Universul - Provincie, august 1946 (Anul 63, nr. 172-197)

1946-08-01 / nr. 172

­­Intel VIAŢA POLITICA întrunirile P.C.R. din jud. Argeş Cuvântarea d-lui ministru Teohari Georgescu r­enurit a lamuri cetăţenilor din judeţul Argeş, poziţia partidu-­­ lui Comunist Român faţă de vi-­ itoa­rela alegeri. Comitetul jude-­­ ţean al P. C. R. Argeş a orgra-- j zat o mare adunare populară în , Piaţa din Centrul Oraşului Pi-­­ teşti, Duminică 28 a. a, dintr-i ceaţa. Adunarea a fost cinstită cu pre-­ zenţa d-loi Teohari Georgescu ministrul Afacerilor Interne Şi Constantin Doncea secretarul Blocului Partidelor Democratice Bucureşti. Deasemeni au fost de faţă d-nii Chir­iac, prefectul ju­deţului, Teodor Rachide, primarul oraşului, col. Clteanu, din Divizia de Voluntari ,,Horia Cloşca şi Crişan” reprezentând pe d. gene­ral Nichiita, colonel Panu Pe-­­tre, colonel Crişan, Romulus Te­­odorescu, preşedintele B. P. D. Argeş, preot Postalnicescu, din partea, preoţilor democraţi, N. Bă­te, Ionescu Doncea, din partea iei P. C. R., Emil Di­ac­o-­ , preşedintele organizaţiei d­e P. S. D., prof. Gard­oiu,­­ preşedintele organizaţiei locale a­­ Frontului Plugarilor, Nicoreşteanu din partea P. N. P. Teo Simio­­nescu, preşedintele organizaţiei locale F. D. şi F. R., etc. La întrunire au luat parte mii, de plugari, muncitori, intelectuali, f­­uncţionari, comercianţi, etc. Deschizând adunarea, primul al luat cuvântul d. N. Băc­escu, se-­­cretarul judeţenei P.C.R. Argeş,­ care a salutat prezenţa în locali-­­ tate a celor doi vajnici luptători pentru clasa muncitoare şi intre-1 gul popor, Teohari Georgescu şi Constantin Doncea. A vorbit apoi d. Romulus Teo-­­­dorescu din partea B. P. D., ară-­ tând că partidele componente ale Blocului reprezintă poporul. D. Teodor Bachide primarul o­­raşului, în numele organizaţiei lo­cale a Partidului Comunist Ro­mân, după salutul adresat d-lui ministru Teohari Georgescu, a sub­­limat­ rolul Partidului Comunist Român, care a fost mereu în fruntea luptei poporului pentru democratizarea ţării. D. ministru Teohari Georgescu a spus între altele: „La această adunare de plugari, voi lămuri câteva probleme care vă interesează în primul rând. Şi mă voi adresa către voi, deoarece muncitorii români, cunosc mai bine lupta partidului comunist, aşa cum cunosc şi adevărata fată a conducătorilor celor două parti­de istorice. Vin partidele istorice şi spun: ţărănimii noastre nu-i trebue ni­mic, nu-i trebue nici cele un mi­lion de hectare pe care le-a căpă­tat, nici refacerea gospodăriilor, nici unelte, nu le trebue nimic ţăranilor fiindcă au de toate. Dar mai spun un lucru foarte interesant pentru plugari, o spun în ziarele lor unii din conducăto­rii partidului naţional-ţărănesc al lui Maniu. Nu-l interesează pe ţăran învăţătura nouă, rându­ala nouă, lui îi trebue ce a avut până ai­ăzi. Ce vor să spună conducătorii partidului lui Maniu? Că plugări­­mea noastră n’are nevoe de învă­ţătură n’are nevoe de o randuiala nouă?’ Oare plugărimii noastre ii doresc mai departe istoricii ace­­eaşi viaţă ca până acum? Dar se mai încearcă un mijloc, atunci când văd că celelalte mij­loace n’au fost suficiente: merg dela om la om şi dau fel de fel de svonuri, de minciuni, de ca­lomnii. Au spus plugarilor că pă­mântul căpătat n’are să fie al lor, Că va fi luat înapoi. Atunci când plugarii noştri au început să lu­creze cu­­ toată râvna acest pă­mânt, au venit să le spună: Nu lucraţi pământul, pentru că rodul pământului va fi luat de către stat. Iar când Plusaru au început să culeagă, le-a spus: Tot ca cu­legeţi vă ia statul”. După citirea moţiunilor pe care adunarea le-a trimis comitetului central al partidului comunist ro­mân şi blocului parti­delor demo­crate, întrunirea luând sfârşit, d-nii Teohari Georgescu, minis­trul afacerilor interne şi Constan­tin Doncea, însoţit de către şefii autorităţilor locali, şi reprezen­tanţii organizaţiilor din Argeş ai partidelor din B.P.D. au plecat Spre comuna Colm­ana, unde d­e asemeni s'a explicat sătenilor sco­purile urmărite de Blocul partide­lor democrate. CONGRESIR NATIONAL AL tineretului Peste câteva zile se va ţine la Braşov congresul naţionali al ti­neretului pentru înfăptuirea Fe­deraţiei naţionale a tineretului. In acest scop au lucrat următoa­rele formaţiuni: tineretul pro­gresist, U. T. S., tineretul plugă­­resc, tineretul naţional liberal Tătărescu, tineretul ţărănesc A­­lexandrescu, tineretul P. N. P, tineretul C. G. M., tineretul O. S. P. Si F. D. U. Pregătirile sunt avansate. Au fost invitate formaţiunile tineretului demo­crat din Polonia, Austria, Iugoslavia, Ungaria precum şi cele din U. R. S. S., Anglia şi Franţa şi Statele Unite. Vor lua parte la congres şi re­prezentanţii guvernului, ai Fede­raţiei femeilor, ai armatei şi ve­chii luptători pentru cauza tine­retului. In timpul congresului diferite comisiuni vor discuta referatele propuse şi tot ele vor avea sar­cina d a alcătui proectul de sta­tut­ al Federaţiei. In ultima zi a congresului se va alege Consiliul naţional al tineretului. Această