaţia poştală a hotărît greva generală a tuturor serviciilor poştale din Franţa, pentru Marţi 30 Iulie, cu o începere dela ora 4 până la ora 14. ', Paris, 29 (Rador). — In legătură cu greva de Marţi a Federaţiei poştal®, s’a precizat din partea greviştilor că telegramele emanând sau cu destinaţia ministerului Ö® afaceri străine sau a tuturor reprezentanţilor oficiali ai naţiunilor străine în Franţa vor fi manipulate în mod normal. O declaraţie spune: „Pentru a nu strica bunul renume al Franţei şi a stingheririrn întereior păcii. Prim încetarea lucrului, care ar putea stingheri lucrările conferinţei de pace, au fost luate toate măssurile pentru ca telegramele internaţionale politice să se bucure de acelaş regim ca şi până acum. Salariile din Franţa vor fi sporite cu 10 la sută Londra, 28 (Rador). — Postul de radio Paris anunţă că Sâmbătă seara s’a ajuns la un acord in sensul sporirii salariilor in Franţa cu 18 la sută --------*------- Alt mare foc la Brăila Brăila, 25 Iulie O nouă fabrică de cherestea, aceea a d-lui Iohan Biro, instalată în imobilul Haritopol-Teoderidis, din oborul de cereale, bariera Sf. Constantin, a căzut pradă focului Marţi, 24 Iulie c. Pompierii, sub comanda d-lui lt. Băjeniţă, au depus o muncă titanică •Pentru stingerea focului, dar din cauza vântului, flăcările au cuprins fabrica în care se găsea o mare cantitate de lemnărie brută şi prelucrată, cum şi 5 gospodării vecine. Incendiul a fost stins abia la ora 6 dimineaţa. Printre sinistraţii care nu erau asiguraţi figurează: Marin Vasile, Radu Gânsac, Biţa Vlad, Anica Dumitru şi Tudor Ionescu. Din cercetările făcute de comisarul d. Ene Nicolae, reese că focul a luat naştere de la casa maşinelor unde funcţiona o stabilă, care era alimentată cu rumeguş. , _________ BOALA O-Lill WEIZMANN Londra, 29 (Rador). — Starea sănătăţii dr. Weizmann inspiră mare nelinişte. Slăbirea glasului este acum aproape totală. Medicii sunt deasemni Îngrijoraţi Şi au declarat că are nevoie de odihnă absolută. Pentru a nu i se obosi ochii i s’aU prescris ochelari negri. Este foarte puţin probabil ca preşedintele Agenţiei evroeşti să se poată duce la Paris la conferinţa prevăzută pentru noi cu ceilalţi membri ai Agenţiei evroeşti. -------X^^X------- Nouâl arestări in legătură cu dispariţia cadavrului lui Mussolini Milano 29 (Rador). — Este posibil ca mrinisterul dispariţiei cadavruului lui Mussolini să primească o lumină nouă în urma arestărilor făcute de poliţia milaneză. Este vorba de un grup de neofascişti, printre care se află și maierul Gaspárini, șeful comitetuluii de direcție pentru Italia de nori al partidului fascist și directorul ziarului clandestin ..Lupta fascistă. Misiunea de bunăvoinţă a palidului laburist Lokka, 28 (Rador). — Misiunea de „bunăvoinţă’ a partidului laburist care a părăsit Londra cu avionul Duminică cu destinaţia Moscova, a acceptat deasemeni invitaţia de a face o vizită la Varşovia, probabil în ziua de 10 August, ca oaspete al partidului socialist polonez. Din misiune face parte și d. Harold Laski. -------o^o—~— Au fost interzise regelui Gustav al Suediei partidele de tennis Stockholm, 29 (Rador). — Regele Gustav al Suediei, bătrânul Suveran jucător de tennis, care este astăzi în vârstă de 88 de ani, a fost sfătuit de medlicul său curant, d. dr. Hjabner Casserman să renunțe a mai participa la turneele de tennis şi să evite orice exerciţiu fizic care implică o prea mare încordare. DOUĂ MARI INCENDII I JUD. DAMBOVITA T&rgovişte, 22 Iulie . Din caUza unui scurt circuit electric, un incendiu s’a declaratle atelierele tre reparaţiii ale ar- j matei U.R.S.S., instalate lângă cai izarma reg. 22 vii. Focul a distrus o Parte din clă- I diri şi instalaţii, pricinuind pagube însemnate, după unele apre- I eteri, 100 milioane lei. Pompierii sub comanda subit. Georgescu şi soldaţi sovietici aU reuşit să stingă incendiul.A. Alt mare Incendiu s'a declarat în corn. Colac, la o arie, nimicind suspunaxxnc satem ior vasievlu- Sat, primarul comutiei: Iile Muşat, Ştefan Muşat şi Verile Dobre Muşat. Pompierii din Târgovişte au intervenit reuşind să stingă incendiul, care a pricinuit însă Pagube mari, de zeci de milioane lei. Cu prilejul acestor incendii, semnalăm din nou, că secţia de pompieri din Târgovişte nu este înzestrată cu aparate și tot ce e necesar în timpul de azi, pentru a interveni cu succes la incedii, cu toate că, taxa comunală pentru pompieri a fost enorm sporită. Trei incendii in plasa Câmpina , Câmpina, 23 Iulie Zilele trecute s’au înregistrat într’o singură zi, 3 incendii în comunele : Câmpina, Breaza şi Telega. La Câmpina, în str. Carol nr. 246, a fost numai un început de incendiu, la locuinţa "locuitorului Ştefan Stănescu, din cauza unui coş defect. Incendiul a fost stins de pompieri. — La Breaza, din cauza unui scurt circuit electric, a ars complect casa locuitorului Petre Stănescu. Intervenţia pompierilor a fost zadarnică.