Federaţie a tineretului care este o ramură a Federaţiei mondiale a tineretului, va sprijini Blocul partidelor democrate. In penultima zi va avea loc la Poiana o tabără în jurul focu­lui, iar în timpul congresului de­legaţii vor participa la reprezen­taţii artistice şi întreceri sporti­ve, organizate în onoarea lor. MIA PARTIDUL NAŢIONAL­II SERAL (TĂTĂRESCU)­ ­ La Ploeşti s’au ţinut în ul­timul timp mai multe întruniri: în cartierele Sf. Spiridon, Sf. Ştefan, Sf. Gheorghe-Nou, Sf. Treime, Sf. loan şi Sf. Gheor­­ghe-vechi. Au luat cuvântul d-nii: Mişu Ionescu, Mănescu, G­­impu, Bodan, Anghel Stoice­­scu, N. Pleşeanu, C. Ionescu şi Victor Nicolau, secretar general la ministerul economiei naţiona­le. Deasemeni s-au ţinut întru­niri în comunele: Drăgăneşti, Ceptura şi Poenarii Burchi.­­In judeţul Râmnicul Sărat continuă campania de organizare şi propagandă atât în oraş cât şi în judeţ D, avocat V. Dimitriu, preşedintele organizaţiei jude­ţene a vizitat comunele: Balţaţi, N, Fleva, Jilău, Străvăreşti, Cia­nen, Corofeni, Rubla, Mărtineşti Tătăranu, etc., lămurind massele săteşti asupra rostului colaboră­rii în guvern şi în alegeri fi­e a­supra platformei-program a B. P. D-ului. — Zilele acestea va apare zia­rul ,,Drapelul Nou", ca organ oficios al partidului în judeţul R. Sărat. — In Capitală s’a creiat un grup al avocaţilor naţional libe­ral (Tătărescu) sub preşedinţia d-lui av. Victor Nicolau, secre­tar general al ministerului eco­nomiei naţionale. DELA PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC (Maniu) I D. Em. Haţieganu, ministru de stat se va înapoia în cursul zilei , de azi în Capitală. — In locul şedinţei delegaţiei permanente care urma a avea loc azi, se va ţine o şedinţă a biroului politic în prezenţa d-lui ministru Em. Haţieganu. — Şedinţa delegaţiei perma­nente a partidului a fost amâ­nată pentru Vineri. DELA PARTIDUL NAŢIONAL POPULAR Duminică s’a ţinut în sala cine­matografului Odeon o întrunire publică, convocată de re. 22, 23 şi 26 din sect. 3 albastru. întru­nirea a fost prezidată de d. ma­ior Şerbănescu. Au luat cuvân­tul d-nii: maior Şerbănescu, State Ciuhurezu, maior Olteanu, Constantin Cristescu, d-na­ H. Lespezeanu şi Gheorghe Stelian. Toţi vorbitorii au arătat proble­mele politice la ordinea zilei stăruind îndeosebi asupra pozi­ţiei partidului faţă de apropia­tele alegeri. — Ziua a II-a a congresului tineretului P. N. P. a fost con­sacrată raportului participării ti­­neretului din partid la alcătuirea Federaţiei naţionale democrate a tineretului din România. Rapor­tul a fost susţinut de d-ra Mă­ria Moise. S-a trecut apoi la a­­legerea comitetului organizaţiei de tineret pe ţară. D. prof. Mihail Dragomirescu, secretarul general al partidului a fost ales în unanimitate ca pre­şedinte al tineretului. D-sa a mulţumit şi a evocat timpurile de luptă ale tineretului în anii 1936—37, arătând necesitatea lup­tei pentru victoria democraţiei. La sfârşit s’a votat o rezoluţie . Duminică s’a ţinut şedinţa festivă a asociaţiei pensionari­lor civili, clerici şi militari, în cadrul cercului de studii a pen­­sonarilor P.N.P. A prezidat d. lt.-col. rez. Duduş Negoescu care,­­ deschizând şedinţa, a elogiat per­­­­sonalitatea prof. dr. D. Bagda- I­sar. La propunerea d-sale, d. I­s­ral Livezeanu este ales ca vice - preşdinte al Asociaţiei. D-sa mulţumeşte şi cere abrogarea le­gii pensiilor din 1943. Mai iau cuvântul d-nii: col. Lupescu Gh., Marian, M. Constantinescu şi col- Boşman. In comuna Budeşti-Ilfov a fost Duminica trecută o întrunire pu­blică organizată de partidul co­munist român In cuvântările lor d-nii Gheor­ghe Budnov, membru în comite­tul jud. Ilfov; Petre Paraschives­­cu, farmacist; Rodica G. Dragnea, ţărancă; Mischiu Ştefan, munci­tor, au lămurit poziţia partidului comunist român în alegerile par­lamentare. şi sarcini te popo­ul­ui român în’ lupta pentru recon­strucţia şi democratizarea ţării­­ prin aplicarea platformei Blocu­lui partidelor democratice pen- I tru a asiga bună­starea, liber­­t tatea poporului român,­­ — P. C. R. organizaţia jud. I Teleorman^ organizează o întru- I nare publică în oraşul Roşiorii de I Vede Duminică, 4 August, orele 10. Vor lua cuvântul d-nii Ilie Costache, secretarul plăşii; Dra­­gomir Niculae ,membru în comi­tetul regional Bucureşti; Eugenia Sândulache, muncitoare; Dincă Ion, secretarul comitetului jude­ţean Teleorman. DE LA P.N.L. (BRATIANU) D. Dinu Bratianu se află la­­ Florica, de unde se va întoarce Miercuri în Capitală.­­ . D. Constantin Brătianu, se­cretar general al partidului, care­­ conduce lucrările de organizare a campaniei electorale, lucrează­­ zilnic, la clubul central, unde are­­ contact cu şefii de organizaţii­­ provinciale. — Campania partidului în ve­derea alegerilor continuă în toată ţara. S’au ţinut întruniri la Ră­dăuţi, unde a vorbit d. Corneliu Torouţiu, în plasa Siretului unde a vorbit d. Florea Lupu, la Baia Mare unde au vorbit d-nii Ioan Timiş, preşedintele organi­zaţiei Satu Mare şi Onucea, la Turnu-Severin, etc. ÎNTRUNIRILE PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT Joi, 1 August, organizaţia par­tidului social democrat din Ca­lafat (Dolj) va ţine o întrunire publică în cadrul propagandei electorale. De la Centru vor par­ticipa ca delegaţi ai Comitetului Central d-nii: H. Baranga şi Alex. Seai. DE LA PARTIDUL COMUNIST ROMÂN POZIŢIA FRANŢEI FAŢĂ DE PROBLEMELE GERMANEI BOAIA D-Lici BEVIN ESTE DESTUL DE SUAVĂ Discursul generalului de Gaulle Paris, 28 (Rador). — Intr’o cuvântare rostită Duminică la Bare-Ie Burg, generalul de Gaulle a declarat între altele: „Soluţia problemei germane este fixarea pe Oder sau pe Rin a limitelor securităţii statelor vecine cu Germania, care vor suporta greutăţile şi vor exercita drepturile ce decurg din ocupaţie. Vechea Europă este în măsură să consti­tue chiar în inima lumii, care tinde să se împartă, ele­mentul necesar comprehensiunii. Franţa trebue să se opună ca Germanii să redevină un stat unitar şi centralist. Armonia europeană implică mai întâi o înţelegere intre Lon­dra şi Paris. Propunerile nordamericane tin­zând să monopolizeze într’un or­ganism internaţional tot ceea ce priveşte dezagregarea materiei ne par juste şi bune”. După ce a arătat că în cursul „dramei războiului de 30 ani pe care l-am câştigat” francezii nu şi-au schimbat niciodată tabăra în ciuda circumstanţelor care i-au obligat să-şi varieze tactica, generalul de Gaulle a adăugat: „Pacea Franţei este în primul rând reglementarea soartei Ger­maniei. In timpul unei vieţi de om, am fost invadaţi de trei ori de ve­cinii noştri de peste Rin. Am pierdut mult. Astăzi, in urma rănilor noastre, echilibrul lumii se află compromis. Dacă Germania decimată şi pustiită nu mai este un subiect de alarmă imediată pentru na­ţiunile care trebue să făurească pacea, ea rămâne totuşi o ţară mare, un stat masiv în inima Europei, pe care demonul răz­boiului ar putea să-l ispitească din nou într’o bună zi dacă i se acordă şansa de a-şi regăsi mă­reţia, unind ambiţia sa cu aceea a altcuiva. Pentru a face ca germanii să­­ nu mai poată vătăma, nu e sulfi-­­ cient ca ea să fie împiedicată de­­ a ameninţa în mod direct. Ger-­­ mania trebue să fie făcută să nu poată nici ispiti, nici a fi ispitită.­­ De aceea Franţa are faţă de­­ ceilalţi datoria de a se opune ca Germana să redevină un stat unitar şi centralist, un nou Re’ch, a cărui armatură şi a căruii impulsie au fost totdeauna con­diţiile întreprinderilor sale răz­­boinice”. DECLARAŢIILE D-LUI BI­DA­UIT Londra­, 28 (Rador?. — Postul de radio Paris anunţă că d. Ge­orges Bidault, ministrul francez al afacerilor străine, într’o cu-­­ vântare rostită Dumineca la o în­trunire a foştilor membri ai miş­cării de rezistenţă ce s’a ţinut la­­ Saint Etienne, lângă Lyon, a de­clarat:­­ „Eforturile în vederea cooperă­­­­rii internaţionale trebue să fie mai cordiale pentru a fi încunu­nate de succes. Faptul că Franţa nu are nimic de revendicat pentru ea însăşi, cu excepţia celor mai elementare ga-­­­ranţii pentru propria sa securita­te, o califică îndeosebi pentru rolul de gazdă la conferinţa de pace. Acesta a fost îndeosebi ca­zul de când a rămas stabilit că nici o naţiune d­e lume nu se poate bucura de securitate în ca­zul când Franţa este ameninţată. Germania este o realitate şi ea nu mai este „un vid negru” aşa cum părea să fie pentru restul lumii acum doi ani. Este necesar să se repete neîn­cetat că Berlinul va fi construit din nou pe vechiul său loc şi că el va rămâne în mod inevitabil ca­pitala a ceea ce nesăbuinţa sau înţelepciunea aliaţilor va fi făcut din Germania”. Declarând că Franţa a fost cea dintâi care a formulat un plan pentru rezolvarea problemelor germane în interesul păcii, şi că Franţa şi-a păstrat şi apărat po­ziţia sa prin trei guvernări ce s’au succedat, d. Bidault a adău­gat:„Aceasta arată că avem de-a­­face nu cu o atitudine politică ci cu o atitudine naţională. Guvernul francez nu a putut să ia asupra sa toate măsurile luate în conformitate cu ,,deciziile dela Potsdam, dar a aprobat fără re­zervă pe cele esenţiale necesită­ţilor ocupaţiei. Dar toate aceste măsuri, mai înainte ca teritoriul Germaniei să fi fost precizat şi mai înainte ca organizarea Ger­maniei să fi fost determinată, par guvernului francez că sunt contrare intereselor păcii şi secu­rităţii. Fronte, care şi-a dat totdeauna seama de prime­jd­ia aplicării unor norme neînsuşite de cele patru mari puteri, şi-a exprimat totdea­una voinţa de a participa în mod leal alături de pe­tenerii ei la măsurile generale indispensabile guvernării teritoriilor ocupate. Condusă de acest spirit, Franţa a admis ca teritoriul fostului Reich să fie în mod provizoriu sub conducerea şi controlul auto­rităţilor aliate centrale ca o uni­tate economică excluzând totuşi Sarr-ul a cărui activitate econo­mică trebue să se desfăşoare de acum înainte în cadrul Franţei. Acesta nu este un „joc diploma­tic”. Cum ar putea cele 12 mili­oane de tone de cărbuni din Sar­re I Paris 29 (Rador),­­r­intr’o con­­­­ferinţă ţinută la câteva ore după­­ sosirea sa la Paris la ambasada­­ Statelor Unite în cursul zilei de­­­a Duminecă, d. James Byrnes, se-­­­cretarul departamentului de stat,­­ a repetat că Statele Unite vor res- j pecta toate angajamentele luate in­­ cursul sesiunei Consiliului mini- i­ştrilor de afaceri străine, dar că ele îşi rezervă întreaga libertate­­ de acţiune in ce priveşte noile­­ propuneri ce ar putea fi prezenta­­­­te la conferinţa celor 21 de na- I­a­ţiuni. D. Byrnes a precizat că punctele­­ de vedere ce vor fi exprimate vor­­ îngădui să se realizeze noi acor-­j­­­duri.