— La TELEGA, incendiul s’a declarat la locuinţa IU! Vasile Drăgan. Focul a luat naştere de la bucătărie. Au ars două dependinţe, împreună cu cantitatea de 1000 kgr. fân. Pompieri oraşului Câmpina au localizat focul, salvându-se astfel casa. Datorita secetei şi la ţară a început să se resimtă lipsa apei. PLEBISCITUL DIN GRECIA Atena, 29 (Rador). Decretul asupra ţinerei plebiscitului în Grecia a fost comunicat Luni. Alegătorilor li se vor da două buletine, dintre care unul va purta inscripţia „Regele George" iar celălalt buletin va fi alb, alegatorul va scrie pe el regimul de preferinţă. Militarii vor vota pe baza unor livrete speciale emise de unităţile lor, iar funcţionarii vor vota prezentând certificate emise de şefii lor de serviciu. GENERALUL LINTEŞ GH, mulţumeşte pe această cale Subsecretariatului de Stat al Aerului, Academiei de Ştiinţe, Şcoalei Po JSteehnice, Societăţii Politecă, Gazetei Matematice, Camarazilor, prietenilor şi cunoscuţilor, cari au luat parte prin cuvinte, telegrame, etc. la durerea ce a suferit prin moartea tragică a fratelui său comandor ing. LINTFS ION ŞI A SOŢIEI SALE RmrinaaM** D-na şi D-l voiculescu mulţumesc celor care au luat parte la durerea ce au avut prin pierderea singurului copilaş MIRIŞOR VOICULESCU Elev d., n Liceul sf. Andrei ' ' ' I IT ■■«III» II III II îndureraţi pe tot restul vieţii Patria şi Nelu soţie şi copil împreună cu familiile Nistor, Huliţă, Trâmbiţaţii şi Drăghici anunţă încetarea din viaţă a dragului lor acela care a fost PLUTONIER NEAGU I. NISTOR (NICU) în etate de 40 ani după o lungă şi grea suferinţă. Inmormăntarea va avea loc în ziua de Marţi 30 iulie 1946, ora 15 p. m., la Cimitirul Ghencea Militar. 19 Emil Moscovici, soţ îndurerat, împreună cu familiile înrudite, anunţă încetarea din viaţă a celei ce a fost MARIA ANNA MOSCOVICI (JAJA) înmormântarea va avea loc Marţi 30 iulie 1946, la ora 6, la cimitirul catolic Bellu, în capela căruia regulă depus corpii defunctei. 64 Domnul şi Doamna Emil Ottuiescu, Domnul George Manachide, Domnul Aristid Manachide şi Domnul Alexandra Mişu au marea durere de a anunţa pierderea scumpei tormme şi soră ANGOLA MANACHIDE Ceremonia funebră va avea loc Marţi 30 Iulie, orele 18, în capela cimitirului Belu. 53 aWWMBlH—»W I Marioara fiică, Ion ginere, Puiu şi Anca nepoţi anunţă cu multă durere că iubita lor AURELIA TARCA născută Lupan preoteasă văduvă a încetat din viaţă în ziua de în Iulie a. c. înmormântarea se va face Miercuri 31 Iulie a. c., la cimitirul Reînvierea, ora 5, în capela căruia este depusă. 1 Marinica soţ, Ludiea, Puica. Puiu copii şi familiile înrudite anunţă moartea iubitei lor soţii şi mame MARIA SANDU decedată în ziua de 29 Iulie 1946. înmormântarea are loc în ziua de 39 iulie 1946, ora 17, la Cimitirul Ghencea. -JB- Adânc îndureraţi : Dobrica ■gf* cumnată. Mitică şi Steluţa Cp » copiii, Marin şi Măndiţa cu copiii. Eică şi Lenuţa. Neofita Şi Ionică cu copii, Teodora • Gheorghe cu fiul. Lenuţa cu copiii şi Ionel cu Niculina. fii, fiice, nurori, gineri precum şi familiile înrudite anunţă moartea dragei şi nepreţuitei lor OPRINA R. STANCIU în etate de 74 de ani Corpul se află depus în Biserica Iancu Nou (Bălăneanu) şos. Ivu hal Bellu, unde se va face înhumată azi Marţi 30 Iulie 1946, orele 17. Ili li ■ iii I I n i iwn îmi un + îndureraţi: Vasile, Patty. Tici, frate, cumnată, nepot, Respilna, mult dorita soră, precum rudele şi prietenii, anunţă cu durere stingerea din viaţă a binei şi dragei lor DOCTOR CLEOPATRA CRICOPOI Medicul circ. Nedelea-prahova Incinerarea va avea loc la Crematoriul Cenuşa. Marţi ora 17. Vasilica şi Ion Brătăşanu. Puica şi Nicolae Anastasiu cu copiii. Elena Aurel Mihăilescu Cu copiii, Ana şi ing. Constantin Marinescu, Livia şi Gogu Bratinşanu, Vasile Brătăşanu şi familiile Im», rodite anunţă cu durere încetarea :««*, viaţă a bunei lor mame şi bunică ** Maria P. Brătășanu înmormântarea va avea ic. Miercuri 31 iulie, ora 16, Cimitirea eroilor Ploești. ^*1 ♦ «