­­ El a adăugat că Statele Unite so-­­­cotesc că atribuţiile conferinţei sunt limitate la discutarea trata­telor de pace, dar a arătat că nu poate fi împiedecat un guvern să-şi expună punctul de vedere a­­supra vreunei probleme oarecare dacă doreşte să facă acest lucru­ . Guvernul nord-american se re­feră la hotărî­rea de la Moscova cu privire la lista naţiunilor invitate să participe la lucrările conferin­ţei de pace, dar socoteşte că este de dorit să se ingădue unui cât mai mare număr posibil de state să-şi expună atitudinea şi aceasta regulă se aplică şi fostelor ţări inamice. D. Byrnes a subliniat că speră că se va putea uneori ţine reu­niuni ale celor patru miniştri de externe, care vor îngădui să stu­dieze treptat noile propuneri pre­zentate de diferiţii delegaţi. Acea­stă formulă ar da putinţă să se câştige un timp considerabil. Secretarul departamentului de stat a relevat că intenţionează să ceară imediat după terminarea conferinţei convocarea reuniunei miniştrilor de afaceri străine pen­tru a se termina elaborarea trata­telor. D- Byrnes nu proectează actual­mente să aibă conversaţii cu cei­lalţi miniştri de externe în culi­sele conferinţei, dar aceasta nu înseamnă că nu vor avea loc schimburi de vederi în legătură cu Germania şi Austria luna vii­toare la Paris în mod oficios. D. Byrnes nu a precizat subiec­tele care vor putea fi discutate. Totuşi problema palestineană va face obiectul conversaţiilor dintre d. Byrnes şi d. Attlee în timpul şederei primului ministru britanic în capitala Franţei. D. Byrnes intenţionează dease­meni să aibă întrevederi cu ex­perţii nord-am­ericani din comisia de anchetă anglo-nord-americană pentru Palestina. Secretarul departamentului de stat a amintit termenii acordului de la Moscova, după care orice su­gestie prezentată conferinţei de pace trebue să facă obiectul unei­xaminări atente din partea mari­lor puteri. Fiecare cuvânt din a­­cest acord a fost cântărit şi dez­bătut îndelung şi Statele Unite intenţionează să respecte pe deplin angajamentele în această privin­ţă. Aceasta înseamnă că orice pro­ să fie o chestiune indiferentă pentru lucrătorii ţării noastre im­plicând problema lăsării Germa­niei din nou de a reveni la in­dustria ei naţională — războiul?O­punere ce ar putea aduce o con- t tribuţie eficace la pace, va trebui­­ să influenţeze hotărîrea definitivă a celor patru miniştri de externe, completând sau modificând lucră­rile miniştrilor. Problemele cele mai spinoase — a adăugat d- Byrnes — sunt pro­blema Triestului şi problema colo­niilor italiene din tratatul de pace cu Italia.­­ Secretarul departamentului de stat a anunţat că va propune ca d.­­ Bidault să fie numit prim preşe-­­ dinte al lucrărilor celor 21 de na­­­­ţiuni. El şi-a exprimat însă re­gretul pentru faptul că brevidentia nu revine puterilor mici, adăugând că aceasta este conferinţa lor iar nu conferinţa puterilor mari. Ace­a­­­sta este tonul pe care delegaţia­­ nord-americană ar vrea să-l dea lucrărilor conferinţei de pace. TEXTELE TRATATELOR VOR FI REMISE PRESEI MARŢI DIMINEAŢA Paris, 29 (Rador)­ — Textele tratatelor de pace elaborate de cei patru miniştri de externe vor fi publicate Marţi la miezul nopţei. Textele tratatelor vor fi însă remise presei Marţi dimineaţa. Aceasta este hotărîrea luată de adjuncţii miniştrilor de externe ai celor patru mari puteri. Documentele vor fi publicate integral, inclusiv clauzele asupra cărora oamenii de stat nu s’au putut pune de acord. Se află deasemeni că copii ale textelor tratatelor de pace au fost remise luni dimineaţa fos­telor ţări inamice şi satelite ale Germaniei. UNITATEA ECONOMICĂ A GERMANIEI Wash­ingon, 29 (Rador). — De­partamentul de stat a anunţat că guvernul britanic a acceptat „principial“ propunerea făcută de d. Byrnes pentru unirea zonelor de ocupaţie din Germania, în­tr-o unitate economică. Anunţând aceasta, departa­mentul de stat declară că speră că şi celelalte puteri ocupante vor da răspunsuri favorabile. Declaraţiile d-lui Byrnes la c­onferinţa de presa de la Paris DELA PARTIDUL ŢĂRĂNESC DEMOCRAT Duminică 28 Iulie, d. Prof. D. R. Ioaniţescu însoţit de d. Ion Tărbescu şi Tone Tobcescu au vizitat plasa Vidra. Au avut loc mari adunări în cari s’a explicat programul par­tidului, în comunele Valea-dra­­gului, Vărăşti, Obedeni, Câmpu­­relul, Colibaşi, Dobreni şi Ber­­ceni. -------XI X-------­ PRIM FEMEI JUDECĂTOR IA ARAD Arad, ÎS Iulie Intrtun cadru sărbătoresc au depus jurământul d-şoara Hor­tensia Butariu şi Iulian Vrăbete în calitate de supleanţi la Tribu­nalul Arad. D-ra Hortensia Butariu este prima femeie-judecător la Arad, iar d. Vrăbete este cunoscut, ară­­danilor, d-sa îndeplinind timp de mai mulţi ani funcţiunea de co­misar la chestura poliţiei Arad, de unde a placat acum câteva luni, trecând în magistratură. UNIVERSUL" Precizările ministerului de afaceri străine australian Paris, 29 (Rador). — D. dr. Herbert Evatt, ministrul de afa­­ceri străine al Australiei şi şef al delegaţiei australiene în Conferin­ţa, de pace, a declarat Duminecă seara că " reglementata­ Tea păcii „trebue să fie obţinută prin me­tode democratice, accordându-se fiecărei naţiuae, care a dat ajutor la câşt­garea războiului drepturi egale pentru a participa la făuri-T'C'SL ]2£ÍCOÍ­,t. Şi d." Evatt a adăugat: ..P^ea trebue să se baseze pe justiţie şi echitate. O conferinţă a belige­ranţilor este o condiţie esenţială de pace şi această conferinţă nu trebue să fie numai ceva formal. Toate ţările reprezentate au ac­ceptat principiile ce se bazează, pe Charta Atlanticului şi Charta Na­ţiunilor Unite. In cazul când a­­ceste principii nu sunt aplicate tratatelor de pace în ce priveşte aspectele lor politice, militare şi economice, speranţele celor care au suferit şi murit vor fi fost za­darnice. Australia sprijină de multă vre­me principiile justiţiei şi demo­craţiei în afacerile internaţionale. Ea este interesată în mod vital ca această conferinţă să aplice prac­tic aceste principii”. D. TRYGVE LSE OASPETE DE ONOARE Paris 29 (Rador). — D. Bidault a cerut la conferinţa păcei ca a­­dunarea să aproba ca d. Trygve Lie, secretarul general al Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite, se fie oaspete de onoare al conferinţei şi să asiste la lucrările sale ca observator atâta timp cât va sta la Paris. Adunarea a acceptat propune­rea prin aclamații. --------©♦©------­ Londr­a, 29 (Rador). — Oficiosul laburist „Daily Herald“ scrie că d. Bevin a leşinat joi în cursul şedinţei Camerei Comunelor şi că a trebuit să i se dea oxigen. Titularul Foreign Office-ului a trebuit în consecinţă să renunţe la intenţia sa de a conduce dele­gaţia britanică la conferinţa de pace. Doamna Rovin a declamat în această privinţă „Soţul meu con­tinuă să stea în pat şi este atât de bolnav încât nu are voie nici măcar să citească. Cred însă că starea sănătăţei sale se îmbună­tăţeşte treptat. El s-a îmbolnăvit din cauza activităţei intense pe care a depus-o în ultma vreme”. „Daily Herald“ adaugă că­ d. Bevin s­peră să poată prelua con­ducerea delegației britanice la conferința de pace în primele zile ale săptămânei viitoare. ■aMKiaaiiraawwi). D. prof. terentinesc­u-Iaşi soseşte la ţară Paris, 20 (Agerpress). —D. prof venind de la Paris. D-sa este în­ Petre Comstantinescu-Iaşi, mi- i soţit de o parte din delegaţia ds nistru! informaţiilor soseşte mâi- i profesori români ce a participat «■«■■mii» *m! isC­r^Smm^neaIr'iii ,acol°­ GENERALIZAREA GREVEI­­ INDIA New Delhi, 29 (Rador). — Pes­te 200.000 de muncitori din Cal­cutta au răspuns la apelul lan­sat de consiliul general al Fede­raţiei muncei pan-indiene, pentru a înceta lucrul în semn de sim­patie faţă de salariaţii de la Poş­tă şi Telegraf. In felul acesta, greva din In­dia tinde să devină generală. Situaţia s-a înrăutăţit în unele oraşe, mai ales la Putna, unde greviştii au năvălit în gară, în­cercând să se opună la plecarea trenului poştal. Poliţia şi arma­ta au făcut 12 arestări şi acum păzesc gara. Călătoria dramatică a unu­i vas cu imigranţi ! Ierusalim, 29 (Rador).—„Hagaîia” este numele vaporului venit din I­­talia și escortat în portul Haifa de un distrugător britanic, după o că­lătorie dramatică. Vasul era pe cale să părăsească Italia cu 806 ernter­atoți ilegali, când a fost luat cu asalt de Un grup de circa 2.000 de evrei care au refuzat ai părăsească bordul. In felul acesta, v­asul a plecat în larg cu un număr de pasageri de trei ori mai mare, riscând în orice cupă Un naufragiu. De trei ori motoarele s’au oprit și au fost reparate, până când o ava­rie mai r­are a oprit vasul la 100 km. de coasta Palestinei. Imigranţii evrei vin din mai multe ţări ale EuroPed. Cei mai mulţi sunt din Polonia, de unde au fugit după pogromurile recente. Oraiul de zi al Generalisimului Stalin cu prilejul ariei Marinei Moscova 28 (Rador). — Agenţia TASS transmite următorul ordin de zi al ministrului forţelor ar­mate ale Uniunii Sovietelor, având Nr. 31 şi purtând data de 28 Iulie 1946: „Tovarăşi soldaţi, marinari, ser­genţi, subofiţeri, ofiţeri, generali şi amirali! Poporul sovietic şi forţele sale armate celebrează astăzi ziua Flotei Uniunii Sovietelor şi aduc omagii marinarilor sovietici care în timpul războiului patriotic s’au achitat cu încredere de îndatori­rile lor faţă de Patria-Mamă şi au meritat iubirea şi respectul po­poarelor noastre. Vă salut şi vă felicit cu prile­jul acestei sărbători naţionale, de Ziua Flotei. Pentru a marca această Zi a Flotei ardem­ în consecinţă, astăzi, 28 iulie 1946, vasele de război de la Leningrad, Kronstadt, Tallin,­ Pa­­lau, Sevastopol, Odessa, Pajlyan, Baku, Khabarovsk, Vladivostok şi Port Arthhur vo­r trage 26 de sal­ve de tun în semin de salut. Trăiască flota sovietică! Trăia­scă forţele noastre armate! Trăia­­că partidul comunist al Uniunii Sovietelor! Trăiască puternica Pa­­trie-Mamă sovietică! Ministrul forţelor armate ale U. R. S. S-ului şi­­ generalissim al Uniunii Sovietelor, STALIN” Ordinul de zi este datat din Moscova. Rechizitoriul procurorul­ sovietic din procesul de la Nuernberg Nürnberg 29 (Rador)- __ ..După nouă luni, am dovedit toate acu­zaţiile admiate împotriva celor 21 de conspiratori” a strigat genera­lul Rudenko, procurorul sovietic, la începutul magistralului rechizi­toriu prin care va cere pedeapsa cu moartea pentru acuzaţii de la Nuernberg. Generalul Rosnan Rudenko este fiu al unei familii de ţărani ucrai­­nieni, a căror fermă colectivă de lângă Kiev a fost jefuită de ger­­mani în 1941. Procurorul sovietic a distrus ar­gumentele avocaţilor germani prin care căutau să restrângă autorita­tea chartei constituţionale a înal­tului tribunal. După ce a distrus teza profeso­rului german Jarrheies, după care acuzaţii nu aveau decât să asculte sau să nu se supună ordinelor lui Hitler, procurorul sovietic a exa­minat responsabilitatea individua­lă a fiecărui acuzat. Goering a e executat fără milă pe toţi adversarii fascismului. El a înfiinţat Gestapoul, lagărele de concentrare, a mărit puterea avia­ţiei germane şi a pregătit înainte de 1941 cu Hitler, Rosenberg şi Keitel planurile pentru ocuparea Erllluci Sovietic?" Goering a fo­losit munca lucrătorilor străini, a organizat deportări şi a asmuţit pe ocupanţi să se poarte ca nişte lupi atât cât mai era ceva de je­fuit. Rudolf Hess, omul care a lansat losince „Mai bine tunuri decât uni" se lăuda că întruchipează „conştiinţa partidului”. El a înte­­meiat şi a organizat primele de­taşamente de SS, pe urmă de SD şi a însărcinat pe avocatul său cu misiunea de a ataca validitatea înatului tribunal. Bormann a creat „Volkssturm”, a participat la toate planurile de agresiune ale lui Hitler şi a în­fiinţat în ajunul prăbuşire­ miş­carea „Wehrwolf" care trebuia să saboteze ocupaţia aliată. Ribbentron dădea asigurări gu­­­vernelor ţărilor asupra cărora ar­mata germană se pregătea să nă­vălească, a persecutat pe evrei şi batalioanele sale speciale puneau în siguranţă comorile de artă din ţările ocupate. Keitel, Jodi, Rander, Doenitz, conspiratori militari, au violat tratatele initernationale și s’au a­­sociat la crimele cele mai odioa­se- Mai ales Keitel, a recunoscut că a aprobat masacrarea cu sânge reci a mii de prizonieri. --------®4b®------­ D. GIRAL IN ANGLIA Londra, 28 (Rador). — D. Giral, șeful guvernului republican spaniol a părasit Londra în cursul dimi­neţii de Duminecă, ducâdu-se la Paris după ce a sta­t o săptămână în capitala Angliei. înainte de a părăsi Londra, d. Giral a spus că a venit la Londra numai pentru a vedea pe prietenii săi britanici și. spentor, subliniind că vizita sa nu a fost determinată de alte motive. PLANUL PENTRU MIREA PALESTINEI ACCEPTAT CA BAZĂ DE DISCUŢIE Londra, 28 (Rador). — Ref­ac­torul diplomatic al agenţiei RE­­UTER transmite: Planul pentru împărţirea Pales­tinei ,recomandat în unanimitate de către comitetul anglio-ameri­­can de experţi, a fost acceptat de către cabinetul britanic numai ca „bază de discuţii”. Acest lucru a fost anunţat de către un purtător de cuvânt al ministerului britanic al afacerilor străine, Sâmbătă de dimineaţă la­ Londra, comentând declaraţia fă-­ cută in conferinţa de presă de Vineri noaptea de către d. James Byrnes, că acest plan de împărţi­re a fost „aprobat” de către de­partamentul de stat nordameri­­can. Purtătorul de cuvânt britanic a adăugat că nu este corect ca acest plan să fie deschis ca reprezen­tând o împărţire. Comitetul de experţi a recomandat soluţia fe­deralizării. Prin aceasta se crede că provin­ciile arabe şi evreeşti din Palesti­na vor fi supuse unei autori­tăţi centrale federale, compusă din membrii arabi, evrei şi britanici. Nu se va lua o hotârîre finală asupra acestui plan înainte de consultările cu evreii şi cu arabii, ce urmează să aibă loc la Londra, pe la sfârşitul lunii August sau la începutul lunii Septembrie. In timp ce amănuntele planu­lui federal sunt ţinute secret, se fac tot felul de speculaţii la Lon­dra asupra modului în care a­­ceastă soluţie ar putea fi împă­cată cu recomandările comitetu­lui anglo -american de anchetă făcută astă primăvară. Faptul că preşedintele Harry Truman de declarat Vineri sena­torului democrat James Mead că aşteaptă ca refugiaţi „să fie pri­miţi în Palestina, intr’un viitor foarte apropiat”, arată limpede că guvernul nordamerican doreş­te să vadă această parte a rapor­tului comitetului pentru Palesti­na tradusă în fapt, şi discuţiile anglo-americane asupra problemei palestiniene, vor fi reluate în timpul conferinţei de la Paris, săptămâna viitoare, cu prilejul întâlnirii dintre d-nii Ernest Be­vin şi James F. Bymnes. BILANŢUL MARŢILOR DE PE URMA EXPLOZIEI Ierusalim, 28 (Rador). — Bilanţul morţilor în urma exploziei de la hotelul „Regele David” s-a ridicat Duminică la 82 când două nouă ca­davre au fost scoase de sub dărâ­mături. GUVERNUL BRITANIC A CERUT 200 MILIOANE DOLARI PENTRU ARABII DIN PALESTINA Washington, 29 (Rador). — Auto­rităţile diplomatice d­e la Washing­ton anunţă că guvernul britanic a propus ca guvernul Statelor Unite să acord­e 200 milioane de dolari a­­rabilor din Palestina pentru a-i a­­juta ,să dobândească egalitatea pe plan cultural cu evreii. Se spune că această propunere face parte din planul pe care d. Bymes La primit rod d­in partea comisiei mixte Engle-nordameri­­cine, care lucrează actualmente la Londra­. S’a sugerat că Anglia va accepta în principiu admiterea a 100.000 de evrei In Palestina imediat, dar sub rezerva că aducerea la îndeplinirea acestui proect depinde de diferite alte măsuri, inclusiv „împărţirea Palestinei”. --------X*X-------­ Greva curierilor poştali din Franţa Paris 29 (Rador). — Federaţia poştală a hotărît greva generală a tuturor serviciilor poştale din­­ Franţa, pentru Marţi 30 Iulie, cu o începere dela ora 4 până la ora 14. ', Paris, 29 (Rador). — In legătură­­ cu greva de Marţi a Federaţiei poştal®, s’a precizat din partea greviştilor că telegramele emanând sau cu destinaţia ministerului Ö® afaceri străine sau a tuturor repre­zentanţilor oficiali ai naţiunilor străine în Franţa vor fi manipu­late în mod normal. O declaraţie spune: „Pentru a nu strica bunul renume al Franţei şi a stingheririrn întereior păcii. Prim încetarea lucrului, care ar putea stingheri lucrările conferin­ţei de pace, au fost luate toate mă­­s­surile pentru ca telegramele inter­­­­naţionale politice să se bucure de acelaş regi­m ca şi până acum. Salariile din Franţa vor fi sporite cu 10 la sută Londra, 28 (Rador). — Postul de radio Paris anunţă că Sâm­bătă seara s’a ajuns la un acord in sensul sporirii salariilor in Franţa cu 18 la sută --------*-------­ Alt mare foc la Brăila Brăila, 25 Iulie O nouă fabrică de cherestea, aceea a d-lui Iohan Biro, insta­lată în imobilul Haritopol-Teo­­deridis, din oborul de cereale, bariera Sf. Constantin, a căzut pradă focului Marţi, 24 Iulie c. Pompierii, sub comanda d-lui lt. Băjeniţă, au depus o muncă titanică •Pentru stingerea focului, da­r din cauza vântului, flăcările au cuprins fabrica în care se gă­sea o mare cantitate de lemnărie brută şi prelucrată, cum şi 5 gospodării vecine. Incendiul a fost stins abia la ora 6 dimineaţa. Printre sinistraţii care nu erau asiguraţi figurează: Marin Va­sile, Radu Gânsac, Biţa Vlad, Anica Dumitru şi Tudor Io­nescu. Din cercetările făcute de co­misarul d. Ene Nic­olae, reese că focul a luat naştere de la casa maşinelor unde funcţiona o sta­­­­bilă, care era alimentată cu ru­meguş. , _________ BOALA O-Lill WEIZMANN Londra, 29 (Rador). — Starea să­nătăţii dr. Weizmann inspiră mare nelinişte. Slăbirea glasului este acum a­­proa­pe totală. Medicii sunt deasemni Îngrijoraţi Şi au declarat că are nevoie de odihnă absolută. Pentru a nu­ i se obosi ochii i s’aU prescris oche­lari negri. Este foarte puţin probabil ca preşedintele Agenţiei evroeşti să se poată duce la Paris la conferinţa prevăzută pentru noi cu ceilalţi membri ai Agenţiei evroeşti. -------X^^X-------­ Nouâl arestări in legătură cu dispariţia cadavrului lui Mussolini Milano 29 (Rador). — Este po­sibil ca mrinisterul dispariţiei cada­­vruu­lui lui Mussolini să primească o lumină nouă în urma arestărilor făcute de poliţia milaneză. Este vorba de un grup de neo­fascişti, printre care se află și ma­ierul Gaspár­ini, șeful comitetuluii de direcție pentru Italia de nori­ al partidului fascist și directorul ziarului clandestin ..Lupta fas­cistă­. Misiunea de bunăvoinţă a palidului laburist Lokk­a, 28 (Rador). — Misiunea de „bunăvoinţă’­ a partidului la­burist care a părăsit Londra cu a­­vionul Duminică cu destinaţia Mos­cova, a acceptat deasemeni invita­ţia de a face o vizită la Varşovia, probabil în ziua de 10 August, ca oaspete al partidului socialist po­lonez. Din misiune face parte și d. Ha­rold Laski. -------o^o—~— Au fost interz­ise regelui Gustav al Suediei partidele de tennis Stockholm, 29 (Rador). — Regele Gustav al Suediei, bătrânul Suve­ran jucător de tennis, care este astăzi în vârstă de 88 de ani, a fost sfătuit de medlicul său curant, d. dr. Hjab­ner Casserman să renunțe a mai participa la turneele de ten­nis şi să evite orice exerciţiu fizic care implică o prea mare încor­dare. DOUĂ MARI INCENDII I JUD. DAMBOVITA T&rgovişte, 22 Iulie . Din caUza unui scurt circuit e­­lectric, un incendiu s’a declarat­­­le atelierele tre reparaţiii ale ar- j matei U.R.S.S., instalate lân­gă ca­­i izarma reg. 22 vii. Focul a distrus o Parte din clă- I diri şi instalaţii, pricinuind pa­­­­gube însemnate, după unele apre- I eteri, 100 milioane lei. Pompierii sub comanda subit.­­ Georgescu şi soldaţ­i sovietici aU reuşit să stingă incendiul.­­A. Alt mare Incendiu s'a declarat în corn. Colac, la o arie, nimicind suspunaxxnc satem ior vas­­ie­­vlu- Sat, primarul comutiei: Iile Muşat, Ştefan Muşat şi Verile Dobre Muşat. Pompierii din Târgovişte au in­tervenit reuşind să stingă incen­diul, care a pricinuit însă Pagube mari, de zeci de milioane lei. Cu prilejul acestor incendii, sem­nalăm din nou, că secţia de pom­pieri din Târgovişte nu este înzes­trată cu aparate și tot ce e nece­sar în timpul de azi, pentru a in­terveni cu succes la incedii, cu toate că, taxa comunală pentru pompieri a fost enorm sporită. Trei incendii in plasa Câmpina , Câmpina, 23 Iulie Zilele trecute s’au înregistrat în­tr’o singură zi, 3 incendii în co­munele : Câmpina, Breaza şi Te­lega. La Câmpina, în str. Carol nr. 246, a­­ fost numai un­ început de incendiu, la locuinţa "locuitorului Ştefan Stănescu, d­in cauza unui coş defect. Incendiul a fost stins de pom­pieri. — La Breaza, din cauza unui scurt circuit electric, a ars com­plect casa locuitorului Petre Stă­nescu. Intervenţia pompierilor a fost zadarnică.­­— La TELEGA, incendiul s’a de­clarat la locuinţa IU! Vasile Dră­­gan. Focul a luat naştere de la bu­cătărie. Au ars două dependinţe, împreună cu cantitatea de 1000 kgr. fân. Pompieri oraşului Câmpina au localizat focul, salvându-se astfel casa. Datorita secetei şi la ţară a înce­put să se resimtă lipsa apei. PLEBISCITUL DIN GRECIA Atena, 29 (Rador). Decretul a­­supra ţinerei plebiscitului în Grecia a fost comunicat Luni. Alegătorilor li se vor da­ două buletine, dintre care unul va pur­ta inscripţia „Regele George" iar celălalt buletin va fi alb, alega­torul va scrie pe el regimul de preferinţă. Militarii vor vota pe baza unor livrete speciale emise de unită­ţile lor, iar funcţionarii vor vota prezentând certificate emise de şefii lor de serviciu. GENERALUL LINTEŞ GH, mulţumeşte pe această cale Sub­secretariatului de Stat al Aerului, Academiei de Ştiinţe, Şcoalei Po­ JSteehnice, Societăţii Politecă, Gazetei Matematice, Camarazilor, prietenilor şi cunoscuţilor, cari au luat parte prin cuvinte, telegrame, etc. la durerea ce a suferit prin moartea tragică a fratelui său comandor ing. LINTFS ION ŞI A SOŢIEI SALE RmrinaaM** D-na şi D-l voiculescu mulţumesc celor care au luat parte la durerea ce au avut prin pierderea singurului copilaş MIRIŞOR VOICULESCU Elev d­., n Liceul sf. Andrei ' ' ' I IT ■■«III» II III II îndureraţi pe tot restul vie­ţii Patria şi Nelu soţie şi co­pil împreună cu familiile Nistor, Huliţă, Trâmbiţaţii şi Drăghici anunţă încetarea din viaţă a dragului lor acela care a fost PLUTONIER NEAGU I. NISTOR (NICU) în etate de 40 ani du­pă o lungă şi grea suferinţă. Inmormăntarea va avea loc în ziua de Marţi 30 iulie 1946, ora 15 p. m., la Cimitirul Ghencea Militar. 19 Emil Moscovici, soţ îndurerat, împreună cu familiile înrudite, anunţă încetarea din viaţă a celei ce a fost MARIA ANNA MOSCOVICI (JAJA) înmormântarea va avea loc Marţi 30 iulie 1946, la ora 6, la cimitirul catolic Bellu, în capela căruia re­gulă depus corpii defunctei. 64 Domnul şi Doamna Emil Ot­­tuiescu, Domnul George Ma­­nachide, Domnul Aristid Ma­­nachide şi Domnul Alexan­dra­ Mişu au marea durere de a a­­nunţa pierderea scumpei tor­mme şi soră ANGOLA MANACHIDE Ceremonia funebră va avea loc Marţi 30 Iulie, orele 18, în capela cimitirului Belu. 53 aWWMBlH—»W I Marioara fiică, Ion ginere, Puiu şi Anca nepoţi anunţă cu multă durere că iubita lor AURELIA TARCA născută Lupan preoteasă văduvă a încetat din viaţă în ziua de în Iulie a. c. înmormântarea se va face Miercuri 31 Iulie a. c., la cimitirul Reînvie­rea, ora 5, în capela căruia este de­pusă. 1 Marinica soţ, Ludiea, Puica. Puiu copii şi familiile înru­dite anunţă moartea iubitei lor soţii şi mame MARIA SANDU decedată în ziua de 29 Iulie 1946. înmormântarea are loc în ziua de 39 iulie 1946, ora 17, la Cimitirul Ghencea. -JB- Adânc îndureraţi : Dobrica ■gf* cumnată. Mitică şi Steluţa Cp » copiii, Marin şi Măndiţa cu copiii. Eică şi Lenuţa. Neofi­ta Şi Ionică cu cop­­ii, Teodora •­ Gheorghe cu fiul. Lenuţa cu copiii şi Ionel cu Niculina. fii, fiice, nu­­rori, gineri precum şi familiile în­rudite anunţă moartea dragei şi ne­preţuitei lor OPRINA R. STANCIU în etate de 74 de ani Corpul se află depus în Biserica Iancu Nou (Bălăneanu) şos. Ivu hal Bellu, unde se va face înhumată­ azi Marţi 30 Iulie 1946, orele 17. Ili li ■ iii I I n i iwn îmi un + îndureraţi: Vasile, Patty. Tici, frate, cumnată, nepot, Respil­na, mult dorita soră, precum rudele şi prietenii, anunţă cu durere stingerea din viaţă a binei şi dragei lor DOCTOR CLEOPATRA CRICOPOI Medicul circ. Nedelea-prahova Incinerarea va avea loc la Crema­toriul Cenuşa. Marţi ora 17. Vasilica şi Ion Brătăşanu. Puica şi Nicolae Anastasiu cu copiii. Elena Aurel Mihăilescu Cu copiii, Ana şi ing. Constant­­in Marinescu, Livia şi Gogu Bratin­şanu, Vasile Brătăşanu şi familiile Im», rodite anunţă cu durere încetarea :««*, viaţă a bunei lor mame şi bunică ** Maria P. Brătășanu înmormântarea va avea ic. Miercuri 31 iulie, ora 16, Cimitirea eroilor Ploești. ^*1 ♦ «

Next